Occidentul romanesc nr. 04

Ziar

GRATUIT Iunie, 2011

APARE LUNAR www.occidentul-romanesc.com

Nr. 4/2011

„Să nu vă fie frică De cei postaţi pe sus, Ce-atârnă azi de grindă Şi mâine vezi că nu-s, Că e subţire sfoara Şi mintea lor e mică.

Se scutură iar ţara Să nu vă fie frică!”

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Mugur de fluier

De vorbă cu Şeful ­Secţiei Consulare din Madrid

„Este important de ştiut ­faptul că, traducătorii nu sunt angajaţi ai ­Consulatului, nu ne reprezintă şi, mai ales, nu sunt abilitaţi a furniza...”

Pagina 07

Legăturile ­dinastice dintre Casa ­Regală a ­României şi Casa ­Princiară de ­Hohenzollern iau sfârşit

„Regele Mihai I a anunţat că, începând cu data de 10 mai 2011, toate legăturile istorice şi dinastice dintre Casa Regală a României...”

Pagina 10

Despre vechea ­greacă şi despre cea bizantină

„Influenţa Greciei antice asupra culturii traco-dacice, dar mai ales asupra Romei, este de netăgăduit.”

Pagina 11 Care sunt cele mai ­periculoase telefoane ­mobile şi ce radiaţii emit

„Telefoanele mobile ­inteligente emit radiaţii care pot avea ­efecte negative asupra ­sănătăţii. Aceste radiaţii sunt măsurate cu ajutorul debitului de absorbţie specific (indicele DAS sau SAR).”

Pagina 14

Abuzul sexual, între tabu şi realitatea crudă

„Abuzul, indiferent de ­forma lui - fie că vorbim despre un abuz fizic, ­emoţional sau sexual, lasă urme adânci în sufletul nostru, ­viciindu-ne perspectiva asupra ­intimităţii în doi, încrederii în noi sau în ceilalţi...”

Paginile 12-13

Pagina 16

Zmeurul – Efecte terapeutice

„Fructele de zmeur au o compoziţie chimică foarte diversă, ce se corelează cu proprietăţile terapeutice şi cu acţiunile specifice în vindecarea diferitelor boli...”

Pagina 17 Din drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români ­într-un stat de reşedinţă „... dreptul fiecărei persoane la respectarea vieţii sale ­private, a domiciliului şi a corespondenţei personale, ­mergând mult mai în concret şi stipulând faptul că...”

Pagina 22

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02 ANUNŢ

Ambasada României semnalează lansarea proiectului FII INFORMAT!, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Proiectul, cu o durată de 25 de luni, este implementat în parteneriat cu Serviciul Public de Ocupare a Locurilor de Muncă din Castilla-La ­Mancha (SEPECAM), Asociaţia Hispano-Română din Castilla-La Mancha, Spania şi Institutul de Formare Integrală S.L.U. Madrid, Spania şi are ca obiectiv general creşterea calităţii, eficienţei şi gradului de vizibilitate a serviciilor SPO în rândul clienţilor sau potenţialilor clienţi.

Obiectivul specific constă în creşterea transparenţei şi accesibilităţii serviciilor SPO oferite clienţilor sau potenţialilor clienţi, cetăţeni români aflaţi în căutarea unui loc de muncă sau care desfăşoară o activitate lucrativă în Spaţiul Economic European. În cadrul proiectului, printre alte activităŢi, se va realiza un schimb de bune practici între serviciile publice de ocupare din România şi cele din regiunea vizată din Spania, se va desfăşura o campanie de informare, pe baza unui studiu pilot realizat în rândul comunităţii româneşti din CastillaLa Mancha, vor fi create două birouri self-service ce au ca scop facilitarea accesului persoanelor interesate la serviciile oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Pentru mai multe detalii, puteţi consulta pagina web a ­ANOFM: http://www.anofm.ro/

Informaţii şi adrese utile REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ 1 iunie A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ziua copilului Ambasada României a participat duminică 5 iunie 2011 la un eveniment dedicat copiilor, organizat de către Asociaţia Pro Vita din Torrejón de Ardoz.

Reprezentanta Ambasadei, Anamaria Almăşan, consilier, a prezidat juriul organizat cu ocazia concursului Pro ­Talent în care copiii participanţi au dansat, au cântat, au recitat poezii sau au prezentat modă. În marja concursului, spectatorii au asistat şi la o scenetă umoristică, la un dans pregătit de grupul de dans pentru copii al Asociaţiei Pro Vita în coregrafia Valentinei Petre, la un concert de muzică populară susţinut de solista de muzică populară, Gabriela Tone şi orchestra condusă de Ion Marcu, precum şi la un spectacol de dansuri populare al grupului asociaţiei.

Conferinţa „Şanse egale într-o Europă unită” În perioada 4–5 iunie 2011, ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a participat la cea de-a patra ediţie a conferinţei „Şanse egale întro Europă unită”, organizată la Sevilla de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) cu sprijinul Consulatului General din Sevilla.

Evenimentul s-a înscris în seria de dezbateri lansată de către DRP în anul 2010 în scopul identificării şi soluţionării problemelor întâmpinate de către românii din Italia şi Spania în procesul de integrare.

La reuniune, ale cărei lucrări au fost conduse de şeful DRP,

secretarul de stat Eugen Tomac, au participat reprezentanţi ai autorităţilor spaniole (din partea ministerului regional al ocupării şi primăriei Sevilla), ai autorităţilor române cu atribuţii în problematica românilor de peste hotare (din partea MAE, a Casei Naţionale de Pensii, a Institutului Limbii Române) şi numeroşi membri ai comunităţii româneşti din Andalucia.

Discuţiile au încercat să contureze soluţii, iniţiative şi oportunităţi legate de domeniile principale de interes pentru membrii comunităţii româneşti din Spania: parteneriatul

comunităţilor româneşti cu autorităţile publice, drepturile cetăţenilor români în relaţie cu sistemul de securitate socială, votul prin corespondenţă, promovarea imaginii de ţară, accesul pe piaţa muncii sau programele educaţionale destinate păstrării limbii şi identităţii culturale.

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@ consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.

Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.

Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, ­Castellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.

•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:3017:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.

E-mail: cruciudadreal@telefonica.net.

•Viceconsul: Eliza ­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (Caceres şi Badajoz).

Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions. com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Mircea Fluieraş (Málaga) Sebastian Rus (Boston) Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com

Tipărit în U.E. ISSN 2069 – 8801

Înainte de toate

03

Săracu’ român frustat

Kasandra Kalmann-Năsăudean

După şpaga la găleată în vămile Schengen ale României sau mafia din portul Agigea, după telenovela crengii de tei care face minuni frânelor trenurilor intercity, chiar nu mă mai miră nimic din tot ce se întâmplă prin România pentru că şpaga, mafia şi minciuna sunt politice şi filosofie de stat. Şi uite aşa, dorinţa de a pleca din ţară, porneşte şi încheie orice discuţie purtată zilele acestea. Mai mult ca oricând, soluţia unui trai decent pare că este dincolo de graniţe.

Emigrarea Criza economică şi măsurile de austeritate ale Guvernului lasă România fără români.

Mii de medici, asistenţi, profesori sau programatori au părăsit deja ţara, iar alte câteva mii sunt pe picior de plecare. Chiar şi pe timp de criză economică, toate ţările, cu excepţia României, au dublat fondurile pentru sănătate şi le-au triplat pe cele pentru cercetare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că în momentul în care migraţia medicilor într-o ţară depăşeşte 2%, statul trebuie să introducă cod roşu şi să ia măsuri. În România trebuia introdus cod super-roşu, în condiţiile în care, angajaţii din sistemul de sănătate părăsesc

­ omânia, valuri, valuri.

R Doar codru-i frate cu..., imigrantul De ani şi ani de zile cei mai mulţi dintre imigranţii români, fie că trăiesc în Europa sau pe alte continente, au uitat ce înseamnă greul, o duc mai bine şi sunt mulţumiţi de ceea ce au realizat. Se felicită între ei pentru că au reuşit să se rupă de sărăcia din România şi tot de atâţia ani majoritatea lucrează în colective de oameni civilizaţi, care ştiu să spună te rog, sau, mulţumesc.

Mulţi imigranţi lucrează nici mai mult nici mai puţin decât în România dar cu o remuneraţie decentă, care le permite să facă două sau trei excursii pe an, care le permite să asigure copiilor lor un trai decent, care le permite să-şi plătească toate impozitele fără a se plânge.

Dar mulţi dintre imigranţii care o duc bine în străinătate au o părere de rău. Înstrăinarea de cei de acasă, de familie. De prietenii din copilărie.

De prietenii adevăraţi! Sigur că fiecare dintre noi şi-a făcut prieteni noi, ne vizităm cu colegii de serviciu, ieşim împreună la iarbă verde sau spectacole, însă niciodată nu vom avea acea relaţie deschisă, fără ocolişuri, fără frici, ca cea pe care am avut-o cu cei care ne-au însoţit pe parcursul liceului sau a facultăţii, cu cei cu care am crescut şi ne-am maturizat, pentru că prietenii noi sunt mai mult prieteni de conjunctură, de serviciu, de obligaţie sau pur şi simplu surogat...

Prieteni cărora nu le putem pretinde să ne înţeleagă pentru că ei nu au trecut prin greutăţile prin care am trecut noi cu cei de acasă, pentru că ei nu ştiu ce înseamnă să intri într-un magazin şi să găseşti

rafturi goale, pentru că ei nu ştiu ce înseamnă să cumperi blugi de la studenţii străini, şi nu în ultimul rând, să faci foamea cu prietenul tău şi să împarţi ultimul cartof şi ultimul codru de pâine şi slană cu acesta.

Viaţa ne învaţă că niciodată nu-i prea târziu să pierzi sau să câştigi un prieten. Trebuie doar să învăţăm să recunoaştem la pipăit stofa cea mai bună, cu aspect comercial dar putredă în interior. Iar în ceea ce priveşte loviturile prin spate, aşa cum povestiţi şi voi în scrisorile voastre, există persoane care sunt adevăraţi maeştri în domeniu. În faţă sunt numai zâmbet şi bunăvoinţă iar în spate te lovesc cu sete şi multă invidie pentru ceea ce eşti şi ai reuşit să obţii de la viaţă cu multă muncă, seriozitate, corectitudine şi multe sacrificii... Şi cu toate că aceşti maeştri în detractare şi persiflare sunt la un pas de prăbuşire în prăpastia fără fund şi fără întoarcere, totuşi mai au puterea să-şi arate frustările şi viaţa devenită praf şi pulbere acuzând în stânga şi-n dreapta ca şi cum cineva ar fi de vină pentru viaţa lor mizerabilă prabuşită în totalitate. Şi singura lor preocupare este aceea de-a ataca mişeleşte pe toată lumea cu vorbe-n vânt. Vorbele-s vorbe, dar mă întreb cum reuşesc să aştearnă pe hârtie câteva fraze când sunt recunoscuţi ca făcând parte dintre acei agramaţi fără studii, dar cu vocabular şi comportament de foşti activişti pcr!? Îşi spun de ani de zile ziarişti, scriitori sau poeţi şi mâzgălesc tot felul de articole în care scriu despre românii din diaspora. Numai de rău. Că de bine nu sunt în stare. Dacă îi denigrează pe cei din neamul lor în perma-

nenţă, atunci ce să aşteptăm de la străini? Dar nu ne mai miră nimic. Pentru că astfel de indivizi nu sunt altceva decât români plini de invidie şi răutate care nu au reuşit săşi depăşească condiţia chiar dacă au luat drumul străinătăţii. Oameni care niciodată nu vor reuşi să se bucure sincer de realizările celor din jur, care niciodată nu vor avea o relaţie stabilă, iar de a avea cu adevărat o familie, copii, nici nu poate fi vorba. Oameni care nu vor avea niciodată resursele necesare să plângă cu cei ce plâng, ci vor fi tentaţi întotdeauna să se bucure de necazurile celorlalţi şi să aducă acuze grave şi nejustificate celor care prin muncă şi seriozitate au ajuns pe culmi, loc unde aceşti frustaţi nu vor ajunge niciodată.

Vor sfârşi prin a se afunda şi mai mult în mocirla mediocrităţii, a minciunilor şi a nemerniciei lor comuniste în care au trăit şi din care nu au reuşit a se desprinde nici după ani şi ani de trai prin străină-

tăţuri unde democraţia domneşte la rang de cinste iar cei buni sunt apreciaţi la justa lor valoare. Şi nici nu vor reuşi oricât de mult ar da din coate, oricât de mult se vor zbate să arunce cu noroi în alţii.

De interes

04

­Consultanţă gratuită pe ­subiecte ­legate de ­accesarea fondurilor ­europene

“Departamentul pentru Consultanţă pe Proiecte cu Finanţare Europeană”, din cadrul PSD Diaspora, oferă consiliere pe subiecte legate de accesarea fondurilor europene pentru membrii şi organizaţiile PSD din străinătate.

Departamentul are sediul central la Bruxelles şi lucrează în strânsă colaborare cu organizaţia PSD Belgia, având ca obiectiv identificarea oportunităţilor de finanţare şi a apelurilor pentru depunerea propunerilor de proiecte (calls for proposals) pentru fondurile accesibile românilor din diaspora.

Persoanele interesate pot lua legătura cu preşedintele departamentului, doamna Vali Staicu, trimiţând un e-mail la adresa: info@psdbruxelles.eu.

Consultanţă ­juridică gratuită

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IUNIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA 01/06/2011 02/06/2011 08/06/2011

ORA

NUMELE ACTIVITĂŢII

16:00 “Noi, copiii” – Activitate ludică pentru copii, cu ocazia Zilei de 1 Iunie.

18:30 - 19:30 Atelier pe probleme de muncă: “Trucuri pentru a redacta un CV corect”.

“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna mai, al unui bilet 18:00 de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.

09, 16:00 – 20:00 “Declaraţia de venit 2010”. Atelier pe teme juridice pentru adulţi (II).

16/06/2011 14, Cine forum: Proiecţie de filme româneşti, subtitrate în limba spaniolă (“Decre18:00 21/06/2011 ţeii”, “Filantropica”).

“Odă poeziei”. Întâlnire literară pentru a-i comemora pe Lucian Blaga şi Ion Barbu. Activitate realizată în colaborare cu Universitatea din Alcalá de 15/06/2011 18:00 ­Henares (Departamentul de Limba română din cadrul Centrului de Limbi Străine). Coordonator: Prof. Ileana Bucurenciu.

Atelier pe probleme de muncă: “Cum să ne prezentăm la un interviu de mun16/06/2011 18:30 - 19:30 că.”

17/06/2011 17:30 Concert grupul Trio Traki. Festivitatea de închidere a anului şcolar 2010-2011.

21, Seminar de drepturi ale omului. Activitate organizată în colaborare cu Centrul 17:00 – 19:30 22/06/2011 Hispano-Român din Alcalá de Henares.

“Sărbătoreşte Ziua Internaţională a Copilului cu spectacolul grupului 25/06/2011 17:00 ­“Ghiocelul”.

29/06/2011 12:00 “Să cunoaştem Madridul!”. Excursie cu ghid la Casa de la Moneda din Madrid.

Expoziţie de desen şi pictură. Expun absolvenţii cursului de pictură pentru 30/06/2011 12:30 adulţi. Coordonator: pictorul Juan del Pozo.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică, acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică, cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

PSD Diaspora, prin Biroul Avocatului Ionel Niţu oferă consultanţă juridică gratuită românilor din Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie.

Biroul de consultanţă juridică, cu sedii deschise în Castellon, Barcelona şi Onda – Spania, Torino – Italia, Stuttgart – Germania şi Londra – Marea Britanie oferă consultanţă pentru servicii de natură civilă – divorţuri, partajări, încredinţări minori, recuperări de debite, pentru diverse cauze penale şi comerciale şi informaţii cu privire la obţinerea de documente din România. „Din pacate, foarte mulţi români din afara graniţelor ţării

se confruntă zilnic cu probleme de natură juridică. Fiind într-o ţară străină, procedurile sunt mult mai complexe, greu accesibile românilor şi totodată foarte costisitoare. Prin această iniţiativă, dorim să venim în sprijinul tuturor românilor care necesită un sfat juridic profesionist.” a declarat deputatul Cristian Rizea, presedintele PSD Diaspora.

Consultanţa juridică gratuită poate fi solicitată la numerele de telefon: 0040/720 687 290 sau 0034/666 313 448 – Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: av_nitu@hotmail.com.

Adresele punctelor de lucru sunt următoarele:

SPANIA: Castellón de la Plana - Plaza Cardona Vives, nr.8,1.

Onda - Calle Heche Homo, nr. 3,1.

Barcelona - Calle Nicaragua, nr.75-77.

ITALIA: Torino - Via Reiss Romoli, nr.45.

GERMANIA: Stuttgart - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen.

MAREA BRITANIE: Londra 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.

Spania

06

La final de misiune

La 26 mai 2011, Preşedintele României, Traian Băsescu a semnat decretul de rechemare a ambasadorului ­României la Madrid, Maria Ligor, la încheierea misiunii sale în Spania.

Maria Ligor este ambasador al României în Spania, din iulie 2006.

Semnarea decretului declanşează procedurile diplomatice care vor avea loc în următoarele luni, într-un interval care va dura, conform legii şi cutumei diplomatice, până la trei luni. În această perioadă, agenda ambasadorului se va concentra pe activităţile impuse de

­ omânia R la Photo España 2011

Cu ocazia celui de al XIVlea Festival Internaţional de Fotografie şi Arte Vizuale - PotoEspaña 2011, Ambasadorul României la Madrid, Maria Ligor va lua parte, alături de alte oficialităţi străine şi spaniole din comitetul protocolar, la inagurarea oficială de către Majestatea Sa, ­Regina Sofía, la 1 de iunie, la Real Jardín Botánico.

România participă în cadrul PhotoEspaña 2011, cu două expoziţii prezentate de Institutul Cultural Român, la Secţiunea Oficială şi la Secţiunea OpenPHoto Cuenca. În cadrul Secţiunii Oficiale, la 2 de iunie, se va inaugura expoziţia Bucarest. Ciudad paradójica, la Museo de la Ciudad (Príncipe de V ­ ergara, 140), care va fi deschisă până la data de 11 de septembrie. Această expoziţie, propusă de Institutul Cultural Român, Departamentul de Arte al Primăriei Madrid şi

PHotoEspaña, permite angajarea unui dialog asupra realităţilor Bucureştiului, oferind totodată spectatorului prilejul de a descoperi generaţii diferite de artişti români. În cadrul Secţiunii ­OpenPhoto Cuenca, la data de 10 iunie se va inaugura în capitala Provinciei Cuenca expoziţia La última trashumancia a artistului Dragoş Lumpan, la Fundación Antonio Saura, Casa

­ avala (Plaza San Nicolás, Z s/n), expoziţie care încearcă să păstreze în memoria artistică şi documentară reminiscenţe ale transhumanţei, tradiţie pe cale de dispariţie. Va rămane deschisă vizitatorilor până la 24 iunie.

Mai multe detalii despre cele două expoziţii în materialul ataşat si pe pagina de Internet a ICR Madrid: http:// www.icr.ro/madrid/

protocol în etapa de încheiere a misiunii, cum ar fi, spre exemplu, audienţa la şeful statului, Majestatea Sa, ­Regele Juan Carlos şi alte întâlniri cu oficiali guvernamentali spanioli, dar şi întâlniri cu membrii ai comunităţii. Activităţile protocolare vor fi programate în paralel cu agenda curentă a Ambasadei.

Printre acţiunile planificate figurează, între altele, participarea la conferinţa organizată de Institutul Aspen, participarea la întâlnirea de la Forumul Europa cu Preşedinta ONU-Femei şi fosta preşedintă a Chile, Verónica Michelle ­Bachelet Jeria, o re-

uniune de coordonare cu şefii oficiilor consulare din Spania, consultări bilaterale în domeniul consular, participarea la inaugurarea PhotoEspaña, în prezenţa Majestăţii Sale, Regina Sofia sau participarea, la Sevilla, la 4-5 iunie, la conferinţa regională dedicată comunităţii române din Andaluzia.

Persoanele din baza de contacte a Ambasadei vor fi în continuare informate în legatură cu elementele de interes din agenda misiunii, inclusiv cu întâlnirile la care vor fi invitaţi membri ai comunităţii.

2011 - Anul literaturii române în Spania Scriitori români la Târgul de Carte din Retiro În cadrul Programului Anului literaturii române în Spania, pus în aplicare de Institutul Cultural Român, trei prestigioşi scriitori români, Mircea Cărtărescu, Petre Cimpoeşu şi Varujan Vosganian vor participa la cea de a 70-a ediţie Târgul de Carte din Retiro, care se desfăşoară la Madrid în perioada 27 mai – 12 iunie.

Cei trei scriitori se vor afla la dispoziţia publicului pentru a semna autografe după cum urmează: • Petru Cimpoeşu, autorul a două cărţi publicate până acum în Spania (“Un santo en el ascensor”, 2009 şi “Los cazadores de almas”, 2010 se va întalni cu cititorii şi va da autografe la standul Mira Editores miercuri, 1 iunie, la ora 11.00 şi joi, 2 iunie, la ora 18.00; • Mircea Cărtărescu, auto-

rul cărţii recent publicate în Spania El Ruletista (Editorial Impedimenta, 2011), va fi prezent pentru sesiuni de autografe şi discuţii cu cititorii la standul 267 vineri, 3 iunie, la 19:30 şi sâmbătă, 4 iunie, la ora 19:30.

• Varujan Vosganian, autorul cărţii recent publicate în

Spania „Cartea şoaptelor” (Editura Pre-Textos, 2011), va semna autografe sâmbătă, 4 iunie, între orele 12.00 şi 14.00 la standul 338; Pentru mai multe detalii, puteţi consulta pagina de Internet a Institutului Cultural ­Român Madrid: http://www. icr.ro/madrid

Salutări diplomatice

De vorbă cu Şeful Secţiei Consulare din Madrid

Kasandra K. Năsăudean: În ultima vreme se tot comentează faptul că există persoane în afara Consulatului care vă reprezintă, ca instituţie. Are o explicaţie acest subiect?

Petre Constantin: Secţia Consulară a Ambasadei ­României la Madrid nu are, repet, nu are niciun reprezentant care să îşi desfăsoare activitatea în afara sediului, cu excepţia cazurilor în care sunt organizate consulate itinerante. Consulatele itinerante sunt anunţate atat pe pagina web a Ambasadei României la Madrid, cât şi în massmedia în limba română din ­Spania.

Comentariile la care faceţi referire este posibil să fi apărut în contextul în care persoane rău intenţionate încearcă să înşele încrederea cetăţenilor români arogându-şi funcţii sau poziţii, care nu au nicio legătură cu realitatea.

K.K.N.: O altă situaţie mult controversată şi eronat înţeleasă de către români este şi aceea a prezenţei traducătorilor din Consulat. Ne puteţi spune care este situaţia reală, concretă, a acestora?

P.C.: Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid nu are o legatură de colaborare cu traducătorii autorizaţi de catre Ministerul Justiţiei din România.

Subliniez că, potrivit atribuţiilor care îi revin, potrivit legii, Secţia Consulară a întocmit o listă de traducători autorizaţi, în ordine alfabetică. Această listă este pusă la dispoziţia cetăţenilor români, la cerere. În baza autorizaţiei MJLC, a specimenelor de semnătură şi a sigiliului, personalul consular poate legaliza sigiliul şi semnătura acestora, aplicate pe traducerile efectuate.

La sediul Secţiei Consulare există pentru fiecare traducător autorizat specimenul de ştampilă rotundă şi cel de semnătură, precum şi fotocopii ale certificatelor/autorizaţiilor de traducător eliberate de Ministerul Justiţiei şi ­Libertăţilor Cetăţeneşti.

La preluarea oricărei traduceri efectuate de aceştia în vederea legalizării de către consul, se verifică semnătura şi sigiliul de pe traducere cu cele existente în dosarul fiecărui traducător. Cunoaştem faptul că adesea există situaţii neplăcute generate de conflictele repetate dintre traducători, care au loc atât în incinta Secţiei Consulare, cât şi pe domeniul public spaniol, creând o stare de nemulţumire solicitanţilor de servicii consulare. Este important de ştiut faptul că, traducătorii

nu sunt angajaţi ai Consulatului, nu ne reprezintă şi, mai ales, nu sunt abilitaţi a furniza informaţii de ordin consular.

K.K.N.: S-a menţionat de multe ori faptul că, de când sunteţi Şef al Secţiei Consulare din Madrid, serviciile şi-au îmbunătăţit calitatea, echipa cu care lucraţi este formată din oameni responsabili iar românii care solicită serviciile consulare nu se mai confruntă cu debandada şi stilul mafiot din trecut. Ce ne puteţi spune în acest sens?

P.C.: Mulţumesc pentru apreciere, dar doresc să vă spun că atât eu, cât şi echipa pe care o conduc încercăm să găsim soluţii care să ne permită creşterea calităţii serviciilor consulare şi reducerea timpului de aşteptare. Toate solicitările sunt procesate plecând de la aceste obiective. Dacă apar câteodată dificultăţi se datorează faptului că solicitanţii de servicii nu prezintă toate documentele solicitate de lege.

K.K.N.: Pentru a obţine anumite servicii consulare, românii formau cozi în faţa consulatului de la primele ore ale dimineţii deranjând trecătorii şi vecinii, iar o anume persoană efectua o aşa zisă listă de aşteptare. Se mai practică astfel de obiceiuri de tristă amintire şi în momentul de faţă?

P.C.: Acessul în consulat se face pe baza bonurilor de ordine, al căror control este asigurat de personalul de pază.

Consulatul respinge „iniţiativele” de acest gen asumate de persoane care nu au nimic de-a face cu instituţia noastră.

De atfel, pentru noi, listele respective dacă s-ar întocmi nu ar avea nicio valoare. În plus, cine are nevoie să se prezinte la consulat o poate face pe tot parcursul zilei de lucru, nefiind nevoie şi nici recomandabil să vină înainte de începerea programului.

K.K.N.: Am înţeles că pentru volumul mare de muncă din consulat, aveţi personal insuficient. Cum comentaţi acest aspect?

P.C.: Secţia Consulară are în prezent trei diplomaţi şi în curând ni se va alătura un alt coleg. Pe lângă aceştia, lucrează alţi 15 funcţionari fie de carieră, fie colaboratori pe plan local. În regiunea ­Madrid se concentrează peste un sfert din numărul românilor din Spania. Tot către ­Madrid se îndreaptă şi românii din ­Castilla León, din Canare şi mulţi din Castilla-La Mancha, sau chiar din alte provincii mai îndepărtate. Credem că în situaţia prin care trece economia este mai înţelept să căutăm soluţii printr-o mai bună organizare.

K.K.N.: Se poate discuta despre cum se desfăşoară o săptămână liniştită în Consulatul din Madrid având în vedere faptul că în opinia unor români care sunt buni la toate, munca în consulat ar fi lejeră şi fără bătăi de cap?

P.C.: O săptămână liniştită la Madrid o au cu siguranţă turiştii. Activitatea noastră include pe lângă serviciile consulare realizate la sediu şi gestionarea multor situaţii speciale, accidente, pierderi de documente, asistenţă acordată în spitale, minori aflaţi

în situaţii deosebite, vizite la penitenciare. etc.

K.K.N.: Ar fi important de ştiut pentru românii din Spania, cum se poate obţine un paşaport sau un titlu de călătorie şi cât durează în momentul de faţă eliberarea unor astfel de documente?

P.C.: Pentru obţinerea unui titlu de călătorie nu este nevoie de vreo programare. Solicitanţii sunt deserviţi în ordinea sosirii în Consulat, în timpul programului de lucru. Aceştia trebuie să prezinte actele de identitate expirate, fie carte de identitate, fie paşaport, sau în cazul în care au pierdut aceste acte e necesar să prezinte denunţul de pierdere făcut la poliţie.

Pentru obţinerea de paşapoarte, datorită numărului foarte mare de solicitări, este necesară o programare prealabilă, care poate fi obţinută prin email la adresa programari@ consuladoderumania.es sau sau prin fax la numărul de telefon: 914 165 025. Toate condiţiile necesare pentru obţinerea paşapoartelor pot fi găsite pe site-ul Ambasadei României la Madrid: www. madrid.mae.ro, accesând linkul servicii consulare.

K.K.N.: Sunteţi bine conectat la realitatea românească din Spania. Cum aţi perceput impactul din ultima perioadă al crizei economice asupra românilor din această ţară?

P.C.: Străinii din Spania, printre care se numără şi românii, au fost printre cei mai afectaţi de criză, şi pentru că această prezenţă a lor aici a fost determinată de oportunităţile care existau în sectorul construcţiilor, care s-a prăbuşit şi a făcut

să se piardă cele mai multe locuri de muncă. Conform ultimelor date statistice ale Ministerului Muncii, pentru luna aprilie 2011, aproximativ 101.000 români se află în situaţie de şomaj în Spania. Activitatea Ambasadei vizează cu prioritate oferirea de asistenţă cetăţenilor români, în special din perspectiva orientării asupra oportunităţilor de pe piaţa muncii şi a drepturilor legale, precum şi soluţionarea conflictelor de muncă, prin contactarea angajatorilor şi, în funcţie de situaţie, a autorităţilor în domeniu din Spania şi din România.

K.K.N.: Intenţionaţi să aduceţi unele schimbări în infrastructura funcţională a Secţiei Consulare din Madrid pentru mai buna deservire a cetăţenilor români care solicită serviciile consulare?

P.C.: Activitatea noastră face obiectul unei analize permanente, tocmai în ideea de a ameliora funcţionarea. Cum spuneam, cheia în prezent constă în îmbunătăţirea procedurilor şi metodelor de lucru, pentru creşterea vitezei de răspuns la cereri şi în acelaşi timp a reducerii timpilor de aşteptare.

K.K.N.: Aţi sesizat din partea

07

românilor pe care îi cunoaşteţi în Spania o tendinţă de a reveni în România pe fondul crize economice?

P.C.: Datorită liberei circulaţii a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, este foarte dificil să stabileşti în mod statistic/obiectiv câte persoane s-au întors în România. Decizia de a se întoarce în ţară este influenţată de situaţia personală a fiecărui cetăţean român, şi depinde, în mare parte şi de gradul de recuperare al economiei româneşti (în acest an se aşteaptă o creştere economică de 1,5%, iar la anul de 4%). Adesea ne întâlnim cu un fenomen de pendul între două ţări în funcţie de ce posibilităţi găsesc, respectiv dacă merg în ţară, dacă găsesc un contract sau un proiect temporar, după care revin în cautarea unui proiect similar în Spania.

K.K.N.: Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră la acest interviu şi pentru faptul că prin relatarea corectă a datelor şi informaţiilor am răspuns numeroaselor sesizări şi incertitudini ale cititorilor noştri.

Interviu realizat de, Kasandra Kalmann Năsăudean

Spania

08

Alcoolul afecteaza memoria, susţin ­cercetătorii ­spanioli de la Universitatea Santiago de C ­ ompostela

Tinerii care beau alcool în mod regulat prezintă un risc crescut de a-şi pierde, pe termen lung, din capacitatea de memorare. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii spanioli de la Universitatea Santiago de Compostela.

Concluziile cercetării arată că alcoolul afectează hippocampusul, o componentă importantă a creierului uman care face parte din sistemul limbic şi joacă un rol major în consolidarea informaţiilor din memorie, informează Daily Mail.

Potrivit dr. Maria Parada, autorul studiului, structura cerebrală este sensibilă la componentele otrăvitoare ale alcoolului. Substanţele din alcool deteriorează memoria indiferent de vârstă, dar cei mai afectaţi sunt tinerii care beau acest tip de băutură de la vârste fragede.

Memoria de lungă durată este împărţită în două: memorie declarativă - în care sunt stocate faptele şi memoria procedurală - care ne aminteşte

cum să facem anumite lucruri din reflex, precum legatul şireturilor. Cercetătorii spanioli susţin că, în urma studiului realizat, au reuşit să găsească dovezi clare ale faptului că alcoolul afectează memoria.

Astfel, oamenii de ştiinţă au examinat 122 studenţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 ani. Voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri: unul era alcătuit din tineri care beau în mod regulat, iar celălalt din

tineri care beau alcool ocazional, cel mult o dată pe lună.

Participanţii la experiment au fost supuşi unor analize neurologice, care includeau teste de memorie logică şi teste de memorie vizuală. Rezultatele au arătat că, faţă de voluntarii care nu obişnuiau să bea, tinerii care beau alcool în mod regulat şi-au adus aminte cu aproape o treime mai puţine lucruri.

Cercetătorii au mai constatat că voluntarii care aveau hippocampusul deteriorat aveau amnezie anteretrogradă, adică îşi puteau aminti lucrurile din trecut, dar nu puteau stoca evenimente noi. „Rezultatele obţinute ne ajută să stabilim o legătură clară între consumul excesiv de alcool şi problemele apărute în asimilarea de noi informaţii în rândul studenţilor sănătoşi”, conchide dr. Parada.

Sursa: Daily Mail, Reuters A consemnat, Mircea Fluieras Málaga

Fanfara Shavale în Spania la Suma Flamenca

România va fi reprezentată la ediţia din acest an a Festivalului Suma Flamenca, de Fanfara Shavale, participare organizată de Institutul Cultural Român din Madrid. În cadrul ciclului “Flamenco en la frontera. Noche de gitanos”, Fanfara Shavale se va reuni pe scenă, duminică, 12 iunie, cu faimosul artist spaniol de talie internaţională, cantaorul Diego “El Cigala”.

Spectacolul are loc la Sala Roja de la Teatros del Canal

(c/Cea Bermúdez, 1), de la ora 20:00.

Informaţii privind achiziţionarea biletelor se pot obţine pe site-ul Festivalului: http://www.madrid.org/­ sumaflamenca/2011/fichas/ fichas_teatros/mad_teatro_ canal.html.

Festivalul Suma Flamenca a luat fiinţă în 2006 cu scopul de a oferi spectacole de flamenco de calitate, care îmbină interpretarea vocală cu dansul şi măiestria instrumen-

Servicii consulare itinerante în provincia Alicante În cadrul programului de servicii consulare itinerante, o echipă a Consulatului ­României la Castellón de la Plana va oferi consultaţii, asistenţă şi servicii consulare joi, 23 iunie 2011, între orele 16 şi 20 si vineri, 24 iunie 2011, intre orele 10 si 14, in colaborare cu Primaria ­Benidorm si cu Asociatia “Ulpia Traiana” din aceeasi localitate.

Locul desfăşurării activităţilor: Centro Social „Jose ­Llorca Linares”, C/Goya, s/n, Benidorm (în proximitatea gării din Benidorm).

Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii ­consulare: • consultaţii pe teme consulare; • înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv tradu-

cerile şi legalizările aferente acestora; • servicii consulare ­notariale (autentificări de procuri, declaraţii, legalizari de acte etc.); • eliberare de certificate, inscripţii consulare, adeverinţe etc.; • preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certificatelor se vor face numai la sediul consulatului); Nu se pot prelua cereri pentru paşapoarte şi titluri de călătorie (primirea cererilor de documente de călătorie şi preluarea datelor biometrice au loc numai la sediul consulatului. Noua procedura de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a

minorilor, având în vedere că sunt necesare prelevarea amprentelor, fotografia şi semnătura digitală).

Accesul se face pe bază de programare obţinută numai de la Consulatul ­României din Castellón de la Plana, prin: e-mail: secretariat@­ consulatcastellon.e.telefonica. net, fax: 964 257 053.

Cetăţenii români care doresc programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere minimum următoarele: numele şi prenumele, serviciul consular solicitat, localitatea/provincia de domiciliu sau rezidenţă în Spania, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact.

Pentru acte necesare, tarife şi alte informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi pagina noastra de servicii consulare, la adresa: http://castellon.mae.ro

tală a interpreţilor. În doar şase ani, Suma Flamenca a devenit unul dintre cele mai importante repere în lumea flamenco.

De asemenea, Fanfara ­Shavale va susţine un concert de muzică tradiţională şi în cadrul proiectului cultural „­Bucarest en ­Zaragoza“, în cadrul programului „­Zaragoza Latină“, la 10 iunie, de la orele 21:00, în Plaza de San Bruno din ­Zaragoza. Începând cu anul 1999, muzicienii din Fanfara Shavale (din satul Zece Prăjini) promovează cu succes muzica tradiţională participând la concerte live şi festivaluri renumite de world music, folk sau jazz din numeroase ţări printre care Austria, ­Belgia, Franţa, ­Germania, ­Italia, ­Marea Britanie, ­Spania, ­Suedia, Ungaria, ­Israel sau China. Înregistrări şi CDuri: “Speed Brass of The ­Gypsies”, 2003 şi “Live in Wien” din 2008.

Consulat itinerant la Tarancon În data de 18.06.2011, o echipă a Sectiei Consulare a Ambasadei României la Madrid se va deplasa în Tarancon, provincia Cuenca, pentru a oferi, în cadrul programului “consulatul itinerant”, asistentă si servicii consulare cetăţenilor români din zona respectivă.

Vor fi efectuate următoarele servicii consulare : • eliberarea de titluri de calătorie; • autentificări procuri / declaraţii; • inscripţii consulare / adeverinţe; • preluarea de cereri verificări

permise auto; • preluare dosare cereri înscrieri certificate de naştere/certificate de căsătorie • programări paşapoarte simple electronice si CRDS (primirea dosarelor pentru paşapoarte are loc numai la sediul consulatului).

Echipa se va afla la dispoziţia publicului la sediul Asociatiei Romano-Spaniole din provincia Cuenca din Plaza de la Constitucion, 1 bajo, Casa de las Asociaciones (fostul sediul al Primariei din Tarancon) sâmbătă, 18 iunie 2011, intre orele 10:00/19:00.

Accesul este pe bază de pro-

gramare prealabilă obţinută prin e-mail (secretariado@ consuladoderumania.es) sau fax (914 165 025) la Secţia Consulară a Ambasadei ­României la Madrid.

Având în vedere apropierea sezonului vacantelor, recomandăm cetăţenilor români care au nevoie de titluri de călătorie pentru deplasarea în tară să profite de prezenta echipei Consulatului Itinerant pentru a solicita aceste documente. Titlurile de călătorie au o valabilitate de 30 de zile si pot fi solicitate cu cel mult 5 luni înainte de data efectuării călătoriei spre România.

Ştiri Spania

09

Un s ­ paniol r­ evendică ­paternitatea reţetei Coca-Cola Regina Spaniei, interesată de fotografia românească La deschiderea Festivalului de Fotografie PhotoEspaña 2011, care a avut loc în Grădina Botanică a Madridului, curatoarea expoziţiei, Oana ­Tănase şi echipa ICR Madrid au fost prezentaţi Reginei Spaniei, Majestatea sa Doña Sofía, cea care a deschis anul acesta PhotoEspaña şi care s-a arătat interesată de propunerea românească din cadrul festivalului. Expoziţia curatoriată de Oana Tănase şi dedicată Bucureştiului (cu fotografii de Călin Dan, Ion ­Dumitriu, Bogdan Gîrbovan, Teodor Graur, Ion ­Grigorescu, Iosif Kiraly, Andrei ­Pandele, Vlad Nancă, Mircea Nicolae, Mona Vătămanu şi Florin Tudor) reprezintă un montaj de viziuni diverse asupra ­Bucureştiului, toate încercând să iniţieze un dialog asupra oraşului, vârstelor şi etapelor prin care a trecut

în ultimele decenii. ”Am evitat cu bună ştiinţă fotografia locurilor comune, discursul luminos ilustrativ, farmecul unui mic Paris, în favoarea unor imagini adeseori paradoxale, deloc confortabile, polemice chiar. Expoziţia devine astfel scena unei confruntări. Sunt selectate lucrări realizate în anii ’70 – ’80, fie cenzurate, fie ţinute secrete pe-atunci; investigaţii, reconstrucţii şi rememorări declanşate odată cu debutul anilor ’90; proiecte recente de documentare a straturilor arhitecturale şi sociale pe care Bucureştiul le conţine. Parte dintre aceste lucrări au fost deja prezente pe scena internaţională în formule tematice de grup ori monografice.

Pentru această expoziţie sunt împrumutate piese din colecţii publice şi private, ori din ate-

lierul artiştilor”, spune Oana Tănase. Expoziţia va fi deschisă la Museo de la Ciudad din Madrid până pe 11 septembrie.

România va mai avea o expoziţie în cadrul PhotoEspaña, la Cuenca, cu fotografii de Dragoş Lumpan. Aceasta se va deschide pe 10 iunie.

PhotoEspaña este cel mai mare festival de fotografie din Spania şi unul dintre cele mai mari din lume. România, prin ICR Madrid, participă pentru a patra oară consecutiv şi pentru prima dată anul acesta cu două expoziţii.

Sursa: elmundo.es

Grupările mafiote din Spania Poliţia spaniolă estimează că în Spania există în jur de 400 de grupări mafiote active, care se dedică unor 40 de activităţi infracţionale şi aparţin de 35 de naţionalităţi distincte. În ciuda percepţiei generale, realitatea este că un clasament al crimei din Spania, din punct de vedere al numărului membrilor şi organizaţiilor, este condus de mafiile spaniole. În fiecare an sunt arestaţi mai mulţi infractori şi criminali mafioţi spanioli decât orice altă naţionalitate. În clasament urmează românii şi columbienii, scrie cotidianul Que. Mafia italiană: Mafiile italiene s-au instalat în urmă cu foarte mulţi ani în Spania. ­Camorra Napoletană în special, care are aproape toţi membrii fugitivi ascunşi în ­Catalonia, Valencia sau ­Andaluzia. La fel Cosa ­Nostra siciliană şi N’Drangheta. Spălarea de bani şi corupţia urbanistică sunt principalele lor activităţi.

Mafia columbiană: În Spania, potrivit datelor Poliţiei, acţionează toate cartelurile columbiene ale drogurilor. Se împart în trei mari carteluri: Medellin, Valle del Norte şi Cali. Fiecare are biroul său de „încasări”

şi bande de criminali plătiţi la dispoziţie. Se ocupă cu traficul de droguri (cocaină) şi arme şi spălare de bani. Acţionează în zona Mediteraneană, Madrid şi Galicia.

Mafiile din Est: Criminalii al-

Un spaniol, JuanJo Mica, susţine că reţeta celei mai faimoase băuturi carbogazoase din lume a fost scrisă pe teritoriul Spaniei de către un strămoş de-al său. Bărbatul susţine că povestea potrivit căreia CocaCola ar fi fost creată în Atlanta de un farmacist este falsă, notează Huffington Post.

Bărbatul, rezident al oraşului Ayelo, susţine că familia sa este adevăratul „fondator” al băuturii cola, deoarece unchiul său este cel care a dus siropul viitoarei băuturi pe teritoriul Americii. „Strămoşul meu a dus siropul de coca-cola în America, în 1884, şi a câştigat un premiu la un târg din Philadelphia. Americanii l-au încercat, le-a plăcut siropul şi, doi ani mai târziu, s-a născut băutura căreia azi îi spunem Coca-Cola”, a povestit Mica. În cazul în care povestea spaniolului ar fi adevărată, siropul familiei Mica ar fi fost preparat cu doi ani înaintea celui „semnat” John Pemberton, farmacistul despre care se ştie că a inventat Coca-Cola.

Phil Mooney, un istoric care cunoaşte povestea băuturii din Atlanta, susţine contrariul. „Au mai existat şi alte persoane care susţineau că originea băuturii este Scoţia sau chiar India. Faptul că reţeta băutu-

rii este ţinută secret dă posibilitatea ca astfel de poveşti să apară din timp în timp”, a po-

vestit Mooney în cadrul unui interviu.

banokosovari şi mafiile române se ocupă cu furturi, jafuri şi prostituţie. Mafiile ruseşti se ocupă cu traficul de droguri şi spălarea de bani. Operează în Comunitatea Valenciană, ­Malaga şi Madrid.

Mafiile chinezeşti: Mafia chineză sau Triada, este cea mai „închisă” dintre toate. Poliţia crede că este mult mai numeroasă decât se poate estima. Se

ocupă cu traficul de droguri, de persoane şi cu răpiri pentru răscumpărare. În plus, cer taxe de protecţie de la oamenii de afaceri chinezi.

Mafia turcă: Cu aceasta lucrează, în colaborare, şi mafiile albaneze şi iraniene. Aliată istorică a Cosei Nostra, încă din anii 60, este „regina” mondială a traficului de heroină.

Prezentă în Spania din 1989,

are în „subordine” diverse clanuri de ţigani spanioli, distribuitori ai drogului.

Organizaţiile nordafricane: Magrebienii (marocani, algerieni) controlează tot haşişul care intră în Spania, ceea ce le-a adus, în dese rânduri, războaie cu narcotraficanţii spanioli pentru controlul pieţei acestui drog.

Sursa: Que

***

Istorie

10

Legăturile dinastice dintre Casa Regală a R ­ omâniei şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit

Regele Mihai I a anunţat că, începând cu data de 10 mai 2011, toate legăturile istorice şi dinastice dintre Casa ­Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit.

Decizia a fost luată „în conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Noastre Regale” şi „urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei”, precizează Regele Mihai.

Istoricul Ion Bulei, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, susţine că această decizie pleacă de la dorinţa Regelui Ferdinand care în 1916 a declarat război Germaniei. „Practic, atunci s-au rupt legăturile cu Casa de Hohenzollern”. În timpul Primului Război Mondial, familia din ­Germania natală l-a renegat pe Ferdinand, la Castelul ­Hohenzollernilor arborânduse steagul de doliu. În plus, portretul său a fost scos din arhiva regală pentru înalta trădare adusă prin intrarea în conflictul armat împotriva celui de-al Doilea Reich.

Mai mult, explică istoricul Bulei, lucrurile s-au perpetuat aşa până în prezent. „Nimeni

nu a luat vreo decizie care să anuleze hotărârea din 1916.

Atunci, Wilhelm al II-lea l-a eliminat pe Ferdinand dintre membrii Casei Regale. Cu alte cuvinte, Ferdinand a rămas doar Rege al României şi nu reprezentantul Casei de Hohenzollern în România.

Legăturile nu s-au mai reluat până azi. Deci, din punctul meu de vedere, decizia este una fără acoperământ real”, conchide Bulei. Şi istoricul Vlad Nistor susţine că decizia aceasta „nu mai are niciun sens”. În plus, expertul în genealogie al Facultăţii de Istorie, Mihai Sorin Rădulescu, adaugă că „nu s-a schimbat nimic faţă de declaraţia Regelui Ferdinand din 1916”.

Decizia ruperii legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern îi va obliga pe membrii Casei Regale a ­României să renunţe la o serie de titluri şi particule princiare.

Conform actualelor norme de funcţionare a Casei Regale a României, membrii săi beneficiază de următoarele titluri care ar intra sub incidenţa hotărârii anunţate astăzi: - ­Regele Mihai este “Principe de Hohenzollern”; - Principesa Margareta (care moşteneşte Şefia Casei Regale) este „Principesă de ­Hohenzollern”; - Principele Radu (consort al Principesei Margareta) este „Principe de Hohenzollern-Veringen”; - Principesele Elena, Irina, ­Sofia şi Maria sunt „Principese de Hohenzollern”.

“Distincţiile străine pot fi acceptate numai ad personam şi vor fi predate în orice moment dacă Şeful Casei Regale a României decretează astfel.

Nici o distincţie străină nu precede rangurile şi distincţi-

ile române”, prevede statutul Casei Regale.

Carol Ferdinand de ­România, cauza deciziei Istoricul Zoe Petre susţine că nu este vorba de ruperea legăturilor istorice decât dacă reprezentanţii Casei Regale îşi asumă asta. „În cazul lui ­Ferdinand, ruptura a fost cauzată de Casa de ­Hohenzollern. În cazul Regelui ­Mihai, care imediat după ce a abdicat a rămas fără nume de familie, acesta a fost forţat să poarte numele de Hohenzollern. De-abia acum se poate numi ­Mihai de ­România”.

Mai mult, Zoe Petre avansează o ipoteză care ar putea explica decizia Casei Regale.

Aceasta ar fi legată ombilical de naşterea lui ­Carol Ferdinand, băiatul ­Prinţesei Lia şi al Prinţului Paul, care poartă numele „de România”. „În familiile nobiliare, au existat mereu conflicte pe tema numelor”, conchide Zoe Petre.

Tatăl lui Paul Lambrino, autointitulat Paul de România, este Carol Mircea Grigore de Hohenzollern, fiul nelegitim al lui Carol al II-lea şi fratele vitreg al Regelui Mihai. ­Carol Lambrino a încercat toată viaţa să obţină în justiţie recunoaşterea statutului său regal, dar n-a reuşit să obţină un verdict definitiv. În 2003, justiţia i-a permis însă să poarte numele de ­Hohenzollern. Prinţul Paul continuă astăzi lupta legală iniţiată de tatăl său (decedat în 2006). O eventuală victorie i-ar oferi dreptul de a revendica o parte din proprietăţile Familiei Regale şi l-ar plasa pe picior de egalitate în raport cu unchiul său vitreg, Regele Mihai. Şeful Casei de ­Hohenzollern, în 2009: „Nu a existat vreo-

dată o scânteiere deosebită între familiile noastre” „Ne întâlnim foarte rar. Ultima dată ne-am văzut în 2001, la cea de-a 80-a aniversare a Regelui Mihai I, la o petrecere în Anglia. Vedeţi, locuim departe unii de alţii şi nici nu avem timpul necesar să întreţinem legăturile. Şi nici nu a existat vreodată aşa o scânteiere deosebită între familiile noastre”, declara în 2009 Karl Friedrich de ­Hohenzollern, actualul şef al casei princiare din care provine Casa Regală a României.

La Bucureşti, Principele Radu tocmai îşi anunţase candidatura la preşedinţie, iar controversele implicării Familiei Regale în lupta politică începeau să prindă rădăcini.

Principele Radu, ginerele Regelui Mihai, primise titlul de Principe de HohenzollernVeringen la începutul anului 1999, distincţia fiindu-i acordată de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, tatăl lui Karl Friedrich.

Ultimul reacţiona dur în interviul acordat în 2009 ziarului „Cotidianul”: “Titlul de Principe de Hohenzollern - ­Veringen este o farsă. Radu Duda nu poate purta acest nume legal. Nu are dreptul acesta. Este un nume pe care tatăl meu i l-a conferit fără să aibă puterea să o facă.

Poartă ilegal acest titlu, care nu îi poate fi conferit. Casa de Hohenzollern nu mai are căderea să acorde titluri nobiliare în actualul stat democratic german. Este adevărat că noi - şi este valabil şi în cazul meu - ne numim Principe moştenitor de Hohenzollern.

Dar este o diferenţă, aici nu

este vorba de un titlu, ci strict de un nume”, preciza actualul şef al casei princiare germane. “Teoretic, prin alianţă, Radu Duda se poate numi Principe de Hohenzollern prin preluarea numelui soţiei.

Dar mă întreb şi astăzi, de ce acest lucru nu s-a întâmplat imediat în 1996? De ce l-a rugat Regele Mihai pe tatăl meu să confere un titlu nobiliar pentru familia sa? Şi de ce a devenit Radu Duda abia în 2005 Principe de România, un nume pe care-l poate acorda numai Regele Mihai?”, declara Karl Friedrich de ­Hohenzollern Iată textul comunicatului emis de Casa Regală: „Luând în considerare decizia iubitului Nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi ­Casei Noastre Regale, şi urmând datoria mea dată de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei (...), acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă, fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern (1) La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a ­României şi Casei princiare de ­Hohenzollern iau sfârşit.

(2) În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele ­Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al României”. Dar începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de „­Hohenzollern

- Sigmaringen”, şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de „Casa de ­Hohenzollern ­Singmaringen”. Casa ­Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de „Casa Regală a ­României”.

Art. 2 Renunţarea la titlurile conferite de Capii Familiei Princiare de Hohenzollern (1) Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice Şef al Casei Princiare de Hohenzollern.

(2) Capul Casei Regale al României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie.

Art 3. Amendarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României (1) Normele Fundamentale ale Familiei Regale a ­României se amendează prin excluderea particulelor „de ­Hohenzollern”, „de ­Hohenzollern - ­Sigmaringen” şi „de Hohenzollern ­Veringen”, în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a R ­ omâniei.

(2) Normele Fundamentale ale Familiei Regale a ­României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României”.

Sursa: MediaFax, ­Financiarul, Evenimentul zilei A consemnat, Irina Georgescu-Şova Redactor

Rubrica permanentă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Influenţa Greciei antice asupra culturii traco-dacice, dar mai ales asupra Romei, este de netăgăduit. Vocabulele greceşti pătrunse în latină şi apoi răspândite pretutindeni până unde s-a extins limba cuceritorilor romani sunt, în mod tradiţional, tratate de lingviştii români laolaltă, ca latinisme, atunci când vorbim de fondul latin moştenit şi care însumează cam 1800 de cuvinte de bază, fără a lua în consideraţie derivatele. Din păcate, dicţionarele noastre explicative nu menţionează, precum o fac similarele lor occidentale, şi etimonul

îndepărtat, ceea ce estompează oarecum proveninţa.

Biserică, de exemplu, ne vine din lat. basilica (cum arată DEX-ul), care însă provine din gr. basiliké. Românescul braţ, ne spune dicţionarul, provine din lat. brachium.

Ar fi fost preferabil să arătăm că braţ este urmaşul local al latinescul popular braccio, care, acesta da, provine din clasicul brachǐum, împrumutat din grecescul brakhiōn (braciwn). Aşa arătată calea, înţelegem mai limpede forma românească, provenienţa ei latină, dar şi ecoul grec. În a sa Istorie a limbii române (1968), Al. Rosetti face o sinteză, într-un capitol aparte a acelor elemente greceşti (18 la număr) care au circulat în spaţiul balcanic şi în Italia meridională, unde grecii au avut colonii, introduse în limba noastră de cuceritorii romani şi care sunt comune românei, dar şi dialectelor italieneşti din sud. Aşa cum s-a putut vedea din inscripţiile păstrate, terminologia religioasă, bunăoară, este greacă, în acea epocă îndepărtată dominată de un soi de bilingvism greco-latin, ceea ce indică nu doar o influenţă zonală, dar şi pătrunderea timpurie a creştinismului în spaţiul lingvistic dunăreano-balcanic.

11

04 - Despre vechea ­greacă şi despre cea bizantină Un al doilea val al acestei influenţe apare în epoca bizantină, epocă de puternică răspândire a creştinismului şi a lexicului medio-grec, urmând ca ultimul val, cel neogrec, să se manifeste începând cu secolul al XVI-lea şi până în veacul al XIX-lea, când orientarea spre Italia şi Franţa aduc reromanizarea limbii noastre.

(Asupra influenţei neogreceşti voi vorbi într-un articol viitor, pentru a păstra firul istoric al descrierii mele).

Cum dicţionarul nostru cel mai popular nu operează cu distincţii etimologice fine, influenţa greacă veche şi bizantină nu poate fi înţeleasă prin simpla consultare a DEXului. Aflăm totuşi, cercetând istoria limbii, că, pe temeiul unor elemente fonetice, am putea vorbi de indicii cronologice sigure, dar, în multe situaţii, trebuie luată în considerare şi aria de răspândire a cuvântului. Aşa cum a notat Al. Rosetti: „o formă atestată numai în aromână nu are

şanse de a fi împrumutată la o epocă veche şi provine, deci, din greaca bizantină sau din neogreacă. Sunt, apoi, unele cuvinte care, deşi larg răspândite […], nu fac parte din vechiul fond de cuvinte împrumutate de limba română şi sunt atestate numai în neogreacă.” Astfel stând lucrurile, ne vom mulţumi cu o scurtă listă de cuvinte binecunoscute şi în care se aud sonorităţile originare elineşti.

Verbul a amăgi, pe care semantic îl legăm cu uşurinţă de magie, în sens de „vrajă, farmec, descântec”, se regăseşte în aromână, dar şi în siciliană (ammagari) şi sardă (ammajare), formă foarte apropiată de românescul amăgire.

A cuteza este prezent în toate dialectele româneşti de la sud de Dunăre, dar şi în cele italieneşti, din Veneţia până în Sicilia. Scotezar mi se pare forma cea mai apropiată de română.

Drum, aşa cum arată DEX-ul, a intrat prin slavă (drumŭ),

dar este prezent în bulgară, sârbo-croată, albaneză, italiana din sud. Cu toate acestea, în acest caz, cuvântul grecesc dromós este etimonul îndepărtat.

Frică ne vine, ca şi în albaneză, din grecescul phrikē. Pentru ca îl pronunţăm cu f iniţial şi nu cu p, deducem că a intrat ceva mai târziu în limbă, în epoca creştină.

Am să dau şi un ultim exemplu, poate cel mai interesant.

Grecescul phalagks, a ajuns în latină phalanx, de unde, cel dintâi, a apărut la noi părângă (adică prăjină). Forma latinească a ajuns în franceza medievală phalange, unde, la 1213, însemna „corpuri de lăncieri bine înarmaţi”, aşa cum erau, în Grecia antică, corpurile de infanterie spartane şi macedonene. Prin extensie, pe la 1635, a început să însemne „trupe, legiuni” (les celestes phalanges, scrie La Fontaine), iar, în 1937, vorbim de falangele spaniole, organizaţie a Spaniei fran-

chiste, inspirate din fascismul italian. În sfârşit, în doctrina lui Charles Fourier însemna, la 1808, o asociaţie de o sută de familii. Falansterul acestuia şi al utopiştilor trebuie pus în legătură cu falangele.

Pe la 1603, apare în franceză sensul anatomic de „oase ale degetelor”. Din franceză, toate aceste sensuri au pătruns în limba română progresiv, începând din secolul al XIX-lea.

Din neogrecul fálangas ne-a mai venit, pe cale directă, un sens particular, „piesă cilindrică de lemn” de care erau legate picioarele celor condamnaţi să fie bătuţi la tălpi.

Prin împrumuturile savante din epoca modernă, dar şi prin cele 624 de cuvinte de bază care ne-au venit şi din neogreacă, influenţa acestei limbi s-a exercitat de-a lungul a mai bine de douăzeci de secole, ceea ce înseamnă o influenţă lingvistico-culturală majoră.

Iar pentru a ne descreţi puţin frunţile, aş zice că grecii „neau ţinut mereu isonul”.

Cititorii întreabă, Consulatul Român la Madrid răspunde Alexandru Gurău - Madrid George Nicoară - Villaluenga del Rosario: Cum pot obţine certificatul de naştere românesc pen- Sunt cetăţean român căsătorit cu o braziliancă. Avem împreună un băieţel de 2 ani. Putem obţine un certifitru fiul meu care s-a născut în Cádiz/Spania? cat de naştere pentru acesta?

Răspuns: Pentru obţinerea unui certificat de naştere românesc, aveţi nevoie de următoarele documente: • Certificatul de naştere spaniol eliberat de Registrul Civil, legalizat cu apostila de la Haga la Tribunalul Superior de Justiţie; • Certificatele de naştere ale părinţilor; • Certificatul de căsătorie românesc (pentru cei căsătoriţi); • Sentinţa de divorţ (dacă este cazul); • Certificat de deces (dacă este cazul); • Paşapoarte/cărţi de identitate ale părinţilor, valabile.

Documentele menţionate mai sus vor fi prezentate atât în original cât şi în fotocopii şi pot fi depuse de către un singur părinte.

Certificatul spaniol va fi tradus în limba româna de un traducător autorizat de către Ministerul Justiţiei din România. În cazul în care unul dintre părinţi este de o altă naţionalitate, va trebui să prezentaţi certificatul de naştere a acestuia legalizat cu apostila de la Haga în condiţiile în care ţara din care provine este ţară semnatară a Convenţiei de la Haga. În cazul în care unul dintre părinţi provine dintr-o ţară nesemnatară a Convenţiei de la Haga, este nevoie de certificatul său de neştere legalizat de MAE străin şi supralegalizat de MAE român. În cazul în care părinţii sunt căsătoriţi în Spania şi au certificat de căsătorie spaniol ei vor trebui în prealabil să transcrie acest certificat şi să obţină certificatul de căsătorie românesc.

Notă: Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea dosarului.

Răspuns: Certificatul de naştere românesc al minorului se poate obţine de la consulatul român, prezentând următoarele acte: certificatul de naştere spaniol legalizat cu Apostila de la Haga la Tribunalul Superior de Justiţie al provinciei în care s-a născut copilul, certificatele de naştere ale părinţilor, certificatul românesc de căsătorie/sentinţa românescă de divorţ definitivă şi irevocabila (dacă este cazul), cărţile de identitate/paşapoartele valabile ale părinţilor. Dosarul poate fi depus de un singur părinte şi nu este necesară programarea prealabilă.

Pentru traducerea certificatului de naştere spaniol, puteţi apela la un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România, a cărui semnătură şi sigiliu se legalizează la consulat. În acest sens, vă rugăm să vă adresaţi consulatului (personal sau email/ fax), pentru a solicita lista traducătorilor autorizaţi.

Taxa consulară standard pentru obţinerea certificatului românesc de naştere este de 110 euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar minorul nu a împlinit 6 luni) sau 155 de euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar minorul a împlinit 6 luni). Dacă un parinte este cetăţean străin, în cazul de faţă, cetăţean ecuadorian, se adaugă suma de 60 de euro, iar părintele respectiv trebuie să prezinte certificatul său de naştere legalizat cu Apostila de la Haga. Certificatul se traduce în limba română şi se legalizează (de unde rezultă taxa suplimentară de 60 de euro).

Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sentinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate.

Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

Marcela Ficuţ - Las Torres de Cotillas De la agenţia de şomaj mi s-a cerut sa completez două formulare. E301 şi E302. Vă rog să mă lămuriţi pentru ce mi se cer aceste formulare şi de unde le pot obţine?

Răspuns: Formularele E 301 şi E 302 sunt formulare europene standard ce fac parte din seria 300 (E301, E302, E303) şi sunt folosite de către instituţiile care se ocupă cu ajutoarele de şomaj din ţările membre UE. Pentru a obţine formularele menţionate (necesare pentru calculul prestaţiilor de şomaj), trebuie să vă adresaţi Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul de domiciliu din România, aceasta fiind singura instituţie românească ce îl eliberează. Solicitarea formularului în România o pot face cei de la Agenţia de Şomaj spaniolă sau direct dvs., transmiţând o cerere prin poştă (la adresa agenţiei judeţene), fax (0040/213 039 855) sau email (adriana.pert@anofm.ro, adrianapert@­ yahoo.com). Numărul de telefon la care puteţi apela pentru mai multe informaţii este: 0040/213 039 856

Români de succes

12

Nicolae (Nicu) Covaci pictor, grafician şi muzician român, absolvent al Academiei de Arte Plastice din Timişoara este cunoscut ca fondator şi lider al celei mai bune formaţii de muzică rock din ­România, trupa Phoenix. După interdicţia de a mai performa cu ­Phoenix pe orice scenă din România socialistă, a părăsit ţara în anul 1976, revenind incognito, pentru a duce la bun sfârşit evadarea spectaculoasă a colegilor din formaţie.

Considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitarişti rock din România generaţiei sale, a activat timp de aproape două decenii în Gemania de Vest ca artist, profesor şi docent universitar.

Fidel mottoului păsării Phoenix, menite să renască în repetate rânduri din propria cenuşă, Nicu Covaci a menţinut în viaţă legendara formaţie rock, continuând să susţină concerte, în componenţe diferite, pe scene din ţară şi din străinătate. Un detaliu cunoscut doar de publicul avizat: citită în ordine cronologică, lista realizărilor trupei ­Phoenix posedă mai multe repere şi apariţii după, şi nu înainte de plecarea băieţilor din ţară. Nicu Covaci a compus peste 300 de piese originale. Locuieşte de aproape 20 de ani pe litoralul spaniol al Mediteranei, în ­Moraira (Costa Blanca).

Gabriela Căluţiu Sonnenberg: Bună ziua, Nicu Covaci. Îţi mulţumesc că ai acceptat să găzduieşti acest interviu şi mă bucur să te regăsesc plin de energie, deschis, cu vitalitatea caracteristică, cea prin care reuşeşti mereu să-i electrizezi pe toţi cei care te înconjoară. Eşti unul din cei mai renumiţi români stabiliţi în Spania. Spune-mi, pentru început, ce anume te-a determinat să te stabileşti aici?

Nicu Covaci: Sunt mai bine de treizeci de ani de când am vizitat pentru întâia oară Spania, dar dorinţa de a ajunge aici a fost generată încă de pe vremea când trăiam în România şi ne vizitau formaţii de muzică spaniolă ca Los Paraguayos sau Los ­Plateados de Mejico. Când am început să cânt la chitară, imitam cântecele lor. Cânt şi astăzi Malagueña. Absolvind mai târziu Artele Plastice, am aprofundat cunoştinţele despre cultura spaniolă. M-a fascinat această sinteză arhaică arabo-latină, care a generat o cultură deosebit de interesantă.

GCS: Din câte observ, ţi-ai amenajat în Spania un studiou de sunet foarte bine pus la punct. Ce intenţii ai cu el?

NC: Draga mea, intenţia e una, ce se materializează e altceva. Totuşi sper să reuşesc, aşa cum, în general, am

reuşit să realizez tot ce mi-am propus până acum în viaţă.

Ce-i drept, cu mari sacrificii.

Intenţia mea este să sprijin trupele tinere, care vor să facă artă pentru artă şi care nu neapărat sunt interesate să câştige bani. Sunt foarte mulţi care au ceva de spus, care au personalitate. Am găsit câteva formaţii de genul acesta şi i-am sprijinit cât am putut, dar casele de discuri îi nenorocesc, îi silesc să facă ce se cere pe piaţă, să fie vandabili. Rostul studioului este să-i produc şi să-i pun pe piaţă. Mottoul meu este: nu bussines, ci artă!

Eu vreau să ajut formaţii tinere să nu păţească ce am păţit eu.

GCS: Înţeleg că valorifici şi transmiţi mai departe experienţa ta personală.

NC: Întocmai, pentru că eu am fost mereu un om liber.

N-a reuşit nici comunismul să mă îndoaie. De asta are nevoie un artist. În momentul în care începe să gândească prin prisma banilor, nu mai este artist, ci comerciant. Nu mai e sincer, nu mai transmite. Rolul unui artist este să dea. Numai dacă eşti bun, poţi asta.

Când cântă Gheorghe Zamfir, plânge sala, dar şi lui îi curg lacrimile.

GCS: Din păcate, studioul e în Spania...

NC: Aşa este. Sunt necesare investiţii care lipsesc. Aş vrea

să leg apariţiile românilor pe plan cultural în Europa. Să nu mai existe mici „ţigăneli” amărâte, ci artă. Noi cântăm Rapsodiile lui Enescu cu 150 de oameni pe scenă! Există deja un disc minunat cu fundal orchestrat, Symphoenix.

GCS: Pomeneşti de aventuri nefaste. Ai avut experienţe descurajante?

NC: Bineînţeles. Îngrozitoare. Ceea ce înseamnă Phoenix nu este doar legendă, ci şi o suită de nenorociri, de riscuri asumate, de sacrificii gigantice. Lumea nu ştie şi nici nu trebuie să ştie totul. De aceea s-au şi pierdut atâţia membri pe parcurs. Au trecut peste 40 de artişti prin componenţa grupului. Patruzeci de oameni în cincizeci de ani! Uite, anul viitor Phoenix împlineşte cincizeci de ani. Unii au rezistat o jumătate de an, alţii un an sau cinci. Uzura e imensă.

GCS: Înţeleg că plecarea din ţară a fost o încercare grea, dar nu ma îndoiesc că aţi avut de luptat şi înainte, sub traumatica orânduire comunistă. De ce natură au fost dificultăţile pe care le-au întâmpinat membrii cooptaţi pe parcurs?

NC: N-aş numi-o neapărat o traumă, dar să nu uităm că, de la un moment dat, noi şi muzica noastră am fost complet interzişi. Cu toate acestea, am continuat să cântăm, urmăriţi de poiliţie şi de securitate.

GCS: Cu permisiunea ta, aş vrea să fac o mică paranteză, legat de experienţele incredibile avute de voi în primii ani după înfiinţare. Am avut plăcerea să răsfoiesc cartea ta „Phoenix însă eu”, apărută la editura Nemira într-un tiraj care s-a epuizat rapid.

M-a captivat aşa de tare încât n-am mai lăsat-o din mână.

Amintirea acelor vremuri e palpabilă, plină de amănunte remarcabile, unele familiare, altele cu caracter de revelaţie. E o carte demnă de toată lauda. Nu pot decât s-o recomand cititorilor, sau acelor

privilegiaţi care mai apucă să dea de ea.

NC: Mă bucur că-ţi place. Nu e doar o carte, ci primul volum dintr-o trilogie în lucru.

La ora actuală lucrez la volumul secund. Fireşte, nu pot să scriu totul, dar e bine ca tineretul să ştie. Ţelul meu este să încurajez tânăra generaţie să aibă curajul de a avea o şiră a spinării. Să nu se lase „mânăriţi”, turtiţi şi striviţi de nişte hahalere care nu ştiu să se gândească decât la bani, bani şi iar bani. Arta înseamnă altceva. Cine face artă cu adevărat, o face din necesitatea de a comunica. Dacă o faci bine şi dai randament, dacă se transmite oamenilor şi le place, izvorăşte un feedback.

Boomerangul se întoarce şi atunci vin şi banii. Dar fă-o mai întâi! Fă-o din convingere! Noi am cântat numai pentru a cânta. Abia mai târziu au venit şi banii.

GCS: Crezi că astăzi se mai poate câştiga prin muzică aşa de bine? La început, rockul era un curent protestatar. Astăzi starurile sunt la a doua tinereţe, valori recunoscute. În Anglia sunt ridicate le rang de nobil, precum Sir Paul McCartney, Sir Bob Geldorf sau Sir Elton John.

Oare în România există o viziune similară? Ce viitor prevezi rockului?

NC: Am avut şi eu plăcerea să primesc o distincţie onorantă, Insigna de Cavaler din partea Preşedintelui României, ­Traian Băsescu. Deşi nu pun preţ pe premii, apreciez acest gest din partea unui preşedinte de stat, care oricum are timpul drămuit. Şi-a luat răgazul de a învăţa pe derost „Nebunul cu ochii închişi” şi l-a recitat perfect, fără greşeală. Dealtfel am făcut cunoştinţă personal cu toţi preşedinţii României de după 1989. Însă la politică mă pricep mai puţin şi prefer să nu vreau să dau niciun fel de verdict. În general, pe mine politica mă îngreţoşează. Trebuie să ai, sau mai bine

Mugur

zis să nu ai un anumit caracter pentru a o suporta.

Sigur că exită viitor pentru muzica rock, mai ales în ­România. Dacă te uiţi mai atent, în muzica românească abundă exemplele. Folclorul este rock! De ce? Pentru că este o muzică energică şi ritmică. Asta înseamnă muzică rock. O expresie dură, clară, directă. Numai oamenii care simt aşa se pot exprima credibil. Deci, un om cu şira spinării trebuie să facă rock. De aceea am început să sintetizez muzica românească şi curentul balcanic. Rar întâlneşti în altă muzică atâta putere de comunicare şi de transmitere a sentimentelor.

GCS: În ciuda intenţiilor pacifiste şi pasiunii pentru frumos, înţeleg că nu doar odată aţi fost respinşi şi defăimaţi de unele căpetenii religioase, pe motiv că aţi fi păgâni.

Cine are interes să vadă o provocare în textele simple, cu fluiere care înmuguresc

sau fete verzi, cu părul pădure?

NC: Hai să-ţi dau un exemplu concret. Am trecut prin ­Castellon, unde la ora aceea trăiau vreo 36 de mii de români, raportat la 70 de mii de spanioli. La ora actuală sunt 200 de mii de români acolo.

Ne-am gândit să facem un concert în sala de sport, mizând cu pesimim pe prezenţa a circa 30 % din ai noştri. Am adus două autocare cu dubaşii din Brăneşti, din Banat, instalaţii, scenă, lumini, tot ce e nevoie pentru un spectacol colosal. Am făcut investiţii gigantice, m-a sprijinit şi o bancă. În sală am avut doar 300 de fani şi prieteni, mulţi străini. Afară se buluciseră cinci mii de oameni, care nu îndrăzneau să intre în sală, pentru că biserica le „recomandase” să se ţină departe de noi, „păgânii”. Ce să spun? Noi cântăm paparude.

Din păcate, ele sunt precreştine.

de fluier GCS: Păcat, mare păcat. Stiu că voi sunteţi inegalabili, iar toboşarii făgeţeni sunt practic un cadou ceresc. Cred totuşi că e o neînţelegere la mijloc.

NC: Da. Nu e vorba de religie şi de crez, ci de mentalitate. Iar neînţelgerile vin de la bani. Phoenix este o trupă care nu unge, nu dă şpagă, nu se târguieşte şi nici nu jecmăneşte. Din păcate, mentalitatea modernă românească este foarte alunecoasă şi mie personal îmi provoacă greaţă.

Am un respect enorm pentru ţiganii care pot face muzică Dumnezeiască, pentru că sunt talentaţi, chiar geniali.

Dar apucăturile „de afaceri” ale unora dintre ei dăunează enorm poporului nostru. Sunt decis să combat cu toate puterile confuzia care se face mai nou în străinătate între poporul români şi conlocuitorii noştri incorect asimilaţi.

Mi-e silă. Sinti şi rroma sunt popoare migratoare, care au trecut şi pe la noi. Rădăcinile noastre nu sunt la sinti şi rroma!

GCS: Dar înţeleg de la tine că bate totuşi un vânt prielnic din partea altor instituţii româneşti?

NC: Adevărat, am găsit câteva adrese şi persoane bine intenţionate: Institutul de Cultură Românesc, Ministerul Culturii. Pentru prima oară în cincizeci de ani, Ministrul Culturii mi-a oferit sprijin pentru proiectul la care lucrez acum. La fel, Ministrul Mediului susţine iniţiativa bazată pe ideea legăturii noastre vitale cu natura. Ei bine, aceşti doi Domni sunt unguri! Nu e un comentariu,

ci doar o constatare. În orice caz, proiectul este în faza de finalizare. Pornim de la conceptul de rădăcini, cu scopul de a reda tineretului român imaginea reală despre trecutul său, pentru că momentan şi-a pierdut rădăcinile. Va fi un ciclu existenţial, care începe cu înmormântarea, îngropatul anului care a trecut, apoi primăvara, toamna, iarna, fiecare din aceste şase mari perioade fiind însoţită de muzica, datinile, colindele şi ritmurile specifice etapei respective.

Punctul culminant, firesc, va fi nunta, cu tot ce ţine de sărbătoarea apogeului. Vom face o sinteză, vom vorbi pe limba tinerilor de azi, pentru a pătrunde prin ceaţa şi confuzia generată de bombardamentul actual din mass media. Şi vom convinge.

GCS: Pomenind de ciclicitate, recunosc aici asemănari cu minunatul vostru album „Cei ce ne-au dat nume”.

E posibil ca acest proiect să reprezinte şi pentru tine o întoarcere ciclică?

NC: Sigur. De fapt asta-i toată viaţa noastră. Revenim în spirala vieţii pe o treaptă mai înaltă, undeva în dreptul aceluiaşi punct, dar pe un nivel superior. Sau, mă rog, alţii la un nivel inferior.

GCS: Ai deja planuri concrete? Ştii cu cine vei lucra?

Cum vor decurge operaţiunile, concret?

NC: Primul cu care am luat contact şi care mă va susţine cu trup şi suflet este Grigore Leşe. Bineînţeles şi ­Gheorghe Zamfir, poate şi Mircea ­Florian, care s-a specializat pe linia electronică. Toţi nume mari, talente de excepţie, ca-

Români de succes

pacităţi. Vom sintetiza mijloace de expresie. Ne întrebăm cum să ne exprimăm pentru a putea comunica. Pentru că există atâţia oameni foarte înţelepţi, care nu ştiu să comunice. Termenul de finalizare a acestui proiect este 10 decembrie, anul acesta. Sper să se ţină de cuvânt şi Domnii din Minister.

GCS: Mai ai şi alte proiecte în pregătire?

NC: Desigur. Mă preocupă mult istoria poporului nostru. Învăţând istoria artelor, vrând-nevrând începi să-ţi pui întrebarea, de ce toţi zeii greci veneau din nordul ­Balcanilor?

Nu cumva Olimpul era în Carpaţi? Cea mai veche cultură de pe planetă nu este Babilonul, ci Dacia. Ştiu asta din ceea ce am studiat. Acum 6500 de ani, Dacia se întindea de pe la Stockholm până la Atena, de la Marea Caspică până în Elveţia. Să încercăm să revenim ca popor la poziţia de demnitate a dacilor reprezentaţi prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta!

Pornind de la legenda ­Mioriţei şi, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de nişte rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizaţiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paşte nenorocirea, pentru că el nu se apără.

Nu poate fi voia Domnului aşa! Nimeni n-are interes să vrea răul. Varianta baladei de la graniţa României cu Serbia este cu totul alta. Divulg doar două elemente cheie: apare pentru prima oară personajul prietenului de nădejde, câinele, căruia baciul îi spune: „No, desară ne-om bate!” În Babilon, la greci, la egipteni şi la romani, finalul este mereu cel tragic. Dar au venit peste noi celţii şi ne-au dat varianta bărbătească, de a ne lua soarta în propriile mâini.

Aceasta este varianta româno-sârbă, cea pe care o vom prelucra muzical.

GCS: Mesajul mi se pare foarte potrivit pentru etapa actuală de grele încercări. Va

funcţiona trezirea?

NC: Nu se poate altfel. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar mă tem că pierdem firul. Vor fi scene: începe cu Babilonul, grecii, romanii, egiptenii şi finalizăm cu celţii.

Va fi un spectacol impresionant şi cutremurător, cu titlul firesc de „Ante-Mioriţa”, adică axat pe ce-a fost înainte, nu „anti”, cu sens de opus, contrar. „Rădăcinile” este proiectul de finalizat pe anul acesta, iar după aceea, începând de anul viitor, voi lucra la „Antemioriţa”, cu ocazia împlinirii celor 50 de ani de Phoenix.

GCS: Sunt convinsă că nu e uşor să-ţi găseşti timp pentru toate. Ştiu că te dedici cu trup şi suflet sprijinirii tinerilor muzicieni talentaţi, chiar dacă mijloacele materiale sunt extrem de zgârcite. Vad că ai creat în Spania galeria ta personală de artă, lucrezi în continuare la tablouri.

Dealtfel ţi-ai creat un renume de artist foarte bun şi în Germania, în special pentru acurateţea cu care surprinzi dinamica şi mişcarea. Tablourile cu peisaje de pe coasta stâncoasă a Mediteranei imortalizează incredibila lumină solară, atât de puternică, pe care numai aici am întâlnit-o. Dar eşti greu de fixat, mereu într-o continuă pendulare între România şi Spania.

NC: În Spania îmi încarc bateriile. Sigur că mă mişc, pentru că e nevoie să organizez eu totul la faţa locului.

Din păcate, în România nu există spirit organizatoric.

Românii încă se mai ghidează după cum bate vântul, ca iarba unduitoare, se apleacă şi nu păţesc nimic, fire-ar să fie!

Filozofia mioriţei, fatalitatea.

GCS: Concret, dacă cineva din Statele Unite, Spania sau altă ţară ar invita trupa ­Phoenix să vină să cânte, cum s-ar desfăşura procesul? Ar avea loc concertul cu adevărat?

NC: Sigur că da! Mă sună, fixează data, spune unde şi eu mă ocup de toată organizarea, de transport, de tehnică de tot.

Pentru că nu pot să dau nimic pe mâna nimănui. Am încer-

13 cat o vreme şi am avut mari dezamăgiri. Putem să ajutăm formaţii tinere, dar trebuie susţinute material, pentru că interesul ţării este să ne arătăm cu fruntea sus peste tot. Nu mai suntem golani.

Lucrez cu profesionişti desăvârşiţi, care luptă pentru a-şi întreţine familiile şi sunt nevoiţi să accepte compromisuri sub demnitatea lor. Să arătăm lumii ce ştim, să stăm drepţi şi să ne uităm în ochii lor. Putem spune: „suntem cel puţin la fel de buni!” Eu nu joc hora nimănui; eu am hora mea!

GCS: Pentru final, care ar fi ideile şi concluziile pe care vrei să le transmiţi?

NC: Ideea de bază este că suntem un popor care a trecut prin foarte multe şi a reuşit să ţină steagul sus. Românii să nu se lase umiliţi, să fim mândri, pentru că avem de ce.

Să nu se lase călcaţi în picioare. Lozinca mea - imprimată până şi pe maieurile mele – este „Găseşte-ţi şira spinării şi-nvaţă să spui NU!” Toţi suntem oameni. Popoarele se amestecă. Vom sfârşi în viitorul îndepărtat prin a deveni un popor unic, la nivel planetar. În ultimă instanţă e absurd să pretinzi că un popor ar fi mai breaz decât altul. N-avem decât de câştigat, învăţând unii de la alţii. Şi dacă facem o sinteză, s-ar putea să iasă ceva foarte bun. Fiecare om să pornească de la el. Să fie corect, să fie bun, să se poată uita în oglindă şi să spună: Bravo! Şi să facă bine. În acel moment, paradisul va fi aici, pe planeta aceasta. Graţie educaţiei mele germane din Banat ştiu că putem să ne îndreptăm. Nemţii au câteva proverbe care m-au zguduit. Pe ele mi-am axat filozofia şi toată existenţa.

Unul dintre ele este: „o bucurie împărtăşită este o bucurie dublă”. Imaginează-ţi că toată omerirea ar practica acest motto! Paradisul nu e în ceruri. Aici pe Pământ îl avem deja! Noi suntem orbi, nu-l vedem. Fiecare face rău cât poate şi aşteaptă să fie bine.

Calitatea umană se impune.

Prin satele din România, încă se mai găseşte.

Muzica este arta primordială.

Este un fenomen fizic prin care se pot trezi cele mai teribile emoţii, chiar şi fără text.

Dacă reuşeşti să încarci emoţional piesa, te apuci să-i dai nume, creând cuvintele. Eu, prin piesele mele mă exprim.

Am la ora actuală un text de cântec, care spune ce doresc să transmit fanilor mei, exprimat în maniera mea. Iată-l!

Vi-l dedic: FANILOR MEI; „Cei ce poartă un nume“

Să nu vă fie frică!

Să nu vă fie frică Când soarele apune!

Căci răsări-va iarăşi Şi fără rugăciune.

Să nu vă fie frică Când nori au să se adune, Când potopi-va ploaia Şi bezne au să tune!

Să nu vă fie frică Să spuneţi la prost: prost!

Face-l să-şi dea seama Că până aici i-a fost Căci nu ajuţi nătângul Lăsându-l să se plimbe; Doar când prostia doare-i probabil să se schimbe.

Să nu vă fie frică Să ziceţi la hoţi: hoţi!

Să îi cunoască lumea Şi să-i urască toţi!

Căci mulţi îşi fac azi veacul În lumea asta mica-i va părăsi norocul Să nu vă fie frică! „Să nu vă fie frică Să vă pretindeţi Dreptul!“ -Cu glas de vis şi-ambrozie Vorbeşte înţeleptul.

Dar asta nu se face În colţ bătând mătănii; Ci alungând cu bâta Hidoasele dihănii. Şi nu lega cu dracul În veci nicio frăţie!

Căci de vei trece puntea Nu-i nimeni să te ţie.

Iar capul cel plecat Ce iute taie spada, Priviţi-i drept în ochi, Să nu le placă prada!

Cine râde la urmă E ultimul ce râde...

Se bucură românul De adevăruri crude. Înţelepciunea noastră Ne-o tragem de la oi, Ce-ar fi să-ntoarcem placa Şi să fim lupi şi noi?

Să nu vă fie frică De cei cu banii gârlă, Că sunt puţini la număr Şi sunt crescuţi la târlă!

Căci n-au făcut avere Fără vreo silnicie În câţiva ani politici Numiţi democraţie.

Să nu vă fie frică De cei postaţi pe sus, Ce-atârnă azi de grindă Şi mâine vezi că nu-s, Că e subţire sfoara Şi mintea lor e mică.

Se scutură iar ţara Să nu vă fie frică!

Interviu realizat de ­ Gabriela Căluţiu Sonnenberg Moraira/Spania

România

14

Lăzăroiu, susţinător al schimbării lui Boc de la Guvern, devine ministru în Cabinetul acestuia

Sebastian Lăzăroiu a ocupat, din martie 2007 până la 1 mai 2011, poziţia de consilier prezidenţial, la Departamentul de Planificare şi Analiză Politică al Administraţiei Prezidenţiale.

La momentul anunţului privind eliberarea sa din funcţie, Sebastian Lăzăroiu preciza, într-o declaraţie remisă ­MEDIAFAX, că doreşte să se dedice analizei politice şi că nu vrea ca analizele sale po-

litice să fie asociate instituţiei prezidenţiale. „Sunt conştient că există anumite constrângeri instituţionale fireşti în formularea publică a unor analize politice din poziţia de consilier prezidenţial. Nu vreau ca analizele politice pe care le fac să fie asociate instituţiei prezidenţiale”, spunea Lăzăroiu, precizând că a fost o onoare să lucreze cu preşedintele.

Odată cu numirea sa la Muncă,

Internarea peste ­numărul de locuri şi ­depăşirea numărului de paturi, amendate cu până la 6.000 lei Propunerile sunt cuprinse în proiectul de Hotărâre de Guvern privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale din domeniul sănătăţii publice.

Potrivit proiectului de act normativ, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 6.000 de lei depăşirea capacităţii unităţilor sanitare cu paturi în cazul numărului persoanelor spitalizate şi a numărului de paturi în saloane, prevăzute de normele în vigoare, cu excepţia unor situaţii deosebite.

Aceeaşi amendă va fi dată şi

în cazul neasigurării, în fiecare secţie de spitalizare, a spaţiilor, circuitelor funcţionale şi a condiţiilor necesare pentru izolarea bolnavilor care reprezintă surse de boli transmisibile, precum şi a celor cu receptivitate crescută la infecţii.

De asemenea, aceeaşi sancţiune va fi dată şi în cazul neasigurării în unităţile şi în spaţiile care acordă asistenţă medicală şi socială pentru copii a spaţiului de cazare şi a condiţiilor de igienă pentru mame însoţitoare, precum şi internarea acestora în număr mai mare decât cel stabilit prin structura de

Lăzăroiu va face parte din Guvernul lui Emil Boc, deşi a fost de-a lungul timpului un critic al acestuia şi s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea unui premier tehnocrat. Cel mai recent, la 16 mai, Sebastian Lăzăroiu declara că raţiunea ar trebui să îl îndemne pe Emil Boc să lase locul unui tehnocrat la Guvern, el apreciind că pentru restructurarea regiilor este nevoie de „un technocrat, fără mamă, fără tată”.

Au fost însă şi momente în care fostul consilier prezidenţial l-a lăudat pe prim-ministru.

Astfel, el aprecia la 10 martie că premierul Emil Boc ar trebui declarat erou pentru că, împreună cu preşedintele Traian Băsescu, a echilibrat bugetul într-o perioadă atât de scurtă.

Cum era de aşteptat, Lăzăroiu a criticat de-a lungul timpului opoziţia. Totuşi, el a adus critici şi principalului partid aflat la guvernare, PDL. Astfel, el spunea în octombrie 2010 că întreaga moţiune de cenzură - respinsă la acel moment în Parlament - a fost „o cacialma”

a PSD şi că, dacă Victor Ponta i-ar fi căutat pe trădătorii de la putere, i-ar fi găsit, dar nu i-a căutat.

Lăzăroiu a intrat poate cel mai mult în atenţia presei pentru postări pe blog în care descria posibile scenarii electorale cu personaje de poveste - ­Scufiţa Roşie, Fetiţa cu chibrituri, Moş Crăciun sau Capra cu trei iezi dar şi din „Războiul stelelor”.

Totodată, Sebastian Lăzăroiu este cel care a lansat, în decembrie 2010, ideea apariţiei în anul 2012, a unei noi formaţiuni, pe care o numea ­„Albă-ca-zăpada”.

Numele lui a fost vehiculat în vara anului trecut pentru şefia TVR. La acel moment, „­Gândul” scria că Boc i-ar fi propus această funcţie consilierului prezidenţial care însă a refuzat.

Până să ocupe funcţia de consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale - care l-a şi adus în atenţia mass-media ­Lăzăroiu a lucrat ca sociolog.

Sebastian Lăzăroiu este necăsătorit şi are un copil.

paturi aprobată de Ministerul Sănătăţii.

Proiectul prevede amenzi între 3.000 şi 6.000 de lei şi în cazul neasigurării în spitale, în condiţiile stabilite prin normele de igienă în vigoare, a unei rezerve de apă pentru consum uman care să asigure necesarul pentru o perioadă de minimum 12 ore. De asemenea, aceeaşi amendă va fi dată şi pentru spitalele care nu asigură funcţionarea sistemului de încălzire şi a sistemului de aer condiţionat, în vederea asigurării confortului termic al bolnavilor, potrivit nevoilor lor specifice, dar şi pentru neefectuarea periodică sau după necesitate a lucrărilor de igienizare şi revizuire a instalaţiilor şi echipamentelor, precum şi a lucrărilor de recondiţionare şi reparare a clădirilor unităţilor sanitare.

La aceeaşi amendă se încadrează şi neasigurarea echipamentului de protecţie complet pentru personalul medico-sani-

tar în conformitate cu normele în vigoare, precum şi neutilizarea acestuia, nerespectarea măsurilor speciale instituite în situaţii epidemiologice deosebite, neîntocmirea şi nerespectarea procedurilor specifice activităţii de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare în unităţile sanitare, neasigurarea de apă rece şi caldă distribuite prin sistem centralizat la obiectele sanitare amplasate în fiecare încăpere în care se acordă asistenţă medicală, în spaţiile de deservire sanitară a bolnavilor şi în serviciile tehnico-medicale şi gospodăreşti, neasigurarea la nivelul unităţilor sanitare a spaţiilor şi condiţiilor pentru depozitarea produselor, ustensilelor, instrumentarului, lenjeriei, echipamentului de protecţie, materialelor sanitare, medicamentelor, reactivilor aflate în stoc, conform prevederilor în vigoare sau a instrucţiunilor producătorului.

Care sunt cele mai periculoase telefoane mobile şi ce radiaţii emit Site-ul cnetfrance.fr a realizat o clasificare a telefoanelor mobile în funcţie de radiaţiile pe care acestea le emit. Conform site-ului, telefoanele mobile inteligente emit radiaţii care pot avea efecte negative asupra sănătăţii. Aceste radiaţii sunt măsurate cu ajutorul debitului de absorbţie specific (indicele DAS sau SAR).

Indicele DAS se măsoară în Waţi per kilogram. În Uniunea Europeană, nivelul DAS este de 2 W/kg în medie pentru zece grame de ţesut, în timp ce pentru Statele Unite, telefoanele vândute trebuie să aibă un nivel DAS sub 1.6 waţi pe kilogram (W / kg) pentru un total de 1 gram de ţesut. Pentru întreaga expunere a corpului uman există o limită de 0,08 W / kg în medie pe întregul corp.

Iată o selecţie cu cele mai vândute telefoane mobile şi nivelul de radiaţii pe care acestea îl emit: Telefoanele mobile cu cel mai ridicat indice DAS: 1. Sony Ericsson X10 Mini Pro 1,61 W/kg 2. Sony Ericsson Satio 1,58 W/kg 3. BlackBerry Curve 9300 1,45 W/kg 4. BlackBerry Bold 9780 1,11 W/kg 5. Sony Ericsson Yendo 1,07 W/kg 6. Nokia C6 1,05 W/kg 7. Sony-Ericsson Vivaz 1,04 W/kg 8. Nokia N8 1,02 W/kg 9. BlackBerry Curve 8520 1,02 W/kg 10.Nokia 7230 0,97 W/kg Telefoanele mobile cu cel mai scăzut indice DAS: 1. Samsung Galaxy S 0,23 W/kg 2. Samsung Galaxy S 2 0,33 W/kg 3. HTC Desire S 0,35 W/kg 4. Sony Ericsson Xperia Play 0,36 W/kg 5. Samsung Nexus S 0,5 W/kg 6. HTC 7 Mozart 0,53 W/kg 7. LG Optimus 2X P990 0,54 W/kg 8. iPhone 4 0,59 W/kg 9. Samsung Wave 2 0,62 W/kg 10. Samsung Player 5 0,63 W/kg 10 bis. HTC HD2 0,63 W/kg

Ministerul ­Agriculturii s ­ olicită CE ­soluţii p ­ entru ­despăgubirea ­producătorilor r­ omâni de castraveţi Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), ai Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai organizaţiei de producători Hortifruct s-au reunit sâmbătă pentru a evalua pierderile producătorilor români de castraveţi. „Ne-am reunit să evaluăm pierderile producătorilor de castraveţi. Ca urmare a întreruperii exporturilor către

Cehia şi Germania, producătorii au pierderi de 100.000 de euro pe zi. (...) În urma evaluărilor estimăm pierderi de nouă milioane euro pentru următoarele două luni pentru comerţul intern şi cel intracomunitar.

Analizăm situaţia şi o vom prezenta Comisiei Europene care va stabili modul prin care vom despăgubi producătorii”, a declarat sâmbătă agenţiei ­MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii

Adrian ­Rădulescu.

El a adăugat că vânzările pe piaţa internă au scăzut cu 70% în ultima perioadă, iar cererea din partea magazinelor pentru aprovizionarea cu castraveţi este în continuă scădere.

Această situaţie a apărut în urma anunţului autorităţilor germane privind o epidemie de gastroenterită cauzată de castraveţi contaminaţi cu bacteria E.coli enterohemoragică. Autorităţile germane au declarat că la originea

contaminării ar fi fost castraveţi provenind din Spania.

Epidemia de gastroenterită cauzată de bacteria E.coli, care a provocat deja moartea a 16 persoane şi a afectat alte 1.400, se propagă în nordul Germaniei.

Douăsprezece ţări au anunţat cazuri de contaminare cu bacteria E.coli enterohemoragică.

Comisia Europeană a anunţat miercuri seara că a anulat avertizarea lansată împotriva castraveţilor bio spanioli.

Sursa: MEDIAFAX

Ştiri externe

15

Pakistanul încearcă să confirme uciderea unui ­important lider al-Qaida într-un atac american Armata pakistaneză încearcă să confirme informaţii privind uciderea lui Ilyas Kashmiri, unul dintre principalii lideri militari ai reţelei al-Qaida, în urma unui atac lansat de un avion american fără pilot în nordul Pakistanului.

Nouă membri ai grupului lui Ilyas Kashmiri au fost ucişi vineri seară, în urma unui atac lansat de un avion american fără pilot în zonele tribale din nord-vestul Pakistanului. Mai multe surse militare şi mem-

bri ai administraţiei locale declaraseră anterior că Ilyas Kashmiri a fost văzut în zonă în ultimele zile.

Kashmiri este considerat drept unul dintre cei mai activi lideri al-Qaida, fiind implicat în mai multe atentate sau tentative de atacuri în Pakistan, India şi în ţările occidentale. În vârstă de 47 de ani şi originar din Kashmir, el este căutat de Statele Unite, care oferă o recompensă de 5 milioane de dolari pentru

orice informaţie care duce la localizarea sa. „Există bănuieli puternice potrivit cărora a fost ucis în atac, dar este imposibil de confirmat oficial, deoarece nu putem ajunge la trupurile neînsufleţite şi chiar şi sătenii afirmă că acestea sunt de nerecunoscut”, a afirmat un înalt oficial militar pakistanez. „Încă încercăm să confirmăm”, a adăugat el.

Justiţia sârbă cere autorizaţia de a-l interoga pe Ratko Mladici, aflat în custodia TPI

Compania de securitate informatică Trend Micro a avertizat vineri că grupuri de hackeri au încercat să acceseze ilegal şi serviciile de mesagerie electronică de la ­Microsoft şi Yahoo, în afara celor de la Google.

Agenţii federali anchetează deja o campanie de spionaj care a vizat serviciul de mesagerie Gmail de la ­Google, însă Trend Micro susţine că şi serviciile Hotmail (­Microsoft) şi Yahoo! sunt vizate în egală măsură. „Deşi atacurile par să fi fost lansate separat, ele prezintă similitudini importante”, a afirmat Nart Villeneuve, expert la Trend Micro.

Google a anunţat miercuri că mai multe conturi Gmail ale unor oficiali americani, disidenţi chinezi, comandanţi militari şi ziarişti au fost atacate, cel mai probabil din China. În afara supravegherii conturilor de email, autorii atacurilor par să încerce să verifice şi computerele vizate, pentru a stabili ce tipuri de programe folosesc. „Odată ce hackerii ştiu ce programe sunt instalate pe computer, inclusiv ce protecţie antivirus foloseş-

Mai multe ­s ervicii de mesagerie ­e lectronică, vizate de atacuri similare celor lansate asupra Gmail te acesta, pot declanşa un atac precis asupra oricărui software vulnerabil”, a adăugat ­Villeneuve, apreciind că „astfel de atacuri au şanse reale de succes”.

Conform Wall Street ­Journal, adresele personale ale mai multor membri ai administraţiei americane, inclusiv ale unor membri ai personalului

Casei Albe, au fost vizate de atacuri.

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a avertizat joi că guvernul de la ­Washington tratează cu seriozitate acuzaţiile formulate de Google, pe care le consideră „foarte grave”, însă autorităţile chineze au negat orice responsabilitate pentru atacurile i­nformatice.

Parchetul sârb pentru crime de război a solicitat sâmbătă Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie autorizaţia de a-l interoga pe Ratko Mladici în legătură cu crimele comise de forţele bosniace împotriva sârbilor. „Parchetul pentru crime de război a cerut autorizaţia de a-l interoga pe Ratko Mladici în legătură cu crimele comise de forţele musulmane controlate de Naser Oric împotriva civililor şi prizonierilor sârbi în estul Bosniei în perioada aprilie 1992 - iunie 1995”, se

arată într-un comunicat oficial al Parchetului sârb.

Justiţia sârbă precizează că este intresată de evenimente care nu au fost incluse în actul de acuzare al TPI împotriva lui Naser Oric, fost comandant al forţelor bosniace de la ­Srebreniţa. „Este vorba despre evenimente care s-au produs între Zvornik şi Skelani, în apropiere de ­Srebreniţa şi în localităţile Fakovici, Hajvaz, Zalazje, Ilino Brdo, Crni Vrh, Sekovici, Bratunac, Kravica, Kragljivade, Konjevic Polje, Glogovo Polje”, precizează

comunicatul citat.

Naser Oric, condamnat în primă instanţă în 2006 la doi ani de închisoare pentru că nu a împiedicat crimele comise împotriva sârbilor, a fost achitat de TPI în apel, la 3 iulie 2008.

Ratko Mladici, arestat la 26 mai în Serbia, după ce a fost urmărit timp de 16 ani, şi transferat marţi la Haga, este acuzat pentru rolul jucat în masacrul de la Srebreniţa, din iulie 1995, în urma căruia au fost executaţi aproape 8.000 de musulmani, şi pentru asediul de la Sarajevo.

Germania nu are în v ­ edere ­despăgubiri ­pentru ­producătorii de legume e ­ uropeni Germania nu intenţionează să-i despăgubească pe producătorii de legume europeni afectaţi de declaraţiile privind originea spaniolă a epidemiei de E.coli care a provocat moartea a 19 persoane în ­Europa, a declarat, sâmbătă, ambasadorul german la Paris. „Priviţi dimensiunile catastrofei. Mi se pare că este mai gravă decât pierderile a câţiva producători, de altfel nu numai din ţara dumneavoastră, ci şi de la noi”, a spus ­Reinhard Schafers, într-o intervenţie la postul de radio privat Europe 1. „Nu îmi pot imagina o compensaţie financiară, deoarece catastrofa este acolo. Trebuia să avertizăm populaţia. În momentul în care a fost făcut acest lucru, fusese găsit ceva

la unii castraveţi spanioli.

Când ai o informaţie la un moment dat, trebuie să avertizezi populaţia”, a afirmat el.

Cel puţin 19 persoane au murit în Europa în urma contaminării cu E.coli, însă autorităţile germane au recunoscut că îmbolnăvirile nu au fost provocate de castraveţii importaţi din Spania. Cu toate acestea, producătorii de legume din ţările europene, şi în special din Spania, au suferit pierderi financiare considerabile.

Originea bacteriei rămâne necunoscută sâmbătă, iar producătorii de legume speră că vor putea obţine compensaţii. „Nu Germaniei îi revine această sarcină. Suntem victime ale unei epidemii şi asta ne preocupă acum. Există mecanisme la nivel european

pentru astfel de situaţii”, a adăugat ambasadorul german la Paris.

Sfatul psihologului

16

Jeni Chiriac - Psiholog • Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii • Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie • Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

Abuzul ­sexual, între tabu şi ­realitatea crudă Mulţi dintre noi, odată ajunşi adulţi, îngropăm în minţile, sufletele noastre, crampee de amintiri parcă voit uitate sau înfăşurate într-un con de ceaţă, adesea renegate despre ceva care adesea ne urmăreşte conştient sau inconştient, trezind temeri, reţineri, blocaje, anxietaţie sau depresii. Abuzul, indiferent de forma lui – fie că vorbim despre un abuz fizic, emoţional sau sexual, lasă urme adânci în sufletul nostru, viciindu-ne perspectiva asupra intimităţii în doi, increderii în noi sau în ceilalţi, etc.

Abuzul sexual începe cu prima atingere, cu primul cuvânt care vă pune copilul într-o situaţie inconfortabilă din punct de vedere emoţional-afectiv. Fireşte că, el poate reacţiona, fireşte că, el poate lua atitudine, dar adesea această atitudine este în inversa proporţionalitate

cu ascendentul persoanei iniţiatoare a acestei forme de abuz. Adesea primul pas este cel al abuzului emoţional, când din poziţia avută, adultul sau copilul mai mare ca vârstă, se impune sau începe să “lucreze” în direcţia slăbirii rezistenţelor sau resurselor de opoziţie ale copilului.

Abuzul sexual începe cu atragerea şi implicarea unui copil de către o altă persoană (adult sau minor de o vârstă mai mare şi care are discernământ) într-o activitate sexuală împotriva voinţei copilului. Se consideră abuz sexual nu doar actul sexual propriu-zis (indiferent de modul şi locul în care s-a produs penetrarea) ci şi povestirea actelor pornografice, atingerile cu tentă sexuală, exhibiţionismul precum şi obligarea copilului la vizionarea de materiale cu caracter pornografic.

­ ericolele P primei i­ubiri ­pentru ­părinţii cu adolescenţi

Aminteste-ţi prima dragoste !? De regulă, în cazul fetelor, prima dată când fac sex este pentru că s-au îndrăgostit.

Revenind la prima dragoste: poate e un pic peste mână, dar trebuie să recunoşti că prima dată când te-ai îndrăgostit, ai crezut că va fi pentru totdeauna, mai mult, te-ai grăbit să încerci să demonstrezi tuturor dragostea ta. Între 8 şi 18 ani copilul tău se va îndrăgosti, asemenea celor mai mulţi părinţi, te vei grăbi să categoriseşti această dragoste drept ceva trecător.

Aminteşte-ţi că adolescenţa este perioada în care se învaţă ce este iubirea! Copilul tău nu îşi imaginează că prima dată când se va simţi atras de cineva, nu va fi neapărat marea iubire. Adesea vor învăţa pe propria piele, trecând printr-o succesiune de încercări şi eşecuri până vor experimenta “o stare de îndrăgosteală” de mai lungă

durată. Este foarte important ca acest lucru să îi fie sugerat şi nu impus ca o realitate inevitabilă.

Copilul tău se va încăpăţâna să-ţi dovedească că dragostea lui este cât se poate de reală. Părinţii ar trebui să respecte capacitatea copilului de a iubi. Dacă nu o fac, pe de o parte vor îndemna copilul să caute noi modalităţi de a demonstra dragostea sa, iar pe de altă parte să-l descurajeze şi să-l facă să-şi pună sub semnul întrebării capacitatea de a iubi.

Dacă copilul tău îţi spune “M-am îndrăgostit!”, iar tu îi raspunzi cu “Nu, nu te-ai îndrăgostit!”, de fapt îi spui că nu ar trebui să se îndragostească. Copiii trebuie să ştie că sentimentele lor sunt reale şi importante.

Reţine!

Pornind de la această realitate a vieţii, nu frica de bolile cu transmitere sexuală (pentru băiat) sau riscul unei sarcini nedorite (pentru fete) îi

va determina pe adolescenţi să nu facă sex, ci tocmai datorită faptului că vor deveni mai selectivi, mai exigenţi în alegerea partenerilor şi mai responsabili în asumarea hotărârilor; fiecare va încerca nu numai propria fe-

ricire, ci şi a celuilalt şi vor învăţa să dăruiasca, nu doar să consume (actul sexual).

O astfel de atitudine se poate regăsi în deciziile luate de adolescent când va pune mai mult accent pe calitate.

Compatibilitatea ­s exuală Compatibilitatea presupune şi complicitate, cei doi parteneri “muncesc” împreună pentru “construirea” intimităţii în doi.

Ce înseamnă a fi complici?

A putea împărtăşi cu celălalt, fără jenă, fanteziile sexuale, a ne dezvolta sexualitatea prin celalalt, a ne simţi împliniţi prin celălalt, a ne explora şi rafina simţurile, a ne afişa nudititatea fără reţineri. A te simţi confortabil unul în apropierea celuilalt, a te abandona mângâierilor şi sărutărilor celuilalt.

Respectarea dorinţelor sexuale ale partenerului. Ce înseamnă asta? Supunere, acceptare fără drept de veto?

Respectarea dorinţelor celuilalt nu este una unidirecţională ci presupune recipro-

citate. Anumite lucruri vin de la sine, însă este important să avem delicateţea necesară de a spune lucrurilor pe nume şi de a ne împărtăţi şi cele mai ascunse fantezii.

Orgasmul nu este un merit personal, ci este strict legat de dinamica jocului erotic.

Acest joc este unul care se creează şi recreează între cei doi, fiecare asumându-şi dorinţa şi plăcerea celuilalt.

Când orgasmul propriu este ceva asumat, atunci nu mai este vorba de dăruire ci de a lua ce ne interesează. Orgasmul devine scop în sine.

Crearea unei intimităţi nu este un lucru usor, presupune efort şi dăruire de sine.

Ceea ce ne face “munca” mai uşoară este dragostea care ne uneşte şi pe care o

simţim şi pe care ne-o asumăm fără orgolii şi contabilităţi. Cine dă mai mult, cine dă mai puţin? Care face mai multe pentru celălat şi care mai puţin?

Deci putem spune că, într-o relaţie care se doreşte de durată, veşnică, se începe de la suflet către trup. Nu se neagă însă realismul atracţiei chimice între doi parteneri!

Această atracţie există şi întotdeauna va exista!

Dacă oferi partenerului sau partenerei ceea ce îşi doreşte, vei fi, inevitabil, satisfacut/-ă pentru ca şi celălalt va fi, la rândul lui, dispus să-ţi gratifice interesul pentru plăcerea lui. Acest tip de comunicare şi dăruire sexuală reciprocă sunt cele ce fundamentează o relaţie pro-

fundă bazată pe compatibilitate; întâlnirile de o noapte fiind urmarea unei atracţii chimice, nevoii de consumare a energiei sexuale, de satisfacere a unui impuls, de trăire a unei placeri de moment.

Compatilitatea există, depinde doar de noi dacă suntem suficienţi de deschişi şi motivaţi ca să o găsim şi în viaţa noastră!

Avocatul răspunde

17

Din drepturile şi obligaţiile c ­ etăţenilor români într-un stat de reşedinţă

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Conform cap.4, secţiunea a VII-a din „Dreptul Diplomatic şi Consular” al reputatului profesor universitar dr. Ion M. Anghel : „Activitatea consulară în rândul cetăţenilor care se află în respectiva circumscripţie consulară reprezintă o manifestare cu multiple valenţe: administrative, juridice, de asistenţă (în sensul cel mai larg al cuvântului), social-politică, etc.

De aceea, consulul trebuie să cunoască bine colectivul de cetăţeni; la nevoie, el trebuie să studieze istoricul formării acelei colonii, interesându-se de situaţia fiecărei persoane în parte, de condiţiile venirii şi motivele rămânerii în străinătate, de pregătirea şi preocupările profesionale pe care le are, precum şi de categoria socială din care face parte, aspiraţiile şi preocupările profesionale pe care le are.

Consulul trebuie să-i cunoască personal, să menţină raporturi frecvente şi sistematice cu fiecare membru, interesându-se de activitatea lui.”

Acest fapt, incontestabil de altfel şi din anumite puncte de vedere total în con-

cordanţă atât cu normele consulare cât şi cu nevoile conaţionalilor noştrii, trebuie să se înscrie totuşi în contextul general legal instituţionalizat atât de normele şi legile naţionale, cât şi de cele internaţionale, comunitar europene, la care cu mândrie ne place deseori să o spunem, că România este în sfârşit parte.

De fapt, însăşi Constituţia României stipulează de o manieră extrem de elocventă şi fără echivoc faptul că „dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care ­România este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele ş tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”

Astfel că, în ciuda exercitării poate în mare măsură pertinentă, bine venită, bine intenţionată, necesară sau suficientă a funcţionarilor consulari, aceasta trebuie sa se desfăşoare fără ştirbirea sau lezarea drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţeanului român, cetăţean care trebuie să se simtă protejat, asistat şi bine consiliat la nevoie de către această autoritate, departe fiind de teritoriul său naţional, ştiut fiind faptul că, relaţia consu-

lară de colaborare cu cetăţenii săi trebuie să ţină seama de cele două coordonate fundamentale: • atragerea atenţiei cetăţenilor români asupra obligaţiei pe care o au de a respecta legislaţia statului de reşedinţă, iar pe de altă parte, să menţină simţul apartenenţei la marea colectivitate, păstrarea sentimentului naţional – istorie, tradiţii, aspiraţii etc. – în calitate de cetăţean român.

Cam acesta ar putea fi mecanismul care ar trebui să regleze relaţiile interactive dintre instituţia consulară şi publicul său ţintă, în speţă cetăţeanul român aflat temporar pe teritoriul unui alt stat şi în nici un caz ca acesta din urmă să se simtă „vânat”, monitorizat, lăsat în voia hazardului, „văduvit” de orice drepturi sau libertăţi.

Nicio clipă nu trebuie pierdute din vedere drepturile esenţiale prevăzute în Constituţia României, respectiv cele statuate de articolele : • 23 - ce se referă la faptul că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile; • 25 – în ceea ce priveşte libera circulaţie, care de asemenea este un drept garantat constituţional; • 26 – referitor la viaţa intimă, familială şi privată, care consacră dreptul potrivit căruia, persoana fizică poate dispune de ea însăşi, atâta timp cât nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri; • 30 – ce garantează dreptul

Stimaţi cititori, aşteptăm să ne scrieţi despre problemele juridice cu care vă confruntaţi şi pentru care aveţi nevoie de consilierea noastră de specialitate, pe adresa de e-mail:

redactia@occidentul-romanesc.com şi vă vom răspunde în cel mai scurt scurt timp. Redacţia

la liberă exprimare a gândurilor sau opiniilor, prin viu grai sau prin scris, imagini, sau alte mijloace de comunicare în public.

De altfel, ele sunt în deplină concordanţă cu cele prevăzute şi de către înaltele foruri europene şi facem referire aici la Convenţia ­Europeană a Drepturilor Omului, care statuează încă de la articolul 1 că „părţile contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în prezenta convenţie”. Şi aici drepturile fundamentale ale persoanei sunt extrem de bine conturate şi punctual considerate, aşa cum rezultă din textul articolelor următoare: Art. 8 – ce consacră dreptul fiecărei persoane la respectarea vieţii sale private, a domiciliului si a corespondenţei personale, mergând mult mai în concret şi stipulând faptul că, nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege sau este necesar pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea unor fapte penale.

Art. 10 – ce relevă foarte clar faptul că orice persoană are dreptul la liberă exprimare, drept care cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a comunica sau primi informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seamă de frontiere. Nu în ultimul rând însă, exercitarea acestor libertăţi poate fi supusă

unor formalităţi sau condiţii prevăzute de lege, ce constituie măsuri de securitate naţională, integritate teritorială sau siguranţă publică, pentru împiedicarea divulgării de informaţii confidenţiale sau pentru garantarea autorităţii sau imparţialităţii puterii judecătoreşti.

De altfel şi legislaţia spaniolă stabileşte o serie de drepturi şi libertăţi pentru cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul Spaniei, aşa cum sunt ele consacrate în articolele din Legea Străinilor şi legislaţia complementară (Ley de Extranjeria y la legislacion complementaria), drepturi, libertăţi şi obligaţii din care putem spicui ca fiind de importanţă majoră: - Dreptul la documente, atât cele ce provin din ţara de origine, cât şi cele dobândite în statul de reşedinţă (documente de şedere sau cu drept de muncă ); - Dreptul la libera circulaţie pe teritoriul spaniol, exceptând anumite restricţii prevăzute pentru cazuri excepţionale de către legea spaniolă; - Dreptul la participare publică, în sensul dreptului de a vota şi de a fi ales în cadrul alegerilor municipale; - Libertatatea de reunire şi manifestare, după obţinerea autorizaţiilor din partea organismelor competente; - Libertatea de asociere; - Dreptul la muncă şi asigurări sociale; - Libertatea de a se afilia la un sindicat şi dreptul la grevă; - Dreptul la educaţie şi şcolarizare gratuită, acces liber

la sistemul de învăţământ şi burse, la fel ca şi populaţia autohtonă; - Dreptul la asistenţă sanitară gratuită; - Dreptul la ajutoare în materie locativă-locuinţă; - Dreptul la asigurări şi servicii sociale pentru cei aflaţi în dificultate medicală sau economică; - Obligaţia cetăţenilor străini de a fi plătitori de taxe şi impozite în egală măsură ca şi cetăţenii statului respectiv; - Obligaţia tuturor cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul spaniol de a cunoaşte şi respecta legislaţia în vigoare în egală măsură ca şi cetăţenii statului respectiv (principiu potrivit căruia necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere, funcţionând în egală măsură ca şi în ­România).

Concluzionând, putem spune că pentru o bună integrare, socializare şi beneficiu al acestui ansamblu de norme naţionale şi internaţionale ce statuează şi garantează drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor români peste hotarele naţionale, acestora le stau la dispoziţie organismele diplomatice române (Consulate, Ambasade), asociaţii româneşti, birouri de consultanţă juridice menite să lămurească sau să soluţioneze o serie de probleme relaţionate cu dreptul naţional sau internaţional, mijloace de informare în masă (publicaţii, posturi de radio sau televiziune cu exprimare preponderentă în limba română).

18

Opinii

Produsul „facultate de studii e ­ uropene”, în România

Dan Luca - Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene - Bruxelles Îmi amintesc, şi acum, despre apariţia în România a primei Facultăţi de Studii Europene.

Atunci, în jurul anului 1994, dacă nu mă înşel, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj punea bazele unei structuri academice, profitând şi de buna implementare a două granturi Tempus. Şi, aşa cum stă bine oricărei inovaţii, întrebările au început să apară: „La ce bun aşa ceva?”, „Ce diplomă vor lua absolvenţii?”, „Cine îi angajează după absolvire?”.

Timpul a confirmat că produsul „facultate de studii europene” a prins în România, iar, acum, la mai bine de 15 ani de la momentul Cluj 1994, avem facultăţi sau mastere în studii europene aproape în fiecare judeţ din România. Nu este momentul să analizăm calitatea acestor instituţii, ci să lăsăm piaţa să cearnă bunul de rău.

Există, însă, momente critice în istoria unei naţii, când anumite decizii trebuie luate pentru a ajuta o corectare a deficienţelor. România trăieşte anul cinci de membru UE cu puţin entuziasm. Iar, dacă speranţa moare ultima, permiteţi-mi să zic că prea puţini mai cred că UE are puterea de a face fericit românul de rând.

Absolvent român, derută maximă Există un paradox greu de depăşit însă. Avem nevoie de specialişti pentru a beneficia de statutul de membru UE şi, în acelaşi timp, avem mii de absolvenţi „de studii europene” în fiecare an.

Absolventul român de studii europene intră pe o piaţă a muncii insuficient dezvoltată.

La nivel local există câteva locuri pe la Primărie sau Prefectură, şi pe la ceva agenţii descentralizate. La nivel naţional, câteva locuri pe la Executiv şi pe la Parlament. Dacă ar fi să comparăm cu alte ţări europene, nu cred că stăm rău la oferta instituţională pentru experţii comunitari, chiar dacă mai e loc de îmbunătăţit, în special la capitolul remunerare. Alte sectoare însă sunt deficitare în ofertă. Integrarea României în UE nu este doar treaba exclusivă a instituţiilor româneşti, priveşte în egală măsură sectorul privat, organizaţiile guvernamentale, pre-

sa şi alţi jucători într-o piesă complexă, în care România are nevoie de resurse.

Piaţa expertului european din Bruxelles Aproximativ 100.000 de oameni îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles-ul european şi, dintre aceştia, doar 50% lucrează în instituţiile europene. Regiunile şi marile oraşe europeane se regăsesc şi la Bruxelles - o „aglomeraţie” de peste 400 de entităţi juridice, în care lucrează permanent cel puţin 2.000 de persoane.

Centrele de gândire („think tank-urile”) au şi ele un rol deosebit în lumea afacerilor europene. O statistică recentă ne arată că avem un număr de 46 de centre de gândire inserate în capitala Europei.

Consultanţii sunt masiv reprezentaţi în Bruxelles. Câteva sute de companii îşi prezintă serviciile celor interesaţi, oferta fiind diferită ca preţ sau calitate de la o marcă la alta. E greu de clasificat firmele de consultanţă. În opinia mea acestea se grupează în 4 categorii mari: specializate pe relaţiile cu presa (PR), pe lobby-ul legislativ (PA), pe managementul proiectelor europene şi pe managementul asociativ. Unele firme din Bruxelles se pot încadra în fiecare din cele 4 categorii, altele doar în una sau două. Într-o lume atât de dinamică e normal ca şi presa să îşi trimită reprezentanţii. Bruxelles-ul este, în opinia experţilor, cel mai mare pol de presă din lume, dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în acest oraş. În jur de 1.500 sunt acreditaţi la Comisia Europeană, plus încă pe atâţia care scriu corespondenţe de presă de la Bruxelles.

Asociaţiile profesionale (grupurile de interese) sunt cheia în implicarea stakeholderilor din România. Trebuie să existe un proces de coagulare şi consolidare a acestora. Dacă la nivel comunitar, doar în Bruxelles, avem în jur de 3.000 de federaţii, fiecare încadrând în staff-ul lor în medie cinci persoane, în ­România e altă poveste. Suntem o ţară mare, a şaptea putere politică a UE, nu? În mod normal, fiecare dintre aceste federaţii europene au, sau trebuie să aibă, un corespondent în România. Doar dacă 1.000 dintre ele ar activa normal în România, aşa cum se aşteaptă

de la mecanismul comunitar, cu echipe mici, de 2-3 persoane, şi am ajunge la câteva mii de absolvenţi de studii europene care ar găsi un loc de muncă calibrat pe pregătirea lor. Şi putem continua extrapolarea la nivel de sector neguvernamental, unde, hai să fim serioşi, există câteva zeci de mărci de calitate şi mii care se joacă cu aplicaţii europene fără a înţelege nici măcar diferenţa dintre Consiliu şi ­Comisia Europeană.

Cine face politica europeană a României?

Integrarea europeană a ­României nu se poate face doar cu 100 de oameni care formează echipa Reprezentanţei Permanente a ­României pe lângă UE şi încă vreo sută în România, frustraţi de salarizările instituţionale româneşti şi suprasolicitaţi în responsabilităţi.

Cine şi cum face politică europeană în România? Este o întrebare fundamentală a anului 2011. Dacă nu înţelegem realitatea, ne vom mărgini în a propune doar iniţiative geo-politice la nivel european (Dunăre, Moldova, Delta ­Dunării), fără a juca pe dosarele tehnice. Şi sunt mii de dosare tehnice în care ­România poate câştiga sau pierde.

Tactica unui Guvern responsabil Merg chiar mai departe cu o sugestie Guvernului actual sau, dacă nu, celui care va urma şi va avea timp să asculte. Nu neglijaţi Europa şi transformaţi totul într-un populism neînţeles! Aveţi un plan, o strategie, o tactică, dar stimulaţi – chiar şi printr-un program guvernamental – absorbţia absolvenţilor de stu-

dii europene în mecanismul „României complete”. Clădiţi armata de specialişti de la primul om şi nu defilaţi cu promisiuni efemere. Efectul se va vedea mai repede decât credeţi, transformând România într-un jucător european, cu absorbţie imediată a fondurilor comunitare spre beneficiul întregii populaţii.

• Dan Luca, directorul şi fondatorul EurActiv, îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles încă din 1997. Este în permanent contact cu instituţiile europene, grupurile industriale sectoriale, corporaţii, sindicate, companii de consultanţă, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţele regiunilor de dezvoltare şi think tank-uri.

Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, cu specializarea comunicare, Dan Luca combină activitatea de afaceri cu cea academică - predă cursul de „Tehnici de comunicare în UE” în cadrul a două universităţi, din Bruxelles şi Gorizia (Italia), şi este autorul a trei cărţi, în cadrul cărora vorbeşte despre România în contextul afacerilor europene şi despre dilemele comunicării comunitare. „România acordă, anual, mii de diplome academice în studii europene şi, totuşi, nu avem experţi care să relaţioneze structurile româneşti cu cele comunitare. Sectorul privat românesc deţine cheile unei mobilizãri româneşti, atât de aşteptată de populaţie”, consideră Dan Luca.

Redacţia

Copii şi copilărie în pictura universală 1 iunie, Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului, poate fi un bun prilej de a rememora o temă, e adevărat, nu foarte frecventată în istoria picturii, în comparaţie cu altele: portretul care are ca subiect chipul copilului şi scena de gen legată de obicei de jocurile de copii. În dreptul ultimei se află înscrisă o capodoperă: Jocuri de copii de Pieter ­Bruegel cel Bătrân, ulei pe lemn de stejar. Tabloul, pictat în 1560, se află la ­Kunsthistorisches Museum din Viena. Pentru amatorii se statistici, scena compusă de pictorul flamand, care are drept decor o stradă, cuprinde peste 250 de copii care se joacă cu butoaie, cercuri de butoaie şi alte obiecte devenite jucării în imaginaţia celor mici. „Industria” jucăriilor era mai mult decât precară în epocile vechi, dar

fantezia copiilor găsea pretutindeni obiecte pe care să le transforme în subiect sau accesoriu al jocului. Aceasta ar fi, poate, intenţia pictorului flamand care imaginează această complexă scenă cu o risipă de mişcare. Jocuri de copii explorează, în epocă, un domeniu tematic deloc familiar picturii, rămânând de altfel printre puţinele tablouri pe această temă.

Mult mai bine reprezentat este portretul, de la imaginea canonică a Fecioarei cu pruncul la adorabilele chipuri de prinţi şi prinţese (infantele, meninele lui Velázquez) sau la pictura modernă. Reproducem câteva dintre aceste portrete şi scene de gen, unele celebre, altele mai puţin cunoscute.

Puşa Roth - Radio România Actualităţi

America

19

Foştii preşedinţi ­americani fac ­milioane de dolari din discursuri Marian Petruţa - Chicago, USA www.RoUSA.blogspot.com

După 8 ani la Casa Albă timp în care s-a aflat nu doar în centru atenţiei naţionale ci şi în a cele mondiale, mai ales pentru cele două războaie în care America a fost implicată, fostul preşedinte american George W. Bush pare să cam fi dispărut din viaţa publică.

Nu prea mai apare pe la televizor, prin presă, imediat după uciderea lui Osama bin Laden a refuzat invitaţia lui Barack Obama de a îl însoţi în New York, dând impresia că s-ar fi pensionat complet. Nu chiar. Conform purtătorului sau de cuvânt, David Sherzer, fostul preşedinte George W. Bush se pare că ar fi căştigat de când nu mai este în funcţie

nu mai puţin de 15 milioane de dolari. Aceşti bani i-a făcut din cele aproximativ 140 de prelegeri şi cuvântări pe care le-a ţinut cu diferite ocazii, la evenimente unde a fost invitat să vorbească. Un calcul simplu arată faptul că în medie un discurs pe care îl ţine fostul preşedinte Bush costă peste 100 mii de dolari.

Un alt fost preşedinte american care a câştigat sume substanţiale din discursuri este Bill Clinton. Conform Washington Post doar în primii şase ani după ce a părăsit Biroul Oval, Clinton a adunat aproape 40 de milioane de dolari din discursuri. De menţionat însă faptul Bill Clinton a părăsit Casa Albă plin de datorii. Scandalul Monica ­Lewinsky în care a fost implicat, cât şi alte cheltuieli acumulate în timpul mandatului de preşedinte, adunate, au to-

talizat aproximativ 12 milioane de dolari. Acestea au fost plătite însa rapid în următorii ani, Clinton ţinând în 2006 în medie câte un discurs pe zi.

Nu toate discursurile sale au fost plătite, unele din ele fiind facute în mod voluntar pentru fundaţia care îi poarta numele. Doar într-o singură zi. în

urma a două discursuri ţinute în Canada acesta a câştigat aproape o jumătate de million de dolari. O altă sursă de venit a fost cartea sa autobiografică “ My life” pe care a promovat-o intens peste tot în lume, Bill Clinton fiind prezent acum câţiva ani chiar şi în România.

Jimmy Carter, Ronald Regan sau George Bush Sr. se numără printre ceilalţi foşti preşedintii americani care după terminarea mandatului au făcut milioane de dolari din discursurile pe care le-au ţinut, în special în afara Statelor Unite.

aceştia erau staţionaţi pe teritoriul României dar răspundeau diplomatic şi de ţările vecine Bulgaria sau Serbia.

Diplomaţii americani de la acea vreme aflaţi la noi în ţară erau John B. Jackson sau John R. Carter. Peter ­Augustus Jay a fost primul ministru American desemnat pe 18 aprilie 1921 să servească exclusiv România. Acesta şi-a prezentat acreditarea pe 30 iunie acelaşi an, şi-a servit în această funcţie până pe 9 mai 1925.

Prima misiune diplomatică românească în SUA România şi-a stabilit prima misiune diplomatică în ­America pe 15 ianuarie 1918 când ministru Constantin ­Angelescu şi-a prezentat acreditarea la Washington DC.

România declară război Statelor Unite Relaţiile româno americane s-au deteliorat în 1941 când România alăturându-se ­Germaniei a declarat război Statelor Unite pe 14 decembrie 1941. Ambasadorul Franklin Mott Gunther moare în ­Bucureşti pe 22 decembrie înainte să poată părăsi ţara. SUA au declarat război ­României şase luni mai tarziu, pe 5 iunie 1942.

Restabilirea relaţiilor diplomatice americano-române Relaţiile dintre cele două ţări au fost restabilite pe 1 octombrie 1946 când Mihai Ralea şi-a prezentat acreditarea la Washington fiind primul ministru român acreditat după cel de-al II-lea Război ­Mondial. Un an mai târziu pe

25 septembrie 1947, Rudolph E. Schoenfeld şi-a prezentat acreditarea la Bucureşti.

Delegaţia Americană în ţara noastră a fost ridicată la statutul de ambasadă pe 1 iunie 1964. Însărcinatul interimar cu afaceri al SUA în ţara noastră era John P. Shaw. Pe 4 decembrie 1964 William A. Crawford, aflat în România în funcţia de ministru încă din 1962, a fost avansat la gradul de ambasador. Acesta şi-a prezentat acreditarea pe 24 decembrie 1964.

Tot în 1964 delegaţia românească din Washington DC a fost avansată la statutul de ambasadă, pe 14 august 1964. Ambasadorul român de la acea vreme era Petre ­Bălăceanu.

Scurt istoric al ­relaţiilor ­diplomatice americano ­române până după cel de-al II-lea Război Mondial Primul document diplomatic Prima înţelegere diplomatică între România şi SUA a fost o convenţie privind drepturile, privilegiile şi imunităţile consulare ale diplomaţilor americani prezenţi în ţara noastră.

Aceasta a fost semnată pe 17 iunie, 1881 la Bucureşti şi-a intrat în vigoare pe 13 iunie, 1883.

Primul consul american la Bucureşti, un ungur Arhivele Departamentului de Stat al SUA atestă faptul că primul consul american, delegat în ţara noastră datează din perioada când noi eram încă sub dominiaţia otomană. În 1858, Statele Unite au trimis primul lor consul, Henry Romertze, în oraşul Galaţi pentru a asista transporturile navale.

Louis J. Czapkay, maghiar de origine şi resident în California, a fost primul diplomat american delegat să reprezinte interesele SUA la Bucureşti, pe 20 iunie, 1867. Acesta a servit în acestă funcţie până în februarie 1869. Succeso-

rul său Benjamin Franklin Peixotto, a fost numit pe 29 iunie, 1870 ca şi o îngrijorare a Statelor Unite cu privire la situaţia evreilor din România.

Acestora le era refuzată cetăţenia si erau supuşi la diferite persecuţii. Peixotto era avocat de profesie în oraşul californian San Francisco, fiind susţinut de către o grupare a oamenilor de afaceri evrei din America, Franţa şi Anglia.

Rolul consulului american a fost nu doar să pledeze în favoarea evreilor din ­România ci şi să pună bazele unor şcoli şi societăţi culturale. Mandatul sau a durat din 20 februarie 1871, până pe 18 iunie 1876.

SUA recunoaşte independenţa Regatului României Pe 11 iunie, 1880 Eugene Schuyler a fost numit agent diplomatic şi consul general SUA la Bucureşti. Acesta şi-a prezentat acreditarea pe 14 decembrie, 1880. Pe 21 decembrie 1880, a fost avansat şi promovat la statutul de însărcinat cu afaceri, prezentându-şi acreditarea pe 25 ianuarie 1881. Pe 7 aprilie

1881 Statele Unite recunoşteau independenţa României.

Reprezentantul official SUA la acea vreme, fiind primit în audienţă la regele Carol, căruia i-a făcut cunoscut faptul că America recunoştea regatul românesc. Secretarul de Stat american de la acea vreme, James Blaine, dăduse undă verde acestei recunoaşteri şi-a trims pe Schuyler la Bucureşti, după ce în prealabil şi celelalte mari puteri ale europei recunoscuseră independenţa ţării noastre. Pe 16 mai 1881, Schuyler a fost reacreditat în funcţie. Schuyler a fost avansat în grad de ministru rezident şi consul general pe 7 iulie 1882, iar pe 8 septembrie acelaşi an şi-a prezentat acreditarea.

Totodată el a fost acreditat şi pentru Grecia şi Serbia, ulterior mutându-şi rezidenţa la Atena. A fost rechemat din funcţie însă, pe 7 septembrie 1884. Din 1885 până la 1905 miniştri americani care răspundeau de ­România, erau acreditaţi şi pentru Grecia şi Serbia. Începând cu 1905

Tradiţii româneşti

20 IU N IE

Denumirile populare ale lunii Iunie: • cireşar, • cireşel, • luna cireşelor

Sfaturi generale: „Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră.

Seamănă ridichi de toamnă.

Când iarba e mai în floare, coseşte-o. De pătimesc porcii de grumazi, din cauza căldurii, dă-le leacuri pentru stomac.

Astfel, este în apotecă pulberea de Helleborus albus. La cei mari le dai cât ţine vârful cuţitului, la cei mici pe jumătate. Sapă viile a doua oară înainte ori după înflorire. De umblă furnicile la coşniţe, Rusaliile (din latină rosalia), cunoscute şi drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit), sunt o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus din ­Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti (Şavuot), la 50 de zile de la învierea lui Isus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de ­Cinzecime (în latină Pentecostes, în franceză Pentecôte, în germană Pfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).

ca sufletele adormiţilor să se întoarcă în tihnă în locurile de unde vin. De asemenea, se face legătura şi cu superstiţiile legate de rusalce, zâne ale apelor, care luau minţile bărbaţilor. Pentru a se feri de rusalce, oamenii purtau frunze de pelin. Se mai credea de asemenea că dacă te speli în ziua de Rusalii există pericolul să mori înecat. Aceste superstiţii ajunse la rangul de tradiţii populare se păstrea-

aducând totodată noroc, sănătate şi belşug oamenilor, animalelor şi semănăturilor (vor înflori ca Sânzienele).

Interzis la cusut, spălat şi măturat Noaptea, Sânzienele, nişte fete frumoase care trăiesc neştiute în păduri şi câmpii, se prind în horă şi împart rod bogat holdelor. Ele cântă minunat şi dau puteri deosebite florilor şi buruienilor care devin plante de leac pentru toate

Alături de marele eveniment creştin al naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, românii mai sărbătoresc şi ­Sânzienele sau Drăgaica. Se spune că noaptea de 24 iunie este una magică. Toate ierburile capătă puteri de leac, neobişnuite.

Ziua este aproape de solstiţiul de vară, când soarele stă cel mai mult pe cer. Rusaliile derivă din sărbătoarea romană ­Rosalia, când se puneau trandafiri pe morminte. Dacii au preluat sărbătoarea şi au continuat să o celebreze ca pe o sărbătoare a morţilor, de unde mai târziu s-a ajuns la pomenirea morţilor: Moşii de vară.

Se spune că sufletele celor morţi se întorc printre cei vii în Joia Mare şi se întorc înapoi de Rusalii, iar atunci trebuie să se facă pomeni pentru

ză în Oltenia şi Muntenia. În schimb, obiceiurile nopţii de Sânziene este specific întregii ţări şi este încă respectat la sate.

Apărarea gospodăriei Sânzienele sunt plante cu flori galbene-aurii şi plăcut mirositoare. Cresc prin livezi, păşuni, margini de păduri şi poieniţe. Însoţite de muzică şi chiuiturile flăcăilor, fetele adună „florile de sânziene” în buchete, fac colane şi împletesc cununi circulare şi cruciforme sau le strâng în bucheţele. Aceste coroniţe şi buchete sunt aduse în sat, unde sunt aşezate pe porţi, uşi, ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în straturile de legume, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria de puterea forţelor malefice,

bolile. Femeile au cele mai multe şanse să rămână însărcinate, iar păsările cerului şi animalele se înmulţesc. Tot Sânzienele apără semănăturile de grindină. La ţară, aceas-

închide-le calea, ungând cu petroleu scândura pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişine şi strugurei pentru iarnă. Seamănă rapiţă.”

Prevestiri de timp: • Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă.

• Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin.

• Iunie umed şi rece strică întreg anul.

• Călătoria furnicilor vesteşte an bun.

• Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult.

•Săritul peştilor vesteşte furtună.

• De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară.

• Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor.

• Vânt de roadă, vânt de poame.

• Dacă bate în iunie vântul de miazănoapte, atunci rodeşte grâu mult.

• Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai.

Rusaliile şi Sânzienele - între tradiţii populare şi sărbători religioase tă zi este respectată cu sfinţenie pentru că, în caz contrar, zânele se fac surate bune cu înrăitele Rusalii sau Iele. Se zice că femeilor care nu ţin tradiţia li se poceşte gura, însă nici bărbaţii nu sunt scutiţi de pedepse îngrozitoare. Dacă mint, jură strâmb ori fac rău semenilor la această dată, ei pot rămâne fără vlagă în oase sau, după caz, fără vedere.

Sânzienele sunt zâne justiţiare, îi apără pe cei slabi şi umiliţi, în faţa celor care-i batjocoresc. Oamenii de la ţară cred că, în această noapte, fetele dansează goale în pădure.

Cel care le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. De ­Sânziene sunt interzise: spălatul, cusutul ori măturatul. Cine nu respectă aceste „legi” este în pericol de a fi fulgerat.

Căsătoria făcută de Sânziene este cea mai fericită Noaptea de Sânziene e un prilej minunat pentru cei care vor să-şi unească destinele. Încă din zori, tinerele fete trebuie să-şi spele feţele cu rouă, dar mai ales să fie cuminţi.

Secretul unei căsnicii fericite pentru tot restul vieţii este tocmai alegerea acestei zile pentru nuntă. Fetele bune de măritat culeg flori de sânziene de pe câmpuri şi apoi împletesc din ele cununiţe pe care le aruncă peste case. Dacă acestea se lovesc sau se agaţă de horn, e semn că nunta se apropie. „Du-te, Soare, vino, Lună Sânzienele îmbună, Să le crească floarea - floare, Galbenă, mirositoare, Fetele să o adune, Să le prindă în cunune, Să pună la pălărie, Floare pentru cununie, Babele să le rostească, Până-n toamnă să nuntească.”

A doua zi, în zori, cetele de feciori străbat satele cu flori-

le de Sânziene la pălărie, în semn că au văzut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i interesează. Ei cântă, chiuie şi strigă: „Du-te, Lună, vino, Soare, Că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite, Zac sub hornuri azvârlite.”

Cea mai cuminte şi frumoasă fată este aleasă Drăgaică în cadrul unei ceremonii la care participă întreaga comunitate.

Ea este împodobită cu spice de grâu. Alaiul pleacă pe la casele oamenilor şi fiecare gospodar primeşte câte un pai de grâu. Sătenii aşează aceste mici talismane cât mai sus, pe grindă sau în şură sperând ca până acolo să se înalţe grânele până la toamnă.

Leac de boli În noaptea de Sânziene, femeile pornesc în plină noapte spre locuri ştiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac şi descântece. Multe din florile şi ierburile care se culeg în

această zi, se duc la biserică, cu credinţa că vor fi sfinţite şi prin aceasta vor fi curăţite de influenţele negative ale ­Rusaliilor, un fel de zâne rele ale pădurilor. Numai astfel, se zice, vor fi bune de leac.

Sărbătoarea de Sânziene are şi un caractet funerar.

Tot acum sunt Moşii de ­Sânziene, din ciclul Moşilor de vară, când se dau de pomană, pentru sufletele celor dispăruţi, fructe şi legume. Copiii sunt stropiţi cu apă pentru a fi feriţi de boli, iar oamenii suferinzi de reumatism trebuie să intre de dimineaţă în râu până la brău şi aşa să aştepte răsăritul. Ei vor privi soarele în apă, nu pe cer, şi doar aşa, cică, se vor vindeca. Întreaga natură este implicată în sărbătoarea de Sânziene, iar ciocârlia, care-şi începe cântatul la echinocţiul de primăvară, încetează să mai cânte după această dată. Tradiţia spune că verbina culeasă în noaptea de Sânziene are efect în farmecele de dragoste. De asemenea, florile de sânziene nu trebuie smulse sau rupte, ci tăiate dintr-o singură lovitură cu cuţitul, timp în care se rostesc versuri speciale.

A consemnat, Tiberiu ­Grădiştean Timişoara, Redactor

Bucătăria de acasă Borş ­simplu de legume O reţetă de borş cu legume din: cartofi, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ardei gras, ceapă, roşii, bulion, ulei şi borş.

Ingrediente: • 2 cartofi mari • 3-4 morcovi • 1 rădăcină de pătrunjel • 1 păstârnac • 1 ardei gras

Pui la cuptor cu tăiţei şi leurdă O reţetă de pui la cuptor cu tăiţei şi leurdă din: fileuri de pui, sare, piper, ulei, ceapă verde, smântână, vin alb, spaghettini şi leurdă.

Ingrediente: • 4 fileuri de piept de pui (a cca 150 g) • sare • piper • 5 linguri ulei • 2 cepe verzi • 100 ml vin alb • 200 g smântână • 400 g spaghettini • 1 mână leurdă, tocată Mod de preparare: Se încălzeşte cuptorul la ­120°C. Se sărează şi se piperează carnea; se prăjeşte de jur-împrejur în 2 linguri de ulei cca 6 min. Se scoate din tavă şi se mai coace la cuptor cca 25 min.

Se taie ceapa rondele şi se că-

leşte într-o lingură de ulei; se stinge cu vin şi se dă în clocot.

Se adaugă smântână, se amestecă şi se mai dă într-un clocot; se sărează şi se piperează.

Se fierb pastele al dente şi se călesc în 2 linguri ulei; se adaugă leurda şi se servesc cu pui şi sos.

• 2 cepe • 2-3 roşii • 2 linguri cu bulion • ulei • borş la pliculeţ • pătrunjel verde Mod de preparare Înăbuşă ceapa şi rădăcinoasele tăiate cubuleţe în două linguri cu ulei şi puţină apă.

Stinge cu bulion şi lasă un minut pe foc. Adaugă 2 l de apă. Lasă la fiert.

Când dă în clocot, adaugă cartofii şi ardeiul tăiat cubuleţe.

Spre final, adaugă o lingură cu ulei şi roşiile decojite şi tăiate cubuleţe. Acreşte cu borş după gust. Mai lasă pe foc cateva minute.

Serveşte cu pătrunjel verde tocat deasupra.

Timp de preparare: 70 min Timp de aşteptare: 24 ore Ingrediente: • 500 g zmeură • 600 g zahăr • 2-3 lămâi Preparare: • Se pune zmeura într-o strecurătoare şi se spală bine cu apă rece. După ce a fost lăsată să se scurgă câteva minute, se pune într-un borcan şi se zdrobeşte cu mâna. Borcanul se acoperă cu un tifon şi se pune la loc rece, pentru a lăsa sucul să fermenteze circa 48 de ore. După acest interval, fructele se storc printr-un tifon umed sau printr-o maşină de stors fructe.

• Peste sucul obţinut, se adaugă zahărul şi zeama de la 2-3 lămâi, care va înlesni dizolvarea zahărului şi va acidula

siropul. Se amestecă siropul până ce zahărul s-a dizolvat complet, apoi se toarnă într-o sticlă. Se acoperă sticla şi se pune într-un loc răcoros.

• Când se va consuma, se va îndepărta mai întâi de la suprafaţă dopul format în urma fermentaţiei. Se poate bea cu apă plată sau minerală.

Sirop ­acidulat de zmeură

Calendarul ortodox - iunie 2011

Îngheţată de căpşune cu ananas O reţetă gustoasă de îngheaţată de căpşune cu ananas din: zahăr, compot de ananas, frişcă, căpşune, sos de căpşuni şi lămâie.

21

Ingrediente: • 300 g zahăr • 1 cutie compot (600 g) de ananas • 300 ml frişcă lichidă

• 150 g căpşune • sos de căpşuni • 1/2 lămâie Mod de preparare: Cu trei ore înainte de preparare, introduci frişca în frigider.

Scurgi ananasul din compot.

Speli şi laşi la scurs căpşunele.

Baţi frişca împreună cu 150 g zahăr, apoi o dai la rece. Tai ananasul în cubuleţe sau îl pasezi în blender.

Cureţi căpşunele de codiţe şi le pasezi. Dizolvi zahărul rămas în siropul compotului de ananas amestecat cu zeama de lămâie, apoi adaugi piureul de căpşune şi coaja rasă de lămâie şi omogenizezi. Încorporezi în frişcă ananasul şi pasta de căpşune. Torni compoziţia în vase de plastic, pe care le introduci în congelator, pentru 3 ore.

Asortezi îngheţata cu sos de căpşuni şi o decorezi cu căpşune proaspete.

Reţete trimise de Mirela Brânduşan, din Năsăud, Judeţul Bistriţa Năsăud

Terapia verde

22

Zmeurul – Efecte terapeutice

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia

Zmeurul în tratamentele naturiste Din experienţele anterioare rezultă că în prevenirea şi combaterea multor afecţiuni maladive se folosesc atât fructele cât şi frunzele, mugurii şi mlădiţele tinere ale tufelor.

Fructele de zmeur au o compoziţie chimică foarte diversă, ce se corelează cu proprietăţile terapeutice şi cu acţiunile specifice în vindecarea diferitelor boli. De asemenea, aciditatea totală a fructelor prezintă proprietăţi aperitive, stimulând secreţia salivei, a sucurilor gastrice şi intestinale.

Valoarea nutritivă şi terapeutică a fructelor creşte în mod semnificativ prin ansamblul vitaminic foarte complex în care predomină vitamina C, B1, B2, D, P, PP şi beta-caroten. Pentru păstrarea conţinutului vitaminic trebuie să se ţină seama de posibilitatea degradării rapide prin fierbere la temperaturi mai mari de 400°C, în procesul de oxidare la aer şi la contactul cu vasele de cupru utilizate adesea la transportul, prelucrarea şi depozitarea fructelor. Conţinutul ridicat de săruri minerale, uşor asimilabile (K, Ca, P, Mg, Mn, Fe, Zn, Cu), reprezintă sursa naturală a componentelor primare, necesare sintezei de principii active cu acţiuni terapeutice. Aceste săruri minerale (4-5 g la litru suc) constituie materialul de construcţie pentru nervi, vase şi sânge şi au rol de neutralizare a acţiunii dăunătoare a acidului uric, menţinând alcalinitatea sângelui între limite normale.

Proprietăţile terapeutice ale fructelor vizează, în primul rând, afecţiunile interne având efecte astringente, antibacteriene, antidiareice, antiinflamatoare, diuretice, depurative, stomahice, vitaminizante şi energizante. În afecţiunile externe acţionează în îngrijirea pielii prin efecte de regenerare, astringente, exfoliante şi de catifelare.

Siropul de zmeură, remediu pentru refacerea coardelor vocale

Fructele proaspete sau transformate în sirop se folosesc în terapia medicală ca remedii excepţionale în boli ale tubului digestiv (diaree rebelă, arsuri gastrice, ulcere gastro-duodenale, pancreas), în afecţiunile pulmonare (tuse, bronşită, sensibilitate la răceală şi răguşeală, febrifug în gripe). Îndulcit cu miere de albine, siropul are efecte uimitoare în refacerea coardelor vocale. La copii se recomandă în bronşită cronică şi amigdalite recidivante, iar la femei în tratamentele pentru cistită, pielonefrită, dismenoree şi metroragii.

Siropul este un excelent mijloc de tratament al bolilor cardiace cu dureri, în tulburări de tranzit, afecţiuni oculare (conjunctivită), astenie şi boli de piele (eczeme, pustule, răni, erupţii tegumentare).

Efectele terapeutice de excepţie ale zmeurului, urmărite separat pe organe vegetale (fructe, frunze, flori, muguri, lăstari), constituie o motivaţie de mare perspectivă pentru înfiinţarea unor plantaţii intensive de zmeur, cu suprafeţe în creştere an de an.

Moduri de utilizare a fructelor Fructele sunt foarte mult solicitate pentru consum în stare proaspătă sau prin procesare industrială şi casnică în diferite forme alimentare, semipreparate sau finite, deosebit de gustoase şi hrănitoare (pastă, dulceaţă, gem, marmeladă, peltea, jeleu, şerbet, fructe congelate şi zaharisite, îngheţată, compoturi, siropuri, vin aromat, vermut, lichior (zmeurată), sucuri pasteurizate, concentrate şi alcoolizate).

Fructele proaspete se consumă ca desert, cu efect înviorător şi răcoritor sau ca medicament, înainte de fiecare masă, câte 200-300 g pe stomacul gol timp de 12 zile. După ce s-a consumat porţia de fructe nu se mănâncă nimic timp de 4 ore, deoarece fructele au efecte de încetinire a proceselor digestive şi de reducere considerabilă a foamei.

Prin prelucrare casnică sau industrială se prepară siropul, dulceaţa, jeleul, lichiorul, sucul, oţetul aromat şi spuma cu griş.

Cataplasmele cu frunze de zmeur vindecă panariţiul Sub formă de cataplasme se aplică pe răni, eczeme, panariţiu, abcese, furuncule, sâni dureroşi înainte de menstre şi erupţii cutanate datorită proprietăţilor dezinfectante.

Frunzele proaspete se consumă în supe de verdeţuri prin amestecare cu frunze de mur şi urzică vie, bănuţei şi patlagină.

Florile de zmeur se folosesc sub formă de infuzii pentru comprese aplicate pe pleoape în caz de conjunctivite sau în tratamente contra tusei şi a răcelilor.

Fiind o plantă meliferă, florile

constituie o importantă sursă de nectar pentru albine în prepararea mierii şi a altor produse apicole.

Mugurii de zmeur se culeg primăvara devreme, se zdrobesc şi se conservă în miere de albine. Un alt lot de muguri se usucă şi se macină fin până la forma de pulbere din care se ia câte o linguriţă de 4 ori pe zi având rol de progesteron natural şi reglator al activităţii ovarelor.

Pulberea din muguri, recomandată în timpul menopauzei Tratamentul cu pulbere din muguri ţine sub control toate reacţiile legate de menopauză (bufeuri şi usturimi în zona genitală). Femeile care vor să renunţe la contraversatele anticoncepţionale pot recurge la tratamentul cu muguri de zmeur pentru a preîntâmpina eventualele tulburări emoţionale şi hormonale. După un tratament de lungă durată se vor încetini considerabil procesele de îmbătrânire, în paralel cu efectele terapeutice sigure contra chisturilor ovariene, fibrom uterin, noduli mamari şi sindrom premenstrual.

Pe lângă pulberea din muguri se poate folosi şi tinctura din muguri, eficientă în tratamentele pentru chist ovarian, fibrom uterin, amenoree, metroragii, menoragii, metrite, iminenţă de avort şi pilozitate excesivă.

Mlădiţele de zmeur sunt utilizate la prepararea unor medicamente cu o largă aplicabilitate în tratarea diferitelor afecţiuni maladive. Mlădiţele proaspete se cântăresc şi se introduc într-o sticlă brună pentru macerare timp de 4-5 zile în alcool de 90 care acoperă în întregime materialul vegetal. Se adaugă un amestec de apă, glicerină (în raport 1 : 1) astfel ca solventul (alcool, apă, glicerină) să fie în cantitate de 20 de ori mai mare decât greutatea mlădiţelor. Se continuă macerarea încă 3 săptămâni după care se decantează, cu stoarcere, se strecoară prin tifon, se lasă în repaus încă 48 de ore şi se strecoară încă o dată. Tratamentele cu extract glicero-alcoolic din mlădiţe au efecte excepţionale contra bolilor aparatului genital feminin, restabilind echilibrul ovarian dereglat.

Consumând câte 30-50 picături, dimineaţa şi seara, luate cu 7 zile înainte de ciclu şi în timpul ciclului, extractul din mlădiţe are bune efecte în combaterea tulburărilor premenstruale, cu dureri de sâni şi de abdomen şi cu tensiune nervoasă, precum şi în dereglările de ciclu menstrual (metroragie funcţională, manoragie, amenoree, dismenoree şi pierderi abundente de sânge).

Extractul din mlădiţe de zmeur previne îmbătrânirea precoce la femei Efecte deosebit de bune se

constată şi în combaterea fibromului uterin, a chisturilor ovariene, tulburări de menopauză, tulburări de libidou, frigiditate, iminenţă de avort, metrite şi vaginite, hipogonadism şi tulburări endocrine la pubertatea fetelor cu pilozitate excesivă. De asemenea, acţionează în prevenirea îmbătrânirii precoce a femeilor.

Pentru mărirea eficacităţii tratamentului, se recomandă unele asocieri ale extractului din mlădiţe de zmeur cu: - coacăz negru pentru chist ovarian; - coacăz negru, mure şi alun pentru fibrom uterin; - rozmarin şi merişor pentru menopauză cu tulburări şi pentru evitarea îmbătrânirii precoce a femeilor.

Cure lungi cu zmeură stabilizează glicemia la diabetici Proprietăţile terapeutice sunt multiple: astringente, antidiareice, dezinfectante, cicatrizante, antihemoragice, depurative, uşor diuretice, sudorifice, neutralizante în aciditatea gastrică, reglatoare hormonal şi tonic-răcoritoare.

Efectele medicinale sunt legate de unele afecţiuni digestive ca: diaree, dizenterie, enterocolite, pancreatite, congestii hepatice, spasme gastro-intestinale, dereglări ale tranzitului intestinal, hiperaciditate gastrică, infecţii bucale şi stomatite. În plus, favorizează eliminarea toxinelor şi a colesterolului din sânge, intensifică sudoraţia, îndepărtează senzaţia de arşiţă internă, dureri de cap, răceli, bronşite. În diabetul zaharat sunt indicate cure de lungă durată pentru stabilizarea glicemiei, în amestec cu frunze de afin şi mur.

Frunzele proaspete sau uscate, cu gust plăcut şi uşor acrişor,

tite, laringite, faringite, inflamaţii ale gâtului, tuse, răceli şi nevralgii dentare datorită calităţilor calmante şi emoliente.

Reţete de dulceţuri preparate în casă Siropul de zmeură se prepară dintr-un kg de fructe bine spălate, puse într-un borcan, unde se zdrobesc cu o lingură de lemn. Se leagă borcanul la gură cu un tifon şi se ţine 2-3 zile, amestecându-se zilnic pentru a nu prinde mucegai.

Sucul lăsat în borcan se trece prin tifon dublu sau triplu, udat în prealabil cu apă şi se stoarce. Se lasă acoperit 24 ore pentru limpezire şi se trece în alt vas. La fiecare litru de suc se adaugă câte 1,25 kg zahăr şi zeama unei lămâi pentru conservare şi păstrarea culorii (sau o aspirină zdrobită la un litru suc). Totul se trece într-un vas smălţuit, cu volum dublu faţă de cantitatea de sirop. Se amestecă până la dizolvarea totală a zahărului, se fierbe la foc mic timp de 30 minute şi se amestecă continuu până dispare spuma. Siropul fierbinte se toarnă în sticle sterilizate şi bine încălzite. După astupare ermetică, sticlele se acoperă cu pături până a doua zi şi apoi se păstrează la loc răcoros.

Dulceaţa de zmeură – fructele proaspete (1 kg) se spală sub

servesc la prepararea unor ceaiuri consumate, primăvara şi toamna, ca aliment zilnic pentru copii, bătrâni şi persoane bolnave, mai ales în zilele reci, când sunt mai frecvente virozele şi gripele.

Ceaiurile băute seara sub formă de decocturi acţionează în afecţiuni renale şi genitale, în reglarea ciclului menstrual dureros sau în hemoragii uterine abundente. În uz extern se foloseşte sub formă de gargară ca infuzie concentrată sau decoct contra afecţiunilor faringiene, stoma-

jet de apă şi se trec într-un vas de 3-4 litri, în straturi alternative cu 1 kg zahăr, se adaugă zeama unei lămâi şi se lasă să macereze 2-3 ore, după care se stropeşte cu o lingură de rom.

Se pune la foc mic şi se fierbe 20-30 minute, îndepărtând spuma cu o lingură de lemn.

După răcire se trece dulceaţa în borcane care se închid ermetic.

Jeleu de zmeură – fructele coapte se trec prin sită şi se decantează sucul limpede; se adaugă o cantitate egală de zahăr şi se fierbe la foc mic,

amestecând continuu cu o lingură de lemn. Se încearcă dacă jeleul este bine legat, înmuind coada unei linguri de lemn în pastă şi apoi introducând-o într-un vas cu apă rece; dacă pe coada lingurii rămâne o pastă gelatinoasă, jeleul este fiert suficient, dar dacă se scurge total în apă înseamnă că mai trebuie fiert.

Lichiorul de zmeură (zmeurata) – se alege un kg fructe proaspete, care se torn într-o damigeană cu 500 g zahăr, unde se ţin la macerat 5-6 zile la soare, cu agitare zilnică. Se adaugă un litru alcool, se închide ermetic şi se lasă la macerat încă 2-3 săptămâni la loc răcoros. Apoi se strecoară prin tifon dublu şi un strat subţire de vată. În lichiorul strecurat se adaugă 100 ml rom şi se toarnă în sticle care se închid imediat cu dopuri sigure.

Sucul de zmeură se prepară din 200 g fructe amestecate cu fragi, afine şi căpşuni, spălate şi stoarse prin tifon; se îndulceşte cu zahăr după preferinţă şi se consumă imediat.

Oţetul aromat de zmeură se obţine din 1,5 kg fructe zdrobite şi un litru oţet alb, care se macerează timp de 10 zile; se strecoară şi se trece în sticle bine închise.

Spuma de zmeură cu griş – se prepară din 75 g fructe (eventual în amestec cu afine, căpşuni şi vişine), din care se stoarce sucul; pulpa stoarsă se amestecă cu alte 75 g fructe întregi, se fierbe uşor şi se strecoară. În sucul rezultat se adaugă treptat 20 g griş şi 15 g zahăr, continuând fierberea încă 4 minute. Se amestecă spuma încă 5 minute la rece şi se adaugă sucul extras din primul lot de fructe. Spuma are efecte benefice în gastrite hiperacide, ulcere, dispepsii de putrefacţie, hepatită, rectocolită hemoragică, insuficienţă cardiacă, hipertensiune, ateroscleroză, afecţiuni renale şi diferite boli infecţioase.

Xilitolul ajută la prevenirea cariilor Din fructe coapte se prepară xilitolul, un îndulcitor natural folosit în prevenirea şi tratarea cariilor. Fructele intens colorate servesc drept coloranţi naturali, corectiv de culoare şi gust în diferite produse farmaceutice, iar în amestec cu strugurii roşii de viţă-de-vie servesc la obţinerea unui colorant violet-deschis pentru lână albă şi borangic.

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări < Eşti de profesie jurna-

list?

Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele sociopolitice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia­­@ rocketmail.com < Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o foto-

grafie, pe adresa de e-mail: ­i nternationaltrustmedia@ rocketmail.com <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să

îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 VÂNZĂRI

< Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România.

Preţ 8000 euro negociabil.

Telefon: 0040 785 857101, E-mail: ­istrate100@yahoo. com. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 52 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com. < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 22500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com.

23 MATRIMONIALE

< Bună, mă numesc ­Ovidiu am 34 ani şi locuiesc în ­Madrid. Locuiesc de 7 ani in Spania. Am loc de muncă stabil! Sunt brunet, ochi caprui, 178 cm, 70 kg. Caut să cunosc o fată pentru prietenie etc.

Dacă vrei sa afli mai multe despre mine, mă poţi contacta pe mess, sau îmi poţi lăsa un mesaj prin e-mail la adresa: ovidiu_34_2011@yahoo.es. < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

Cauţi de muncă?

Oferi un loc de muncă?

Te simţi singur(ă)?

Doreşti să închiriezi, să vinzi sau să cumperi?

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentulromanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00– 19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

• INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT •

S-au întors campionii! Clasamentul ­grupelor din p ­ reliminariile ­Campionatului ­European - 2012

După ce au sărbătorit la ­Londra printre schelete de dinozauri, catalanii au petrecut cu 100.000 de fani pe Camp Nou şi apoi la concertul ­Şakirei.

Noii regi ai Europei au revenit acasă cu al doilea trofeu stagional, poate cel mai preţios.

După ce au supus „diavolii” lui Ferguson, „pepitele” lui Guardiola au sărbătorit cupa la Muzeul de Istorie a Naturii din Londra, printre schelete de dinozaur, admirând un sequoia de 1.300 de ani şi plătind 35.000 de euro pentru ineditul party. În capitala ­Angliei s-au produs însă şi incidente, cu peste 130 de răniţi şi 100 de reţinuţi, iar 50.000 de fani

catalani au petrecut noaptea pe străzile Barcelonei.

Partea a doua a fiestei s-a derulat în Catalunya. Eroii de pe Wembley au făcut iar turul oraşului în două autocare cu etaj descoperite. Traseul a început la World Trade ­Center şi s-a oprit, după trei ceasuri şi un sfert, spre ora locală 21:00, pe Camp Nou. Acolo s-au dezlănţuit Messi, Xavi, Iniesta, Pique şi ceilalţi campioni, ce s-au bucurat alături de suporterii blaugrana. După încălzirea făcută, s-au mutat în grup pe Stadionul Olimpic, la invitaţia lui Pique, pentru cloul nopţii, concertul Shakirei!

A consemnat, Ionuţ Cristian Niţu

după rezultatele înregistrate în ­partidele disputate vineri şi sâmb­ătă

GRUPA A 1. Germania - 18 puncte 2. Belgia - 11 puncte 3. Turcia - 10 puncte 4. Austria - 7 puncte 5. Kazahstan - 3 puncte 6. Azerbaidjan - 3 puncte

GRUPA E 1. Olanda - 18 puncte 2. Suedia - 12 puncte 3. Ungaria - 9 puncte 4. Finlanda - 6 puncte 5. Moldova - 6 puncte 6. San Marino - 0 puncte

GRUPA G

GRUPA B 1. Slovacia 13 puncte 2. Rusia 13 puncte 3. Irlanda 13 puncte 4. Armenia 8 puncte 5. Macedonia 4 puncte 6. Andora 0 puncte

GRUPA F

GRUPA H 1. Portugalia 10 puncte 2. Norvegia 10 puncte 3. Danemarca 10 puncte 4. Cipru 2 puncte 5. Islanda 1 punct

GRUPA C 1. Italia - 16 puncte 2. Slovenia - 11 puncte 3. Serbia - 8 puncte 4. Estonia - 7 puncte 5. Irlanda de Nord - 6 puncte 6. Insulele Feroe - un punct GRUPA D 1. Franţa - 13 puncte (6 jocuri) 2. Belarus - 9 puncte (6 jocuri) 3. România - 8 puncte (6 jocuri) 4. Albania - 8 puncte (5 jocuri) 5. Bosnia - 7 puncte (5 jocuri) 6. Luxemburg - 1 punct (6 jocuri)

1. Grecia 14 puncte 2. Croaţia 13 puncte 3. Israël 13 puncte 4. Georgia 9 puncte 5. Letonia 4 puncte 6. Malte 0 puncte

1. Anglia 11 puncte 2. Muntenegru 11 puncte 3. Bulgaria 5 puncte 4. Elveţia 5 puncte 5. Ţara Galilor 0 puncte

De tu interés

24

Los poetas ­rumanos ­Lucian Blaga e Ion ­Barbu, ­conmemorados por la U ­ niversidad de Alcalá de ­Henares

Ileana Bucurenciu y Javier Helgueta

Caricias de flautillo…

El viernes 6 de mayo tuvo lugar en la Universidad de Alcalá de Henares un acto en conmemoración de los poetas rumanos Lucian Blaga e Ion Barbu por el cincuenta aniversario de su muerte. La pretensión de los organizadores, la profesora Ileana ­Bucurenciu, en colaboración con el filólogo hispánico Javier Helgueta y patrocinados por Centro de Lenguas Extranjeras de la UAH, era acercar la poesía al pueblo y la literatura rumana tanto a los ciudadanos españoles como al grupo filológico de Alcalá de Henares, por ejemplo, con explicación, desde un punto de vista ontológico, del poema “Autorretrato” de Lucian Blaga. La parte más emotiva fue la lectura de los poemas en varios idiomas, al contar con la presencia de periodista y poeta Emilo Surí, o del fotógrafo y también poeta José Javier Martínez Palacín, así como de varios filólogos y de hombres de diversas nacionalidades: rumanos, españoles, franceses, ingleses, además de un belga y un iraní; dotando al acto de una interculturalidad y universalidad que siempre debe tener la poesía en su esencia.

Maratón de juegos infantiles con m ­ otivo del Día Internacional del Niño en el ­C entro Hispano-Rumano de C ­ oslada La sesión, titulada “¡Somos niños!”, se realizó fuera de las instalaciones del CEPI Con motivo de la celebración del Día Internacional del Niño que varios países celebran el 1 de Junio, el Centro Hispano-Rumano de Coslada, gestionado por la Fundación Iberoamérica Europa, organizó ayer una tarde dedicada exclusivamente a sus usuarios más pequeños. “¡Somos niños!” fue el nombre de la actividad desarrollada bajo la supervisión de la

psicóloga del Centro. Durante toda la tarde, los participantes tuvieron la oportunidad de mostrar sus dotes como competidores jugando a varios juegos infantiles, como “El Mate”, “El Escondite”, “La Gallinita Ciega” y “El Pañuelo”, o haciendo carreras con los pies atados.

Utilizamos las actividades lúdicas como elemento integrador y una vez más comprobamos que la infancia no entiende ni de nacionalidad ni de origen de los juegos.

Nicolae (Nicu) Covaci, pintor, diseñador gráfico y músico rumano, licenciado en Bellas Artes por la Academia de Bellas Artes de la ciudad de Timisoara, es conocido como fundador y líder del grupo Phoenix, el mejor grupo de música rock de Rumania. En 1976, cuando las autoridades le prohibieron actuar con su grupo en cualquier escenario de Rumania socialista, se fue de su país natal. Volvió clandestinamente para organizar una fuga espectacular de sus compañeros de grupo. Considerado uno de los mejores guitarristas roqueros de su época, vivió durante dos décadas en la Republica Federal de Alemania, donde fue artista, profesor y docente universitario. Igual que en la leyenda del pájaro Phoenix que siempre renace de sus propias cenizas, Nicu Covaci mantuvo vivo el legendario grupo rock, teniendo numerosos conciertos tanto en ­Rumania como en el extranjero. Un detalle conocido sólo por sus seguidores es que, leída en orden cronológico, la lista de los éxitos de ­Phoenix contiene más apariciones después y no antes de la salida de los chicos del país. Nicu Covaci compuso más de 300

Abierto el plazo de ­presentación de películas a concurso para ­mujerDOC - III Festival ­Internacional de Cine ­Documental sobre ­Género

canciones originales. Lleva casi veinte años viviendo en la localidad de Moraira de la Costa Blanca.

Reportera: ¡Buenos días, Nicu Covaci! Agradezco la amabilidad de concedernos esta entrevista y me alegra mucho verte de nuevo lleno de energía, abierto, con la vitalidad que te caracteriza y con la que siempre fascinas a todos los que te rodean. Eres uno de los rumanos más famosos que viven en España.

Para empezar dime, por favor, ¿qué fue lo que te determinó elegir este país para residir?

Nicu Covaci: Hacen ya más de treinta años desde cuando visité España por primera vez.

Pero el deseo de llegar aquí nació cuando todavía vivía en Rumania y recibíamos visitas de grupos de música española, como Los Paraguayos o Los Plateados de Méjico. Cuando empecé a tocar la guitarra imitaba sus canciones. Aún toco la Malagueña. Más tarde, cuando me licencié en Bellas Artes, aprendí más de la cultura española. Me fascinó esta mezcla arcaica árabe y latina de la que resultó una cultura interesantísima.

(Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benisa)

El plazo límite de presentación de los trabajos será el día 30 de septiembre de 2011.

La tercera edición de ­mujerDOC- FESTIVAL DE CINE DOCUMENTAL SOBRE GÉNERO, organizado por la ONG Mujeres del Mundo, se celebrará en el mes de marzo de 2012 en la ciudad de Soria (España).

Los premios de mujerDOC 2012 son: - Premio Mujer: 2.000 euros (a este premio optarán las obras en que la directora-realizadora sea mujer) - Premio Mediometraje/Largometraje: 2.000 euros (más de 60 minutos) - Premio Cortometraje: 1.000 euros (hasta 60 minutos) Más información, consultar: www.mujerdoc.es www.mujeresdelmundo.es