Occidentul romanesc

Ziar

GRATUIT Mai, 2011

APARE LUNAR www.occidentul-romanesc.com

Nr. 3/2011

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Prinţul Harry al ­Marii Britanii, în v ­ izorul teroriştilor islamici

„Potrivit The Daily Mail, fiul cel mic al lui Charles şi al Dianei a fost luat în vizor de islamicii radicali care vor să răzbune moartea liderului al-Qaeda, Osama bin Laden.

De altfel, montajul video a apărut la scurt timp după uciderea celui mai vânat terorist din lume, de către trupele speciale ale Statelor Unite ale Americii...”

Literatură în limba ­maternă pentru românii din Madrid

„Biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de ­carte în limba română pentru ­românii adulţi şi copii...”

Pagina 05

Străinii stabiliţi în ­Spania aduc beneficii mari ­statului

„Imigranţii contribuie mai mult la bunăstarea statului spaniol, în comparaţie cu avantajele sociale primite...”

Pagina 08 Cititorii întreabă, Consulatul răspunde:

„Pentru a pleca în ­România, în cazul în care nici ­cartea de identitate şi nici ­paşaportul nu sunt ­valabile, se solicită un titlu de c­ ălătorie...”

Pagina 11 Entrevista a Marta ­Baralo Ottonello, Directora del Master y Doctorado en Lingüística aplicada „El Diploma LETRA, ­Lengua española para ­trabajadores inmigrantes es una ­certificación de nivel de dominio inicial de lengua española…”

Pagina 13

Datoria americanilor în cifre reale cu multe ­zecimale „Ultima dată când guvernul american a reuşit să aibă un surplus bugetar şi a mai ­redus din datoria naţională a fost în timpul ­administraţiei lui Bill C ­ linton. ...”

Pagina 23

Pagina 15 Ziua pelinului şi măsurişul oilor

„În tradiţia populară românească, lunii mai i se mai spune şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, întrucât aceasta este luna în care se manifestă o explozie de vegetaţie, copacii prind culoare şi viaţă prin frunze şi flori...”

Pagina 19 Curajul de-a răzbate

„Despre românii buni din străinătate, românii din ţară nu ştiu prea multe. Această lacună nu este altceva decât o ­consecinţă a politicii păguboase dusă de România ultimilor 50 de ani...”

Pagina 20

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02

Informaţii şi adrese utile

Atenţie! Pentru obţinerea documentelor de călătorie, respectiv titlu de călătorie, paşapoarte electronice temporare, simple şi CRDS este necesară solicitarea unei programări la datele de contact ale Secţiilor Consulare aflate pe teritoriul Spaniei sau direct la sediul acestora.

OBŢINEREA TITLULUI DE CĂLĂTORIE Titlul de călătorie, este documentul care se eliberează de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ­României cetăţenilor români aflaţi în străinatate, care nu mai posedă un document de călătorie valabil, pentru ca titularul să se poată întoarce în ţară.

Titlul de călătorie are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România. Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie.

Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie sunt: • Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat; • În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole; • Pentru minori, este necesară prezenţa ambilor părinţi (sau, după caz, a celui care deţine custodia minorului) cu documente de identitate valabile (cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul), precum şi certificatul de naştere al minorului. În situaţia în care minorul are certificat de naştere emis de autorităţile spaniole, acesta trebuie să urmeze procedura supralegalizării cu Apostila de la Haga. Părinţii vor da o declaraţie pentru exprimarea acordului în vederea eliberării titlului de călătorie). • În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la consulat, este necesară prezentarea de către celălalt părinte a unei imputerniciri autentificate la un notar public din România sau la sediul secţiei consulare.

Termen de eliberare: în aceeaşi zi.

OBŢINEREA PAŞAPORTULUI SIMPLU Paşaportul simplu, se elibereazã cetăţenilor români cu domiciliul în România (conform legii, o persoană poate avea un singur domiciliu şi mai multe reşedinte temporare) şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.

Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie.

Documente necesare: • Cererea tip; • Cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • În cazul declarării furtului/pierderii paşaportului simplu, este necesară prezentarea dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reşedinţă cu traducerea efectuată de un traducător autorizat; • În cazul distrugerii paşaportului simplu, se va prezenta paşaportul distrus sau deteriorat sau fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cuprindă elemente care să facă posibilă identificarea documentului; Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii.

Obţinerea paşaportului pentru minorii sub 14 ani: • Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru mi-

norul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se formulează de către ambii părinţi, de părintele supravieţuitor, de părintele căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, de reprezentantul legal; • Cererile pot fi formulate doar de către unul dintre părinţi atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate de o persoană împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • certificatul românesc de naştere al minorului, în original; • paşaportul anterior, dacă este cazul; • cărţile de identitate ale părinţilor sau a reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original; • certificatul de deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi.

Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii Obţinerea paşaportului pentru minorii în vârstă de peste 14 ani: • Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru minorul în vârsta de peste 14 ani se formulează de către minor, în prezenţa ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal; • Cererile pot fi formulate doar în prezenţa unui singur părinte atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate în prezenţa unei persoane împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • Declaraţia autentificată a ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal, care să ateste acordul cu privire la eliberarea unui paşaport simplu pentru minor; • Certificatul de deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi; • Cărtile de identitate valabile ale părinţilor, în original.

Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii.

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@ consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.

Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.

Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, ­Castellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.

•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:3017:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.

E-mail: cruciudadreal@telefonica.net.

•Viceconsul: Eliza ­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (Caceres şi Badajoz).

Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions. com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Spania) Dan Caragea (Portugalia) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania)

REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Alicante) Mircea Fluieraş (Málaga) Sebastian Rus (Boston) Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com

Tipărit la: FED Print ISSN 2069 – 8801

Înainte de toate

03

Vânare de vânt...

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Peste 500 de iarzi de covor roşu au fost desfăşuraţi în sălile de sosire ale pasagerilor de pe Aeroportul Heathrow pentru a le ura călătorilor un bun venit demn de un viitor rege şi de o viitoare regină. Căsătoria prinţului ­William al ­Marii Britanii cu Kate Middleton a avut loc vineri, 29 aprilie 2011, la ­Westminster Abbey în cadrul unei ceremonii fastuoase.

Kate Middleton şi William au avut parte de o ceremonie plină de strălucire, privită de milioane de oameni precum un film de cea mai bună calitate, de la scenariu la distribuţie şi producţie, până la detaliile biografice ale celor doi miri care ar putea fi oricând su-

biectul unei ecranizări foarte interesante şi importante. Şi totuşi, marele eveniment britanic a lăsat un gust amar pentru că am înţeles din nou ce înseamnă civilizaţia autentică, ce înseamnă clasa unui fost mare imperiu, ce înseamnă educaţia desăvârşită şi deja ereditară. Mulţi dintre noi am rămas cu un gust amar şi nu pentru prima oară, pentru faptul că suntem şi, am teama că vom mai rămâne încă multă vreme, codaşii Europei civilizate.

Iată că se întâmplă şi la case mai mari...

Am urmărit cu ochi de vultur, am vânat orice greşeală în imensa desfăşurare de forţe.

Am căutat măcar un pic de neglijenţă fie printre invitaţi, fie pe străzile supraîncărcate ale Londrei. N-am văzut nici măcar una. Mai că aş fi vrut să văd un hop organizatoric, o întârziere, o sincopă de orice fel pentru a zice cu uşurare puţin răutăcioasă: iată că se întâmplă şi la case mai mari.

Dar nu, n-am văzut. Nici vorbă de aşa ceva.

Totul a fost extrem de bine organizat, de la aspectele majore, până la cele mai mici de-

talii. De la grija pentru a nu afişa opulenţă în plină criză economică, dar păstrând totuşi rangul, până la discretele accente pe simbolurile naţionale, prezente mai peste tot, dar fără ostentaţie. O balansare civilizată. Punctualitatea respectării fiecarui moment din program a fost fără fisură, cu adevărat regală, la fel repectarea codului vestimentar, ocazia unei superbe unităţi în diversitate.

Dacă în privinţa invitaţilor, ţinuta şi eleganţa desăvârşite nu au fost neapărat o surpriză, cu totul remarcabil a fost comportamentul mulţimii de pe străzile Londrei. Turişti şi britanici s-au purtat exemplar. N-am văzut îmbulzeală, oameni care să se împingă unii pe alţii pentru a vedea mai bine, pentru a ajunge în faţă. Nimeni nu s-a gândit să arunce cu nimic către convoaiele oficiale, nimeni n-a încercat să ia cu asalt gardurile de protecţie. Celebrul bulevard şi piaţa din faţa Palatul Buckingham au fost invadate de mulţime în ordine, cu calm, fără ca politiştii care deschideau drumul şi marcau limitele să fi făcut cel mai mic efort de disciplinare a mulţimii adunate.

Cu toate că porţile palatului au fost deschise, nimeni nu a încercat să năvălească înăuntru, deşi toţi voiau să vadă cât mai bine, să fie cât mai aproape. Fără leşinuri, fără înjurături, fără ţipete. Doar chipuri liniştite, luminoase şi binevoitoare. Ovaţii civilizate şi de bun simţ. O autentică sărbătoare. Nu vreau să mă gândesc la scenele pe care le-am fi văzut în România într-o astfel de situaţie. Adevărat, măsurile de securitate au fost cu totul speciale. Numai cele la vedere au costat 18 milioane

de euro susţine presa londoneză şi nici nu ne imaginăm la ce intensitate au funcţionat serviciile secrete britanice.

Dar nimic din această tensiune nu s-a simţit pe stradă.

N-am văzut niciun semn de încrâncenare a autorităţilor.

Dimpotrivă. Politiştii, aşezaţi din cinci în cinci metri pe traseul oficial, făceau zâmbitori poze turiştilor dornici de suveniruri într-o complicitate relaxată.

Exemplară a fost şi atitudinea miresei, care s-a ridicat la înălţimea momentului în pofida emoţiilor strivitoare pe care trebuie să le fi simţit. Ducesa de Cambridge a reuşit să se comporte pe parcursul ceremoniei cu atât de mult calm şi naturaleţe de parcă ar fi fost crescută din prima zi ca Alteţă Regală. Ceea ce dovedeşte că într-o societate aşezată şi civilizată, educaţia unei tinere inteligente din clasa mijlocie poate compensa cu succes sângele albastru.

Kate Middleton şi-a lăsat buchetul de nuntă la Mormântul Soldatului Necunoscut de la Westminster Abbey, continuând astfel o tradiţie începută de către Regina Elisabeta şi continuată de alte mirese regale, inclusiv de mama ­Prinţul William, Diana, ­Prinţesă de Ţara Galilor. Clopotele de la Westminster Abbey au bătut timp de trei ore după nunta regală, de cinci mii de ori pentru prima dată din 2007.

Presa britanică subliniază faptul că, Ducesa de Cornwall va planta un Cornus ­Controversa (Wedding Cake Tree) pentru a marca mariajul Prinţului William şi a lui Kate Middleton. Evenimentul se va desfăşura pe 3 mai la Biserica St Mary’s din Tetbury, aproape de casa ei din Highgrove, Gloucestershire.

Iată că, Marea Britianie, nu doar Casa Regală, au realizat o nouă demonstraţie strălucitoare de eleganţă, civilizaţie şi înaltă clasă. O demonstraţie care, cu siguranţă nu va fi niciodată la îndemâna unei republici. Indiferent care ar fi aceasta. Iar multora dintre

noi, nu ne rămâne altceva după toată această poveste cu prinţi şi regine, decât acel gust amar şi visul de-a deveni cândva o naţiune nemanelizată, o naţiune civilizată, educată. Când?! Poate într-o altă lume...

Comunitate

04

Se caută dansatori!

Îţi plac dansurile populare româneşti? Ce-ai zice de o horă, de Ariciul sau de Braşoveanca? Dacă ai între 18 şi 40 de ani, ureche muzicală şi ştii să joci dansuri populare româneşti, participă sâmbătă, 21 mai, la ora 11:30, la castingul organizat de Centrul Hispano-

Român din Coslada. Candidaţii care vor trece de preselecţie, vor face parte din grupul Alunelul, al cărui coordonator este solista Gabriela Tone.

Gabriela se ocupă şi de grupul de copii “Ghiocelul”, înfiinţat la CEPI Coslada în octombrie 2009, grup care

a făcut numeroase progrese participând la diferite evenimente culturale, atât în cadrul centrului, cât şi în afara acestuia, evenimente printre care amintim Integra Madrid, Ziua Copilului ­(Coslada) sau Con-­ cierto Sentido (San Fernando de Henares).

CONDIŢII DE PARTICIPARE: Bărbaţi şi femei de naţionalitate română, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani; Disponibilitate pentru a veni la repetiţii în zilele de sâmbătă; Înscriere în prealabil, la centru, prin e-mail sau telefonic, până la data de 18 mai: CENTRO HISPANO RUMANO DEL CORREDOR DEL H ­ ENARES GESTIONADO POR LA FUNDACIÓN ­IBEROAMÉRICA EUROPA Travesía del Curtidor, 1 28820 Coslada c e n t r o h i s p a n o r u m a n o @­ madrid.org Tel.: 916 741 263

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII MAI LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

04/05/2011 17:00 – 19:00 05/05/2011 16:00 – 20:00 06/05/2011

9:30 – 14:00

08/05/2011

16:00

09/05/2011 17:00 – 19:00 11/05/2011

17:00 – 19:00

12/05/2011 18:00 – 19:00 06, 17:30 – 19:00 13/05/2011 A se consulta 13/05/2011 programul centrului De la 9 la 13/05/2011 18/05/2011 20/05/2011 21/05/2011 25/05/2011 25/05/2011 27/05/2011

NUMELE ACTIVITĂŢII “Ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Atelier pentru copii, cu ocazia Zilei de 1 Mai. “Declaraţia de venit 2010”. Atelier pe teme juridice pentru adulţi.

Proiectul „Citizens for United Europe”. Atelier pentru adulţi, în colaborare cu Comunitatea Madrid.

“El Thyssen sale a la calle”. Vizită organizată la Muzeul Thyssen-Bornemisza, pentru a vedea expoziţia temporară “Heroínas”. “¡Vuela por Europa!” (“Zboară prin Europa!”). Atelier de lucru manual pentru copii, în cadrul căruia cei mici vor confecţiona, din hârtie, albinuţe purtătoare ale drapelurilor ţărilor Uniunii Europene. (Activitate organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei). “¡Cuenta un cuento europeo!” (“Spune o poveste europeană!”). Atelier de poveşti pentru copii. (Activitate organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei). “¡Dibuja Europa!” (“Desenează Europa!”). Atelier de desen pentru copii, în cadrul căruia participanţii vor desena Europa în viziunea lor. (Activitate organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei).

“Istoria, prin intermediul cinematografiei”. Ciclu de film istoric.

“Să cunoaştem Europa!”. Sesiune informativă despre UE pentru copii de ciclul primar. În colaborare cu Serviciul de Informare Europeană. (Activitate organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei).

“Turista por Europa” (“Turist în Europa”). Atelier pentru adulţi, în cadrul căruA se consulta ia publicul va avea acces la informaţii turistice din ţări membre UE. Participrogramul panţii vor putea schimba impresii de călătorie. (Activitate organizată cu ocazia centrului sărbătoririi Zilei Europei).

A se consulta “Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna aprilie al unui biprogramul let de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”. centrului 17:30 – 19:00 Atelier pe probleme de muncă: “Cum redactăm un CV european”. Îţi plac dansurile populare?”. Casting pentru grupul de dansuri populare “Alun11:30 elul”. A se consulta condiţiile de participare. Înscrieri şi informaţii suplimentare la CEPI Coslada.

“Ajutorul tău contează!”. Întâlnire-colocviu cu voluntarii centrului. (Activi18:00 tate organizată cu ocazia sărbătoririi Anului Voluntariatului).

10:00 – 14:00 “Să cunoaştem Madridul!”. Excursie cu ghid la Casa de la Moneda din Madrid.

17:30 – 19:00 Atelier pe probleme de muncă: “Bursa locurilor de muncă în Internet”.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică, acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică, cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Centrul Hispano-Român a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată.

Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele ­Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români “Pro Vita Lex” din Torrejón de Ardoz. În aceeaşi zi, un grup format din copii din asociaţie şi copii de la Centrul Hispano-Român, a participat la un atelier de încondeiat ouă de Paşte. Sub îndrumarea Valentinei Petre, copiii au pictat ouă cu motive religioase. Pentru a le stimula nu numai dragostea pentru tradiţiile româneşti, ci şi pentru limba română, la sfârşitul activităţii, fiecare participant a primit în dar câte o carte scrisă de un clasic al literaturii române, gest posibil graţie asociaţiei ­colaboratoare.

Respectând politica de colaborare a Centrului – “CEPI în afara porţilor sale” – Centrul Hispano-Român din ­Coslada a fost prezent luni, 11 aprilie, la Biblioteca Municipală ­“Rafael Alberti” din San ­Fernando de Henares. În cadrul programului “Biblio-

Tradiţii fără frontiere la Centrul Hispano-Român din Coslada

teca deschisă” (“Biblioteca abierta”), coordonat de monitorul cultural Violeta Boboc, a avut loc o expoziţie de ouă încondeiate şi un atelier de pictat ouă, acţiune realizată graţie colaborării celor două instituţii, acţiune al cărei slogan – “Există mult mai multe lucruri prin care ne asemănăm decât prin care ne deosebim” -, a demonstrat că tradiţiile româneşti pot fi un liant de legătură între culturile spaniolă şi română.

Copiii de la CEPI au avut ocazia să cunoască şi obiceiuri ale spaniolilor pentru sărbătorirea Paştelui. Astfel, în cadrul celor două ateliere realizate şi coordonate de psihologul centrului, micuţii au confecţionat mici nazariteni (nazarenos) din hârtie, în cadrul atelieru-

lui „Sărbătorim Paştele în Spania!”, care a avut loc la 18 aprilie, şi au vopsit ouă în timpul celui de-al doilea, intitulat „Încondeiază un ou de Paşte!”, desfăşurat la 20 aprilie. De data aceasta, activitatea a fost una cu caracter ludic-educativ, pentru încondeierea ouălor nemaifolosindu-se motive religioase sau tehnici tradiţionale legate de Paşte, copiii dând ouălor o notă umoristică, reprezentând feţe cu o mimică diferită.

Comunitate

Literatură în limba maternă pentru românii din Madrid

05 Program Consulatul ­României la Ciudad Real

În luna mai 2011, echipa Consulatul României la Ciudad Real va fi la dispoziţia publicului la Asociaţia Româno - Spaniolă din Castilla-La Mancha, pentru a oferi asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români din Comunitatea Autonomă CastillaLa Mancha şi Comunitatea Autonomă Extremadura, după cum urmează: • Luni, 02 mai 2011, • Luni, 09 mai 2011, • Luni, 16 mai 2011 • Luni, 23 mai 2011, • Luni, 30 mai 2011 Porgramul de lucru cu publicul se va desfăşura între orele 09:00 – 14.00 şi 15.00 - 18.00, la adresa Asociaţiei Româno-Spaniolă: Plaza de la Constitución no. 6 bajo, 13180 Ciudad Real.

Accesul este pe bază de programare prealabilă obţinută pe mail (cruciudadreal@telefonica.net) şi prin telefon (926 251 751) la Consulatul României la Ciudad Real.

Pe data de 13 aprilie 2011, în cadrul Asociaţiei Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliţi în această zonă. Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulţi şi copii cu scopul de-a menţine o legătură permanentă cu limba şi literatura română.

Printre invitaţii prezenţi la acest eveniment am remarcat prezenţa Primarului de la Câmpia Turzii - Ioan ­Vasinca, Gabriel Fernández Rojas Ministrul Adjunct al Imigraţiei din Comunitatea Madrid, ­Petre ­Constantin - Şeful secţiei consulare Madrid, ­Daniel Velázquez - Directorul Centrului Hispano - Român din Coslada, Ioana ­Anghel - Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural ­Principe de ­Asturias - preotul Teofil ­Moldovan, directoarea Fundaţiei ­Prolibertas, repre-

zentanţi ai Consilului Director ai Camerei de Comerţ ­Româno - Spaniole şi mulţi alţii.

Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul ­ ­Teofil Moldovan şi primarul din Câmpia Turzii au salutat şi felicitat în discursurile lor,

membrii şi preşedinta Asociaţiei Românilor din Comunitatea Madrid - ­Paulina Mircea, pentru iniţiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească şi să gândească în limba română, să nu-şi uite originile şi cultura r­ omânească.

Consulat itinerant în Santa Cruz de ­Tenerife

Într-o atmosferă plăcută, la finalul evenimentului invitaţii au avut posibilitatea să schimbe păreri, să se cunoască între ei şi să felicite gestul Primăriei din Câmpia Turzii de a dona literatură de calitate românilor din M ­ adrid.

În zilele de 28 şi 29 mai 2011, o echipă a Secţiei Consulare a Ambasadei României la Madrid se va deplasa în Santa Cruz de Tenerife pentru a oferi, în cadrul programului “consulatul itinerant”, asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români din zona respectivă.

Vor fi efectuate următoarele servicii consulare : • eliberarea de titluri de călătorie • autentificări procuri/declaraţii • inscripţii consulare/adeverinţe • preluarea de cereri verificări permise auto • preluare dosare cereri înscrieri certificate de naştere/certificate de căsătorie • preluare programări paşapoarte simple electronice şi CRDS (primirea dosarelor pentru paşapoarte are loc numai la sediul consulatului).

Echipa se va afla la dispoziţia cetăţenilor români la Hotelul SILKEN ATLANTIDA situat în Avenida Tres de Mayo nr.69 esquina Aurea Díaz Flores, Santa Cruz de Tenerife cod postal 38005, după următorul program : • Sâmbata 28 mai, între orele 09.00-18.00 • Duminică 29 mai, între orele 09.00-14.00 Accesul este pe bază de programare prealabilă obţinută pe mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net) sau fax (nr.

914165025) la Secţia Consulară a Ambasadei R ­ omâniei la Madrid.

Având în vedere apropierea sezonului vacanţelor, recomandăm cetăţenilor români care locuiesc în insulele Canare şi care au nevoie de titluri de călătorie pentru deplasarea în ţară să profite de prezenţa echipei Consulatului Itinerant pentru a solicita aceste documente. Titlurile de călătorie au o valabilitate de 30 de zile şi pot fi solicitate cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei spre România.

06

În perioada 10-17 aprilie a avut loc, în municipiul San Fernando de Henares, „Prima Întâlnire Internaţională a Cetăţeniei Europene”, un proiect realizat de Departamentul de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares şi finanţat de Comisia Europeană prin intermediul Programului „Europa pentru cetăţeni”.

Menţionăm că această întâlnire, la care au participat delegaţii oficiale din oraşele Vaslui, Câmpia Turzii şi San Fernando de Henrares, localităţi înfrăţite la 24 martie 2010, este doar una dintre activităţile întregului proiect, desfăşurat între 1 februarie şi 1 iulie a.c. Un alt obiectiv al proiectului este crearea unei reţele şi a unui spaţiu virtual (www.wix.com/europaenred. ue), prin intermediul căruia, sfidând distanţa, cetăţenii celor trei municipii înfrăţite să fie în permanentă legătură, schimbând opinii şi experienţe despre politica europeană şi activităţile realizate în cadrul proiectului.

Occidentul Românesc a stat

Comunitate

Schimb de experienţă româno-­spaniol în San Fernando de Henares

de vorbă cu reprezentaţi ai celor trei delegaţii, dorind să afle, nu atât detalii despre numeroasele activităţi desfăşurate pe parcursul săptămânii acestei întâlniri, cât despre felul în care sunt percepuţi românii, având în vedere că în San Fernando de Henares numărul acestora este semnificativ, prin urmare autorităţile locale au contact cu conaţionalii noştri.

Spanioli, despre români

Mayte Naranjo Iglesias, Directoarea Departamentului de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares, ne-a declarat: “Avem o bună părere despre românii care locuiesc în San Fernando de Henares – sunt muncitori, politicoşi, şi foarte mulţi dintre ei au studii superioare, de multe ori de invidiat. Problemele vin din partea celor care nu respectă colectivitatea, dar asta nu are nimic de-a face cu naţionalitatea sau ţara de provenienţă a cetăţenilor, persoane needucate sunt peste tot în lume”. În ceea ce-i priveşte pe românii din delegaţiile venite în vizita de lucru, Mayte ne-a mărturisit că cel mai mult a

surprins-o uimirea cu care aceştia au întâmpinat “vitalitatea bătrânilor participanţi la întâlnire; emoţia românilor în faţa persoanelor de 80 de ani făcând cinematografie şi povestindu-şi viaţa”. De asemenea, i-au atras atenţia remarcile românilor cu privire la “posibilitatea de a face diverse lucruri cu copiii, cu minimum de mijloace materiale. M-a surprins mirarea lor în faţa copiilor care desenau şi se jucau pe jos”.

Români printre români Adina Butnaru, mediator intercultural în cadrul Departamentului de Bunăstare Socială din cadrul Primăriei San Fernando de Henares, este o româncă ce poate fi considerată de succes, o tânără cu care ne putem mândri în Spania. Am întrebat-o cum a petrecut săptămâna în care a fost atât de aproape de concetăţenii săi, fiind mereu alături de delegaţiile venite din România. “Această întâlnire a fost pentru mine o mare bucurie, pentru că sunt româncă”, ne-a spus Adina. “Dar mă consider, cel puţin cu sufletul, spaniolă, pentru că, după cum se ştie, inima nu ţine cont de paşaport sau naţionalitate. La aceasta se adaugă faptul că anii pe care i-am petrecut în Spania au fost cei mai fericiţi din viaţa mea”, ne-a mărturisit în final Adina.

Români despre români Cu părere de rău am aflat de la unii din reprezentanţii celor două delegaţii din Vaslui şi Câmpia Turzii că imaginea românilor din Spania este umbrită tot de românii din ­Spania, deşi acest lucru nu este confirmat de oficialităţile locale. „Patroana de la un bar de aici, din San

­ ernando, nu ne-a vorbit prea F frumos de români”, ne-a mărturisit Vasile Pavăl, primarul oraşului Vaslui. Interesaţi de comportamentul românilor care locuiesc în San F ­ ernando de Henares, la întâlnirea cu oficialităţile locale, printre

dacă Occidentul se mai vede de acasă ca fiind acel paradis la care visam cu toţii în perioada comunistă. Plus că ni s-a părut interesant să cunoaştem punctul de vedere al oficialităţilor române, diferit de al persoanelor care vin în

muncii există.”

Concluzii Ce a însemnat „Prima Întâlnire Internaţională a Cetăţeniei Europene”? După cum ne-a mărturisit Mayte ­Naranjo Iglesias, “posibilitatea de a se întâlni cetăţeni din

care şi reprezentanţi ai Poliţiei, delegaţia română a adus în discuţie această temă, primind răspunsul că „etnia de români nu creează probleme de competenţa poliţiei locale. Deci tot un român a vorbit urât de români, însă cred că părerea oficialităţilor locale este cea adevărată”, a mai spus Vasile Pavăl. Tot de la primarul din Vaslui am aflat că, din nefericire, în ­România, românii din Spania încă mai sunt percepuţi precum căpşunari “pentru că aceasta este meseria care îi face să ia drumul Spaniei. Românii din Spania, care lucrează în domenii mai intelectuale, nu s-au făcut cunoscuţi, nu sunt văzuţi în România”. Din fericire, a adăugat Vasile Pavăl, “am cunoscut aici români de care autorităţile locale au vorbit la superlativ”.

Cum se vede Occidentul Am fost curioşi să aflăm

­ pania, nicidecum în vizită, ci S în căutarea unui trai mai bun.

Acesta a fost şi obiectivul celor două delegaţii: “Am vrut să percepem la acest nivel relaţiile, nu am coborât la stradă, ci doar ne-am întâlnit cu cei din stradă”, ne-a spus primarul Vasile Pavăl, trăgând concluzia că “există domenii în care mai avem de învăţat”.

Mihai Carp, Comisar şef de poliţie şi Inspector şef - IPJ Vaslui, a remarcat că “doar la capitolul infrastructură spaniolii stau mai bine decât noi, în ceea ce priveşte restul, în special profesioniştii, suntem la fel”, de aceeaşi părere fiind şi viceprimarul municipiului Vaslui, Valeriu Caragaţă, care a afirmat că “România nu e departe în ceea ce priveşte profesioniştii şi responsabilitatea oamenilor”, precizând că, în România, “trebuie să schimbăm mentalitatea socială, pentru că mentalitatea

diferite ţări europene şi de a schimba experienţe legate de teme ca: resursele pentru bătrâni; situaţia persoanelor cu dizabilităţi într-o Europă diversificată, din perspectiva politicii pe care o abordează Uniunea Europeană în acest sens, prin Strategia 2010; şi situaţia copiilor şi tinerilor în oraşele noastre.” Adina Butnaru a ţinut că sublinieze că “acest tip de întâlniri scot la iveală o nouă realitate europeană plină de provocări şi oportunităţi”.

Concluzia noastră? Fondurile europene există, pot fi accesate şi folosite pentru proiecte de acest gen, şi sperăm ca românii să ia aminte şi să facă demersurile necesare pentru a beneficia de ele, pentru că am fost mereu în Europa, acum suntem în Uniunea ­Europeană şi trebuie să ne comportăm ca atare.

A consemnat, Ana-Maria Marinescu

Pagina mea

07

Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi ­Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija:

“Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi ­c unoştinţele de limba spaniolă, a ­ jungând la un nivel foarte bun” Ana-Maria Marinescu Spania

În curând va avea loc cea de-a doua ediţie a examenului de limba spaniolă pentru imigranţi, convocat de Universitatea Nebrija şi ­Viceconsejería de Inmigración de la Comunidad de Madrid, examen care se va numi LETRA. Prima ediţie, susţinută cu numele de DILE, la 27 şi 28 noiembrie 2010, a avut succesul scontat, dacă ţinem cont de numărul persoanelor înscrise (295 din 300 de locuri) şi prezentate (281), precum şi de interesul pe care l-a trezit în rândul publiculuitarget. La examen s-au prezentat candidaţi din 45 de ţări de pe patru continente: Africa - 19; Europa - 14; Asia - 11 şi America - 1. Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, şi Directoarea Departamentului de Limbi aplicate, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija, ne-a acordat un interviu în care i-am cerut mai multe informaţii despre acest examen, precum şi despre modul în care se poate intra în posesia unei diplome ­LETRA. Întrebare: Explicaţi-ne, vă rog, ce este Diploma ­LETRA, cui i se adresează şi care este utilitatea acesteia!

Răspuns: Diploma ­LETRA, Limba spaniolă pentru angajaţii imigranţi (Lengua española para trabajadores inmigrantes), eliberată de Universitatea Nebrija şi ­Viceconsejería de Inmigración de la Comunidad de Madrid, este un certificat care atestă un nivel elementar de cunoaştere a limbii spaniole, adresat tuturor persoanelor care învaţă această limbă pentru a putea comunica în domeniile muncii şi administraţiei publice. Acest examen constituie o unealtă utilă atât pentru imigranţi, cât şi pentru responsabilii de

cursuri de limba spaniolă, în special centre, coordonatori şi profesori. Diploma nu are o utilitate concretă, dar contribuie la dezvoltarea personală a candidatului, având în vedere că evaluarea şi atestarea nivelului de cunoaştere a limbii spaniole pot avea un aport semnificativ la formarea şi experienţa persoanei examinate, stimulând încrederea în sine şi oferind satisfacţii personale. Întrebare: Cum s-a născut ideea Diplomei LETRA? Cât timp v-a luat punerea proiectului în practică?

Răspuns: Ideea răspunde dorinţei de colaborare cu toţi cei care învaţă şi predau spaniola într-un mediu non-instituţional, care fac eforturi în timpul liber, atât pentru a învăţa şi a folosi limba în diferite centre, cât şi pentru a o preda. Avem în spate o experienţă de 20 de ani în formarea profesorilor de limba spaniolă pentru străini, care poate veni în sprijinul celor ce predau această limbă benevol şi fără să aibă o pregătire în domeniu. Acesta este modul prin care punem munca noastră de cercetare din cadrul Doctoratului în serviciul societăţii. Întrebare: Cine se poate prezenta la examenul LETRA? Răspuns: Se pot prezenta la acest examen toate persoanele imigrante adulte, a căror limbă maternă nu este spaniola, indiferent de naţionalitate, vârstă, studii sau profesie. Întrebare: Cât costă examenul LETRA? Răspuns: Am făcut toate demersurile necesare pentru ca susţinerea examenului şi obţinerea diplomei să fie în totalitate gratuite, şi am reuşit. Însă, pentru a fi siguri că persoanele care se înscriu se vor prezenta la examen, e nevoie să depună, timp de o săptămână, o garanţie de 20 de euro, sumă care li se restituie integral după susţinerea examenului. Cu acest depozit vrem să fim siguri că nu se ­pierd locurile disponibile.

Pregăteşte-te pentru examenul LETRA (DILE) şi obţine o diplomă oficială!

Centrul Hispano-Român din Coslada informează că, în curând, va avea loc cea de-a doua ediţie a examenului DILE, care se va numi LETRA, convocat de Universitatea Nebrija. În urma acestui examen, puteţi obţine o diplomă oficială de limba spaniolă, eliberată de Universitatea Nebrija şi Comunitatea Madrid.

Întrebare: Cât de greu este examenul?

Răspuns: Examenul este structurat pe teme de comunicare la un nivel elementar care corespunde nivelului A2 stipulat de Programa europeană pentru limbile străine. Atât exerciţiile de competenţă de înţelegere a unui text scris şi a unui dialog oral, precum şi exerciţiile de exprimare orală şi scrisă, se încadrează în contexte de comunicare uzuale, cum ar fi formele de salut, prezentarea datelor personale, dialogurile în instituţiile publice etc. Întrebare: Există cursuri gratuite pentru persoanele care doresc să se pregătească înainte de a se prezenta la examen?

Răspuns: În cadrul aceluiaşi proiect am elaborat şi un ghid didactic foarte folositor persoanelor care lucrează în diferite instituţii, ONG-uri, centre hispano etc., în care se predau cursuri de spaniolă pentru imigranţi. Acest ghid este disponibil pe site-ul Universităţii, unde se pot găsi şi informaţii precise despre examen, despre criteriile de evaluare, precum şi exerciţii cu ajutorul cărora aspiranţii se pot pregăti singuri sau îndrumaţi de un profesor. Întrebare: Ce rol joacă centrele hispano în acest examen?

Răspuns: Colaborarea acestor centre este foarte importantă deoarece lucrează cu persoane imigrante, astfel încât îi pot informa în mod direct pe toţi potenţialii candidaţi, pot înfiinţa reţele informative, pot organiza cursuri în vederea pregătirii examenului şi au posibilitatea de a colabora cu Universitatea ­Nebrija în procesul de înscriere şi de comunicare a rezultatelor. Mulţumim pe această cale directorilor şi profesorilor de spaniolă din aceste centre, al căror ajutor ne-a înlesnit enorm munca. Întrebare: De ce aţi schimbat numele acestui examen?

Răspuns: Iniţial, examenul s-a numit DILE (Diploma Inicial de Lengua Española), fiind vorba de o siglă haioasă, pentru că vorbim de o invitaţie în limba spaniolă (“dile” este imperativul verbului “decir” – a spune). Însă Institutul Cervantes a cerut schimbarea acestui nume din cauza asemănării cu examenul DELE pe care acesta îl coordonează. Într-adevăr, numele era asemănător şi ar fi putut crea confuzii, de aceea ne-am decis să îl înlocuim cu Diploma LETRA, Lengua Española para Trabajadores inmigrantes. Întrebare: Majoritatea cititorilor noştri sunt români, de aceea am vrea să ştim ce părere aveţi dvs. legat de nivelul de spaniolă al românilor, în general, şi al celor care s-au prezentat la examenul DILE, în special. Conform surselor noastre, românii au aprobat examenul cu calificative foarte bune, iar câţiva chiar ne-au spus că examenul li s-a părut destul de uşor.

Răspuns: Aveţi dreptate. În general, românii au un nivel ridicat în ceea ce priveşte competenţa de exprimare orală. Faptul că cele două limbi fac parte din aceeaşi familie, uşurează capacitatea de înţelegere şi de interacţiune dintre români şi vorbitorii de limba spaniolă. În acelaşi timp cred că românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun. Întrebare: Referitor la gradul de dificultate al examenului, aţi luat în calcul posibilitatea de a elabora unul şi pentru persoanele care au un nivel superior de limba spaniolă?

Răspuns: Da, ne-am gândit la acest lucru şi suntem siguri că ar fi interesant şi util, având în vedere că procentul celor care au luat examenul cu notă mare reprezintă majoritatea (54,33%). De aceea, este indicat să elaborăm un certificat pentru nivelul B al

Pentru a veni în întâmpinarea persoanelor care doresc să obţină această diplomă, Centrul Hispano-Român din Coslada organizează un curs de limba spaniolă, în cadrul căruia elevii vor putea să se pregătească pentru pentru a participa la examenul LETRA. Precizăm că examenul se adresează persoanelor de orice naţionalitate, cu un nivel nu foarte ridicat de cunoaştere a limbii spaniole.

Cursul are loc lunea, de la ora 11:00, la Centrul Hispano-Român din Coslada, situat în Travesia del Curtidor, nr. 1 (staţia de metrou Barrio del Puerto – linia 7). Persoanele interesate trebuie să se

competenţelor lingvistice. Ar trebui să vedem variantele B1 şi B2, ceea ce implică un nou proiect de cercetare, dar nu sunt tocmai sigură că există fonduri pentru dezvoltarea şi implementarea acestuia. Întrebare: Un examen implică nu doar persoanele examinate, ci şi pe cele care examinează. Cred că ar fi bine să-i informăm pe cei care doresc să joace rolul celor din urmă, că Universitatea Nebrija oferă un curs de pregătire a evaluatorilor din comisia examenului LETRA, curs care se numeşte “Pregătirea evaluatorilor pentru atestarea competenţei lingvistice de comunicare în limba spaniolă, nivel A2, pentru imigranţi”. Vorbiţi-ne puţin despre acest curs!

Răspuns: Acest curs se adresează în mod deosebit ­specialiştilor de la Universitatea Nebrija, dar şi profesorilor care pregătesc elevi pentru a se prezenta la examen. Este un curs primordial pentru a se familiariza cu criteriile de evaluare a diferitelor probe ale examenului. Întrebare: În încheiere, un mesaj pentru a trezi interesul cititorilor şi a-i convinge să se prezinte la examenul ­LETRA. Răspuns: Evaluarea este parte din procesul de învăţare a unei limbi străine. Având un obiectiv concret, ca de pildă aprobarea unui examen, suntem mai disciplinaţi atunci când ne pregătim pentru

ceva anume, când avem un scop clar şi precis pe termen scurt, ceea ce ne oferă mult mai multe satisfacţii. Cine ia un examen cu o notă mare se simte mult mai bine cu el însuşi, e mulţumit şi bucuros, ceea ce-l impulsionează să se autodepăşeaşcă permanent, să-şi îmbunătăţească continuu competenţele lingvistice în limba ţării de adopţie.

Sunt sigură că toţi cei care se vor prezenta la examenul LETRA se vor simţi în largul lor atunci când vor comunica în spaniolă. Iar dumneavoastră şi ziarului dvs. aş dori să vă mulţumesc din suflet în numele întregii echipe de la Universitatea Nebrija, pentru colaborarea şi sprijinul constante de care aţi dat dovadă.

Rezultatele de la prima ediţie a Examenului DILE. Procentul mic al persoanelor care nu au luat examenul (8,33%) atestă gradul scăzut de dificultate.

Sursa: Universitatea Nebrija.

înscrie personal, telefonic sau via e-mail. Cursul este gratuit, iar locurile sunt limitate.

Mai multe informaţii la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN CORREDOR DEL HENARES

Travesía del Curtidor, 1 28820 Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org Tlf.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96

Ştiri din Spania

08

Străinii stabiliţi în 200 de kilograme de şuruburi, furate de ­Spania aduc beneficii un ­român de pe un circuit de F ­ ormula 1 mai mari statului decât avantajele sociale pe care le primesc

Poliţia din Valencia a arestat un român care a fost prins în timp ce fura 200 de kilograme de şuruburi. Românul, care şi-a recunoscut fapta, a fost condamnat la patru luni de închisoare.

Bărbatul a intrat într-o zonă a circuitului interzisă publicu-

lui, unde administratorii pistei depozitează materialele de construcţii. El a luat şuruburile, le-a pus într-un cărucior de cumpărături şi a fost prins de poliţişti în timp ce împingea căruţul în cartierul Nazaret.

Iniţial, procurorul ceruse o pedeapsă de şase luni de în-

chisoare, dar aceasta a fost redusă la patru luni, pentru că inculpatul şi-a recunoscut fapta. Şuruburile, care sunt folosite la asamblarea standurilor, au fost furate cu doar câteva zile înainte de începerea lucrărilor de instalare a tribunelor,

pentru cursa de Formula 1 care va avea loc pe 26 iunie, la ­Valencia. Poliţiştii cred că bărbatul urma să vândă şuruburile la fier vechi, dar spun că n-ar fi luat mai mult de 600 de euro pe ele.

Sursa: levante-emv.com

Filme româneşti, prezentate în luna mai la festivaluri din Spania

Filmul românesc documentar participă, prin intermediul ICR Madrid, la cel mai important festival de film documentar din Spania, “Documenta Madrid 2011”, desfăşurat în perioada 6 - 15 mai. “Documenta Madrid” este la a opta ediţie şi are în program 1.100 de documentare din 98 de ţări.

La Madrid Din România participă la eveniment Monica LazureanGorgan şi Andrei Gorgan,

cei doi regizori ai filmului „Votul meu”. Filmul a fost selecţionat de organizatorii festivalului, ICR Madrid sprijinind participarea filmului şi prezenţa celor doi autori la ­Madrid. Documentarul, de 42 de minute, surprinde lupta pentru putere într-o mică localitate din ­România, materialul filmat de Radu Ionescu fiind, după cum declară realizatorii, o raritate, iar povestea, una plină de sugestii privind fasci-

naţia şi mecanismele puterii, votului, democraţiei la scară mică. În Barcelona Alte două filme româneşti, lungmetraje de ficţiune, participă tot în această perioadă la Festivalului Internaţional de Film de Autor din ­Barcelona (Festival Internacional de ­Cinema d’Autor de ­Barcelona - D’A), cu sprijinul ICR ­Madrid. Festivalul se desfăşoară între 29 aprilie şi 8 mai

şi este cea mai nouă propunere culturală din Barcelona în domeniul filmului de autor.

Festivalul urmăreşte să prezinte o panoramă internaţională a celor mai bune filme contemporane de gen şi, în acelaşi timp, să descopere noi talente sau să prezinte regizori consacraţi la nivel internaţional, ale căror filme nu sunt însă distribuite în cinematografele din Spania. În cadrul festivalului vor fi proiectate peste 60 de filme în diversele secţiuni. Din ­România participă filmele „Aurora” de Cristi Puiu şi „Morgen” de Marian Crişan.

La Santiago de Compostela Între 6 şi 15 mai, la Santiago de Compostela, se desfăşoară Festivalul Internaţional de Scurtmetraje (Festival Internacional de Cortometrajes Curtocircuito de Santiago de Compostela). Din ­România participă Adrian ­Sitaru cu scurtmetrajul „Lord”. ­Adrian Sitaru este unul dintre cei mai premiaţi regizori de scurtmetraje din acest moment, în Spania fiind premiat anul trecut la Festivalul de la ­Valladolid şi Alcalá de ­Henares.

Imigranţii contribuie mai mult la bunăstarea statului spaniol, în comparaţie cu avantajele sociale primite, arată un studiu al fundaţiei “La Caixa”. Analiza desfiinţează şi preconcepţia conform căreia spaniolii sunt nevoiţi să concureze cu străinii pe piaţa locurilor de muncă.

Studiul “Imigraţia şi Statul Bunăstării în Spania”, efectuat de fundaţia “La Caixa”, demonstrează că străinii stabiliţi în Spania aduc beneficii mai mari statului decât avantajele sociale pe care le primesc. În pofida părerii generale a populaţiei, imigranţii acoperă o mică parte din serviciile şi prestaţiile sociale la care ar avea, de fapt, dreptul.

Din cei 5,7 milioane de străini rezidenţi în Spania (12,17% din populaţie), doar o treime trăiesc în sărăcie, comparativ cu 18% din spanioli. Totodată, doar 6% din ajutoarele şi prestaţiile sociale ajung la imigranţi.

Potrivit studiului citat de publicaţia “Qué”, mai puţin

de 1% din cei care primesc pensii de la stat sunt de altă naţionalitate decât spaniolă. În ceea ce priveşte serviciile medicale, numărul imigranţilor care apelează la medicii specialişti este cu 16,5% mai mic faţă de cel al autohtonilor.

Astfel, potrivit informaţiilor obţinute şi analizate de fundaţia “La Caixa”, contribuţia străinilor la bunăstarea statului nu poate fi pusă la îndoială, scrie publicaţia “Qué”.

Imigranţii au contribuit la integrarea femeilor pe piaţa muncii datorită creşterii activităţilor casnice. Totodată, ei au pus în mişcare piaţa muncii care este, astăzi, mult mai flexibilă şi mai tânără, din punct de vedere al vârstei angajaţilor. Potrivit Oficiului Economic al Guvernului spaniol, creşterea de 30% a produsului intern brut din ultimii zece ani a fost generată de aportul străinilor, care astfel a amânat cu cinci ani intrarea în deficit a sistemului spaniol al pensiilor.

Sursa: Qué

Cum a fost prins cel mai căutat bandit din Spania Pentru a-l captura pe cel mai căutat bandit spaniol, Garda Civilă a mobilizat 70 de gardieni, un elicopter şi 10 câini poliţişti. Antonio ­Manuel Sanchez a fost prins după cinci ani de căutări.

Sanchez a fost închis în 1999 pentru mai multe furturi, în Asturias, o localitate din nordul Spaniei. În 2004, bărbatul a reuşit să evadeze şi s-a retras în satul natal, unde s-a angajat ca grădinar. După doi ani, Sanchez a aflat că justiţia se află pe urmele sale şi a fugit în pădure, unde a stat ascuns până de curând. Bărbatul şi-a vânat singur hrana şi a trăit prin peşteri sau într-un

cort din pânză impermeabilă. Din când în când, o rudă de-a lui „Lute Cadiz” îi ducea mâncare, iar atunci când nu avea cu ce să supravieţuiască, jefuia mici magazine din oraş, dar fără să devină violent.

Sanchez ar mai fi putut haiduci o vreme dacă nu l-ar fi rănit pe paznicul unei benzinării pe care a prădat-o la începutul anului. De atunci, poliţia spaniolă s-a mobilizat pentru a-l prinde. Cel mai căutat bandit al Spaniei a fost capturat în pădure, la cortul său, unde avea drept companioni trei câini.

Sursa: La Voz de Asturias

România

09

FMI insistă pe privatizări şi cere o fundamentare mai bună a reducerii CAS. Negocierile continuă Delegaţia FMI şi Guvernul nu au ajuns încă la o înţelegere privind societăţile de stat care urmează să fie privatizate sau restructurate, dar nici asupra momentului şi nivelului de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate discuţiilor. „Negocierile s-au blocat şi de aceea nu s-a finalizat nici scrisoarea de intenţie, care trebuia formulată astăzi (vineri - n.r.). Guvernul nu vrea să privatizeze aproape nimic din ce a cerut FMI. Autorităţile vor şi ca decizia privind reducerea CAS să fie adoptată mai repede, pe fondul

încasărilor bune din primul trimestru, deşi iniţial se vorbise ca măsura să fie anunţată după mijlocul anului. Din aceste motive s-a amânat şi întâlnirea cu preşedintele Băsescu”, au declarat sursele citate.

Prin scrisoarea de intenţie precedentă, autorităţile române s-au angajat să elaboreze până la finele lunii aprilie lista cu societăţile de stat care vor fi privatizate, reorganizate sau lichidate.

Ulterior, însă, premierul Emil Boc a anunţat că această listă va fi întocmită până la sfârşitul lunii iunie. „Reorganizarea compani-

ilor de stat se va face prin restructurarea unor companii de stat, vânzarea unor pachete minimale de acţiuni ale unor companii de stat Transgaz, Transelectrica şi Romgaz, acolo unde procedeele au început deja”, a spus Boc. Surse apropiate negocierilor au declarat vineri dimineaţă că întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi delegaţia FMI, programată iniţial pentru vineri, la ora 15:00, a fost amânată pentru sâmbătă, când concluziile evaluării vor fi aproape definitivate, informaţie transmisă ulterior chiar de Preşedinţie.

Într-un an contractele de m ­ uncă vor fi cu durată determinată

Pachetul de legi care reformează relaţiile de muncă, respectiv Codul Muncii, ­Codul de Dialog Social şi legea zilierilor, vor duce la „precarizarea” pieţei muncii din ­România, iar în maximum un an cei care vor dori să se angajeze nu vor mai avea la

dispoziţie decât contracte pe durată determinată, este de părere avocatul specializat în legislaţia muncii Costel ­Gilcă.

Avocatul a spus că modificările aduse la Codul Muncii sunt semnificative şi în defavoarea angajatului, iar acestea vor avea efecte pe termen lung.

Potrivit acestuia, în maximum un an de zile, majoritatea contractelor de muncă încheiate de angajatori vor fi cu durată determinată.

El a precizat că, în timp, se va crea o discrepanţă între angajaţii cu contracte cu durată nedeterminată şi cele pe perioadă limitată. „Efectele modificării Codului Muncii în piaţă vor fi cu siguranţă negative. Nu vor face decât să precarizeze locurile de muncă şi vor crea discrepanţe între cei care au avut norocul să prindă un contract pe perioadă nedeterminată, în care angajatorul investeşte în formare profesională, şi ceilalţi, care vor avea parte doar de contracte temporare”, a explicat avocatul.

Sursa: MediaFax

Băsescu a promulgat legea prin care angajaţii Departamentului de Luptă Antifraudă au acces în sedii, maşini, terenuri Conform Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul pentru promulgarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă.

Proiectul de lege a fost promovat de Guvern în decembrie 2010 şi a fost respins de Senat în februarie 2011.

Legea a fost trimisă apoi la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, care a dezbătut-o în procedură de urgenţă. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în 12 aprilie, cu 284 de voturi „pentru”, 6 voturi „împotrivă” şi 3 abţineri.

Legea stabileşte că „toate instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici cu capital de stat sau privat, orice altă entitate, precum şi persoanele fizice sunt obliga-

te să permită reprezentanţilor Departamentului accesul în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice”.

DLAF va avea dreptul să solicite acestora documentele şi informaţiile necesare întocmirii actului de control, iar în cazul în care există o imposibilitate „temporară motivată” în furnizarea acestora, cei vizaţi au obligaţia să răspundă solicitării în cel mult zece zile de la formularea cererii.

Reprezentanţii Departamentului vor lua declaraţii de la orice persoană care poate furniza date şi informaţii cu privire la posibile nereguli, fraude sau alte activităţi care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Prin această lege, DLAF îşi consacră calitatea de organ

de constatare, în sensul articolului 214 din Codul de procedură penală, valabilă doar în privinţa aspectelor de natură infracţională care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în ­România. În cazul în care o persoană sau o firmă refuză să pună la dispoziţie documentele cerute de către inspectorii DLAF, aceştia pot aplica amenzi cuprinse între 500 lei şi 5.000 de lei, amendă ce poate fi contestată în instanţă.

Funcţionarilor cu statut special din cadrul DLAF le este interzis să facă parte din partide politice, să îşi exprime public opinia cu privire la acţiunile de control în curs de desfăşurare, precum şi în probleme naţionale şi europene în relaţiile cu reprezentanţii altor state, să ofere consultanţă.

Ştiri externe 10 Centrul Statelor Unite, afectat de ­i nundaţii

Locuitorii din centrul Statelor Unite încercau vineri să-şi protejeze casele şi magazinele, în contextul creşterii nivelului apelor, în urma ploilor abundente din ultimele zile.

Sute de persoane au fost evacuate, în momentul în care Garda naţională şi voluntarii construiau diguri cu ajutorul

sacilor de nisip. „Am depăşit recordul (privind nivelul apelor) care data din 1927”, a explicat Pat Slattery, un purtător de cuvânt al serviciilor meteorologice americane.

Precipitaţiile puternice care au afectat centrul ţării au dus la creşterea nivelului râurilor

Mississippi şi Ohio şi au provocat inundaţii în Tennessee, Arkansas şi Missouri.

Aceste ploi sunt cauzate de acelaşi sistem depresionar care a provocat formarea tornadelor în sud-estul SUA săptămâna trecută, soldate cu aproximativ 350 de morţi.

Sursa: MediaFax

Libia: Alegeri prezidenţiale la şase luni după plecarea lui Kadhafi

Al-Qaida confirmă moartea lui Osama Bin Laden Al-Qaida a confirmat moartea liderului său, Osama Bin ­Laden dar a promis răzbunare, arată un comunicat postat pe site-urile extremiştilor musulmani. În ceea ce este, aparent, o reacţie oficială a faimosului grup islamist, Bin Laden a fost împuşcat de către trupele speciale ale forţelor SUA în ascunzătoarea sa din oraşul pakistanez Abbottabad.

Mesajul semnat de către „conducerea generală a Al-Qaida” cuprindea, pe lângă declaraţia oficială a morţii liderului şi o serie de ameninţări la adresa SUA. „Sângele lui Osama Bin Laden, războinic sfânt, este preţios pentru noi şi pentru toţi musulmanii. Vom arăta că acesta nu a fost vărsat în zadar. Dumnezeu sa-l odihnească”. „Vom rămâne un blestem pentru americani, atât în interiorul cât şi în exteriorul ţării lor. În curând, cu voia lui Dumnezeu, fericirea lor se va transforma în tristeţe iar sângele lor va fi amestecat cu lacrimi”. „Chemăm musulmanii din Pakistan, pe pământul cărora Şeicul Osama a fost ucis, să

se ridice şi să se revolte. Înainte ca şeicul să părăsească această lume şi înainte ca el să poată împărţi cu poporul islamic bucuria revoluţiilor sale în faţa opresorilor, el a făcut o înregistrare de felicitare şi îndem, pe care o vom publica în curând”.

Declaraţia a venit după ce oficiali ai serviciilor secrete americane au declarat că Bin Laden păstra strânse legături cu ceilalţi membrii ai reţelei, din casa acestuia punându-se la cale alte potenţiale atacuri teroriste, printre şi care şi unul împotriva sistemului feroviar din SUA. Aceste informaţii vin pe urma analizării dovezilor capturate din locuinţa unde a fost ucis Bin Laden. Grupul declară că va elibera în curând un mesaj audio a lui Bin Laden înregistrat cu o săptămână înainte de moartea sa.

Nu există încă nici o confirmare oficială care să susţină autenticitatea mesajului, dar postarea acestuia pe site-urile prin care Al-Qaida transmiteau de obicei mesaje tinde să sugereze veridiciteatea declaraţiei.

Sursa: MediaFax

Unul dintre liderii Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT) libian a detaliat în faţa Grupului de Contact privind Libia, joi, „foaia de parcurs” politică respectată de rebelii libieni, care prevede alegeri prezidenţiale la şase luni după plecarea colonelului Muammar Kadhafi.

Mahmoud Jibril, „premierul” CNT, a explicat în faţa presei străine că „foaia de parcurs” este un răspuns al Consiliului „la întrebările venite din diferite capitale privind soarta Libiei dacă regimul Kadhafi ar cădea mâine”. „Este o preocupare legitimă: Libia este o ţară mare, strategică din punct de vedere geografic, o poartă între Africa şi Europa, o legătură între est şi vest, dar şi din punct de vedere economic, din cauza rezervelor sale petroliere importante pentru Occident în general”, a precizat el.

Jibril a subliniat că „există un risc mare de divizare” a ţării. În acest context, procesul pentru a obţine deblocarea averilor clanului Kadhafi „ar trebui realizat în mod accelerat, pentru că aceşti bani ne-ar ajuta să punem în practică” foaia de parcurs, a insistat el. „Am menţionat astăzi alegerile. Vom contacta în termen scurt ONU, pentru a organiza alegeri în oraşele eliberate”, a adăugat el.

„Scopul nostru este să dăm mai multă credibilitate orientărilor noastre pentru o democraţie autentică”, a precizat acesta.

Potrivit lui Jibril, prima etapă va fi înfiinţarea unui congres naţional pentru a stabili o nouă Constituţie pentru Libia.

Aceasta va interveni la numai 45 de zile după ce Kadhafi va părăsi puterea. Apoi va fi organizat un referendum pen-

tru a aproba Constituţia, apoi alegeri parlamentare vor fi organizate, în termen de patru luni. Două luni mai târziu, vor fi alegeri prezidenţiale, potrivit lui Jibril. Întrebat despre forma pe care ar putea să o ia viitorul regim, Jibril a observat că „asta nu trebuie să decidă” el. „Dacă poporul libian vrea să restaureze monarhia, aceasta va fi alegerea”, a răspuns el, între-

bat dacă este luată în considerare revenirea la monarhie, înlăturată de Kadhafi în 1969.

Guvernul care va supraveghea întregul proces democratic va fi format din membri ai Consiliului Naţional de Tranziţie, dar şi din tehnocraţi ai regimului Kadhafi, militari de rang înalt, ofiţeri ai serviciilor de informaţii şi un judecător.

Sursa: Reuters

Rubrica permanentă

Dan Caragea (Portugalia) Critic literar

Mugur de fluier (Phoenix) Dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuşi geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci şi din iliri.

Tracii de nord au fost numiţi geţi, de istoricii greci, şi daci, de către cei romani. Se pare că migraţia tracilor a pornit din Carpaţi (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la

Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului şi insulele egeene. Fireşte, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen.

Indigenţa datelor nu permite însă speculaţii. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar şi cu aspect ilir.

Despre iliri ştim că erau răspândiţi pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, şi care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneţi.

Sa vedem acum ce şoptiri neau ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-eşte ne vine din adâncuri: omenesc, bărbăteşte, Bucureşti (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criş, Mureş, Timiş. O celebră baladă românească începe astfel: Pe Argeş în jos, Pe un mal frumos unde Argeş si mal sunt, desigur, anteromanice.

Marelui fluviu al lumii noas-

11

03 - Matca limbii române tre i s-a spus: Istros (trac), ­Danubius (latin) şi apoi ­Dunăre, iar acesta întruchipează, metaforic, pentru mine, curgerea istorică a limbii, cu afluenţi despre care voi vorbi pe îndelete, dar şi cu aluviunile încă necunoscute.

Din matca acestui fluviu, s-au păstrat, în ordinea importanţei, o serie de cuvinte de bază: moş, fărâmă, groapă, copil, murg, brad, gata, cioc, curma, fluier, fluture, mânz, ţarc, mugur, văpaie, căciulă, măgar, raţă, strungă, bucura, bulz, gălbează, grumaz, grunz, vatră, zgură, olog, scrum, traistă, mazăre, pălărie, pârâu, zgardă, baligă, căpuşă, cioară, copac, hămesi, măgură, mire, năpârcă, pală, sâmbure, şopârlă, ţap (etimologie multiplă), balaur, barză, ciut, coacăză, mal, mărar (etimologie multiplă), mânzare, păstaie, rânză, stavă, viezure (după Mihai Dinu, Personalitatea limbii române, Cartea Românească, 1996, p.

85). Mai trebuie adăugate, fie şi pentru savoare: brânză (ne-

sigur), brâu, buză, cătun, ceafă, ciuf, droaie, gard, ghimpe, guşă, jumătate, mare (adjectiv, opusul lui mic), noian, pupăză, scăpăra, spuză, ţeapă, urdă etc. Numărul total variază între 150-175 de cuvinte de bază, fără a lua în calcul şi derivatele. Şi pentru că am pomenit de socotit, se spune că tiparul de formare a numeralelor cardinale (unsprezece, doisprezece… nouăsprezece) ne vine de dedesubt, din substrat.

După cum se vede, multe cuvinte sunt puternic ancorate în limba noastră cea de toate zilele. Am să vă suscit imaginaţia căutând expresivităţi care să dezvăluie duioasele împreunări între vechile elemente şi fondul latinesc. „Pe copil îl aduce barza, care îşi face cuib în copacul din faţa casei. În cătunul îndepărtat, noaptea vine Moş Ene pe la gene, iar iarna, prin noiane de zăpadă, Moş Crăciun, aduce bradul, daruri în traistă şi bucurii. Pe câmp se aud ciorile croncănind. Când

copilul se face mare, el se joacă cu mânzul, duce murgul în grajd, adună raţele în ţarc, aude pupăza în tei, aleargă după viezuri, prinde fluturi şi ademeneşte animale în cursă.

Cântă din fluier şi poartă căciulă sau pălărie. Hămesit de foame, mănâncă brânză sau urdă, bulz de te lingi pe buze, o strachină cu mazăre sau o ceafă de porc în spuză, cu pâine scoasă atunci din vatră.”

Să mi se ierte această parafrază călinesciană, care îmi stă ca un ghimpe în suflet, dar nu văd altă cale mai bună decât aceea de a spune povestea vorbelor, pentru ca să ne aducem aminte cu bucurie de gustul înmiresmat al sâmburelui străvechi.

Ovidiu, exilat la Pont, zicea că ar fi tocmit nişte versuri în barbarul grai getic. Al. Piru a văzut în imaginarul poetului naşterea literaturii române.

Fireşte, o exaltare, azi aproape hazlie. Dar sonoritatea arhaică nu a încetat să străbată timpurile până la noi. Şi nu se va curma.

Cititorii întreabă, Consulatul Român la Madrid răspunde Geanina Sanda Tudose - Corvera de Asturias Sunt cetăţean român căsătorită cu un ecuadorian.

Avem împreună o fetiţă de şase luni. Putem obţine un certificat de naştere pentru ea?

Care sunt condiţiile pentru a-l obţine?

Răspuns: Certificatul de naştere românesc al minorului se poate obţine de la consulatul român, prezentând următoarele acte: certificatul de naştere spaniol legalizat cu Apostila de la Haga la ­Tribunalul Superior de Justiţie al provinciei în care s-a născut copilul, certificatele de naştere ale părinţilor, certificatul românesc de căsătorie/sentinţa românescă de divorţ definitivă şi irevocabila (dacă este cazul), cărţile de identitate/paşapoartele valabile ale părinţilor. Dosarul poate fi depus de un singur părinte şi nu este necesară programarea prealabilă.

Pentru traducerea certificatului de naştere spaniol, puteţi apela la un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România, a cărui semnătură şi sigiliu se legalizează la consulat. În acest sens, vă rugăm să vă adresaţi consulatului (personal sau email/ fax), pentru a solicita lista traducătorilor autorizaţi.

Taxa consulară standard pentru obţinerea certificatului românesc de naştere este de 110 euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar minorul nu a împlinit 6 luni) sau 155 de euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar minorul a împlinit 6 luni). Dacă un parinte este cetăţean străin, în cazul de faţă, cetăţean ecuadorian, se adaugă suma de 60 de euro, iar părintele respectiv trebuie să prezinte certificatul său de naştere legalizat cu Apostila de la Haga. Certificatul se traduce în limba română şi se legalizează (de unde rezultă taxa suplimentară de 60 de euro).

Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sen-

tinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate.

Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

Pentru a obţine certificatul, vă rugăm să vă adresaţi ­Consulatului General al României la Bilbao, în a cărui circumpscripţie se află regiunea Asturias.

Telefon: 944 245 177 Fax : 944 245 405 Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net Adresa : Plaza Circular, nr. 4, 48001 Bilbao, Spania

Pentru a obţine documentul, vă rugăm să vă adresaţi ­Consulatului României la Castellon, în a cărui circumpscripţie se află regiunea ­Valencia.

Datele de contact sunt următoarele : Tel: 0034 / 677 842 467; 964 216 172; 964 216 163 Fax : 0034 / 964 257 053 Email: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net Adresa : Calle de la Larra, nr 2, 12006 Castellon de la ­Plana, Spania

Nicuşor Pană - Alcalà de Xivert/Valencia Zilele trecute mi s-au furat in tren toate actele. Am sesizat poliţia locală şi am primit un proces verbal în acest sens. Cum pot obţine un paşaport sau o carte de identitate pe numele meu până pe 15 iunie când am rezervare la avion pentru Sibiu?

Jenica-Floare Manta - Miranda de Ebro/Burgos Atât paşaportul cât şi cartea de identitate nu mai au valabilitate de peste doi ani.

Lucrez ca internă de trei ani şi nu am avut/nu am posibilitatea să mă prezint la consulat în acest sens. Cum procedez să obţin un document valabil având în vedere că în luna iulie doresc să plec în România?

Răspuns: Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de identitate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se eliberează un titlu de călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România şi poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei.

Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie: • Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat • În situatia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole Taxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi.

Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

Răspuns: Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de identitate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se solicită un titlu de călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România şi poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei.

Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie: • Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat • În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole Taxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi.

Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

12

Del 10 al 17 de abril tuvo lugar en el municipio de San Fernando de Henares, el I Encuentro Internacional de C ­ iudadanía Europea, proyecto presentado por la ­ Concejalía de Bienestar Social del Ayuntamiento de San Fernando de Henares, y aprobado y financiado por la Agencia Ejecutiva en el ámbito Educativo, Audiovisual y Cultural de la Comisión Europea a través del Programa “Europa con los Ciudadanos”.

Una de las actividades de este proyecto, que se desarrolla desde el 1º de febrero hasta el 1º de julio de 2011, ha sido el encuentro arriba mencionado, que ha reunido ciudadanos de los tres municipios socios (las ciudades rumanas de Vaslui y Campia Turzii, junto con la de San Fernando de H ­ enares).

Además, existe también una serie de actividades que tendrán lugar, a lo largo de este periodo, a nivel local de cada municipio, de las cuales destacamos la creación de una red ciudadana entre las tres

Europa con los ciudadanos

I Encuentro Internacional de Ciudadanía Europea en San Fernando de Henares

ciudades participantes, así como la creación y mantenimiento de un espacio virtual (www.wix.com/­europaenred. ue), herramienta que permitirá superar la distancia física, con el fin de debatir sobre las políticas europeas y el desarrollo de actividades relacionadas con el hermanamiento.

Occidentul Românesc habló con representantes de las tres delegaciones participantes en el proyecto para conseguir información, no tanto sobre el gran número de actividades

llevadas a cabo durante el encuentro, sino para averiguar cuál es la percepción que se tiene de los vecinos rumanos de San Fernando de ­Henares, dado que este colectivo es bastante significativo en el municipio.

Españoles sobre rumanos La Directora de la Concejalía de Bienestar Social del Ayuntamiento de San Fernando de Henares, Mayte Naranjo Iglesias, nos comentó que ­ „nosotros tenemos muy buena imagen de los vecinos de origen rumano que viven en San

Fernando de Henares, son vecinos trabajadores, respetuosos y muchos de ellos con una alta formación académica, a veces envidiables. Quien da problema en el pueblo son personas que no respetan lo colectivo, pero eso no tiene que ver con la nacionalidad o la procedencia de las personas, mal educados los hay en todo el mundo.” En cuanto a los representantes de las dos delegaciones rumanas, las de Vaslui y Campia ­ Turzii, Mayte Naranjo tuvo para ­ ellos muy buenas palabras: “Para mí los compañeros que han venido de los dos pueblos son muy parecidos a nosotros. Muchos de ellos eran profesionales de lo social, se notaba que son personas que les gusta lo que hacen y que están preocupados por mejorar constantemente su trabajo.” Durante el intercambio de experiencia, “de las cosas que me han llamado la atención, es la sorpresa de los rumanos con la vitalidad de las personas mayores que participaban en el encuentro ciudadano. Su emoción al ver a mayores de 80 años haciendo cine y contando historias de su vida. También sus comentarios sobre poder hacer cosas con los chicos y chicas sin necesidad de tener demasiados recursos a nuestra disposición. Me llamó la atención su sorpresa con la posibilidad de tirarse al suelo para dibujar y jugar”, añadió la Directora.

Rumanos entre rumanos Adina Butnaru, mediadora intercultural de la Concejalía de Bienestar Social del Ayuntamiento de San Fernando de

Henares, una joven rumana asentada y plenamente integrada en España, estuvo constantemente acompañando al grupo de oficialidades, traduciendo y explicándoles el funcionamiento de los distintos centros, departamentos, etc. visitados. Dado que Adina es originaria de la ciudad de Vaslui, le preguntamos cómo ha vivido ella este encuentro, si ha sentido nostalgia, morriña al ver no sólo a sus compatriotas, sino también a gente de su pueblo natal.

“Este Encuentro ha supuesto para mi una gran alegría, ya que como bien has señalado, soy rumana. Pero también me considero, al menos de corazón, española, ya que como sabemos, los corazones no entienden de pasaporte ni nacionalidad. Además, a esto se suma el hecho de que los años que he vivido en España han sido los más felices de mi vida”, nos confesó Adina.

Rumanos sobre rumanos Pedimos también la opinión

La banda se formó en 1994 en la ciudad de Cluj, ­Transilvania, Rumania.

La música que tocan es una combinación de ritmos americanos con blues, rock’n roll y elementos de folclore transilvano que han ido bebiendo de fuentes populares rumanas, húngaras, gitanas o alemanas.

NIGHTLOSERS ha sacado tres álbumes: “Sitting on top of the World”, “Plum Brandy Blues” y el más reciente “Rhythm’n Bulz” (2005). Han ofrecido conciertos y actuado en programas de radio y televisión en más de una docena de países: Albania, Alemania, Austria, ­Bélgica, República Checa, EEUU, Francia, Grecia, Holanda, ­ ­Hungría, Noruega, Polonia, Portugal, Reino Unido.

Los componentes del grupo son: JIMI LACO - guitarra, violín, mandolina HANNO HOFER - guitarra, armónica, vocal OCTAVIAN ANDRIESCU - bajo GEZA GRUNZO - teclado CLAUDIU PURCARIN - batería, vocal NUCU PANDREA - hoja Su repertorio de blues tradicional creció de manera orgánica en el escenario.

Maduró al calor de las primeras jam sessions. En su primera grabación “Sitting on top of the world” de 1994 se entrevén las raíces del folclore tradicional. Esta influencia continúa emergiendo en su primer CD “Plum Brandy ­Blues”.

de algunos de los oficiales de las dos delegaciones rumanas en cuanto a sus compatriotas afincados en España. Vasile Paval, alcalde de la ciudad de Vaslui, nos aclaró que „quisimos tener una percepción a nivel institucional, no hemos bajado a la calle, pero sí nos hemos encontrado con algunos compatriotas que viven en España”. Interesados por el comportamiento de sus connacionales, los representantes rumanos aprovecharon las reuniones con oficialidades españolas, entre cuales la Policia local, para preguntar si los vecinos de nacionalidad rumana crean problemas para la comunidad. No solamente que la respuesta ha sido negativa, pero „hemos conocido aquí rumanos sobre cuales las autoridades locales han hablado en superlativo”, añadió Vasile Paval.

Dos países, tres ciudades, un continente: Europa El I Encuentro Internacional de Ciudadanía Europea que

tuvo lugar en San ­Fernando de Henares constituye un testimonio de que los fondos europeos existen, son accesibles, y pueden servir para intercambios de experiencias que ayudan a construir una Europa mejor y, como subrayó Adina Butnaru, “ponen de manifiesto una nueva realidad europea llena de retos y posibilidades”. En la opinión de Mayte Naranjo, el encuentro ofreció “la posibilidad de encontrarnos como ciudadanos de distintos países Europeos y poder compartir experiencias sobre cuestiones como recursos para las personas mayores, situación de las personas con discapacidad en una Europa muy diversa relacionándolo con las líneas que quiere seguir Europa con su Estrategia 2020, además de la situación de la infancia y juventud en nuestros pueblos”.

AMM

El proyecto que dio como resultado esta grabación se titulaba “The Groove Distillery” y aglutinaba a muchos músicos invitados quienes introdujeron sus exóticos instrumentos: el címbalo, el taragot (una especie de clarinete), la hoja de árbol o los pájaros de cerámica, haciendo que el producto se convirtiera en el brillante testimonio del alma de la banda que hoy en día es Nightlosers…

Una mezcla deliciosa de blues y folclore procedente de los Balcanes con una exquisita capa de jazz y funky por encima, todo ello sazonado con una gran dosis de humor.

La música de NIGHTLOSERS está llena de originalidad y de giros sorprendentes.

De tu interés Próximamente tendrá lugar la segunda convocatoria del examen de español para trabajadores inmigrantes por la Universidad de Nebrija y la Viceconsejería de Inmigración de la Comunidad de Madrid, que pasará a llamarse LETRA. La primera convocatoria - el Examen DILE -, tuvo lugar los días 27 y 28 de noviembre de 2010 y fue todo un éxito, teniendo en cuenta la tasa de candidatos inscritos (295) y presentados (281), así como el interés despertado de manera generalizada en el público al que iba dirigido.

Participaron candidatos de 45 países de procedencia, de distintos continentes: África, 19; Europa, 14; Asia, 11 y América, 1.

Marta Baralo Ottonello, Directora del Máster y Doctorado en Lingüística aplicada a la enseñanza del español como lengua extranjera y Directora del Departamento de Lenguas aplicadas de la Universidad Antonio de ­Nebrija, nos ha ofrecido más información sobre este examen y la manera de conseguir el Diploma LETRA. Pregunta: Explíquenos, por favor, qué es el Diploma ­LETRA, a quién va dirigido y para qué sirve.

Respuesta: El Diploma LETRA, Lengua española ­ para trabajadores inmigrantes, de la Universidad Nebrija y la Viceconsejería de Inmigración de la Comunidad de Madrid, es una certificación de nivel de dominio inicial de lengua española, dirigido a todas aquellas personas que aprenden español para comunicarse en ámbitos laborales y administrativos. Este examen constituye una herramienta útil de ayuda para los propios inmigrantes y para los responsables de programas formativos para el aprendizaje de la lengua española, especialmente, para centros, coordinadores y profesores.

El Diploma no tiene una utilidad específica, pero sí reúne valores formativos para el candidato, ya que la evaluación y certificación de su dominio del español pueden contribuir a su formación, a su curriculum vitae y, especialmente, a su autoestima y satisfacción personal.

P: ¿Cómo surgió la idea del Diploma LETRA? ¿Cuánto tiempo han tardado en materializar el proyecto?

R: La idea responde al deseo de colaborar con todos los que aprenden y enseñan español en los ámbitos no institucionales, que hacen esfuerzos en su tiempo libre, tanto para adquirir y practicar la lengua en los diferentes centros como para enseñarla.

Nuestra experiencia de veinte años formando profesores de español para extranjeros puede ayudar a quienes trabajan

13

Entrevista a Marta Baralo Ottonello, Directora del Master y Doctorado en Lingüística aplicada a la enseñanza del español como lengua extranjera de la Universidad Antonio de Nebrija:

“Los rumanos se esfuerzan por mejorar su dominio del español y alcanzan un nivel alto en la lengua” de forma voluntaria, sin una formación específica. Es una manera de poner la investigación y la docencia universitaria de postgrado al servicio de la sociedad.

P: ¿Quién puede hacer el examen del Diploma LETRA? R: Pueden hacer el examen todos los inmigrantes adultos que no tengan el español como lengua materna, sin importar su origen, ni su edad, ni su formación.

P: ¿Cuánto cuesta para el candidato hacer el examen del Diploma LETRA? R: Hemos trabajado para que el examen y la obtención del examen sean totalmente gratuitos y realmente lo son. Sin embargo, para asegurarnos la participación de todos los candidatos matriculados, solicitamos un depósito de 20€ durante una semana, que se devuelve íntegramente después de haber realizado el examen. Este depósito nos sirve de garantía para asegurar que no se pierden plazas en la convocatoria del examen.

P: ¿Cuál es el grado de dificultad del Diploma LETRA? R: El examen está diseñado por tareas de comunicación de nivel inicial, que corresponden a un nivel A2 del Marco europeo para las lenguas. Tanto las tareas de comprensión oral y escrita como las tareas de expresión e interacción oral y escrita se enmarcan en contextos de comunicación muy conocidos por los trabajadores, y con funciones comunicativas que realizan diariamente, como saludar, hablar de sí mismos, de sus trabajos, de los trámites que deben realizar en las diferentes ventanillas públicas.

P: ¿Los candidatos que quieren participar tienen alguna posibilidad de preparar el examen de forma gratuita, en alguna institución pública?

R: En nuestro proyecto no sólo hemos diseñado el examen, sino que también hemos preparado una Guía didáctica que puede ser útil para los profesores que trabajan en los diferentes centros, ONGs, CEPIs, Aulas de acogida, etc. La Guía está disponible en la página web del Diploma L ­ ETRA. En esta página también se explica con toda

claridad en qué consiste el examen, qué tareas comunicativas deben realizar en cada prueba, cuáles son los criterios para la evaluación, qué ejercicios y actividades pueden realizar los candidatos para prepararse ellos mismos, o con ayuda de algún profesor y amigo.

P: ¿Cuál es el papel de los CEPIs en el examen para el Diploma LETRA? R: La colaboración de los CEPIs es muy importante porque ellos están cerca de los trabajadores inmigrantes, por lo que pueden informar a todos los posibles candidatos, constituir redes informativas, organizar cursos de español específicos para preparar las tareas del examen, colaborar con la Universidad Nebrija en el proceso de matriculación y de comunicación de resultados. Todos nosotros estamos sumamente agradecidos a los coordinadores y profesores de español de los CEPIs, ya que sin su apoyo y colaboración hubiera sido muy difícil realizar nuestra tarea.

P: ¿Por qué ha cambiado el nombre inicial del examen?

R: En la primera convocatoria el Examen se ha llamado DILE (Diploma Inicial de Lengua Española), con una sigla simpática, ya que constituye una invitación para “decir” en español. Pero el Instituto Cervantes solicitó que se cambiara el nombre del examen para que no se confundiera con el examen DELE, que ellos administran.

Realmente el nombre resultaba parecido y podía llevar a confusión, por lo que decidimos realizar el cambio para las futuras convocatorias a Diploma LETRA, Lengua Española para Trabajadores inmigrantes.

P: La mayoría de nuestros lectores son rumanos, por lo tanto nos gustaría saber qué opina Usted sobre el nivel de

español de los rumanos en general, y de los candidatos al Diploma LETRA, en particular. Según nuestro conocimiento, los rumanos han aprobado con calificativos muy altos y muchos nos han comentado que el examen ha sido fácil.

R: Efectivamente es como Ud. dice. En general, los trabajadores rumanos tienen un buen dominio comunicativo de la lengua. El hecho de que sean lenguas de la misma familia facilita la capacidad de comprensión y de interacción entre los rumanos y los hispanohablantes. Pero al mismo tiempo creo que muchos rumanos se esfuerzan por mejorar su dominio del español y alcanzan un nivel alto en la lengua.

P: Hablando del grado de dificultad del examen, ¿tienen en cuenta la posibilidad de sacar un nuevo examen para obtener un diploma de otros niveles (superiores)?

R: Sí, lo hemos pensado y estamos seguros de que sería interesante y útil, ya que el porcentaje de aprobados con nota alta es mayoritario (54,33%). Por ello, sería muy recomendable diseñar un certificado de nivel B de dominio lingüístico. Habría que estudiar las posibilidades de un B1 y de un B2, pero esto sería otro proyecto de investigación y no estoy segura de que haya financiación para su desarrollo e implantación.

P: Un examen implica no solamente a las personas examinadas, sino también a los evaluadores. Sería conveniente informar a las personas interesadas en jugar el papel de los últimos de que la Universidad Nebrija imparte un curso específico para formar a los examinadores del Diploma LETRA, denominado “Formación de Evaluadores para la certificación lingüística comunicativa de español A2 para trabajado-

res inmigrantes”. ¡Háblenos un poco sobre este curso, por favor!

R: Este curso tiene un gran interés para los especialistas de la Universidad Nebrija, pero también para los profesores que se encargan de preparar a los candidatos al examen. Es un curso esencial para familiarizarse con los criterios de evaluación de las diferentes pruebas del examen.

P: En final, un mensaje para animar y convencer a todas las personas no hispanohablantes de que se presenten al examen del Diploma L ­ ETRA. R: La evaluación forma parte del proceso de aprendizaje de una lengua. Si se tiene una meta concreta, como es aprobar un examen, se estudia de manera más sistemática, con un objetivo muy claro y

a corto plazo, lo que resulta más satisfactorio y realista.

Obtener una buena calificación en un examen también es muy positivo, hace que la persona se sienta contenta y satisfecha con ella misma y constituye un estímulo para seguir mejorando en la capacidad comunicativa y en el dominio de la lengua de la comunidad de acogida.

Estoy segura de que todos los que se acerquen al examen para el Diploma LETRA se van a sentir muy a gusto comunicando en español.

Y a Ud. y a su periódico quisiera agradecerles muy especialmente y muy sinceramente, en nombre de todo el equipo Nebrija que trabaja para este examen, por su colaboración estupenda y generosa en todo momento.

Ana-Maria Marinescu

Resultados obtenidos en la primera convocatoria pública del Examen DILE (facilitados por la Universidad de Nebrija). ­ El bajo porcentaje de suspensos (8,33%) demuestra que se trata de un examen de dificultad baja.

¡Prepárate para el Examen LETRA (DILE) y obtén tu diploma de español!

El Centro Hispano-Rumano de Coslada informa a todas las personas interesadas en obtener un diploma oficial de lengua española de la Universidad de Nebrija que el centro cuenta con un curso de preparación para el examen en cuestión que tendrá lugar próximamente.

El plazo de inscripción sigue abierto. El curso es gratuito y se imparte los lunes, a partir de las 11:00 horas.

Para más información: CENTRO HISPANO RUMANO DEL CORREDOR DEL HENARES GESTIONADO POR LA FUNDACIÓN IBEROAMÉRICA EUROPA

Consejería de Empleo, Mujer e Inmigración-Comunidad de Madrid Dirección: Travesía del Curtidor, 1 28820 Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org Tlf.: 916 741 263, Fax: 912 471 196

Alertă

14 Jurnalistul Cristian Guitars Ioanoviciu este acel tip de român aflat într-o ţară străină care atunci când Jorge sau Miguel îl apostrofează cu „Ai văzut aseară la ştiri cine era şeful bandei care a jefuit camioanele cu marfă parcate în... ?! Un român de-al tău!”, îşi doreşte pentru o clipă să se fi născut în Congo sau să-l înghită pământul. De ruşine. De ciudă că iarăşi românii lui au fost vedete...

Reporter: Ai fost vreodată cenzurat, ameninţat în perioada cât ai fost redactor de investigaţii în România?

Ce compromisuri ai făcut în această meserie?

Cristian Guitars Ioanoviciu: Compromisurile sunt cele pe care le fac 99% din ziariştii români din ziua de azi: miam asumat statutul de salariat într-o societate privată, eu beneficiind totuşi din partea patronilor mei de explicaţii şi argumente care să mă determine să acţionez jurnalistic.

Rep.: Până unde poate merge libertatea de expresie?

C.G.I.: Dacă ne referim la jurnalist, deci la cel care face intermedierea între realitate şi receptorul demersului său, consider că în acest moment în România se apropie vertiginos de zero.

Rep.: În relaţia cu politicul, presa românească a simţit pumnul în gură în ultimii ani sau mai degrabă a fost doar o relaţie de subordonare directă având în vedere că mai mulţi politicieni au devenit şi patroni de presă? Libertatea de astăzi îngrădeşte cumva calitatea presei?

C.G.I.: Mai degrabă a fost vorba de subordonare directă, pumnul pus în gura presei cel puţin, fiind doar referitor la selecţia care se face în informarea publicului, alegânduse doar anumite canale media sau în altă selecţie, mai dură, care se realizează în privinţa susţinerii economice a unor demersuri jurnalistice.

Rep.: Cel mai neplacut gen de jurnalist care nu ne face cinste este jurnalistul şantajist. Ai întâlnit astfel de oameni? Ai scris la comandă?

Ai fost cumpărat?

C.G.I.: Din păcate, jurnalişti şantajişti sunt nenumaraţi.

Am scris la comandă, că doar eram un simplu angajat, dar nu, nu am fost cumpărat. Niciodată.

Rep.: Care au fost, în opinia ta, principalele schimbări în relaţia cu puterea, cu politicul, apărute în mass-media românească?

C.G.I.: Presa regională este finanţată din ce în ce mai greu, ceea ce o aruncă în braţele diferiţilor politicieni sau potentaţi economic.

Rep.: Vreau să ştiu dacă simţi că munca depusă de tine şi-a atins scopul sau a rămas doar un articol de presă, la fel ca majoritatea cazurilor descoperite de jurnalişti în ultimii 20 de ani? Care sunt riscurile jurnalismului de investigaţie? Procesele în instanţă?

C.G.I.: Munca depusă de mine i-a ajutat pe unii oameni amărâţi, în cazuri concrete.

Atât în ţară cât şi în străinătate. Prin ceea ce realizez în străinătate sper să contribui şi eu la proiectele de integrare şi educare a românilor imigranţi. În România este evidentă încercarea de anihilare a jurnalismului de investigaţii, prin târârea în procese costisitoare şi obositoare. În străinătate sunt apreciate şi au succes. Iar rezultatele finale, cele dorite.

Rep.: De ce jurnaliştii fug de anchete? Unde sunt exclusivităţile de altă dată?

C.G.I.: Jurnaliştii români fug de anchete pentru că nu ştii peste cine dai la capătul firului. S-ar putea să fie prietenul sau partenerul patronului tău.

Rep.: Jurnalistul de investigaţii este puţin diferit. El nu lucrează cu biroul de presă, cu buletinul de ştiri de la

Ziaristul de serviciu Poliţie. Mi-aduc aminte că în urmă cu 11 ani când am intrat într-o redacţie, - cred că erai şi tu pe acolo -, cei care lucrau pe domeniile de eveniment - gen Poliţie, Armată, Justiţie erau consideraţi jurnalişti de investigaţii.

După ceva timp am înţeles că lucrurile nu stăteau chiar aşa. Voi lucraţi cu surse, cu reţele de surse. Zic bine? Ce înseamnă, din punctul tău de vedere, a fi jurnalist de investigaţii?

C.G.I.: În România este din ce în ce mai greu să faci jurnalism de investigaţie şi din cauză că s-a instaurat o frică generală faţă de consecinţele pe care le-ar avea o sursă care şi-ar spune of-ul în faţa unui jurnalist. Lumea este speriată, timorată, iar secretomania este regula de bază, începând cu instituţiile statului sau ale administraţiei locale.

Rep.: Ai avut vreo investigaţie care a eşuat? Subiecte care au picat? Care ţi s-a părut cea mai interesantă sau din care ai avut cel mai mult de învăţat?

C.G.I.: Nenumărate. Din ce în ce mai multe. Au fost exact atâtea câte îmi trebuiau ca să mă convingă să continui.

Rep.: Ţi s-a propus vreodată de către o persoană „mai sus pusă” să investighezi un anumit subiect? În caz afirmativ, cum ai reacţionat şi de ce? Ce nu ai face niciodată ca jurnalist?

C.G.I.: În zeci de cazuri, fie că mi-au fost sugerate, fie ca mi s-au oferit bani sau avantaje, am reacţionat întotdeauna prin a spune şefilor mei ceea ce mi s-a întâmplat. Nu aş lua bani pentru a scrie un subiect.

Exclus.

Rep.: Eşti reporter de investigaţii la Occidentul ­Românesc

- Ediţia de ­Spania. Cum ai ajuns să lucrezi pentru această publicaţie?

C.G.I.: Familia mea trăieşte în Barcelona de peste 16 ani.

Când compania la care lucrez a avut nevoie de un corespondent în Spania, am ales.

De curând m-am căsătorit.

Soţia mea este cetăţean spaniol şi lucrează în mass-media. La Occidentul Românesc am ajuns graţie unor prieteni americani de origine română care fac parte din trupa ­Occidentului. Am fost onorat să mă alătur lor.

Rep.: “Ziariştii sunt toţi nebuni sau cel puţin nesănătoşi. Aleargă mereu în căutarea ştirilor. Dar vreau să vă asigur că nu m-am plictisit nicio singură oră din viaţă făcând această meserie”. Te recunoşti? Ai un sfat pentru cei care vor să devină jurnalişti?

C.G.I.: Nu, nu am niciun sfat pentru cei care vor să devină jurnalişti, pentru că după 11 de ani de presă, am eu încă mai multe întrebări decât răspunsuri.

Rep.: Care este opinia ta despre subiectul mult discutat Wikileaks? Julian Assange e un model pozitiv sau negativ pentru un jurnalist?

C.G.I.: Este un exemplu perfect pentru un jurnalist, dar nefiind în posesia tuturor informaţiilor legate de personaj şi de proiectul său, nu pot să ştiu dacă este şi un reper moral.

Rep.: E o regulă deontologică şi bun-simţ să îl întrebi şi pe celălalt. Ce te deranjează cel mai mult la un PR-ist, purtător de cuvânt?

C.G.I.: Cel mai mult mă deranjează faptul că suntem trimişi la el de către conducerea instituţiei respective, ceea ce îţi omoară ancheta din start.

Rep.: Dacă nu ai fi ales să te faci jurnalist, pentru ce altă profesie ai fi optat?

C.G.I.: Dacă nu eram jurnalist, probabil că m-aş fi facut... ziarist! (Sâc!)

Rep.: Care este părerea ta în legătură cu românii din Spania? Sunt aşa de răi cum sunt prezentaţi de presa spaniolă?

C.G.I.: În primul rând, românii din Spania, într-un număr destul de însemnat sunt total dezbinaţi. Mulţi sunt răi, invidioşi şi răzbunători. Se vânează unii pe alţii şi se reclamă.

Multe dintre aceste denunţii

sunt reale, dar majoritatea le fac din dorinţa de a-şi face rău unii altora. Se fură între ei, se escrochează, se bârfesc, etc. Există însă şi un număr împortant de români care îşi văd de treabă. În faţa acestora îmi scot pălăria, sunt mândru şi caut să-i evidenţiez prin tot ce fac.

Rep.: Care sunt cele mai des întâlnite situaţii la care sunteţi solicitaţi să faceţi investigaţii?

C.G.I.: În Barcelona se fură tot ce se poate şi unde se poate. Pe stradă, în mijloacele de transport, în locuri aglomerate. Dar şi în Madrid. În momentul de faţă lucrez împreună cu alţi colegi spanioli de la cele două publicaţii cu care colaborăm, la o investigaţie în care sunt implicaţi români în tot felul de escrocherii, furturi şi multe altele... Spaniolii sunt speriaţi de toate acestea şi de modul în care românii îi operează în plină stradă pe turiştii străini aflaţi în vacanţă pe Costa Blanca sau cerşesc şi fură în plin centrul ­Madridului.

Rep.: Cum te privesc colegii spanioli?

C.G.I.: Am o relaţie extraordinară cu ei, dar când apar situaţii în care sunt implicaţi români mă fericesc cu: „Românii tăi, uite ce-au fost în stare să facă…”

Pe moment mă enervez. Îmi este ciudă şi de cele mai multe ori îmi este ruşine, dar colegii mă înţeleg şi le răspund că acei români nu ne reprezintă şi le dau exemple de români minunaţi care muncesc în Spania de ani de zile şi ne fac cinste. Profesori la universitate, medici, muzicieni, oameni de afaceri, români care au grijă de familiile lor, care îşi trimit copiii la şcoli de renume în Spania, etc.

Rep.: Pentru Occidentul Românesc realizezi investi­ gaţii în toată Spania sau numai în zona Madridului?

C.G.I.: Mă implic acolo unde sunt trimis dar în mod special în Provincia Madrid de unde ne sunt semnalate foarte multe cazuri de escrocherie, furturi, etc…

Rep.: Mai concret?

C.G.I.: Din ce pot dezvălui în momentul de faţă, pot spune că cele mai dese cazuri sunt cele provocate de români cu profesii false, precum avocaţi, medici, traducători, reprezentanţi ai unor instituţii de stat

în Spania, şefi de organizaţii caritabile, care îi escrochează pe români luându-le nu numai banii pentru diverse cazuri ci şi deposedându-i de actele originale pe care apoi le falsifică pentru diverse infracţiuni.

Rep.: Ce le recomanzi românilor din Spania în acest sens?

C.G.I.: Să ţină legătura în permanenţă cu noi, cu autorităţile care reprezintă ­România în Spania, să nu avansese sume importante de bani sau să-şi lase actele originale unor indivizi necunoscuţi pentru diverse cazuri. În orice situaţie să prezinte doar în copie actele personale iar cele originale doar în cazurile în care solicită diverse servicii direct de la instituţiile abilitate. Să fie mai uniţi, să înveţe de la spanioli şi alte naţionalităţi cu care convieţuiesc tot ce-i bun, să ofere respect şi corectitudine ca să primească la fel, să contribuie cât pot la imaginea pozitivă a ţării din care provin.

Rep.: Ai fost tentant vreodată să te implici în viaţa politică?

C.G.I.: Niciodată nu m-au tentat funcţiile politice sau cele obţinute datorită implicării politice dar rămân un iremediabil naiv şi cred că democraţia presupune şi se face doar prin partide. Acestea trebuie curăţate în profunzime, chiar reinventate. I-am refuzat pe toţi şi nu regret.

Rep.: În afară de ale tale, ce titluri mai citeşti?

C.G.I.: Mă interesează presa din România dar în special cea internaţională şi normal şi în mod foarte sincer, fără să vreau să fiu un oaspete bun pentru gazdele mele de astăzi, apreciez munca şi rezultatele jurnaliştilor de la Occidentul Românesc. Urmăresc cu mult interes şi presa scrisă spaniolă. Îmi pare rău că mulţi dintre colegii mei din România pe care-i ştiu talentaţi, muncitori şi încă entuziaşti, nu sunt ajutaţi să facă mai multă presă de investigaţie pentru că cetăţeanul de rând are mare nevoie de aşa ceva. Aşa cum îi cunosc, mulţi colegi, din toate redacţiile din ţară dar şi din ţările unde există comunităţi mari de români, ar putea să facă lucruri foarte bune în acest sens. Pe această cale ţin să le urez tuturor mult noroc!

A consemnat, Anastasia Criste - Barcelona Reporter, Occidentul Românesc

!

Occidentul Românesc doreşte să reamintească cititorilor săi, faptul că, toate cazurile care ne sunt semnalate sunt verificate până în cele mai mici amănunte. Cele care se dovedesc a fi reale şi în atenţia instituţiilor care le urmăresc şi le investighează, sunt publicate asumându-ne toată responsabilitatea. Vă aşteptăm în continuare mesajele. Împreună putem contribui la integrarea şi educarea celor care ignoră şi sfidează legea! Împreună putem schimba câte ceva din imaginea şifonată pe care românii o au în Spania!

Din America

Marian Petruţa - Chicago, USA www.RoUSA.blogspot.com

Este mare şi încă totuşi mai creşte cu rapiditate, în fiecare secundă mai ceva ca Făt Frumos din basmele noastre româneşti. Ce să fie oare?! Nu este nimeni alta decât datoria publică pe care o au SUA în prezent.

Chiar şi agenţia de evaluare a creditului de ţară, Standard & Poor, a dat în luna aprilie o notă negativă Statelor ­Unite, lucru care a făcut valuri pe Wall Street.

Numerele sunt destul de ameţitoare şi cu multe zecimale, paisprezece ca să fim mai precişi.

Săptămâna trecută datoria publică americană conform trezoreriei Statelor Unite ajunsese la 14.309.497.666.808,30 dolari. Dacă este să o transpunem din cifre în cuvinte ar suna cam aşa: patrusprezece trilioane, treisute nouă miliarde, patrusute nouăzeci şi şapte de milioane, şase sute şaizeci şi şase de mii, opt sute opt dolari şi treizeci de cenţi. Destul de confuză cifra şi doar să o citeşti, dar să o mai şi contabilizezi.

Se spune că întotdeauna este greu până aduni primul milion. Când vine vorba însă de datoria unei ţări precum cea a Statelor Unite cifrele sunt în trilioane.

Dacă este să o luam din punct de vedere cronologic conform Trezoreriei SUA după războiul de independenţă, pe la începutul anului 1791 datoria Statelor Unite era de 74 de milioane de dolari. În ianuarie 1835 sub preşedinţia lui ­Andrew Jackson datoria publică era redusă la zero.

I-a luat guvernului american până în 1863, ca să acumuleze primul miliard de dolari.

Cel de-al doilea şi al treilea miliard au fost acumulate în următorii patru ani. În perioada primului război mondial datoria era de 22 de miliarde, ca în 1940 să fie de 51 de miliarde. La sfârşitul războiului ajunsese la 260 de miliarde, iar în următorii 30 de ani datoria a ţinut doar pasul cu imflaţia, ca între 1980 -1990 ea să se tripleze.

Când preşedintele George W. Bush şi-a început mandatul în 2001, datoria naţională era de 5,7 trilioane. În timpul mandatului sau, cu două războaie la activ, acesta aproape că a dublat datoria, sau cu alte cuvine a reuşit de unul singur ce au reuşit toţi ceilalţi preşedinţi de dinaintea lui la un loc.

La sfârşitul mandatului său datoria publică era de peste

15

Datoria americanilor în cifre ­reale cu multe zecimale

10 trilioane de dolari. Actuala criză economică şi financiară mondială a dus la datoria aminitită la început.

Un alt lucru care se adânceşte şi el cu rapiditate este deficitul bugetar, adică dinferenţa dintre sumele încasate de stat din taxe şi cele care acesta le cheltuieşte de fapt în realitate.

Dacă este să împărţim actuala datorie publică pe care o are

America raportată la numărul populaţiei, rezultă o sumă de peste 45.000 de dolari pentru fiecare bărbat, femeie şi copil american, sau de peste 100.000 de dolari pentru fiecare muncitor care este plătitor de taxe.

Pentru cetăţeanul de rând aceasta se traduce în mai multe taxe pe care trebuie să le plătească în fiecare zi de salar, sau când face cumpărături.

Ultima dată când guvernul american a reuşit să aibă un surplus bugetar şi a mai redus din datoria naţionala a fost în timpul administraţiei lui Bill Clinton. Dacă crearea de datorii se face prin împrumuturi sub forma emiterii de titluri de trezorerie sau alte instrumente financiare, reducerea ei se face prin răscumpărarea acestor titluri. În anul 2000, datoria ­Americii a fost redusă cu 223 de miliarde de dolari. Aceasta era cea mai mare reducere de deficit din istorie făcută într-un singur an. Din păcate însă predicţia lui Clinton, că America va realiza un surplus bugetar de 1 trilion de dolari în următorii 10 ani, avea să fie spulberată de către predecesorii săi.

Pentru că se apropie din nou alegerile prezidenţiale şi pentru a elimina complet speculaţiile şi aberaţiile celor care continuau să perpetueze mitul că preşedintele Barack Obama nu s-ar fi născut în America, administraţia de la Casa Albă a făcut publică copia completă după certificatul de naştere al preşedintelui.

Locul de naştere este spitalul de ginecologie ­Kapiolani de la adresa 6085 ­Kalanianaole Bulevard, insula Oahu din Honolulu, Hawai pe data de 04 august, 1961. Tatăl preşedintelui, Barack ­Hussein Obama, avea 25 de ani, era student la Universitate iar mama lui, Stanley Ann Dunham, avea 18 ani, fiind originară din Kansas. Cei doi părinţi au semnat certificatul băiatului pe data de 07 respectiv 08 august 1961.

Certificatul a fost eliberat acum două zile de departamentul de sănătate din Hawai.

Discuţia despre locul naşterii preşedintelui a fost adusă în discuţie de curând în mass media americană de către miliardarul Donald Trump, un posibil candidat în campania pentru prezidenţiale din partea Republicanilor.

Certificatul de ­n aştere al ­p reşedintelui ­ Barack Obama

Atât administraţia de la ­Washington D.C., cât şi preşedintele, s-au arătat nemulţumiţi de faptul că luna aceasta când au anunţat deficitul bugetar pe care-l are Statele Unite, mass media a discutat în respectiva săptămână mai mult despre mitul legat de certificatul său de naştere, decât despre viitorul economic al Americii. “Într-o perioadă cu consecinţe imense pentru ţară, când ar trebui să dezbatem

viitorul naţiunii, cum să reducem deficitul bugetar, preţul mărit al carburantului, sau cum să aducem stabilitatea în Orientul ­Mijlociu, Washington D.C.-ul a fost preocupat de probleme false. Preşedintele speră că acesta este un pas înainte şi că vom putea dezbate adevăratele probleme de interes pentru poporul american şi viitorul ţării” a concluzionat administraţia prezidenţială.

16

Sfatul psihologului

În război cu „rutina” în ­relaţia de cuplu de lungă ­durată

Jeni Chiriac - Psiholog • Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii • Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie • Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

• Dacă partenerii nu mai reuşesc să îşi facă timp unul pentru celălalt, înseamnă ca sentimentele dintre ei dispar?

Da, se poate întâmpla ca doi parteneri să nu mai reuşească să îşi facă timp unul pentru celalalt. Acest lucru însă se poate întâmpla din diverse motive.

Nu, nu este obligatoriu ca acest lucru să atragă interpretări de genul „dacă se întâmplă asta, înseamnă că sentimentele dispar”.

Se poate spune că acest lucru poate apare într-o ultimă instanţă ca efect secundar al sentimentului de înstrăinare, ca urmare a pierderii intimităţii în cadrul relaţiilor de cuplu. Însă este rezultatul unui îndelungat proces, nu răspunsul imediat al anumitor frustrări, aşteptări neîmpărtăşite şi nesatisfăcute etc. care pot declanşa un comportament evitant.

• Când începe job-ul sa devină mai important decât partenerul de viaţă?

Job-ul poate ajunge mai important decât partenerul de viaţă atunci când persoana în cauză nu se mai regăseşte în relaţia de cuplu, când satisfacţiile personale intra

într-un con de umbră şi are nevoie de mai mult.

Unii dintre noi simţim nevoia de a fi admiraţi, apreciaţi, valorizaţi!

Se poate întâmpla ca aceştia să resimtă o acută nevoie de recunoaştere socială, profesională ca rezultat al unei imagini de sine nesatisfăcătoare şi o stimă de sine scăzută. În astfel de cazuri se poate întâmpla ca atenţia şi recunoaşterea ce vine din partea celuilalt (partenerului de cuplu) să nu fie suficientă, să resimtă nevoia de mai mult: „Tu spui aşa pentru că mă iubeşti!”. O astfel de persoană va avea nevoie de realizări şi de recunoaşterea colegilor, şefilor săi.

Se poate întâmpla ca acest lucru (job-ul devine mai important decât partenerul de viaţă) să fie doar o impresie, o supoziţie nefondată, născută din resimţirea unei lipse de atenţie din partea celuilalt. Astfel în timp ce unul dintre parteneri are viaţa atât intimă cât şi una socio-profesională, celalalt (pentru care viaţa socio-profesională nu îi aduce satisfacţii sau nu există) se poate simţi dezavantajat, lăsat deoparte, neglijat. El ajunge să-i re-

proşeze celuilalt acest lucru născând conflicte, neînţelegeri etc.

• Metode prin care îi poţi sugera partenerului că îţi doreşti să aveţi din nou relaţia pe care o aveaţi înainte de a lăsa monotonia sa intervină intre voi.

Ideal şi de dorit este să vă canalizaţi forţele astfel încât monotonia să nu se instaleze comod între voi. Cu cât interveniţi din timp, cu atât vă creşteţi şansele şi vă uşuraţi „eforturile” de a vă menţine relaţia vie.

Soluţii: 1. faceţi dragoste ori de cate ori aveţi ocazia, nu staţi pe gânduri. Fiţi pasionali!

2. nu folosiţi sexul ca mijloc de şantaj sau negociere în relaţia de cuplu (poate doar în jocurile erotice, unde totul este permis şi regulile le faceţi voi). Jucaţi-vă!

3. fiţi creativi, surprindeţivă partenerul într-o manieră plăcută cât mai des, faceţi-vă un obicei din asta. Iubiţi-vă!

4. fiţi voi înşivă, încercând să faceţi exact ceea ce vă place şi nu numai. Experimentaţi!

5. nu vă grăbiţi să ajungeţi la final. Orgasmul este important, însă opreşte-te pentru o clipa şi simte, gustă plăcerea de a fi cu celalalt, de a-i face plăcere. Trăieşte intens!

6. cu cât eşti mai romantic, mai lent, mai profund, cu atât dragostea va prinde contur din nou. Descoperiţi-vă unul pe celălalt!

7. lăsaţi-vă purtaţi de ceea ce simţiţi, fără false prejudecăţi, fără reţineri. Fiţi voi inşivă!

Refugierea în ­muncă Ştiinţific vorbind, putem spune că prin activism înţelegem gestionarea conflictelor psihice sau a situaţiilor traumatice externe prin recurgerea la acţiune, în locul reflecţiei sau al trăirii emoţiilor şi implicit, a sentimentelor noastre.

Cu alte cuvinte, prin activism înţelegem refugierea în muncă, sarcini, activităţi diverse pentru a ne umple mintea de alte lucruri sau alte griji decât problemele

care cu adevărat ne supăra.

Atunci când activismul maschează o pasivitate subiacentă sau chiar o stare depresivă, el poate fi considerat ca o reacţie apărare ce se manifestă prin refuzul unui segment de realitate care la momentul acum şi aici este intolerabil pentru tine. În faţa refuzului pierderii, reacţia de apărare poate căpăta o nuanţă activă (agitaţie chiar), opunându-se astfel reparaţiei.

Apare astfel blocajul. Aparent tu eşti OK, dar de fapt nu faci decât să fugi, să fugi de sentimentele tale, găsindu-ţi preocupări, refugii, compensări neconstructive pe termen lung, dar de mare ajutor pe termen scurt pentru a face faţă unei stări de şoc sau unei depresii neasumate.

Altruismul se îmbină deseori cu activismul. De exemplu, o persoană căreia îi place la nebunie să pună la

8. prea obosit pentru a mai face ceva? Prea supărată pentru a mai avea chef? Vorbiţi despre ce a fost odinioară: primul sărut, prima atingere, prima fantezie pusă în practică. Pe măsură ce veţi discuta, apetitul vă va reveni şi vă veţi trezi unul în braţele celuilalt. Rămâneţi deschişi tuturor posibilităţilor!

9. dacă există prichindei care v-au acaparat viaţa şi nu mai găsiţi timp pentru nimic, destindeţi-vă după ce cei mici au adormit, relaxaţi-vă şi îmbrăţişaţi-vă mult. Fiţi tandri unul cu celălalt!

10. ţineţi la intimitatea voastră!

11. nu luaţi lucrurile în mod gratuit de parcă vi s-ar cuveni, apreciaţi-l pe cel de lângă voi!

12. odată cucerit, nu înseamnă că vă aparţine. Seduceţivă unul pe celălalt, la fel ca la început!

• Se poate preveni cumva această stare de criză a relaţiei?

Dacă ne dorim cu adevărat acest lucru, TOTUL ESTE POSIBIL! • Se mai poate salva o relaţie atunci când a dispărut comunicarea?

Comunicarea într-un cuplu nu dispare cu adevărat, îşi schimbă doar registrul, iar cei doi ajung la concluzia că vorbesc limbi străine, că nu mai reuşesc să fie înţeleşi sau să înţeleagă ce se întâmplă sau ceea ce vrea celălalt să comunice.

Una dintre condiţiile unei bune comunicări este ascultarea.

Prin urmare, înainte de a ne întreba dacă ştim să comunicăm, este indicat să ne întrebăm dacă ştim cu adevărat să îl ascultam pe cel din faţa noastră.

Tema de meditaţie: Câţi dintre voi chiar îl as-

cultaţi cu atenţie şi activ pe celălalt?!

• Care sunt paşii pe care cei doi parteneri ar trebui să îi urmeze pentru a-şi salva relaţia?

Există soluţii, însă acestea sunt departe de a se regăsi într-o schemă general valabilă. De câte ori nu vi s-a întâmplat să găsiţi anumite metode sau recomandări ca fiind nepotrivite pentru voi sau fără rezultate?!

Fiecare relaţie de cuplu are specificul ei, fiecare relaţie este unică prin felul ei şi asta pentru că vă stimulează, incită într-o manieră particulară. Astfel consider că ar fi greşit să spunem că ar exista o reţetă general valabilă.

Când răspunsurile se lasă aşteptate…

Există consiliere de cuplu, există specialişti care întrun efort comun, pot creiona aceşti paşi împreună cu tine, împreună cu voi!

cale căsătoria altora şi care primeşte o sumedenie de confidenţe amoroase, adesea va avea propria viata în standby, însă nu va resimţi lipsa vreunei vieţi personale prea mult datorită implicării totale în viaţa celorlalţi. Putem observa că acest altruism activ (sau activism altruist) se sprijină pe alte două modalităţi defensive: proiecţia şi identificarea, ştiut fiind că identificarea cu salvatorul participă la construirea identităţii unui individ care se dedică îngrijirii celorlalţi, însă un salvator în aşteptarea inconştientă a propriului salvator. Însă ce se întâmpla când

foloseşti o acţiune pentru a compensa o emoţie negativă?

Simplu!

Pot apărea tot felul de dependenţe de genul: a nu putea să nu bei, a nu putea să nu te droghezi, a nu putea să nu mănânci etc.

Un alt fenomen răspândit poate fi uneori resimţit la decesul unei fiinţe sau pierderea unui obiect şi anume o semnificativă creştere a libidoului cu dorinţa imperioasă de descărcare a tensiunii sexuale acumulate. Tot acest întreg mecanism poate fi adesea întreţinut de puternice sentimente de culpabilitate şi ruşine. Se manifes-

tă astfel funcţia defensivă a acţiunii ca luptă împotriva angoasei şi modalitate de scurtcircuitare a gândirii.

Ce îţi rămâne de făcut? Este bine să îţi acorzi timp însă nu la nesfârşit, astfel că după ce ne refugiem în acţiune este de preferat să ne trezim la realitate şi să reîncepem să trăim în prezent, făcând faţă emoţiilor, angoaselor sau durerii întrucât ce a fost mai greu a trecut. Amânarea la nesfârşit nu face decat să îngreuneze situaţia şi mai mult. Pune piciorul în prag dezvoltând comportamente alternative conduitelor neconstructive şi schimbarea va putea avea loc.

Avocatul răspunde

17

Sfaturi juridice pentru cititori

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Laurenţiu P./ Alcalá de ­Henares

Care sunt modalităţile legale pentru a vinde jumătate dintr-o casă cu două apartamente distincte şi jumătate din afacerea proprie, în condiţiile în care partenerul meu de afaceri spaniol nu doreşte să vândă?

Răspuns: Vă voi răspunde la modul general. Având în vedere faptul că sunteţi întrun parteneriat de afaceri în care capitalul societăţii se divide în părţi sociale, fiecare persoană poate dispune de părţile sociale pe care le deţine în societatea respectivă, însă, prima opţiune este a partenerului dumneavoastră de afaceri (dreptul de preemtiune). În caz contrar, vă puteti găsi de forma liberă, cumpărătorul cotei dumneavoastră.

(Datorită faptului că nu cunoaştem toate elementele esenţiale, cum ar fi: parteneriatul în afaceri, partene-

riatul matrimonial, sau dacă aceste bunuri sunt aport la capitalul social al societăţii, vă rugăm să ne contactaţi pe e-mail: av_nitu@ hotmail.com, sau telefonic la: 0034/666 313 448, sau 0040/345 407 451, pentru a vă putea răspunde punctat, detaliat şi complet la întrebările dumneavoastră.)

Ana Maria R.F./­Madrid

Am împrumutat unei cunoştinţe o sumă de bani pentru o perioadă scurtă de timp şi am făcut o chitanţă de mână, semnată de mine şi de persoana în cauză. De la data când trebuia să îmi returneze banii au trecut patru luni. Când i-am reamintit aceasta mi-a spus că nu are de unde să îmi returneze împrumutul.

Menţionez că nu i-am cerut niciun cent în plus, doar exact banii împrumutaţi. Ce pot face în această situaţie neplăcută? Ce valoare are chitanţa de mână în faţa legii? Dacă era vorba de o sumă mică poate că renunţam, dar este vorba de munca mea pe câteva luni bune şi nu pot renunţa aşa de uşor. Faptul că mă ignoră, că se ascunde de mine, că refuză să comunicăm, mă deranjează foarte mult. Vă rog, sfătuiţi-mă ce să fac?

Răspuns: Chitanţele de mână au valoare juridică în

situaţia în care sunt semnate de ambele părţi, în deplină cunoştinţă de cauză, şi de asemenea, dacă sunt semnate şi de către un martor (în cazul în care nu există acest martor care să fi semnat, este necesară prezenţa unui martor care să cunoască situaţia dumneavoasteă şi care să poată fi audiat în cazul unui proces). Pentru a trimite în judecată persoana care nu a respectat clauza de restituire a împrumutului există două căi judiciare: somaţia de plată sau acţiune în pretenţii (aceasta din urmă necesitând plata unei taxe judiciare de timbru în valoare aproximativă de 7% din valoarea sumei pretinse). Pentru mai multe informaţii, scrieţi-ne pe adresa: av_nitu@hotmail. com, sau sunaţi la telefon: 0034/666 313 448.

rea apartamentului la jumătate pentru fiecare dintre soţi urmând ca, fie apartamentul să fie vândut şi suma rezultată după achitarea integrală a ipotecii bancare să fie împărţită între cei doi, fie ca una dintre părţi să rămână în apartament, achitândui celuilalt contravaloarea a jumătate din imobil, valoare calculată de către un expert tehnic (tasador).

Răspuns: În situaţia în care avocatul nu-şi achită contribuţia la asigurările sociale de stat, va primi o sancţiune pecuniară din partea organismului în faţa căruia nu şi-a onorat obligaţiile fiscale, iar în cazul în care datoriile ajung la un nivel care depăşeste plafonul impus de acest organism, se poate ajunge la suspendarea acestuia din activitate.

Liliana Elena M./ ­Tarazona de la ­Mancha -Albacete

Florentina C./Alcalá de Henares

Care este sancţiunea dacă un avocat nu s-a înscris şi nu a plătit contribuţia la asigurările de sănătate obligatorii ?

Sunt o tânără mămică, am o fetiţă de şase luni. Acum sunt în concediu de creştere a copilului, dar aş vrea să mă întorc la muncă. Beneficiez de acea îndemnizaţie

de 500 Ron şi alocaţia copilului de 200 Ron? Sau cele două sunt cumulate şi e vorba doar de 500 Ron pe lună? Şi asta pentru câte luni? Vă rog să mă lămuriţi. Am auzit atât de multe variante.

Răspuns: Întrebarea dumneavoastră nu este foarte clară. Nu există o sumă în cuantum fix pentru mamele rămase în creşterea copilului, ci raportat la salariul anterior, iar alocaţia pentru copii din România este de 42 Ron. Vă rog să-mi trimiteţi mai multe detalii la adresa: av_nitu@hotmail.com, sau sunaţi la telefon: 0034/666 313 448, sau 0040/345 407 451.

Nicolae A./Santa FazAlicante

Am cumpărat cu credit ipotecar un apartament în Alicante în octombrie 2008. În momentul de faţă sunt în divorţ cu soţia. Nu avem copii. În această situaţie, ce se întâmplă cu apartamentul?

Răspuns: În cazul divorţului dintre doi soţi situaţia juridică a apartamentului cumpărat împreună cu credit ipotecar este următoarea: în lipsa unei înţelegeri între părţi, legea distinge partaja-

Stimaţi cititori, aşteptăm să ne scrieţi despre problemele juridice cu care vă confruntaţi şi pentru care aveţi nevoie de consilierea noastră de specialitate, pe adresa de e-mail:

redactia@occidentul-romanesc.com şi vă vom răspunde în cel mai scurt scurt timp. Redacţia

Costa Blanca

18

Tichetul de parcare

Aprilie pe malul Mediteranei.

La 25 de grade, soarele inundă lumea din toate părţile, invitându-ne să ieşim din hibernare. Încep să curgă vilegiaturişti din toate colţurile. Şoferii pasionaţi scot de prin garaje maşinile decapotabile, le lustruiesc şi le primenesc, ca pe ouăle de Paşte. Greu de crezut că prin Ardeal încă mai fulguieşte sporadic şi că nopţile pe acolo tot nu trec de zero grade. Dar, în fond, de aceea ne aflăm pe litoralul lăudat: ca să fim primii din faţă la apel, în rând cu vestitorii primăverii.

decât a noastră, conduse de vilegiaturişti zâmbitori, cu batice fluturând în vânt sau cu şepci în culori aprinse.

Ne-am oprit în staţiunea cea mai chic din apropiere şi am parcat într-o parcare cu plată.

Am scos de la automat un tichet de parcare valabil pentru două ore şi, ca să nu uităm ora întoarcerii, am rupt marginea prevăzută special în acest scop, luând-o cu mine în buzunar. Restul tichetului l-am plasat la vedere sub parbriz.

Apoi am plecat la plimbare.

Nu mică ne-a fost mirarea la întoarcere cand am găsit o agentă de poliţie ocupată să fotografieze maşina noastră, cu gând să ne taie chitanţă de amendă. Din punctul ei de vedere avea perfectă dreptate, pentru că biletul nostru de sub parbriz dispăruse. Contrariată, am întrerupt-o şi i-am explicat că am plătit deja. Noroc cu fiţuica din buzunar, cu care ne-am putut demonstra nevinovăţia. Scuza noastră a fost acceptată imediat.

Eu, mânată de curiozitate, am

mine să fiu liniştită că nu mă va amenda nimeni, câtă vreme pot demonstra că am un bilet de parcare valabil.

Mărturisesc că situaţia asta insolită, în care nevinovatul e chemat în fata legii să-şi demonstreze nevinovăţia, în timp ce altul, vinovatul evident, rămâne nepedepsit, m-a cam descumpănit. În timp ce discutam situaţia, s-a apropiat cu pas apăsat un tânăr spaniol, dând semne ca ar vrea să urce în maşina cu biletul furat. Temătoare, agenta de poliţie s-a retras.

Nu ştiu de unde m-a cuprins pe mine brusc un elan irezistibil; cert este că nici nu s-a aşezat bine hoţomanul pe locul şoferului din maşina “marcată”, că l-am şi luat în primire.

I-am spus că nu se face să furi tichetele altora, chiar dacă ele sunt prin maşini decapotabile.

Într-una din aceste binecuvântatele zile, cu elan plesnind din bice, am ieşit la o plimbare cu maşina prin urbea mediteraneană în care avem privilegiul să locuim.

Musafira mea, o bună prietenă din România s-a aşezat pe bancheta din dreapta. Am desfăcut capota maşinii şi am pornit la drum de-a lungul litoralului, în traficul nu foarte aglomerat. Zăream din când în când cu coada ochiului, trecând pe lângă noi, alte maşini decapotate, mult mai luxoase

început să mă uit prin maşinile învecinate, căutând fără prea multă tragere de inimă biletul lipsă. N-a durat mult până am descoperit biletulpereche în maşina parcată bară la bară cu a noastră. Tichetul avea acelasi număr de serie iar conturul colţului rupt se potrivea perfect cu al nostru. I-am arătat poliţistei descoperirea şi am întrebat-o dacă gândeşte să întreprindă ceva împotriva infractorului.

Ea mi-a replicat că nu e treaba ei, iar în ce mă priveşte pe

Şi că dacă el economiseşte astfel o monedă, celălalt plăteşte scump zgârcenia lui cu o amendă de o sută, fără să fie vinovat. Tânărul a încercat mai întâi să nege furtişagul, dar silit de proba evidentă pe care o ţineam eu în mână a recunoscut şiretlicul, fără să dea semne de sfială. În loc de explicaţie a început să ne ameninţe el pe noi. Cum că el e şef la el acasă, în ţara lui şi că noi – străinii - suntem cei care îi « cotropim » şi le ocupăm sistematic spaţiul, drept

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Celor care îşi serbează ziua numelui de Sf. Constantin şi Elena, le dorim ca în ­drumul lin al vieţii fiecăruia, să răsară mereu ­câte-o rază de soare care să le aducă numai fericire şi bucurie.

Multă sănătate şi La mulţi ani!

Redacţia Occidentul Românesc

pentru care am face bine să ne întoarcem de unde am plecat, în patriile noastre mumă.

Mi-e ruşine acum că nu m-am stăpânit mai bine, dar recunosc că, provocată aşa, în plus cu adrenalina pe care o aveam deja acumulată în sânge, m-am repezit la el uitând că e mult mai solid decât mine şi i-am replicat şi eu două vorbe în limba lui natală, pe care întâmplător o stăpânesc destul de bine, de doisprezece ani de când sunt aici. Am culminat cu constatarea ca nu s-ar mai găsi cine să plătească parcările pentru ei, în cazul în care am da toţi curs invitaţiei sale de a părăsi ţara.

Har Domnului, încleştarea noastră s-a menţinut doar în plan verbal, dar şi asa nu le-a fost uşor agentei şi prietenei mele să ne despartă!

După ce am luat distanţă şi ne-am mai calmat puţin nervii, în timp ce şedeam pe o bancă din parc şi contemplam acel du-te-vino de vilegiaturişti înstăriţi, cu zâmbete pe buze, prietena mea din ­România m-a întrebat mirată: “Nu crezi că eşti şi tu de vină, când laşi maşina cu capota deschisă, parcă invitând hoţii să cotrobăie prin ea? Nu eşti în fond tu aceea care a greşit mai întâi?” « Evident că nu!”, am protestat scandalizată. Bineinţeles că nu văd deosebire între o maşină cu sau fără acoperiş. Oricum, bucata de stofă care ţine loc de tavan poate fi despicată oricând, cu o simplă manevrare dibace din briceag! Unde poftim am greşit eu? Că m-am obişnuit să respect bunul altuia, aşa de la sine înţeles, încât nu mai e nevoie să şi-l inconjoare omul cu şapte lacăte?! Mi-ajunge să ştiu că aparţine alcuiva. Ce-i greşit în asta?

Nu scap de-o bănuială sâcâitoare şi, sper eu, nefondată. E teama că poate în alte condiţii aş fi putut reacţiona si eu la fel. În fond, în ochii lui, hoţomanul nu consideră că face un delict, el crede că e “şmecher”. Isteţimi dintr-astea sunt răspândite cu duiumul peste tot în lume, mai ales în ţări în care “proprietatea întregului popor” ne-a falsificat sistema-

La mulţi ani!, de Sf. Constantin şi ­Elena, lui Constantin şi Cornelia Stelea din Léganes, multă sănătate, noroc şi sincere felicitări pentru fericirea de-a fi din nou bunici. Să vă trăiască nepoţica! Prietenii din Madrid.

tic percepţia bunului altuia.

Am fost aşa, cândva, în alte vremuri, în altă lume, cu alte reguli? Un lucru mi-l amintesc foarte bine de pe vremea când trăiam izolaţi în propria noastră ţară: mirarea cu care observam cum străinii îşi lăsau lucrurile personale prin locuri şi prin situaţii precare, nesupravegheate, fără să se gândească măcar o clipă la riscul de a nu le mai găsi la locul lor.

Acum nu mă mai miră nimic.

Eu însămi am devenit la fel de neatentă şi de naivă ca şi ei. Nu mai departe alaltăieri, când mi-am lăsat saboţii afară, în faţa uşii de la intrarea la sauna publică, cum văzusem că fac nemţii civilizaţi, ca să nu introducă microbi în cabină. Câteva minute mai târziu am auzit prin uşă două fete, discutând pe româneşte:

“Ia te uită, cineva şi-a uitat lucrurile aici. Şi sunt ca noi, încă bune de purtat!”

Noroc că le-am oprit eu, altfel îi luau cu ele, fără măcar să ştie că au greşit cuiva.

Am devenit credulă. Cred în bune intenţii până la proba contrarie. E încă o metamorfoză care ni se întâmplă în Occident. Una treptată şi fără dureri, o evoluţie la sol. Programul nostru de „naivizare”, liber ales.

Exercitiu de gimnastică încolo şi încoace, e bine să nu uităm să rămânem cu picioarele pe pământ. Chiar dacă trăim într-o ţară în care se poată zâmbetul pe buze şi prezumţia de nevinovăţie, orice pădure îşi are uscăturile ei.

M-am obişnuit să arunc din când în când o privire în jur, ca să mă asigur că… nu-mi lipseşte nimic.

Cele mai sincere urări de bine, multă sănătate şi noroc familiei Crivăţ – Violeta şi Ştefan din Benidorm, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de căsătorie.

La mulţi şi fericiţi ani!

Maria şi Grigore Sfăt din Madrid.

Români de succes

19

Curajul de-a răzbate Despre românii buni din străinătate, românii din ţară dar nici cei din ţările de adopţie nu ştiu prea multe lucruri.

Această lacună nu este altceva decât o consecinţă a politicii păguboase dusă de ­România ultimilor 50 de ani.

De la încheierea celui deal doilea război mondial, în ţară, nu numai că a fost interzis să vorbeşti de ­Basarabia sau Nordul ­Bucovinei, dar şi despre cei plecaţi prin cele străinătăţuri. Revoluţia din decembrie 1989 ar fi fost îndreptăţită să readucă lucrurile în starea lor firească, însă, aşa cum au decurs toate în România post-revoluţionară, această revenire nu a avut loc. România a fost şi continuă să fie una dintre ţările cu nivel de trai relativ redus din Europa. În pofida acestei constante economice, emigrările în străinătate au cunoscut variaţii importante în ultimii 20 de ani. Este vorba nu numai de variaţii de intensitate a fenomenului, ci şi de variaţii de ‚ formă. În anii 90, emigrarea definitivă a fost dominantă.

Un ardelean de frunte în ţara lui Cervantes Silvia Bîrsan, originară din Sebeş-Alba, a emigrat în 1991, convinsă fiind că o ­Românie în mişcare continuă dar dezordonată, nu-i poate oferi nicio şansă familiei sale. În Spania anilor ‚90, imigranţii români erau într-un număr restrâns, îşi găseau de lucru şi erau respectaţi şi apreciaţi de spanioli. În această ţară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viaţă. Primii paşi au fost grei şi poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poţi şi să ai curajul de a lua totul de la zero chiar şi atunci când crezi că şansele sunt reduse. În 1998, soţul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce

a devenit cunoscută pe plan internaţional. O activitate extrem de apreciată şi de un real folos imigranţilor români din Regatul Spaniol dar şi familiilor rămase în ­România.

O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate şi corectitudine, benefică tuturor românilor şi astăzi.

meu, doi oameni obişnuiţi dar care muncesc din zori şi până în noapte, care nu au sâmbete, duminici sau sărbători legale.”

La început, rezultatele au fost modeste. Noua femeie de afaceri nu avea prea multe cunoştinte de marketing şi management şi nici o strate-

este într-o căutare continuă de soluţii. Cui datorează succesul său în afaceri? În primul rând familiei, care i-a înţeles toate frământările, căutările, priorităţile şi a sprijinit-o în toate acţiunile mai mult sau mai puţin încărcate de risc, într-o lume tulbure, nedecantată încă, în care existau prejudecăţi şi neînţelegeri faţă de acţiunile sale. I-au suportat pierderile şi deznadejdile şi au îmbărbătat-o continuu în intreprinderile sale. O femeie de afaceri care posedă calităţi legate de inovaţie, disciplină proprie, echilibru, dedicare pentru lucruri bine făcute, care nu se teme de nou şi căreia îi place provocarea autodepăşirii.

Muncă, abnegaţie, voinţă

Cu dor de liliac şi miros de lăcrămioare...

Satul, viaţa liniştită de la ţară, natura, tradiţiile şi obiceiurile româneşti i-au ramas vii în minte şi dragi în suflet, ­Silviei Bîrsan. După câţiva ani de muncă în ţara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiţionele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace şi linişte. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse şi admirase în diverse supermarket-uri din ţara de adopţie. Astfel că, dorul de casă, de tradiţiile şi obiceiurile româneşti o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid şi nu numai, ceva nou, ieşind la lumină ideea unor unităţi de alimentaţie publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiţionale din carne fabricate în laboratoarele proprii. Astfel, în 2003 cu foarte multă încredere în propria persoană şi în ceea ce dorea să realizeze, a pornit mica afacere. „Aşa am început propria noastră afacere, eu şi soţul

gie de viitor bine conturată.

Dar, cu mult sprijin din partea familiei şi a echipei sale de lucru, cu entuziasm şi o puternică dorinţă de a reuşi, succesele n-au întârziat să apară.

Silvia este mândră de rezultatele muncii sale. Dacă, la înfiinţare, firma avea un singur punct de desfacere, cel din laboratoarele proprii, în prezent, deţine două puncte de lucru. Unul în Plaza España 11-­Posterior 8 din Torrejón de Ardóz şi altul situat în Calle Juan de Cardona 4, din Alcalá de Henares. Amândouă având ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor tradiţionale româneşti realizate în laboratoarele proprii.

Cui datorează succesul său în afaceri?

Pentru Silvia Bîrsan, spiritul de învingător şi-a spus cuvântul, ajutând-o să treacă peste momentele de cumpănă şi învăţând-o să privească mereu, numai înainte.

Este o persoană modestă dar într-o permanentă autodepăşire. Acceptă provocarea şi

Ca pentru orice activitate de succes, toate realizările au însemnat muncă, abnegaţie, voinţă şi multe renunţări. Silvia se consideră „un om realizat, o femeie împlinită” care a reuşit în viaţă datorită familiei, minţii şi dăruirii.

Vorbind, în general, despre oameni, Silvia Bîrsan recu-

noaşte că îşi selectează cu grijă salariaţii, „nu angajez niciodată oameni de proastă calitate morală pentru că urăsc minciuna, prostia şi lenea iar pentru faptul că sunt români care ne creează o imagine foarte proastă în Spania, sufăr. Nu cred că merităm palmele usturătoare pe care le primim din pricina acestor infractori.”

Silvia ţine mult la salariaţii săi şi încearcă să îi ajute atunci când se poate, fiind în permanenţă în mijlocul lor şi implicându-se în viaţa firmei. „Sunt mereu în mijlocul lor, mă implic atât cât pot în problemele de management,

calitate, pentru că numai aşa ştii în orice clipă totul despre firma ta, ştii ce gândesc oamenii, ştii să selectezi idei bune chiar şi de la muncitorul necalificat dar care are, poate, altă experienţă de viaţă.”

Dar Silvia nu se va opri aici.

După cum afirmă, mai sunt multe de făcut în privinţa firmei, a păstrării calităţii produselor şi serviciilor şi a competitivităţii lor pe piaţă. „Nu ne plângem de muncă, fără ea nu am putea trăi iar existenţa noastră ar fi inutilă. Marele vis este ca băieţii noştri să preia mesajul pe care-l transmitem prin tot ceea ce facem şi să ducă mai departe, prin tinereţea, puterea de muncă şi inteligenţa lor, renumele firmei noastre câştigat cu cinste, corectitudine şi foarte multă muncă.” Şi pentru că se doreşte ca totul să fie realizat ca în ţările capitaliste cu mult mai multă experienţă în domeniu, firma Silviei Bîrsan îşi propune să realizeze în viitor o distribuţie proprie în toată Spania pentru ca produsele tradiţionale româneşti fabricate în propriile laboratoare să ajungă pe masa fiecărui român din Spania, a fiecărui român cu dor de acasă...

Kasandra Kalmann Năsăudean

Tradiţii româneşti

20 M

A

I

Denumirile populare ale lunii Mai: • florar • frunzar • luna ierburilor

Ziua pelinului şi măsurişul oilor şi flori, muncile agricole se intensifică şi, aşa cum spun ţăranii noştri, e timpul de ieşit în grădină. Evident e vorba de grădina de zarzavaturi, prima care intră în atenţia oamenilor. Începutul lunii însă e unul cu multe emoţii pentru aceştia. Dacă nu a brumat sau îngheţat în aprilie, atunci există mari şanse să îngheţe la începutul lunii mai, lucru atât de des verificat. Tot luna mai dă startul strânsului turmelor de oi şi vaci, de 1 mai se adunau oile şi se mai adună şi acum, iar în anumite locuri, mai ales în zona montană, se

Va F si ot le o Ti : m oc

Asemeni celorlalte luni ale anului şi cea de-a cincea lună din actualul calendar îşi are valenţele sale în ceea ce înseamnă tradiţie şi spiritualitate. Chiar dacă această lună nu pare a fi una tocmai bună şi aici mă refer doar la două aspecte şi anume: “a fi cu buricul prin mai” sau a fi mai plăpând din naştere şi “nunţile din mai nu sunt bune”, există suficiente motive să pornim plini de speranţe în a descifra înţelesul acestei luni. Pornim descifrarea calendarului de la baza acestuia, şi anume de la astronomie.

De la zeităţi greceşti la “măsura oilor” Ştim că luna mai are 31 de zile şi pe parcursul acesteia ziua creşte cu o oră şi patru minute, timp deloc neglijabil, iar numele acestei luni ar putea deriva de la zeiţa grecească Maia, identificată la romani cu Bona Dea, continuându-se astfel acest ciclu ar fertilităţii demarat în lunile anterioare. În tradiţia populară românească, lunii mai i se mai spune şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, întrucât aceasta este luna în care se manifestă o explozie de vegetaţie, copacii prind culoare şi viaţă prin frunze

face şi “măsura oilor”, iar pe 20 mai, aproape de Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, se adună vacile în cirezi, după ce în prealabil au avut loc tocmirile de baci şi ciobani. În lumea satului nu totul este schimbat în bani. Şi acum, ca şi odinioară, ciobanii primesc “premânda” o parte în bani, iar cealaltă “în bucate” sau “de dulce”. Ceea ce se traduce prin cantităţi bine definite de porumb sau grâu dar şi o bucată de slănină sau câteva kilograme de caş.

Depinde de la sat la sat şi de la obicei la obicei. Tot aici mai trebuie spus că ciobanii se “bagă pe lapţi” sau „pe

legătura. Semănaţi cânepă şi in. Pe timp liniştit afumaţi pomii bântuiţi de omide cu pucioasă presărată pe jăratic, că vor pieri toate. Cucuruzul se sapă când e în patru frunze. Să cosiţi lucerna înainte de înflorire, dar aveţi grijă să nu o tăieţi prea jos, că piere multă din ea. De o daţi verde la vite, zvântaţi-o mai întâi şi amestecaţi cu paie mănunţite. Pe la mijlocul lunei se resădeşte tutunul (tăbacul), înmuindu-se mai înainte ră-

dăcinile în zamă de gunoi şi năsip. Ogorâtul trebuie sfârşit. Gândacii de mai se scutură dimineaţa, se adună şi se stropşesc cu piciorul, ori se dau la galiţe. De pe cartofii ce-i dăm la animale colţul trebuie îndepărtat, că acela-i otrăvitor.”

Prevestiri de timp: •Roua de seară şi răcoarea din mai aduc fân şi vin mult.

•Ploaia caldă din mai e binecuvântare.

•Rusalii umede, Crăciun gras.

•Gândacii mulţi vestesc un an mănos.

•Mai ploios, iunie frumos.

•Când sunt greieri mulţi şi dinaintea locuinţei lor ţin mare curăţenie, fân are să fie puţin.

•Tunetele dese arată an roditor.

•Vânt de roadă, vânt de poame.

•Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos.

•Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai.

teja recoltele şi animalele.

Acesta se aduce din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se va lăsa până la seceriş. Din lemnul Armindenului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. Ramura verde are şi scopul de a îndepărta strigoii, dar şi de a aduce aminte de prigonirea lui Iisus.

Se crede că pe vremea când Irod omora copiii, la sfârşitul zilei a pus o ramură verde la o poartă, pentru a şti de unde să înceapă măcelul a doua zi.

Numai că a doua zi apăruseră ramuri verzi la toate casele iar Irod nu l-a mai putut găsi pe Iisus. Dacă în vremuri apuse se făceau astfel de lucruri, în vremurile noastre ziua de 1 Mai este asociată de cele mai multe ori cu „ieşitul la verde”, aşa cum este întâlnită expresia pentru picnic în zona Bistriţei. E momentul pentru a frige un miel la grătar şi a bea vin, însă doar roşu, deoarece se spune că, în această zi, vinul roşu băut ar schimba sângele şi ar da vigoare. Se mai crede că fasolea semănată în această zi creşte mai cu spor, iar în alte părţi există credinţa că dacă de Armindeni plouă, atunci va mai ploua alte 40 de zile. Şi tot legat de ploaie şi fertilitate, în tradiţia populară mai există o vorbă care spune: „De nu plouă-n mai, nu-i mălai!”

Câte bordeie, atâtea obiceiuri Alte zile importante ale lunii mai, ar mai fi: Sfântu ­Gherman, marcat pe 12 mai; ­Constandinu Puilor sau ­Constantin Graur pe 21 mai şi Ioan ­Fierbe Piatră pe 25 mai.

Ziua de 12 mai se mai numeşte şi Hramul viermilor. Este o zi în care e bine să nu munceşti pentru a-ţi apăra cultura de invazia viermilor sau lăcustelor,

dar şi de norii care pot aduce grindină. Constandinul puilor, marcat pe 21 mai, coincide cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Se crede că păsările codrului îşi învaţă în această zi puii să zboare. Tot în această zi se crede că e ultima zi în care se mai poate semăna porumbul.

Va F si ot le o Ti : m oc

Sfaturi generale: „În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă după 13, iar hrişca pe la 19, meiul tot cam pe atunci.

Tăiaţi crengi de salcii; puneţi pari lângă pomii tineri; semănaţi ridichi de lună, cicoria, puneţi castraveţi şi fasole; scuturaţi gândacii de pe pomi şi daţi-i păsărilor din curte; tăiaţi colţurile de pe pomi.

Udaţi altoii cât mai des, şi la cei prinşi să le slăbiţi niţel

brânză”. Din prima categorie sunt cei care trebuiau să ofere proprietarului de animale nu caşul făcut din lapte ci să ia lapte la intervale binedeterminate şi să îşi prepare singur caşul acasă.

Armindenul sau Ziua pelinului În tradiţia populară, prima zi a lunii mai, începutul verii, pe lângă mult trâmbiţata zi a muncii sau Ziua pelinului sau a beţivilor este sărbătorit ­Armindenul, denumire care e utilizată mai ales de către locuitorii din sudul ţării. Numele de Armindeni provine de la Sfântul Ieremia, pe care ortodocşii îl prăznuiesc în această zi şi se traduce prin „ziua lui ­Ieremia”, cuvântul provenind se pare din slavonă.

Armindenul sau „pomul de mai” este de fapt o ramură verde sau un pom curăţat de crengi până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetaţiei, care pro-

Consemnat de: Timeea Opreanu, Cluj-Napoca

Bucătăria de acasă ­ iorbă C de ­lobodă ­roşie şi ­ştevie Ingrediente: • 10 legături de lobodă roşie • 1 legătură de ştevie • 1 ceapă mijlocie • 1 mână de orez (circa 100 g) • 2 morcovi • 1 cartof mare • 1 legătură leuştean • ulei • condimente

Mod de preparare: Dai pe răzătoarea cu găuri mari zarzavatul (morcov, cartof, ceapă). Speli bine loboda şi ştevia, le toci mărunt. Zarzavatul îl pui cu puţin ulei la înăbuşit într-o oală de 3-4 l. Îl laşi câteva minute să se înmoaie, apoi adaugi şi apă.

Când începe să fiarbă zarzavatul, pui orezul ales şi spălat.

După ce au fiert toate adaugi condimentele după gust şi apoi loboda şi ştevia.

Laşi să mai dea într-un clocot şi presari leuştean verde. Cine doreşte să mănânce de dulce poate drege ciorba la sfârşit cu 2 ouă bătute cu smântână, după gust.

Poftă bună!

Prajitură cu vişine

Friptură de viţel O reţetă simplă şi gustoasă de friptură de viţel din: carne de viţel, slănină, usturoi, rozmarin, mărar, vin alb, sare şi piper.

Ingrediente: • 800 gr carne de viţel • 100 gr slănină • 2 căţei de usturoi • rozmarin • mărar • 1 pahar de vin alb • sare • piper Mod de preparare: Împănăm carnea de viţel cu bucăţele de slănină, eventual ciuperci, castraveţi acri, ustu-

roi, o rulăm şi o legăm cu aţă.

O frigem în vas. Cănd carnea s-a rumenit, o condimentăm, turnăm peste ea vinul şi fierbem până când fierbe vinul, acoperim (cu capacul) şi micşorăm focul.

Mai fierbem cca 30 minute.

Dacă doriţi un sos mai gros, scoateţi carnea mai devreme, adăugaţi puţină apă şi făină şi fierbeţi puţin. Peste carnea tăiată felii, turnaţi sosul.

Poftă bună!

• 4 linguri oţet Mod de preparare: Într-o oală încăpătoare pui apa să clocotească, adaugi florile, zahărul, sarea de lămâie, drojdia, oţetul şi lămâia tăiată feliuţe. Amesteci bine să se topească zahărul şi dai oala

Ingrediente: • 1 pachet margarină/200 g unt • 4 ouă • 450 g făină • 1/2 cană lapte • 300 g zahăr • 1 kg vişine • 1 praf de copt • 3 plicuri zahăr vanilat • 50 g zahăr pudră Mod de preparare: Speli bine vişinele, le cureţi de codiţe şi sâmburi şi le laşi să se scurgă într-o strecurătoare. în acest timp, freci margarina cu zahărul până se topeşte, apoi adaugi gălbenuşurile unul câte unul şi torni

treptat laptele.

Separat amesteci făina cu praful de copt, apoi o adaugi în compoziţia de gălbenuşuri împreună cu zahărul vanilat.

Baţi apoi albuşurile spumă, le adaugi în compoziţia de mai sus şi amesteci cu grijă de sus în jos.

Calendarul ortodox

Socată Ingrediente: • 6-7 flori de soc (proaspete / uscate) • 10 l apă clocotită • 2 kg zahăr • 1 lămâie mare • 1 pliculeţ sare de lămâie • drojdie cât o nucă

21

într-un loc răcoros.

Laşi să stea 6-7 zile, timp în care mai amesteci. Apoi tragi sucul din oală, îl strecori şi-l pui în sticle, pe care le păstrezi în frigider.

Poftă bună!

*** Reţete trimise de cititoarea Aurelia Ionescu - Bucureşti ***

Torni apoi aluatul într-o tavă unsă cu margarină şi tapetată cu făină şi aşezi vişinele date în prealabil prin făină ca să nu se lase. Dai apoi prăjitura la cuptor pentru 30-35 de minute. Când e gata, o laşi să se răcească, apoi o tai bucăţi şi o pudrezi cu zahăr.

22

Muzică şi poezie Trenul vieţii Un lung tren ne pare viaţa.

Ne trezim în el mergând, Fără să ne dăm noi seama, Unde ne-am suit şi când.

Fericirile sunt halte, Unde stăm cât un minut, Până bine ne dăm seama, Sună, pleacă, a trecut.

Iar durerile sunt staţii Lungi, de nu se mai sfârşesc Şi în ciuda noastră parcă, Tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerăbdare, Înainte tot privim, Să ajungem mai degrabă La vreo ţintă ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,

Clipe scumpe şi dureri, Noi trăim hrăniţi de visuri Şi-nsetaţi după plăceri.

Mulţi copii voioşi se urcă.

Câţi în drum n-am întâlnit, Iar câte un bătrân coboară, Trist şi frânt, sau istovit.

Vine-odată însă vremea, Să ne coborâm şi noi.

Ce n-am da atunci o clipă, Să ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urmă, Plângem timpul ce-a trecut, Sună goarna VEŞNICIEI: Am trăit şi n-am ştiut...

Poezie trimisă de Silvia Cosmîncă din Iaşi

La ceas aniversar

Grupul a luat fiinţă în 1994, în oraşul Cluj, Transilvania, România.

Muzica lor este o combinaţie de ritmuri americane cu blues, rock’n roll şi elemente de folclor transilvănean de sorginte populară românească, maghiară, ţigănească, ori germană.

NIGHTLOSERS au scos trei albume: “Sitting on top of the World”, “Plum Brandy Blues” şi mai recentul “Rhythm’n Bulz” (2005). Au dat concerte şi au fost invitaţi la programe de televiziune şi radio în diferite ţări: Albania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Statele Unite, Ungaria.

Componenţii trupei sunt: JIMI LACO - chitară, vioară, mandolină HANNO HOFER - chitară, armonică, vocal OCTAVIAN ANDRIESCU - bas GEZA GRUNZO - clape CLAUDIU PURCARIN - tobe, vocal NUCU PANDREA - frunză Repertoriul lor de blues tradiţional a crescut organic pe scenă. S-a copt sub căldura primelor jam sessions. În întâia lor înregistrare “Sitting on top of the world” din 1994, se intuiesc rădăcinile folclorului tradiţional. Această influenţă continuă să apară şi în următoarele lucrări, de pildă CDul “Plum Brandy Blues”.

Proiectul soldat cu înregistrarea acestui disc se intitula “The Groove Distillery” şi cuprindea intervenţiile multor artişti invitaţi, fiecare aducând instrumente noi: ţambal, taragot, frunză, păsări din ceramică, transformând astfel rezultatul final într-o mărturie strălucită a sufletului trupei Nightlosers…

Un amestec delicios de blues şi folclor de provenienţă balcanică cu o savuroasă glazură de jazz şi funky deasupra, toate acestea condimentate cu o bună doză de umor.

Muzica propusă de Nightlosers este plină de originalitate şi de viraje surprinzătoare.

În Aula Magna a Universităţii Româno-Americane din ­Bucureşti, a avut loc pe data de 15 aprilie 2011, aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea acesteia.

La ceas aniversar echipa Universităţii Româno-Americane a omagiat, alături de invitaţi de marcă atât din mediul academic românesc cât şi din cel american, memoria celui care a fost profesor universitar doctor Ion Smedescu, Preşedinte-Fondator şi Rector al Universităţii în perioada 1991 - 2008. Să ne reamintim faptul că odată cu începutul anului 2008 Universitatea Româno-Americană şi-a adaugat în patrimoniul extra-curicular disponibil pentru studenţii săi încă o iniţiativă de valoare, concretizată prin inspiraţia şi efortul unui grup de studenţi coordonaţi de profesorul de limba şi literatura engleză, Ioan Iacob, Grupul Folk „ATLANTIS”. „Atlantis” realizează o legatură între Europa şi Statele Unite ale Americii. Cu siguranţă nu a mai existat o miză atât de mare pentru un grup folk. Acest grup are şansa să depăşeasca visele cele mai îndrăzneţe deoarece este conceput să aibă ecou şi dincolo de Atlantic. „Atlantis” promovează printre altele şi imaginea potenţialului Universităţii Româno-Americane, talentul unor generaţii pentru care versul lui Bob Dylan rămâne vizionar: “How many roads must a man walk down Before you call him a man?”

„Izvorul tămăduirii...”

Nu e nimic întâmplător în lumea veşnică şi mare (chiar dacă soarele şi luna apun mereu în altă mare) Tu, Maică Sfântă Preacurată, ascultă-mi astăzi ruga mea (eu, care-n inima şi-n gânduri mai port o rană dintr-o stea ce-a fost căzut mult prea devreme... şi-o să mă doară mult prea mult decât puteam spera vreodată...)

- Vrei să m-asculţi?

- Da, te ascult ... (răspunsul poate că în minte mi-a fost trimis, urechea mea n-a auzit vreun sunet care despica aerul, de vrea...)

Azi vin la tine cu durere, după atât amar de ani, nu ca să-ţi cer vreo alinare, nu să mă plâng cumva de bani...

Ci să te rog fierbinte astăzi, îngenuncheat şi singur poate, să mă ajuţi s-ajut pe alţii şi vieţii să îi fac dreptate...

Eu nu mă bat pentru a cere ceva ce mi s-ar cuveni.

Ci, Maică Bună Preacurată, aş vrea un crez a împlini...

Că pot - cu-a Ta putere sfântă - pe oameni să-i învăţ să fie mai săritori la suferinţa de boală grea în lumea vie.

Tot ce-am pierdut în astă viaţă în veci nu se va compensa fiindca nimeni şi nimica nu naşte-o viaţă-n altă stea...

Tămăduieşte-mă de-aceea cu apa sfântului izvor de lacrimi...

Dă-mi să port lumina-n suflet şi-n mine-un dor, să pot să duc până la capăt un vis născut din suferinţă, ce m-a adus spre-a ta icoană şi mă-ntăreşte în credinţă!

La Mulţi Ani! ”ATLANTIS”

În „Săptămâna luminată” eu vin spre tine întristat.

Ajută-mă să duc la capăt un vis. „Hristos a inviat!”

Profesor, Ioan Iacob - 28/29 aprilie, 2011

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări < Eşti de profesie jurnalist?

Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele sociopolitice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia­­@ rocketmail.com < Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o fotografie, pe adresa de e-mail:

i­ nternationaltrustmedia@ rocketmail.com ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 < Caut spre închiriere, apartament sau spatiu la casă, în Braşov, Romania. Perioadă lungă. Ofer seriozitate. De preferat contra întreţinere apartament/gospodărie. ­Telefon: 0040 724 016753, Email: v­ alyb_bv@yahoo.com.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să

îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 VÂNZĂRI

< Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România.

Preţ 8000 euro negociabil.

Telefon: 0040 785 857101, E-mail: ­istrate100@yahoo. com. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 52 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com. < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 22500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com.

23 MATRIMONIALE

< Bună, mă numesc ­Ovidiu am 34 ani şi locuiesc în ­Madrid. Locuiesc de 7 ani in Spania. Am loc de muncă stabil! Sunt brunet, ochi caprui, 178 cm, 70 kg. Caut să cunosc o fată pentru prietenie etc.

Dacă vrei sa afli mai multe despre mine, mă poţi contacta pe mess, sau îmi poţi lăsa un mesaj prin e-mail la adresa: ovidiu_34_2011@yahoo.es. < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

Cauţi de muncă?

Oferi un loc de muncă?

Te simţi singur(ă)?

Doreşti să închiriezi, să vinzi sau să cumperi?

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentulromanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00– 19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

• ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ •

Prinţul Harry al Marii Britanii, în vizorul teroriştilor islamici O grupare de musulmani extremişti l-a luat în vizor pe prinţul Harry al Marii ­Britanii, arată un montaj video, postat pe internet. După lansarea filmuleţului au apărut, de îndată, reacţiile internauţilor, multe dintre ele fiind tot din partea islamicilor: „Fie ca Allah să-l distrugă”.

Are 26 de ani şi este al treilea la rând la tronul Marii ­Britanii. Însă acţiunile sale au generat nemulţumiri printre musulmanii tradiţionalişti care au decis să-i transmită un avertisment. La şase ani de când tânărul prinţ a îmbrăcat uniforma nazistă şi a luptat în armata britanică în

teatrul de operaţiuni militare din Afganistan, grupul „Musulmani împotriva Cruciadelor” („Muslims Against ­Crusades”) a postat pe internet un montaj video de trei minute care-l vizează pe prinţul Harry ca ţinta unui atac terorist.

Nici prinţul William, recent căsătorit cu Kate Middleton, nu se sustrage planurilor de răzbunare ale musulmanilor.

William a fost avertizat că ar fi bine dacă „şi-ar păzi spatele”.

Potrivit The Daily Mail, fiul cel mic al lui Charles şi al Dianei a fost luat în vizor de islamicii radicali care vor să

răzbune moartea liderului alQaeda, Osama bin Laden. De altfel, montajul video a apărut la scurt timp după uciderea celui mai vânat terorist din lume, de către trupele speciale ale Statelor Unite ale Americii. Înregistrarea intitulată „Harry Nazistul”(„Harry the Nazi”) în prezent, scoasă de pe internet - îl arată pe tânărul prinţ afirmând, în timpul luptelor împotriva talibanilor din Afganistan: „Mi s-au împlinit toate dorinţele”.

Totodată, în montajul video, prinţul Harry se referă la musulmani folosind termenii peiorativi „Paki” şi „Raghead”

(cap de preş, cu referire la turbanele purtate de islamici).

Membrii grupării ripostează şi afirmă despre tânărul cu sânge albastru că este un „magnet pentru gloanţe”.

Reacţiile nu au întârziat să apară, după postarea pe internet a filmuleţului. „Allah să-l blesteme şi să-l distrugă”, „Să putrezească în Iad”, „Harry, britanicul nazist regal”, sunt doar câteva dintre comentariile făcute la montajul video al grupării radicale. Pe de altă parte, gruparea teroristă, după cum a fost descrisă de presa britanică, dezminte informaţiile privind vizarea prinţului Harry ca ţinta unui atac. „Având campanii de succes în Marea Britanie care au demascat crime împotriva musulmanilor, se pare că presa britanică îşi roade degetele

de furie din cauza importanţei tot mai mari a Islamului în Occident şi va face tot posibilul, chiar să mintă şi să falsifice dovezi, pentru a batjocori credinţa arabă”, transmite duminică gruparea islamică pe site-ul său.

Gruparea „Musulmani împotriva Cruciadelor” consideră mass-media din ­Occident o ameninţare pentru credinţa islamică.

Sursa: The Daily Mail, ­MediaFax, Adevarul.ro

Informaţii sportive

24

Mircea Lucescu a câştigat al cincilea titlu de campion în Ucraina, cu Şahtior Doneţk Nadal l-a învins pe Federer şi s-a ­calificat în finală la ­Madrid Tenismanul spaniol Rafael Nadal, numărul unu mondial, s-a calificat în finala turneului de la Madrid, învingându-l sâmbătă în semifinale, cu scorul de 5-7, 6-1, 6-3, pe elveţianul Roger Federer, cap de serie numărul 3, informează site-ul oficial al competiţiei.

Cei doi tenismani s-au întâlnit pentru a 24-a oară în carieră,

jucătorul spaniol adjudecându-şi a 16-a victorie. În finala turneului de la ­Madrid, dotat cu premii în valoare de 3,7 milioane de euro, Nadal îl va întâlni pe învingătorul semifinalei dintre brazilianul Thomaz Bellucci şi sârbul Novak Djokovici, cap de serie numărul 2.

Real Madrid a ­spulberat-o pe FC Sevilla

Antrenorul Mircea Lucescu şi fundaşul Răzvan Raţ au câştigat cel de-al cincilea titlu în Ucraina, cu formaţia Şahtior Doneţk, după victoria obţinută, sâmbătă, cu scorul de 2-0, în faţa echipei Metalurg, în etapa a 28-a a campionatului. Şahtior a acumulat 70 de puncte în clasament, cu două etape înainte de final, şi nu mai poate fi depăşită în clasament, deoarece are opt puncte avans faţă de următoarea clasată, Dinamo Kiev, informează site-ul uefa.com. În meciul de sâmbătă, golurile au fost înscrise de Luiz ‚ ­Adriano 45 şi Dario Srna ‚ 86. Răzvan Raţ nu a fost folosit în acest meci, el fiind rezervă.

Mircea Lucescu antrenează echipa Şahtior din 2004 şi a câştigat titlul în 2005, 2006, 2008, 2010 şi 2011. Şahtior mai are un titlu câştigat în 2002.

Echipa Şahtior este calificată şi în finala Cupei Ucrainei, urmând să întâlnească, pe data de 11 mai, formaţia Dnepr Dnepropetrovsk.

Liga Campionilor: FC Barcelona - Real 1-1. Catalanii merg în finala de la Londra.

Real Madrid a arătat în seara zilei de 7 mai că ştie să joace şi ofensiv. După cele patru confruntări recente cu FC ­Barcelona, din care a câştigat una, a remizat în două şi a fost învinsă o dată, elevii lui Jose Mourinho fuseseră criticaţi pentru lipsa de strălucire a jocului. Pe stadionul „Ramon Sanchez Pizjuan”, echipa din Capitală a demolat-o pe FC Sevilla cu 6-2, într-un meci din etapa a 35-a din Primera ­Division.

Vedeta meciului a fost portughezul Cristiano Ronaldo, care a marcat de patru ori în poarta dublei câştigătoare a Cupei UEFA. Ronaldo a ajuns la cota 33 de goluri în ­Primera

­ ivision în acest sezon şi se D luptă cu argentinianul Lionel Messi, superstarul rivalei FC Barcelona, pentru titlul de golgheter în Spania, cât şi pentru Gheata de Aur. În cele două sezoane petrecute până acum pe „Santiago Bernabeu”, atacantul în vârstă de 26 de ani are o medie excelentă de aproape un gol pe meci (59 de reuşite în 60 de partide). Celelalte reuşite ale madrilenilor în meciul de aseară au fost reuşite de Kaka şi Sergio Ramos, în timp ce pentru FC Sevilla a punctat Alvaro Negredo, de două ori.

FC Barcelona joacă pe 8 mai, de la ora 20.00, pe teren propriu, derby-ul local cu ­Espanyol, iar un succes al oa-

Realul lui Jose Mourinho nu a reuşit surpriza în returul cu Barcelona, iar oamenii lui ­Josep Guardiola merg din nou în finala competiţiei, după doi ani de pauză. Pe Nou Camp, catalanii au deschis scorul prin Pedro (mi-

nutul 65), însă Real a egalat, câteva minute mai târziu, prin Marcelo. Nu a fost de ajuns însă pentru echipa din Capitală, care a fost eliminată cu scorul general de 3-1.

A fost cea de-a cincea confruntare dintre cele două

menilor lui ­Josep Guardiola îi poate distanţa pe aceştia la opt puncte de Real Madrid cu trei etape înainte de finalul sezonului. Catalanii, care au 20 de succese naţionale în palmares, au cucerit ultimele două titluri în Spania, în timp ce Real nu a mai câştigat trofeul Primerei Division din 2008. Real ­Madrid are 31 de titluri în Spania.

Tot pe 7 mai, bascii de la ­Athletic Bilbao au făcut un pas important către o clasare pe un loc de Liga Europa, învingând cu 3-2 pe Levante, în timp ce Atletico Madrid a cedat, surprinzător, cu 0-3, pe arena „Vicente Calderon” în faţa lui Malaga - echipă aflată în lupta pentru evitarea retrogradării.

AC Milan este noua campioană a Italiei Echipa AC Milan este noua campioană a Italiei, după ce formaţia pregătită de ­Massimiliano Allegri a terminat la egalitate, scor 0-0, meciul disputat sâmbătă, în deplasare, în compania formaţiei AS Roma, în etapa a 36-a din Serie A. AC Milan avea nevoie de un punct înaintea acestei partide, pentru a-şi adjudeca cel de-al

rivale în sezonul 20102011, după cele două din campionat (unde catalanii au câştigat acasă cu 5-0 şi au remizat, 1-1, pe terenul madrilenilor), cea din finala Cupei Regelui (câştigată de trupa lui ­Mourinho, scor

1-0) şi cea de săptămâna trecută, din prima manşă a semifinalelor Ligii. ­Barcelona a învins atunci cu 2-0 şi şi-a asigurat, în mare parte, prezenţa în finala Ligii ­Campionilor de la Londra.

18-lea titlu din istorie.

Formaţia pregătită de ­Allegri a acumulat 78 de puncte în clasament, cu două etape înainte de finalul sezonului, şi nu mai poate fi depăşită de urmă-

toarele clasate, ­Internazionale Milano (69 de puncte, 35 de jocuri) şi SSC Napoli (68 puncte, 35 de jocuri).

AC Milan nu a mai câştigat titlul în Italia din 2004.