Warhol ş i r e vo lu ţ ia p o p
Warhol ş i r e vo lu ţ ia p o p
© 2009, Mixul de Cultură pentru formatul PDF; Coperta/Editor PDF: Un articol de
Bogdan Popescu [bogdanpopescu@mixuldecultura.ro] Cristina Andrieş [cristina.andries@mixuldecultura.ro]
Acest e-book este gratuit şi poate fi descărcat numai de pe site-ul Mixul de Cultură. Copierea oricărei părti din acest e-book sub orice formă este strict interzisa. Pentru uz personal. ISSN: 2066-6640 http://www.mixuldecultura.ro
A
ndy Warhol s-a aflat în centrul mişcării pop art, redând imagini ale unor staruri şi ale unor produse de consum zilnic. Încercările sale de a ocoli expresia individuală în lucrările sale a încurajat în mod ironic interesul publicului, care s-a îndreptat spre el. Fiu al unor imigranţi cehi care au venit în Statele Unite la începutul secolului XX, Warhol a studiat designul grafic la Institutul de Tehnologie Carnegie din Pittsburgh, a absolvit în 1949, după care s-a mutat la New York. Succesul lui iniţial a fost ca artist commercial: pe parcursul anilor ‘50, s-a învârtit în aria designului publicitar, precum şi a ilustraţiilor pentru reviste şi cărţi.
În 1960, el a început să picteze pe pânză, alegând ca subiect lumea mass-media, de la reclame la titlurile principale ale zilei. Artistul nu a folosit de la început tehnicile care l-au consacrat, ci imita alţi pictori ai vremii. Doi ani mai târziu, acesta avea să realizeze tablouri cu bunuri de consum, de la celebrele supe Campbell şi sticle de Coca-Cola, până la cutii de Brillo. Warhol nu a încurajat niciodată perspectiva că arta sa este o reflexie a crezurilor personale, fiind foarte atent la a-şi ţine viaţa personală departe de ochii lumii. Atunci când oamenii îşi exprimau dorinţa de a-l cunoaşte, el replica: “Priviţi la suprafaţa tablourilor mele; totul se află acolo, nu e nimic mai mult.”
Absenţa implicării personale a devenit o caracteristică a stilului Warhol, lăsând oamenii în balanţă şi întrebându-se dacă artistul lua lucrurile în serios sau în joacă. Interesul său în reprezentarea produselor de larg consum nu este cu nimic diferită de portretizarea unor chipuri celebre precum cele ale lui Marilyn Monroe sau Liz Taylor din simplu motiv că şi cele din urmă sunt tot produse comerciale. Portretul lui Elizabeth Taylor (1964) scoate la iveală contraste puternice în procesul de imprimare prin ecran de mătase (polimer sintetic). Astfel, conturul chipului ei devine plat, fără personalitate şi expresie, lasănd în urmă numai trăsăturile de bază, prin care personajul poate fi recunoscut. Imaginea chipului ei este atât de simplificată încât devine greu de descifrat ce simte sau ce vârstă are.
Cu toate acestea, privitorul poate identifica personajul Liz Taylor la fel cum ar putea identifica orice nume de brand cunoscut sau logo pe un produs de consum. În toate lucrările sale, Warhol alege să-şi ducă imaginaţia la ultimul nivel de artificial şi să facă realitatea intangibilă prin tehnica polimerului sintetic: o mască (negativul imaginii făcut din hârtie, film sau adeziv) este plasată pe un ecran de mătase. Când cerneala este întinsă pe ecran cu ştergător (de geamuri), aceasta trece prin mătase, dar nu şi prin mască, lăsând în urmă o imagine.
Câteva dintre lucrările de final ale lui Warhol s-au îndreptat spre picturile marilor clasici, precum Naşterea lui Venus (1482) de Botticelli sau Cina cea de taină (~1497) a lui Leonardo da Vinci. Decesul său nu a căpătat aura de strălucire de care artistul s-a bucurat în timpul vieţii, dat fiind faptul că Warhol a murit în urma unor complicaţii aferente unei operaţii de rutină la vezica biliară.
Absolut Warhol
Rebel without a cause
Venere dopo Botticelli
Liz
100 Cans detaliu
100 Cans
After Marilyn
After the Party
Applte Tp
Beethoven
Butterfly
Chanel Tp
Dollar Signs
Dracula
Drag Queen
Electric Chairs Series
Flowers (4)
Frog
Front and Back detaliu
Front and Back
Green Coca-Cola Bottles
Gun
Hammer and Sickle
Howdy Doodie
Ingrid Bergman (as Herself)
Julia Warhola
Kimiko
Life Savers Tp
Mao (4)
Marilyn Reversal
Marilyn
Telephone
Triple Elvis
Volkswagen Tp
C
O
L
E
C
Ţ
I
A
D
E
A
R
impresii
ş i r e a l i tat e a d u b l ă
Michelangelo
Hopper blues în tuşe realiste
î n d u lcele sti l cl as i c
Ş I FO R M A V I S E LO R
cultură pentru toate simţurile
T Ă
Klimt e l e g a n ţă ş i p r o v o c a r e