Occidentul romanesc 05

Ziar

GRATUIT Iulie, 2011

APARE LUNAR www.occidentul-romanesc.com

Nr. 5/2011

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Ruxandra Donose a strălucit la Varna

Misiune economică în Spania Între 05 şi 12 iunie a.c., s-a ­desfăşurat în Madrid, ­Zaragoza, Toledo, ­şi ­Barcelona, ­misiunea economică de promovare a ­cooperării în sectorul IMM...

Pagina 08

Ruxandra Donose a urcat pe scena festivalului alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui Ce nu ştiaţi despre 4 iulie Iurie Florea, programul incluzând lucrări ale compozitorilor T. Brediceanu, Gr. Dinicu şi G. Bizet... ziua Americii?!

„Ziua de 4 Iulie este ­cunoscută ca fiind ziua ­naţională a Statelor ­Unite, când americanii îşi ­sărbătoresc independenţa.

Puţini ştiu însă că aceasta este şi o zi... ”

Pagina 10 Cititorii întreabă, c­onsulatul răspunde

„Persoana care solicită ­actul de identitate va i­ndica o persoană din România care se va prezenta la...”

Pagina 11 Mult e(ra?) dulce şi frumoasă limba ce-o ­vorbim...

„Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, ­iarba ­iarbă se spune, de aceea, ­pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, ...”

Pagina 23

Pagina 12

Acasă şomer - în Spania om de afaceri

„M-am trezit peste noapte în postura unui om de care depinde nu numai destinul companiei, dar şi destinul câtorva zeci de alţi oameni: angajaţi, acţionari, ­clienţi.

Responsabilitatea este imensă...”

Pagina 13

Obţinerea pe cale legală a documentelor

Cum aplicăm corect produsele de protecţie solară

„Obţinerea ­Certificatului de Comunitar prin ­intermediari sau alte mijloace ­diferite de cele prezentate, poate produce mari neplăceri şi ­probleme legale pentru cei ce pot fi prejudiciaţi fie prin achitarea unor...”

„Am devenit conştienţi de importanţa utilizării zilnice a produselor cu ecran de protecţie solară, însă putem face anumite greşeli, chiar dacă procedura pare destul de simplă...”

Pagina 17

Pagina 18

¡Feliz vacaciones!

„Suntem în plin sezon de concedii. Banala activitate de ­relaxare se transformă aproape într-o obligaţie. E timpul când ne premiem pentru un an de eforturi şi de renunţări....”

Pagina 19 Occidentul R ­ omânesc este o p ­ ublicaţie independentă.

Nu are n ­ iciun fel de a ­ filiere p ­ olitică sau r­ eligioasă.

02

Informaţii şi adrese utile

Consultanţă ­juridică gratuită

PSD Diaspora, prin Biroul Avocatului Ionel Niţu oferă consultanţă juridică gratuită românilor din Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie.

Biroul de consultanţă juridică, cu sedii deschise în Castellon, Barcelona şi Onda – Spania, Torino – Italia, Stuttgart – Germania şi Londra – Marea Britanie oferă consultanţă pentru servicii de natură civilă – divorţuri, partajări, încredinţări minori, recuperări de debite, pentru diverse cauze penale şi comerciale şi informaţii cu privire la obţinerea de documente din România. „Din pacate, foarte mulţi români din afara graniţelor ţării

se confruntă zilnic cu probleme de natură juridică. Fiind într-o ţară străină, procedurile sunt mult mai complexe, greu accesibile românilor şi totodată foarte costisitoare. Prin această iniţiativă, dorim să venim în sprijinul tuturor românilor care necesită un sfat juridic profesionist.” a declarat deputatul Cristian Rizea, presedintele PSD Diaspora.

Consultanţa juridică gratuită poate fi solicitată la numerele de telefon: 0040/720 687 290 sau 0034/666 313 448 – Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: av_nitu@hotmail.com.

Adresele punctelor de lucru sunt următoarele:

SPANIA: Castellón de la Plana - Plaza Cardona Vives, nr.8,1.

Onda - Calle Heche Homo, nr. 3,1.

Barcelona - Calle Nicaragua, nr.75-77.

ITALIA: Torino - Via Reiss Romoli, nr.45.

GERMANIA: Stuttgart - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen.

MAREA BRITANIE: Londra 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.

Concursul “Fii ­reporter!”, continuă

Occidentul românesc - Ediţia de Spania, organizează în colaborare cu Compania aeriană Blue Air, publicaţia româno-americană ­Gândacul de Colorado şi Radio ­Diaspora Online din Statele Unite ale Americii, concursul „Fii reporter!”. Concursul este adresat tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 38 de ani stabiliţi în ţara lui Cervantes, iubitori de carte şi scris.

Condiţii de participare: - tinerii să fie cunoscători de limba română, scris corect şi vorbit; - să realizeze un reportaj despre românii din comunitatea unde îşi au reşedinţa, scris în format Times New Roman, la scara 12, două pagini şi ½ în word, corect, fără greşeli de gramatică sau exprimare.

Materialele vor fi trimise până la data de 10 august 2011, la adresa de e-mail: redactia@occidentul-­ romanesc.com.

Lucrările vor fi selectate şi analizate de către un juriu format din jurnalişti din SUA, Spania şi România, al cărui preşedinte va fi Dan Caragea - Critic literar. Câştigătorul va beneficia de un bilet dus - întors pentru orice destinaţie a companiei Blue Air, o diplomă din partea publicaţiei Occidentul ­românesc, publicarea articolului câştigător în paginile acesteia şi a ­Gândacul de ­Colorado din Statele ­Unite precum şi posibilitatea de a deveni corespondent al publicaţiei ­Occidentul r­ omânesc.

Premierea va avea loc în data de 20 septembrie 2011 la sediul Occidentul românesc.

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@ consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.

Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.

Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, ­Castellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.

•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:3017:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.

E-mail: cruciudadreal@telefonica.net.

•Viceconsul: Eliza ­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (Caceres şi Badajoz).

Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions. com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Mircea Fluieraş (Málaga) Sebastian Rus (Boston) Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com

Tipărit în U.E. ISSN 2069 – 8801

Înainte de toate În zbor spre Lumea Nouă

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Orice trecere pe calea aerului peste Atlantic are partea ei de aventură. Şi nu mă refer la teama distanţei faţă de pământ la care te afli mai bine de 12-15 ceasuri, şi nici la priveliştea lumii de deasupra norilor, care face concurenţă celei mai debordante imaginaţii, ci la spectacolul din interiorul navei, atât de diferit de la o companie la alta.

Pe cursele KLM de la Los ­Angeles la Amsterdam te uimeşte numărul mare de indieni care muncesc în America, unde cei mai isteţi dintre ei şi-au făcut renume de buni medici şi ingineri informaticieni. Pe ruta Londra-Los Angeles, parcursă cu o altă companie, m-a surprins mulţimea bunicilor plecaţi din România spre familiile cu copii mici. Te ajută să-i identifici atitudinea lor de călători vârstnici tăcuţi, foarte gravi şi parcă apăsaţi cu anticipare de responsabilitatea care le va reveni, tocmai pe când ei nu se mai aşteptau la aşa ceva. În marea lor majoritate, ei rămân inerţi în faţa întrebărilor puse la intrarea în SUA. Parcă ar spune din priviri că nu-i va interesa niciodată limba acestei ţări străine. Tot ce-i preocupă este reuşita copiilor lor stabiliţi în ţara tuturor posibilităţilor şi, dacă este nevoie, ei sunt gata să fabuleze orice spre a-l convinge pe ofiţerul vamal că, în lupta vieţii, copilul lor este un invingător. Cu figuri obosite şi concentrate, cu mişcări prudente,

care şi-au pierdut dinamismul tineresc de altădată, ei constituie o categorie cu totul distinctă şi majoritară între călătorii români ai prezentului, chiar dacă ea nu este exclusivă.

O mamă fericită şi un fiu absolvent al unui colegiu de onoare american Mai sunt şi excepţii şi nu mi-a fost greu să remarc zâmbetul de mândrie ce strălucea pe chipul unei mame, care tocmai plecase din România ca să participe la ceremonia finală de absolvire a fiului ei, un eminent student, primit în America tocmai într-un colegiu al elitelor din universitate, respectiv în clasa de onoare a specialităţii sale. Încă o distincţie despre care nu am auzit în universităţile din ­România. În aeroportul din Los Angeles, l-am întâlnit şi eu pe atât de dezinvoltul Andrei, care tocmai absolvise Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune la Western Michigan University din Kalamazoo, ­Michigan.

Fusese între cei mai buni studenţi ai specialităţii şi la facultatea de profil din Bucureşti, dar şansa de a relua în statul american studiile nu a fost ratată, chiar dacă din cei doi ani absolviţi în România i s-a recunoscut doar unul. Recuperarea şi-a făcut-o luându-şi multe examene în fiecare an şi iată-l acum, absolvent în clasa de onoare între cei 32 de viitori specialişti cu contract de angajare deja semnat. Suma de zeci de mii de dolari ca venit anual este cu totul promiţătoare pentru un debutant în profesie, mai ales că la o asemenea retribuţie nici nu pot visa cei mai mulţi români plecaţi în deceniile din urmă spre Lumea Nouă. În tot cazul, români ca şi Andrei ­Grama, nu vor face subiectul emisiunilor de televiziune de prin România, care ilustrează penuria materială a unei anumite categorii de români plecaţi din ţară, categorie care nu poate fi nesocotită tocmai pentru că

este de-a dreptul frecventă.

Inteligenţa românilor este cunoscută la nivel mondial Cum a reuşit un român fără resurse financiare proprii să răspundă atât de strălucit la exigenţele de tot felul ale învăţământului superior american?

Iată întrebarea care mi-a venit instantaneu în gând. În ­America, programul de studiu şi-l face candidatul singur, el fiind imediat acceptat de profesorii în cauză. Aşa se face că Andrei, ca student internaţional, şi-a programat mai multe

examene decât cei mai mulţi dintre colegii lui americani, câştigând astfel un an. Şi-a găsit burse succesiv asigurate şi tot mai mari de la un an la altul.

Astfel că, de la suma de 690 dolari pe lună oferită de Institutul german, s-a trecut la 1.000 de dolari de la firma Ernst&Young şi apoi chiar la două mii de dolari de la firma de audit Fred Everett, purtând numele contabilului care a lăsat testamentar pentru mulţi ani bursa aceasta, asigurată câte unui student internaţional.

Alegerea au făcut-o profesorii specialităţii după mediile studenţilor şi ca atare Andrei Grama, beneficiar al ei, a trebuit să lucreze într-o bancă ce i-a

03 prevăzut în program şi prezenţa la activităţile din facultate.

Ceea ce Andrei nu a admis a fost lipsa la cursuri. În Colegiul de Onoare, acesta a fost, aşadar, acceptat într-o clasă specială.

Acum, la ultimele examene, emoţiile au fost la fel de mari, ca la toate celelalte, dar luate la fel de bine, adică cu notă maximă, fără excepţie.

Tema lui de cercetare a fost susţinută cu brio, astfel că românul nostru a reuşit să dea o soluţie pentru a întâmpina nemulţumirea cetăţenilor afectaţi de taxele mărite în condiţiile inflaţiei americane.

Ca să nu-şi dezică stilul, masteratul va fi realizat tot într-un timp limită de un an, în loc de

doi, ca apoi principala lui preocupare profesională să devină transpunerea ideilor lui economice în practică. Pe când vor reveni în România asemenea absolvenţi eminenţi precum Andrei Grama, care să găsească şi pentru domeniile deficitare ale economiei de acasă soluţii salvatoare? Poate că, niciodată... Cu toate că, de astfel de specialişti are România nevoie în momentul de faţă. În toate domeniile. Dar cui îi pasă? Românii de valoare ajung pe culmi în toate colţurile lumii iar ţara se adânceşte tot mai mult şi mai mult în somnul lung al nepăsării, al sărăciei şi al degradării.

Pe toate planurile... Şi ce dacă?!

Cui îi pasă?

Spania

04 Încheierea anului în cadrul Şcolii p ­ arohiale ortodoxe „Sf. Martiri Brâncoveni”

Sâmbătă după-amiază, 25 iunie a.c., a avut loc festivitatea de încheiere a cursurilor şcolii parohiale pentru copii.

După rugăciunea de mulţumire, părintele paroh a mulţumit copiilor şi părinţilor pentru efortul depus în întreg anul, dnei preotese, Gina C ­ impoca, şi a premiat pe câştigători.

Anul acesta bursa de studiu a fost împărţită între AlexandruMarian Mocanu şi Ramona Surdu, care au obţinut aceeaşi medie în urma examenului final de evaluare. Următorii cinci copii vor merge gratuit, pe cheltuiala parohiei, într-o tabără.

Cu credincioşii parohiei ortodoxe din Coslada, duminică, în natură

De mic mi-a plăcut natura şi am căutat mereu să fiu în mijlocul ei, să mă bucur de mirosul ierbii şi de foşnetul vântului prin frunzele copacilor sau să tresar la vederea vreunei sălbăticiuni chiar şi pentru o clipă.

Iubesc în egală măsură mişcarea, mai ales când am parte de ea în natură, pentru că ador să mă aşez obosit la umbra unui copac, să scot merindele din desagă şi să mă ospătez ciulind urechea la zgomotele din jur, ori să aşez pentru o clipă braţul sub căpătâi şi, închizând ochii, să-mi relaxez simţurile în mijlocul naturii ca la sânul unei mame iubitoare.

Aşa încât, oricând, o ieşire în aer liber poate fi una dintre cele mai plăcute metode de

relaxare pentru toţi cei care sunt iubitori de munte şi aer curat şi vor să uite de zgomotul şi praful oraşului.

Duminică, 26 iunie a.c., am organizat, împreună cu un grup de credincioşi ai parohiei, după Sf. Liturghie, o scurtă drumeţie în zona Boca del Asno (Gura măgărului), o

zonă montană spectaculoasă, cu abrupturi stâncoase, cu râuri şi râuleţe, vegetaţie abundentă şi multă curăţenie.

Am prânzit împreună, ne-am amintit de jocurile copilăriei, ne-am sfătuit în multe şi mărunte, am drumeţit şi am luat cu noi amintirea acestei zile.

Pr. George Cimpoca

Pasiunea, la rang de artă Joi, 30 iunie, la Centrul Hispano-Român din Coslada ­ a avut loc vernisajul primei expoziţii colective a grupului de pictură al acestei instituţii.

Un grup de 15 femei, de naţionalitate română şi spaniolă, a participat, în perioada ianuarie – iunie, la cursul de pictură organizat de CEPI, sub îndrumarea şi penelul pictorului Juan del Pozo, prezent la eveniment.

Expoziţia, care cuprinde lucrările realizate de elevi la cursul menţionat, poate fi vizitată la Centrul Hispano-­ Român din Coslada până la jumătatea acestei luni. Lucrările sunt o mărturie vie a faptului că pasiunea poate fi adusă la rang de artă. E nevoie doar de voinţă, plăcere şi un profesor cu calităţi precum cele ale lui Juan del Pozo: talent, altruism, răbdare şi abnegaţie.

Originar din Segovia şi autor a peste o sută de picturi în ulei, Juan del Pozo este cunocut publicului pentru numeroasele sale expoziţii, printre care şi cea de la CEPI din Coslada, al cărei vernisaj a avut loc la 19 noiembrie 2010, sub genericul “Picturi în ulei ale pictorului Juan del Pozo”.

Spania

06

Centrul Hispano-Român din Coslada pune punct a ­ nului şcolar 2010-2011 şi anunţă ­p rogramul de vară La 17 iunie, Centrul HispanoRomân din Coslada a încheiat un nou an şcolar. La festivitatea de premiere au participat elevi de la cursurile susţinute în cadrul acestei instituţii în perioada septembrie 2010 – iunie 2011.

Cei prezenţi la eveniment au primit diplome de participare de la profesorii cursurilor la care au asistat, cursuri susţinute fie de angajaţii centrului, fie de voluntarii care au colaborat în acest an cu instituţia în cauză. Echipa de profesionişti de la CEPI a răspuns întrebărilor celor prezenţi, cu angajamentul că anul viitor vor încerca să ţină cont de propunerile şi sugestiile lor.

Ceremonia de înmânare a diplomelor, prezidată de Daniel Feito, directorul Centrului, s-a terminat cu un spectacol folcloric susţinut de grupul bulgar “Trio Traki”. În ceea ce priveşte cursurile de la CEPI, menţionăm că anul acesta centrul şi-a îmbogăţit oferta cu cursurile de limba franceză (profesoară Gabriela Radu) şi pictură (profesor Juan del Pozo), ambele pentru adulţi şi predate de profesori voluntari.

Pe durata verii, Centrul va continua să funcţioneze, ofe-

rind aceleaşi servicii gratuite (consultanţă juridică, consiliere psihologică, informaţii pentru străini, consiliere pe probleme de muncă etc.), precum şi diferite activităţi ludice şi educative pentru copii. În ceea ce priveşte programul de lucru cu publicul, acesta se va restrânge, după cum urmează: între orele 10 şi 18, de luni până joi; de la 10 la 16,

DATA

ORA

NUMELE ACTIVITĂŢII

05/07/2011 16:00 – 17:00 “Poveşti nemuritoare”. Atelier de poveşti în limba română, pentru copii. (I) “Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna iunie, al unui bilet 06/07/2011 17:00 de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.

“Sărbătoarea notelor din catalog”. Serbare de sfârşit de an şcolar în cadrul căreia 08/07/2011 12:00 – 13:00 vor fi premiaţi copiii cu cele mai bune rezultate la învăţătură.

14/07/2011 16:00 – 17:30 Cinemateca spaniolă. Proiecţie de film spaniol.

15/07/2011 11:00 – 13:00 “A sosit vara!”. Activitate ludică pentru copii.

20/07/2011 16:00 – 17:30 Cinemateca filmului românesc. Proiecţie de film românesc.

22/07/2011 11:00 – 12:00 “Poveşti nemuritoare”. Atelier de poveşti în limba română, pentru copii. (II) “Şi bunicii contează!”. Atelier de lucru manual pentru copii, cu ocazia sărbători26/07/2011 16:00 – 17:00 rii Zilei Bunicilor.

28/07/2011 16:00 – 17:30 “Reţeta buclucaşă”. Atelier de gastronomie pentru copii.

ZIUA

ORA

De luni până joi Marţea şi joia Lunea şi vinerea Lunea şi miercurea Miercurea A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului

16:00 – 18:00 10:30 – 11:30 12:00 – 13:00 16:00 – 17:30 16:00 – 17:00 A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului A se consulta proDe luni până sâmbătă gramul centrului A se consulta proDe luni până sâmbătă gramul centrului Sâmbăta 11:30 – 13:30 Miercurea

11:00 – 12:00

ACTIVITĂŢI PERMANENTE “O lume în mii de culori”. Atelier de colorat pentru copii.

Curs de limba engleză pentru începători Curs de informatică Cinemateca pentru copii. Proiecţie de filme pentru copii. “Îmbunătăţeşte-ţi tehnicile de desen!”. Curs de desen artistic pentru copii.

Consultanţă juridică (se necesită programare) Consiliere psihologică (se necesită programare) Orientare pe probleme de muncă Acces la Internet Acces la Bibliotecă Atelier de folclor pentru copii “Nu-ţi uita originea!”. Curs de conversaţie în limba română, pentru copii cu vârsta între 8 şi 12 ani (e nevoie de înscriere în prealabil).

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică, acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică, cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Reprezentanţii PSD ­Diaspora au participat la întâlnirea cu ­europarlamentarii Cătălin Ivan şi Victor Boştinaru

Reprezentanţii PSD ­Diaspora au participat luni, 20 iunie 2011, la întâlnirea cu europarlamentarii Cătălin Ivan şi ­Victor Boştinaru, tema întâlnirii fiind deschiderea cabinetelor de europarlamentar a celor doi în Spania. În cadrul întâlnirii Preşedintele PSD Spania, Marian ­Popescu a prezentat situaţia şi problemele comunităţilor de români din Spania, însă decizia celor doi de a avea cabinete europarlamentare în Barcelona (Catalunya), respectiv Castellón - Valencia vine în sprijinul organizaţiei PSD Spania în proiectele de integrare, formare şi informa-

vinerea, şi de la 10 la 14 sâmbăta, în luna iulie. În luna august, programul va fi de la 10 la 17, de luni până joi, şi de la 10 la 14, vinerea şi sâmbăta.

Centrul Hispano-Român din Coslada îşi va relua activitatea în mod normal în toamnă.

Informaţii şi înscrierile pentru cursurile din noul an şcolar se vor face începând cu luna septembrie.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IULIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

re a românilor din Spania.

Domnului Victor Boştinaru i-a fost recunoscut sprijinul şi ajutorul necondiţionat acordat organizaţiilor PSD din Spania şi Reţelei Româneşti, printr-o Diplomă de Recunoştinţă, înmânată de Geanina Boicu, Vicepreşedinte PSD ­Diaspora şi Preşedintele Reţelei ­Româneşti din cadrul Partidului Socialist Catalan.

La această întâlnire a participat şi domnul Josep Maria Sala, secretar al Partidului Socialist Catalan, care i-a salutat pe cei prezenţi şi a reiterat sprijinul pe care îl acordă organizaţiei PSD Spania. ***

Salutări diplomatice 130 de ani de relaţii ­ iplomatice între România d şi Spania

1. La 23 iunie 2011, s-au împlinit 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania. În acea zi a anului 1881, guvernul spaniol solicita autorităţilor de la Bucureşti agrementul pentru înfiinţarea unei reprezentaţiuni permanente la Bucureşti.

Primindu-se consimţământul guvernului român, în vara anului 1881, la scurtă vreme după proclamarea ­Regatului ­României, era înfiinţată ­Legaţia Regatului Spaniei la Bucureşti, condusă Juan ­Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. În Arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti se mai păstrează încă scrisoarea prin care diplomatul spaniol era acreditat la Bucureşti, scrisoare adresată de Antonio Aguilar y Correa, Marchiz de la Vega de Armijo, ministrul spaniol de externe al vremii, omologului român, Eugeniu Stătescu (unul dintre semnatarii actului proclamării ­Regatului României din 1881).

Avem plăcerea să vă prezentăm în copie această scrisoare care oficializa stabilirea relaţiilor diplomatice între Spania şi România.

România nu a putut răspunde gestului Spaniei, prin deschiderea unei legaţii decât după mai bine de trei decenii, în 1913. De la 15 iunie 1913, începea să funcţioneze ­Legaţia României la Madrid, cu ­George Cretzianu în fruntea ei, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României.

Cu toate acestea, încă din 1885 au început să fie înfiinţate în Spania consulate ale ­României, mai întâi onorifice (primul a funcţionat la ­Barcelona, fiind condus de Antonio Borell y Falch, bancher şi deputat; după zece ani, la 8 iunie 1895, consulatul onorific era ridicat la rangul de consulat general). A urmat crearea de noi consulate, la ­Cadiz (1890) şi Valencia

(1913), ambele onorifice.

După ­Primul Război Mondial, vor fi înfiinţate consulate onorifice ale ­României în ­Bilbao, ­Cartagena, Las ­Palmas, ­Malaga şi San ­Sebastian, la Madrid fiind creat al doilea consulat general (după cel din Barcelona).

De abia după aproape 100 de ani, misiunile diplomatice în Spania au revenit la un număr apropiat de cel atins după primul război mondial, pe lângă Ambasada de la Madrid, activând consulatele generale la Barcelona, Sevilla şi ­Bilbao, consulatele la ­Castellon, ­Zaragoza, Ciudad Real şi ­Almeria, şi consulatele onorifice la Murcia şi Pamplona.

2. În primul secol de relaţii diplomatice bilaterale au trebuit să fie depăşite dificultăţi generate de depărtarea geografică, succesiunea de războaie care au afectat Europa şi incompatibilităţile de ordin politic între regimul franchist din Spania şi cel comunist din România.

După înfiinţarea Legaţiei ­României, relaţiile bilaterale nu au evoluat linear, existând atât sincope, cât şi momente importante în istoria diplomaţiei celor două state. În 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice am asistat la: • desfiinţarea temporară a Legaţiei României (motivată financiar, la 9 martie 1922), urmată de redeschidere după câţiva ani, • distrugerea parţială a noului sediu al Legaţiei în timpul luptelor din perioada Războiului Civil spaniol, din cauza proximităţii sale cu o cazarmă din Madrid, şi mutarea ulterior într-un alt spaţiu, • acordarea azilului pentru mai multe sute de cetăţeni spanioli, refugiaţi în clădirile Legaţia României din cauza insecurităţii generate de ­Războiul Civil (între cei refugiaţi s-au numărat şi familii ale unor diplomaţi spanioli, precum şi un nepot al Regelui Alfonso XIII),

• ruperea relaţiilor diplomatice la 4 aprilie 1946; după acest moment, atât România, cât şi Spania, au recunoscut oficial guvernele în exil, la Madrid funcţionând o Legaţie Regală a României, iar la ­Bucureşti o Legaţie a Republicii Spaniole, • încetarea de facto a relaţiilor României cu guvernul republican spaniol în 1951, • restabilirea relaţiilor consulare şi comerciale la 5 ianuarie 1967, • restabilirea relaţiilor diplomatice la 21 ianuarie 1977.

Dincolo de relaţiile între autorităţile celor două state, a apărut relativ rapid interesul societăţii civile din cele două ţări pentru

a dezvolta forme de cooperare specifice. Astfel, la 31 mai 1930, la ideea lui ­Alexandru ­Tzigara-Samurcaş, era constituită la ­Barcelona Asociaţia „Prietenii ­României”, formată din personalităţi spaniole ale vieţii culturale şi economice, având ca Preşedinte Protector pe Ducele de Alba (Ministru

de Stat) şi ca preşedinte de onoare pe ambasadorul român, Principele Anton Bibescu.

Din 1990, începe o perioadă de consolidare a legăturilor, în care creşterea progresivă a numărului românilor din ­Spania, până la plasarea în prezent pe primul loc între cele mai numeroase comunităţi de străini, dar şi sprijinul valoros al ­Spaniei pentru aderarea ­României la Uniunea ­Europeană şi NATO, cooperarea ca parteneri în cadrul UE şi pe teatrele de operaţiuni militare, colaborarea în formatele multilaterale sau schimburile în creştere în plan economic şi cultural reprezintă cadrul de acţiune predilect al diplomaţiilor celor două state.

Din lunga listă de vizite reciproce, la toate nivelurile, se disting ocaziile speciale pe care le reprezintă vizitele de stat, efectuate atât la ­Bucureşti, de Regele Juan

Carlos şi ­Regina Sofia în 1985 şi în 2003, cât şi la Madrid de Preşedintele României, Traian Băsescu, în noiembrie 2007.

Cele două state au încheiat la 4 februarie 1992, la Madrid, Tratatul de prietenie şi cooperare, intrat in vigoare la 10 iulie 1993. Acest tratat a fost de-a lungul anilor însoţit de o serie de acorduri tehnice în domeniul economic, al muncii, al protecţiei sociale, al protejării minorilor, al afacerilor interne şi cultural. Se remarcă înţelegerea semnată de miniştrii educaţiei, în iulie 2007, în baza căreia s-a putut introduce predarea limbii romane în şcoli din Spania.

Momentele cheie din istoria recentă a relaţiilor bilaterale au fost semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului ­General de la Barcelona la 10 octombrie 1995, urmată de semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului României la ­Castellon, la 27 octombrie 2006, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului

­ eneral al României de la G ­Sevilla, la 29 octombrie 2006, semnarea decretelor de înfiinţare a Consulatului General de la Bilbao şi a Consulatului de la Ciudad Real, la 23 iulie 2007, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului de la Zaragoza, la 16 iulie 2008, şi a

07

Viceconsulatului României la Almeria, la 17 noiembrie 2008.

De asemenea, din decembrie 2006, la Madrid şi-a început activitatea ­Institutul Cultural Român, după ce de mai bine de zece ani, la ­Bucureşti funcţiona Centrul Cultural al Institutului ­Cervantes.

Spania

08

Misiune economică în Spania

După anul 1990 relaţiile comerciale româno-spaniole au avut o evoluţie deosebit de bună. Astfel, de la un volum al schimburilor comerciale de 50 milioane dolari în anul 1990, s-a ajuns la 245 milioane dolari în anul 2000 şi la peste 2 miliarde de euro în anul 2010. După liberalizarea comerţului exterior al ­României, schimburile bilaterale au crescut de 40 de ori, iar numai în ultimii 10 ani au crescut de peste 8 ori.

La 31 decembrie 2010, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Spania a fost de 2115,13 milioane euro, în creştere cu 31,96% faţă de anul 2009.

Exportul a fost de 1131,51 milioane euro şi a înregistrat o creştere de 30,42% faţa de cel realizat în anul 2009. Importul a fost de 983,63 milioane euro înregistrând o creştere de 33,78% faţa de importurile realizate în anul 2009. Spania are o pondere de 2,38% în totalul comerţului exterior al României. Soldul balanţei comerciale a fost de 147,88 mil. euro, favorabil părţii române.

La 31 decembrie 2010, conform datelor ONRC erau înregistrate un numar de 4.095 societăţi româneşti, cu o participare de capital spaniol în

valoare totală de 1,1 miliarde euro. Spania are o pondere de 3,5% în volumul total al investiţiilor străine directe şi ocupă locul 9 în clasamentul investitorilor străini în ­România.

Vizite de lucru În perioada 05-12 iunie a.c., s-a desfăşurat în ­Madrid, ­Toledo, Zaragoza şi ­Barcelona, misiunea economică de promovare a cooperării în sectorul IMM-urilor, organizată de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Centrul Român Pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS) şi Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

Misiunea economică a avut drept scop identificarea de noi

oportunităţi şi proiecte de colaborare cu parteneri spanioli, în vederea consolidării şi dezvoltării relaţiilor economice româno-spaniole.

La eveniment au participat reprezentanţi a 12 societăţi comerciale din România, reprezentanţi a 12 societăţi comerciale din Spania, ­Cezar Patriche, ministru -­ ­consilier din partea Ambadasei ­României în Spania, Paulina ­Mircea, Preşedinta Camerei de Comerţ Româno-Spaniole din Madrid şi mulţi alţi delegaţi.

S-au organizat vizite de lucru la diverse instituţii ale statului spaniol, printre care vizita la Congresul Deputaţilor, Camera de Comerţ Spaniolă, Confederaţia Oamenilor de Afaceri, etc. În data de 07 iunie o vizită importantă a avut loc la Camera de Comerţ Româno-Spaniolă din Madrid unde reprezentanţii firmelor din România s-au întâlnit cu diverşi oameni de afaceri spanioli. Cu această ocazie, Camera de Comerţ Româno-Spaniolă a realizat contracte de colaborare între societăţile comerciale româno – spaniole participante. Printre acestea s-a remarcat un important contract de export de soia din România, contracte în domeniul curăţeniei şi a energiei renovabile.

A consemnat, Mircea Fluieraş

Rajoy vrea alegeri ­anticipate Preşedintele Guvernului, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi liderul PP, Mariano Rajoy, s-au confruntat dur marţi la ultima dezbatere despre starea naţiunii a primului, care a răspuns cererii oponentului său de a avea alegeri anticipate cu reproşuri că nu l-a ajutat la combaterea crizei, scrie 20 minutos.

Tensiunea „disputei” a ajuns în asemenea punct, încât ­Zapatero a comparat rolul PP cu cel al opoziţiei din Grecia, în timp ce Rajoy a avertizat că nu ar fi „democratic” să fie amestecată şi Opoziţia în „erorile” Guvernului.

După discursul lui Zapatero, de dimineaţă, în care a apărat măsurile anti-criză luate de Executivul său şi a cerut ajutorul Opoziţiei pentru finalizarea reformelor, Rajoy a urcat, după-amiază, la tribuna Congresului Deputaţilor şi şi-a centrat discursul pe justificarea necesităţii ca preşedintele Guvernului să convoace alegeri anticipate.

Alegerile anticipate, „obsesia” lui Mariano Rajoy Potrivit lui Rajoy, doar alegerile anticipate pot termina cu „calvarul steril” şi „lenta agonie” la care Zapatero a supus Spania, dat fiind că alegerile sunt „singura soluţie eficientă la problemele economice”. În opinia liderului PP, cu câte zile se va prelungi perioada până la alegeri, cu atât vor creşte „şomajul, datoria externă, dificultăţile şi deznădejdea spaniolilor”. „Ceea ce are nevoie Spania acum este participarea la urne şi cetăţenii să aleagă, nu atât cine-i guvernează, cât cui încredinţează această încredere pe care actualul Guvern a folosit-o prost”, a spus Rajoy.

Dincolo de economie, a cărei situaţie proastă cere „o mun-

că titanică” pe care s-a arătat dispus să şi-o asume, Rajoy i-a cerut lui Zapatero să acţioneze „fără complexe” contra partidului basc Bildu (bănuit a fi o marionetă a ETA), aplicând ultimele reforme legale pentru ca „nici o ameninţare, nici o încălcare a legii să nu fie posibilă”. A reamintit că, pentru PP, Bildu este „o nouă capcană a ETA”, pentru a se infiltra în instituţii, ceea ce, spune Rajoy, ete confirmat de fapte, fiindcă „intimidarea, şmecheria şi dispreţul faţă de legi” s-au întors în primăriile basce.

Zapatero nu a ridicat mănuşa în ceea ce priveşte această chestiune, în replica sa pentru liderul PP, dedicată, cu maximă duritate, spre sublinierea lipsei de propuneri a şefului Opoziţiei. Încurajat de aplauzele grupului socialist, preşedintele Executivului l-a acuzat pe Rajoy că „nici nu sprijină Guvernul, nici nu propune nicio altă soluţie”, nu are niciun program politic şi a „falsificat datele privind PIBul, dezvoltarea şi datoriile Spaniei”.

Când Rajoy a prezentat în faţa Camerei datele proaste ale economiei spaniole, Zapatero l-a acuzat că nu a „contextualizat”, uitând de criza internaţională şi de faptul că toate ţările înregistrează cifre negative, remarcând chiar că „Spania este printre granzii Europei care stau cel mai bine la datoria publică”. „Ce vreţi? Să vă sprijin în ceva ce mi se pare o eroare

monumentală?”

Zapatero l-a anunţat pe rivalul său politic că nici prin gând nu-i trece să organizeze alegeri anticipate şi că, chiar dacă acestea ar avea loc, PP-ul le va pierde. Rajoy a ripostat, declarând că niciodată nu a existat o Opoziţie care să vină cu atâtea propuneri şi niciodată nu a existat un Guvern care să voteze atât de mult contra. „Acum e uşor de dat vina pe alţii. Dar dacă aţi fi ascultat propunerile noastre, lucrurile ar fi stat acum mult mai bine”, a mai spus Rajoy, care a motivat şi de ce nu îl sprijină pe rivalul său: „Ce vreţi?

Să vă sprijin în ceva care mie mi se pare o eroare ieşită din comun?”.

Zapatero a avut ultimul cuvânt, răspunzându-i liderului Opoziţiei că „în ciuda aluziilor dumneavoastră, singurul lucru la care ne asemănăm cu Grecia este în calitatea Opoziţiei”. Apoi, preşedintele Guvernului a mai făcut un apel la solidaritate pentru că „reformele de astăzi corectează excesele de ieri şi sunt garanţia prosperităţii de mâine”.

Fiind ultima dezbatere pentru starea naţiunii a lui ­Zapatero, care nu va mai candida la funcţia de preşedinte de Guvern, Rajoy a profitat de moment, urându-i „tot binele din lume pentru viitorul personal şi familial”. „Vă doresc exact acelaşi lucru, dar din punct de vedere politic, daţi-mi voie să nu o fac!”, i-a răspuns şeful Executivului.

Sursa: 20minutos

Ştiri Spania Barcelona, paradisul hoţilor r­ omâni

La linia 3 de metrou din ­Barcelona, o femeie de 38 de ani, înarmată cu un fluier şi cu fluturaşi tipăriţi în patru limbi, avertizează turiştii cu privire la prezenţa hoţilor de buzunare.

Cu un fluier roşu şi un carton inscripţionat în patru limbi, îi alertează pe turiştii neatenţi din metroul barcelonez că sunt pe punctul de a suferi un furt.

Elaina este agent comercial, are 38 de ani, şi de trei ani supraveghează peroanele metroului liniei L3, ca hobby.

Datele poliţiştilor catalani Mossos d’Esquadra îi dau dreptate: în transportul urban din Barcelona, în fiecare zi se

produc 62 de infracţiuni (marea majoritate furturi). Eliana Guerrero a văzut cum o bandă de hoţi de buzunare i-a furat geanta unei pensionare diabetice şi cum, spre disperarea turistei, infractorul a aruncat insulina din geantă. „M-am indignat atât de mult încât am decis să lupt contra lor”, a explicat Eliana, citată de 20 minutos.

Din acel moment, a cheltuit 80 de euro pe lună pentru fotocopii ale unui fluturaş care avertizează în engleză, spaniolă, germană şi italiană de prezenţa hoţilor de buzunare de la metrou. Împarte turiştilor

în jur de 1.000 de bucăţi pe zi. „Îi cunosc şi ei mă cunosc, ştiu unde îşi beau cafeaua, unde se ascund şi unde se întâlnesc pentru a păcăli camerele de supraveghere”, susţine columbiana, care afirmă că agenţii de pază de la metrou şi poliţiştii ştiu şi ei toate aceste lucruri, dar nu pot face nimic dacă nu-i prind în flagrant delict pe hoţi. „Hoţii mi-au oferit chiar şi o mie de euro dacă renunţ să le mai stric planurile şi să îi avertizez pe turişti”, a explicat Eliana.

De altfel, agenţii de pază de la metrou au dezvăluit că şi pe ei au încercat hoţii de buzunare să-i cumpere: 20 de euro pentru fiecare hoţ pe care nu-l reclamă. Punctele fierbinţi ale liniei de metrou sunt staţiile Sants, Espanya şi cele care ies la suprafaţă în bulevardul Rambla, potrivit experienţei Elianei, care confirmă datele

Mossos d’Esquadra. În zilele libere reuşeşte să evite cam cinci furturi pe zi şi împarte câte 2.000 de fluturaşi.

Eliana a primit ameninţări, a fost scuipată, ba chiar şi agresată de nenumărate ori, dar nu renunţă. Critică faptul că agenţii de securitate de la metrou îi confiscă fluturaşii. Compania de Transport Municipal din Barcelona susţine că Legea Feroviară interzice distribuţia de fluturaşi la metrou şi că există deja o astfel de campanie preventivă, derulată împreună cu Poliţia.

Linia 3 de metrou din ­Barcelona este „teritoriul” şuţilor români, aşa cum Linia 1 este a sudamericanilor, iar linia 5 a magrebienilor. Acestea sunt liniile preferate de hoţii de buzunare pentru că se află pe traseele turistice din Barcelona.

Sursa: 20 minutos, BBC

Limita de viteză pe ­autostrăzile din S ­ pania revine la 120 km/h Din luna martie, Spania a făcut economii de 450 de milioane de euro prin reducerea vitezei maxime la 110 km/h.

Guvernul spaniol anunţa, la sfârşitul lunii februarie, că va adopta un plan de economisire a energiei, motivat de creşterea preţului barilului de petrol.

Vicepremierul spaniol ­Alfredo Perez Rubalcaba preciza atunci că, de la 7 martie, se va reduce limita vitezei maxime permise pe şosele, de la 120 la 110 kilometri la oră.

De la începutul lunii viitoare, viteza maximă pe autostrăzile spaniole revine la 120 km/h.

„S-au schimbat condiţiile, şi în cele noi măsura nu are sens, aşa că revenim la 120 de kilometri la oră”, a precizat ministrul Rubalcaba.

Economiile făcute prin aplicarea acestei măsuri sunt estimate la 450 de milioane de euro.

Ministrul a explicat că, şi de

acum înainte, direcţia generală pentru trafic le va aminti şoferilor că, dacă circulă cu 110 kilometri la oră, tot va fi mai ieftin, mai sigur şi mai puţin contaminant pentru mediu.

Sursa: Las Provincias

09 Româncă, acuzată de infracţiunea de tentativă de vânzare de minori

O tânără de 27 de ani, de naţionalitate română, a fost arestată de Poliţia Bască Ertzaintza, în Bilbao, fiind acuzată că a încercat să-şi vândă copilul în vârstă de doar o lună. Femeia practica cerşetoria cu bebeluşul în braţe pe străzile din Bilbao.

Prima veste privind acest caz a ajuns la Poliţia autonomă bască în rmă cu câteva zile, atunci când mai multe persoane au alertat că o tânără îşi oferea copilul, pe stradă, spre vânzare trecătorilor, „în schimbul unei mici sume de bani”, semnalează comunicatul de presă al Departamentului de Interne.

Patrulele care s-au deplasat la faţa locului nu au reuşit atunci să localizeze pe nimeni cu descrierea facilitată de martori, drept pentru care s-a presupus că femeia a abandonat zona.

Una din femeile cărora le-a

oferit copilul a convins-o să o însoţească la o clinică a Crucii Roşii din cartierul Indautxu, pentru „a fi văzut de un doctor”. Odată ajunse aici, românca a dispărut. Ertzaintza a deschis o anchetă pentru a încerca localizarea femeii.

Agenţii însărcinaţi cu rezolvarea acestui caz au urmărit înregistrările unei camere video situate în zonă, iar fotografia femeii a fost distribuită tuturor patrulelor Ertzaintza din Bilbao, cu ordin de arestare imediată.

Graţie fotografiei, femeia a fost identificată cerşind pe străzile oraşului. După ce copilul a fost pus la dispoziţia serviciilor sociale ale Primăriei Bilbao, românca a fost arestată şi acuzată de infracţiunea de tentativă de vânzare de minori.

Sursa: Diario Vasco

Cucerirea Europei Tinerii spanioli „indignaţi” au început pregătirile pentru o demonstraţie de amploare în zilele de 29 şi 30 iunie, în Puerta del Sol, Madrid, piaţa în care s-a născut în mod spontan această mişcare inedită. Startul a fost dat sâmbătă de mai mulţi tineri din Barcelona care au plecat pe jos pre Madrid, pe drum alăturându-li-se locuitori din cele 29 de oraşe şi sate de pe traseul de 652 de kilometri.

Pentru orice eventualitate, tinerii sunt însoţiţi de un medic şi o asistentă, ambii şomeri.

De altfel, „marşul popular” de la Barcelona este cel mai lung dintre cele trei iniţiate. Vor pleca la drum tinerii din ­Valencia, iar joi cei din Cadiz, oraş din sudul ţării. Cum în Spania se anunţă temperaturi ridicate, tinerii nu vor parcurge decât 21 de kilometri pe zi, suficient pentru a ajunge în capitală până la 24 iulie, zi în care este programată cea mai mare adunare a membrilor mişcării născute la 15 mai. Scopul acestor

adunări este revigorarea organizaţiei care risca să intre într-un con de umbră după ce a decis la 12 iunie să-şi ridice corturile instalate în Puerta del Sol, notează „El Pais”.

La fiecare oprire, „indignaţii” vor organiza o adunare pentru a le face cunoscut oamenilor programul mişcării. „Am cucerit străzile, apoi pieţele, acum luăm cu asalt drumurile. Urmează Europa”, declară Rafael de la Rubia, lider al mişcării internaţionale „World without War”, care ia parte la acţiunile „indignaţilor” spanioli.

Exodul creierelor Spania se confruntă cu cea mai mare rată a şomajului din UE - peste 21%, iar în rândul tinerilor situaţia este de-a dreptul dramatică, aproape 45% din segmentul 19-25 de ani neavând un loc de muncă. Dacă Spania nu are nevoie de tinerii ei, alţii îi aşteaptă cu braţele deschise. În ultimii ani, numeroşi tineri au luat drumul

Americii Latine. Are în jur de 30 de ani, studii superioare, necăsătorit. Acesta este portretul emigrantului spaniol care îşi găseşte foarte uşor de muncă în ţări precum Mexic sau Columbia. „Se munceşte din greu aici.

Dar munca e răsplătită. Am ajuns în Mexic fără niciun ban în buzunar, fără niciun fel de relaţii şi după cinci ani lucrez în cadrul departamentului de comunicare al uneia dintre cele mai mari companii din lume”, spune Juan Arteaga, un spaniol de 30 de ani, care a încercat în zadar să-şi găsească de lucru la el în ţară, după ce a terminat jurnalismul. Cei care nu suportă depărtarea de casă se reorientează spre Europa.

Filialele Institutului Goethe din Spania sunt asaltate de tineri cu studii superioase care vor să înveţe germana pentru a-şi găsi un loc de muncă bine plătit în Germania.

Sursa: El Pais, Bild.

America

10

Emigrare în valuri spre America

Ce nu ştiaţi despre 4 iulie ziua Americii?!

Ziua de 4 Iulie este cunoscută ca fiind ziua naţională a ­Statelor Unite, când americanii îşi sărbătoresc independenţa. Puţini ştiu însă că aceasta este şi o zi tristă, de doliu chiar, în istoria ­ Americii, pentru că trei din preşedinţii ei au murit în exact această zi. Aceştia sunt John Adams, Thomas Jefferson şi James Monroe (1931). Primii doi au murit chiar în acceaşi zi şi an, 4 Iulie, 1826. Ambii se numară printre cei care au semnat Declaraţia de Independenţă.

Tot pe 4 iulie, însă în 1850 preşedintele Zachary Taylor s-a îmbolnăvit de holeră, de la nişte cireşe pe care le-a mâncat. Acesta a murit cinci zile mai târziu, fiind în fruntea ţării doar un an şi jumătate.

Cu toate că pe 4 iulie 1776 a fost iniţiată semnarea Declaraţiei de Independenţă a ­Statelor Unite, cei 56 de membrii care şi-au pus semnătura pe acel document n-au făcut-o în acea zi ci abia pe 2 august 1776, când 50 dintre ei au semnat-o. Numele lor au fost ţinute secret faţă de public timp de o jumătate de an pentru a fi protejaţi de eventuale atacuri. Dacă actul de independenţă n-ar fi reuşit, actul de trădare al semnatarilor faţă de Regele Angliei ar fi dus conform legii la moartea lor.

Ultimul semnatar al actului de independenţă a fost Thomas McKean în Ianuarie, 1777.

Revenind la timpurile mai actuale, conform Foreign ­Trade

Statistics în 2010 ­Statele ­Unite au importat steaguri americane în valoare totală de 3,2 milioane de dolari.

Din acestea 2,8 milioane de dolari au fost steaguri americane produse şi importate din China. Aceeaşi sursă arată că SUA a exportat steaguri în valoare de 486.026 de mii de dolari, din care de 256.407 de dolari au fost trimise steaguri la vecinii mexicani din sud.

Tot în 2010 Statele Unite au importat din China jocuri de artificii în valoare de peste 190 de milioane de dolari.

Un număr de 31 de locaţii din America au incluse în nume cuvântul „liberty” (libertate) printre cele mai cunoscute: Libertyville, New Liberty, North Liberty sau West ­Liberty.

Un numar de 35 de locaţii au numele de „eagle” (vultur) ca şi nume, cel mai popular fiind Eagle Pass în Texas.

Un număr de 11 locaţii au cuvântul „independence” (independenţă) ca şi nume. Altele 9 poartă cuvântul „freedom” adică eliberare. Cel mai popular fiind New Freedom din Pennsylvania.

Statul Indiana este singurul care are o locaţie ce poartă numele de „patriot”, Patriot, Indiana .

Alte cinci locaţii au cuvântul „America” ca şi nume. Cel mai popular fiind American Fork, din statul Utah.

Marian Petruţa - Chicago, USA

În Texas, aproape toare localităţile, indiferent cât de mici sunt, au biblioteci publice, care din cand în când vând, la o reducere serioasă, cărţi care nu mai au căutare. Aşa se face că am găsit o carte care imediat mi-a trezit interesul.

E o carte bilingvă, în engleză şi română, scrisă de ­Eugene S. Raica şi Alexandru T. ­Nemoianu, intitulata „History of the United Romanian ­Society”, publicată în anul 1995, în Southfield, Michigan.

Este o monografie bine scrisă, cu foarte multe date interesante. Începe cu o istorie „concisă” a României şi continuă cu emigrarea spre America a românilor din toate provinciile.

Acordă câteva capitole formării societăţilor române, cum ar fi Societatea „Deşteapte-te române”(1909), Societatea „Hora Unirii”(1913), şi „Societatea Română Unită”(1924), cu liste detailate ale membrilor şi conducătorilor lor. În recensământul din 1990, în Statele Unite existau 365.544 de persoane care s-au declarat

ca fiind de origine română.

După alte date oficiale, apărute după publicarea acestei cărţi, la recensământul din 2000 existau 689.919 persoane care s-au declarat de origine română.

Cel mai vechi imigrant român în America, menţionat în documente oficiale, a fost Părintele Samuil Damian, un preot ortodox din Ardeal, care a călătorit prin Maryland, North ­Carolina şi Virginia, stabilindu-se în anul 1784 în ­Charleston, ­South Carolina. A fost un om foarte citit, poliglot, care a avut o corespondenţă amplă cu ­Benjamin Franklin.

Tot în această monografie se trec în revistă mai multe nume de români din secolele trecute şi realizările lor. În timpul Războiului Civil, George Pomutz, din regimentul 15 Iowa, a fost avansat la gradul de general de brigadă, pe 21 martie 1863. Căpitanul Nicholas Dunca, cu regimentul 18 de voluntari din New York, şi-a pierdut viaţa în bătălia de la Cross Keys, Virginia, în 8 iunie 1862.

Constantin ­Teodorescu, marinar, a murit în explozia de pe vasul militar Maine, în ­Havana, Cuba, pe data de 15 februarie 1989, dată când a început războiul cu Spania.

Eugene Stan şi Marcel Brad au fost doi marinari care au murit în atacul japonez asupra bazei

navale americane de la Pearl Harbor, Hawaii, pe 7 decembrie 1941, data intrării SUA în cel de al Doilea Razboi ­Mondial.

Primul val de imigranţi romani a venit in America între 1870 şi 1900, din părţile ocupate de Austro ­Ungaria ­(Transilvania, ­Banat, ­Bucovina, şi ­Voivodina), totalizând un număr de peste 250.000 de români.

Pe urmă, un al doilea val major, între 1908 şi 1915, a fost o urmare a persecutării ţăranilor în Muntenia şi Moldova, după răscoala din 1907, val ce a adus în America peste 100.000 de suflete.

Autorii acestei cărţi estimează că peste 15.000 de români au servit în forţele armate ale ­Canadei şi SUA, în Primul şi al Doilea Război Mondial. Începând din 1906, Daniel Hosu a publicat, până în anul morţii sale, în 1948, ziarul românesc America, în Detroit,

Michigan.

Imigrarea românilor în ­America, între anii 1950 şi 1990 a fost redusă la un număr mai mic de 10.000, în total, majoritatea fugind cu mare risc din „raiul comunist”.

Ultimul capitol din carte e dedicat imaginilor fotografice privind societăţile româneşti amintite. Aceste grupuri diverse au reuşit să se unească, ca un gest simbolic, la împlinirea a 85 de ani de la fondarea ­Societăţii Unite Române.

Finanţarea bisericilor româneşti din America, ajutorul reciproc şi sprijinul comunităţii pentru individ sunt nişte activităţi nobile intemeiate pe crezul practic al imigrantului român din acea vreme. Numele celebre din diaspora română în America includ preoţi, ingineri, medici, profesori şi tehnologişti.

Sursa: J.Ch. Texas, History of the United Romanian Society Mircea Hanu – Texas/USA

Rubrica permanentă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Dintre toate seminţiile migratoare care ne-au călcat pământul, slavii (ultimii veniţi şi statorniciţi) au avut o înrâurire covârşitoare asupra populaţiilor romanizate de la nord şi de la sud de Dunăre.

Prezenţa lor în spaţiul balcanic a condus la schimbări cu precădere în vocabular, ceea ce înseamnă că personalitatea limbii noastre, în comparaţie cu celelalte limbi neolatine, nu poate fi concepută în afara acestei influenţe. Dacă A. de Cihac, cu merituosul său Dicţionar etimologic român

(1879), se încurca în calcule, stârnind furia eminentului B. Petriceicu Haşdeu privind ponderea elementului latinesc în limbă, influenţa slavă, deşi nebiruind-o pe cea latină, este totuşi majoră şi de netăgăduit.

Când ne aplecăm cronologic asupra acestei pătrunderi, înţelegem că ea nu s-a manifestat deodată şi nici într-o zare limitată în timp. Unele cuvinte sunt vechi, intrate în secolele VI-XII, într-o epocă fără frontiere, altele pătrund o dată cu întemeierea statelor româneşti, cu organizarea cancelariilor şi a bisericii ortodoxe.

Slavona va juca în această parte a Europei rolul latinei în tot Evul Mediu până la Reformă. Influenţa nu a fost doar a vechii slave sau a slavonei cărturăreşti, ci şi a limbilor slave vecine: bulgara, sârbocroata, mai apoi ucraineana şi rusa.

Pentru ca cititorul să se convingă de importanţa acestei influenţe vom enumera câţiva termeni de care nu ne putem lipsi: babă, brazdă, cleşte, clopot, colindă, coş, gol, grădină, Isus Hristos, icoană, izvor, lene, liturghie, lopată, milă, nevastă, plăti, plug, popă, prag, rană, scump, sută, trup.

11

05 - Vechea slavă, slavona şi graiurile slavilor Dacă vorbim despre om, el are chip, obraz, gât, stomac şi glezne. Putea fi stăpân sau slugă, uneori rob ca zlătarii. În lumea noastră veche, omul muncitor era grădinar, zidar, dar, mai ales, precupeţ la târguri. Bărbaţii se îmbrăcau cu cojoace, nădragi şi izmene, şi, când afară era lapoviţă sau crivăţ, purtau cuşmă şi şubă. În casa omului harnic şi grijuliu găseai: belciuge, ciocane, cleşte, daltă, greblă, lopată, nicovală, perii, sfoară, sită, topor. Casa lui avea pod şi pivniţă, grajd şi ogradă. Cultiva gulii, hamei, hrean, lobodă, morcovi, praz, rapiţă, sfeclă şi ştir. Bea lapte de bivoliţă, iar copiii ieşeau pe izlaz cu raţele şi gâştele.

Când era pescar, aducea acasă păstrăvi sau ştiuci. Oamenii suferă de ciudă când nu le merg treburile, se veselesc când au noroc, dar îi apucă pizma pe vrăjmaşi. Pleacă la război cu suliţa şi sabia, fe-

meile le duc grija şi trag nădejde că bărbaţii lor nu se vor întoarce cu jale, în coşciug.

De povestit, aş tot povesti, dar socotesc că cititorului i-ar fi mai de folos un mic dicţionar de sinonime slav-latin pentru a putea privi mai uşor cuvintele ce ne-au venit pe căi diferite şi pentru a se lăsa cuprins de înţelesurile mai adânci.

Beznă – întuneric Boală – maladie Bolovan – pietroi Blajin – blând Caznă – efort Ceas – oră, orologiu Ceată – oaste Chip – faţă Citi – lectura Crac – picior Deal – colină Dobândi – obţine Dragoste, iubire – amor Duh – spirit Glas – voce Grijă – preocupare Hrană – aliment Iad – infern

Iscăli – semna Izbândă – victorie Jale – tristeţe Jertfă – sacrificiu Lacom – gurmand Lăcomie – aviditate Leac – medicament Letopiseţ - cronică Maică – mamă Mândru – orgolios Nădejde – speranţă Nădragi – pantaloni Necaz – tristeţe Nevastă – soţie Nevoie – necesitate Noroc – soartă Pagubă – daună Pită – pâine Poftă – apetit, dorinţă Poveste – naraţiune Praf – pulbere Prieten – amic Primejdie – pericol Rai – paradis Răzmeriţă – revoltă Rob – sclav Sabie – spadă Slobod – liber Slugă – servitor

Steag – drapel Stih – vers Taină – secret Temei – bază Tipic –model Trup –corp Văzduh – cer Vârstă – etate Veac – secol Vină – culpă Vraci – medic Vrajă – magie Vreme – timp Zare – orizont Zăduf – căldură Nu cunosc nicio altă limbă în care să ni se ofere tripletul dragoste – iubire – amor, toate trei cuvintele având aproape acelaşi înţeles, dar infinit deosebite în nuanţe, după felul şi meşteşugul cu care ştim să le folosim. Această subtilitate semantică ne arată, fie şi fugar, că limba noastră se împlineşte deopotrivă prin elementul latin şi slav, într-un grai de o poetică a echivalenţelor interne fără asemănare.

Cititorii întreabă, Consulatul Român la Madrid răspunde Nicoleta L. - Fernán-Núñez: Fiica mea împlineşte 14 ani în luna august anul acesta. Ce trebuie să fac pentru a obţine prima carte de identitate a fiicei mele?

Răspuns: PRIMA CARTE DE IDENTITATE - PÂNÂ LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANI Documente necesare: • documentul eliberat de autorităţile statului din care să rezulte motivul intemeiat (boală, studii) pentru care nu se poate deplasa în ţară, tradus de un traducător autorizat şi legalizat de Secţia Consulară • certificatul de naştere • actele de identitate ale părinţilor: certificatul de căsătorie al părinţilor sau sentinţa de divorţ definitivă şi irevocabilă, actul de proprietate al locuinţei sau documentul cu care părinţii fac dovada adresei de domiciliu din România • 5 fotografii marimea ¾ cm având la bază o bandă albă de 7 mm • contravaloarea cărţii de identitate • timbru fiscal sau contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru Pentru acest demers nu este nevoie de programare.

• NOTĂ: Documentele sus menţionate vor fi prezentate în original şi cate 2 fotocopii din fiecare document.

• Minorul poate depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal la sediul consulatului.

• Persoana care solicită actul de identitate va indica o persoană din România care se va prezenta la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor pe raza căruia solicitantul are

domiciliul, pentru achitarea contravalorii taxelor (contravaloare carte de identitate şi timbru fiscal). În cazul în care solicitantul nu poate indica o persoană va solicita la Serviciul comunitar numărul contului în care poate plăti taxele prin transfer bancar şi va depune la dosar chitanţa tradusă de un traducător autorizat.

Termen de rezolvare: 3 luni

Cititori din diferite zone ale Spaniei sunt interesaţi unde pot aplica apostila de la Haga pe diverse documente?

Răspuns: În funcţie de provincia spaniolă de care aparţineţi vă puteţi adresa Tribunalului Superior de Justiţie pentru aplicarea apostilei de la Haga din: Dociu M. - Villafranca de Córdoba Andalucía: Plaza Nueva 18071, Granada. Tel.: 958 002 600 Sunt în şomaj. De la agenţia de care aparţin mi s-a ce- Aragón: Calle Coso, 1. 50071, Zaragoza. Tel.: 976 208 400 rut sa completez două formulare. E301 şi E302. Cum Asturias: Plaza Porlier, s/n. 33071, Oviedo. Tel.: 985 211 996 procedez?

Baleares: Plaza des Mercat, 12. 07071, Palma de Mallorca. Tel.: Răspuns: 971 721 239 Formularele E 301 şi E 302 sunt formulare europene standard Canarias: Plaza San Agustín, 6 Vegueta. 35071, Las Palmas de ce fac parte din seria 300 (E301, E302, E303) şi sunt folosite de Gran Canaria. Tel.: 928 325 000 către instituţiile care se ocupă cu ajutoarele de şomaj din ţările Cantabria: Avda. Pedro San Martín, s/n. 39071. Santander. Tel.: membre UE. 942 357 118 Pentru a obţine formularele menţionate (necesare pentru cal- Castilla la Mancha: C/ San Agustín, 1. 02071, Albacete. Tel.: 967 culul prestaţiilor de şomaj), trebuie să vă adresaţi Agenţiei 596 509 ­Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul de domici- Castilla y León: C/ San Juan, 2. 09003. Burgos.Tel.: 947 259 663 liu din România, aceasta fiind singura instituţie românească ce Cataluña: Ps. Lluís Companys, 14-16. 08071, Barcelona. Tel.: 934 îl eliberează. Solicitarea formularului în România o pot face cei 866 183 de la Agenţia de Şomaj spaniolă sau direct dvs., transmiţând o Comunidad Valenciana: C/ Palacio de Justicia, s/n. 46071, cerere prin poştă (la adresa agenţiei judeţene), fax (0040/213 ­Valencia. Tel.: 963 878 100 039 855) sau email (adriana.pert@anofm.ro, adrianapert@­ Extremadura: Plaza de la Audiencia, 1. 10071, Cáceres. Tel.: 927 yahoo.com). Numărul de telefon la care puteţi apela pentru mai 620 201 multe informaţii este: 0040/213 039 856 Galicia: Plaza Galicia, s/n. 15071. La Coruña, Tel.: 981 1820 54.

Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sen- La Rioja: Calle Víctor Pradera, 2. 26071, Logroño. Tel.: ­941296402 tinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba Madrid: Gral. Carlos Castaños, 1. 28071, Madrid. Tel.: 913971755 spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate.

Murcia: Ronda de Garay, 5. 30071, Murcia. Tel.: 968 229 105 Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la Navarra: C/ San Roque, 4. 31071, Pamplona. Tel.: 848 424 056 pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).

País Vasco: C/ Buenos Aires, 6. 48071, Bilbao. Tel.: 944 016 653

Români de succes

12

Mult e(ra?) dulce şi f­ rumoasă limba ce-o vorbim...

Ana-Maria Marinescu Spania

“A vorbi despre limba în care gândeşti, este ca o sărbătoare. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte”, spunea Nichita ­Stănescu. Oare câţi dintre românii din Spania – şi nu numai - mai subscriu la cuvintele marelui nostru poet? Cine mai ţine cont de îndemnul lui Gheorghe Sion – “Limba, ţara, vorbe sfinte / La strămoşi erau; / Vorbiţi, scrieţi româneşte, / Pentru Dumnezeu!”?!

Direct proporţional cu numărul din ce în ce mai ridicat al spaniolilor şi persoanelor de altă naţionalitate ce îşi manifestă interesul pentru învăţarea limbii române, creşte şi numărul românilor - mă refer mai ales la cei care trăiesc în Spania - care se străduiesc, parcă, să-şi uite propria limbă, rămasă o comoară îngropată în amintire.

Despre acest fenomen periculos am vorbit cu o persoană avizată, un adevărat ambasador al limbii şi culturii române pe tărâm cervantin, în măsură să-şi spună opiniile pertinente, fondate pe experienţa sa profesională şi de viaţă. ­Ileana ­Bucurenciu, Doctor în Filologie la Universitatea din ­Bucureşti (1982), şi, din septembrie 2003, profesor de limba şi cultura română la Centrul de Limbi Străine din cadrul Universităţii din Alcalá de ­Henares, a sosit în Spania în anul 1997, cu o bursă de hispanist, după ce predase, printre altele, Cursul Cervantes la Universitatea din Bucureşti.

După cum mi-a mărturisit, consideră venirea în Spania o mare şansă, mai ales pentru că putea astfel beneficia de o şedere mai îndelungată alături de soţul său, poet şi ziarist cubanez care, după doi ani de viscole de tot felul în Bucureşti, încerca să-şi reia firul vocaţiei în patria mamă.

Ana-Maria Marinescu: Sunteţi profesoară de limba română la Centrul de Limbi Străine din cadrul Universităţii din Alcalá de Henares.

Vorbiţi-mi puţin despre cursul pe care îl predaţi, oferit de acest centru: cui i se adresează, care sunt condiţiile de par-

ticipare, care sunt beneficiile absolvirii acestuia etc.

Ileana Bucurenciu: Centrul de Limbi Străine al Universităţii Alcalá a fost pentru mine o şansă extraordinară. Şi nu numai pentru mine. Nu e vorba doar de a preda limba şi a face cunoscută cultura românească, în ore sau prin diverse activităţi - de felul celei organizate de curând cu prilejul comemorării celor doi giganţi ai poeziei române, Blaga şi Barbu -. Ci, aşa cum îmi spunea profesorul Georg Pichler, directorul Centrului, în 2003, când a acceptat propunerea mea de a ţine cursul, acest curs este o şansă în viitor pentru românii care au venit în Spania cu 5-8 ani, sau se vor naşte aici şi vor avea nevoie să-şi pună la punct limba română, pe care o vor fi uitat sau o vor fi învăţat parţial. Cursul, care face parte din ceea ce se numeşte ­Estudios Propios, prezintă un mare avantaj: are nivel universitar, pentru studenţii Universităţii acordându-se credite (de la 3 până la 15), fără a cere în schimb altă condiţie decât să fi împlinit 18 ani. Dezavantajul însă, faţă de cursurile de română de la Centrul Hispano-­ Român din Alcalá sau Coslada, de cel organizat de Institutul Cultural Român sau chiar faţă de cel de la Escuela Oficial de Idiomas, este costul destul de ridicat (aproape 200 de euro pentru 45 de ore), chiar dacă pentru studenţii Universităţii, şi pentru a doua limbă, există o reducere. Cursul se întinde pe patru ani - nivel elementar, mediu, avansat şi superior şi, în funcţie de calificativul obţinut, se pot acorda şi burse.

A.M.M.: Ce părere aveţi despre rumaniol? Este o realitate, tragică, din punctul meu de vedere, atunci când limba română este mutilată, când de exemplu, verbele spaniole sunt conjugate după model românesc, sau când formele de plural ale substantivelor spaniole declinate ca în limba română dau naştere unor elemente, nu ştiu dacă pot fi numite cuvinte, tragi-comice. Credeţi că s-ar putea face ceva pentru a ameliora, chiar estompa, acest fenomen?

I.B.: Am înţeles că termenul de rumaniol (fiind de fapt un cuvânt spaniol, de la rădăcina rumano, ar trebui scris cu ñ; varianta românească ar fi romaniol) a fost creat prin anii ´60, când studenţii cubanezi veniţi în România, au trecut, ca şi noi acum, printrun proces de adaptare la noile condiţii lingvistice. Este un proces firesc ce răspunde unui principiu elementar, acela de economie a efortului. Dar dacă pentru o situaţie - două el poate fi acceptat, ca o soluţie de moment, chiar ingenioasă şi simpatică, în nici un caz

nu poate fi acceptat ca soluţia definitivă care, aşa cum bine spui, înseamnă o mutilare a limbii române, pornite din comoditate (ca să folosesc un eufemism!!!) şi din lipsa unor repere culturale solide (ca să folosesc din nou un eufemism!!!). Folosesc aceste eufemisme nu doar pentru a nu jigni pe cineva ci pentru a mă cruţa pe mine însămi căci, mărturisesc, m-am surprins căzând în acest...păcat, după ce tunasem şi fulgerasem împotriva lui. Există tendinţa din partea unor tineri uşor neştiutori de a afirma că ne aflăm chiar în faţa unei noi limbi. Şi chiar dacă asemenea afirmaţie este exagerată – ca să nu spun periculoasă – fenomenul există, fiind complex şi amplu, meritand să i se dea toată atenţia. Există deja studii ştiinţifice (dna. prof. Eugenia Popeanga de la Universidad ­Complutense conduce câteva teze de doctorat pe această temă, realizate de studenţi spanioli sau români) care duc la concluzia că, odată cu integrarea totală a românilor în cultura spaniolă, el va dispărea ca fenomen masiv. Va mai exista, desigur, dar nu „ameninţând” limba română, mai ales dacă între timp aceasta va fi apărată cum se cuvine, prin măsuri oficiale şi neoficiale. Şi îndeosebi la cele neoficiale, care ne incumbă tuturor, îmi este speranţa.

A.M.M.: Putem cădea în extrema cealaltă – din hipercorectitudine să nu mai folosim unităţi lexicale din vocabularul limbii spaniole? Înainte, utilizarea unor cuvinte din limbile franceză sau engleză era considerată un indicator al nivelului de cultură al vorbitorului. Acum unii o consideră snobism. Cum comentaţi acest aspect?

I.B.: Nu cred că există pericolul unei hipercorectitudini.

Aşa cum merg lucrurile nimeni nu mai vrea şi cred că nici nu mai poate să evite folosirea cuvintelor străine. Chestiunea este măsura şi modul în care se folosesc. Abuzul, care ţine de snobism, de comoditate şi de ignoranţă, este cel care ne pândeşte. Şi doar o acţiune susţinută, continuă şi la toate nivelurile cred că ne poate feri.

A.M.M.: În ceea ce priveşte copiii românilor care trăiesc în Spania, am văzut foarte multe cazuri în care aceştia refuză să vorbească în limba maternă, ba chiar îşi reneagă originea. Spun acest lucru pentru că, recent, am văzut un caz al unor copii români, cu vârsta între 8 şi 10 ani, absolvenţi ai aceluiaşi curs, care au cerut în unanimitate ca, la înmânarea diplomelor, să le fie menţionate doar prenumele, nu şi numele, care le trădau naţionalitatea. Ce cre-

deţi că ar trebui făcut pentru ca generaţiile de copii români din Spania să nu-şi uite limba maternă?

I.B.: E o realitate tristă, născută dintr-o reacţie de apărare dar şi de o proastă înţelegere a lucrurilor. Când mi s-a povestit, acum peste 10 ani, cazul unui părinte care se lăuda, în faţa preotului, cu faptul că fiul lui ştia doar spaniola, pur şi simplu nu am putut crede. Cine ştie ce motive o fi avut acel tată ca să gândească astfel?! Ştiu persoane, cu sentimente patriotice adânci care, din pricina unor circumstanţe vitrege, au renunţat pentru o vreme la folosirea limbii române. Dar, oricât de înţelegători putem fi cu opţiunuile unui om, în general o asemenea opţiune nu poate veni decât dintr-o mare lipsă de cultură, în sensul cel mai amplu posibil. De n-ar fi decât complexitatea fonetică a limbii noastre, ce permite românilor să înveţe atât de uşor o limbă străină, şi tot merită să o învăţăm, pe deasupra cu efort minim, având pe părinţi ca profesori. Şi să nu vorbim de bunicii care ne aşteaptă cu atâta dor, ca să ne vadă apoi, cu atâta durere, că nu suntem în stare – sau, şi mai rău, nici nu vrem! – să vorbim în limba lor.

Există cuvinte din limba spaniolă care, pentru românii din Spania cel puţin, s-ar putea să intre în vocabular. Dar pe uşa din faţă, legal, acolo unde este absolut necesar (cum sunt deja, corrida, de exemplu, sau junta) şi nu pe uşa neatenţiei noastre.

A.M.M.: Credeţi că proiectul MAE - Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească – este o reuşită în acest sens?

I.B.: Nu ştiu ce să spun. Cunosc aspecte sporadice. Cu siguranţă că iniţierea acestui proiect a fost nu doar bine-

venită dar, după părerea mea, chiar urgentă. Însă, ca orice acţiune omenească, având în faţă o realitate complexă, roadele concrete diferă, în mare parte, de cele scontate. Nu m-aş fi aşteptat la o participare atât de redusă din partea celor cărora li se adresează, ceea ce înseamnă că, dincolo de orele propriu-zise, trebuie lucrat la conştientizarea concetăţenilor noştri. Poate că, dacă învăţământul nostru nu ar fi decât gratuit dar nu şi obligatoriu, nici în ţară nu s-ar avea prezenţa care se are. Ar fi păcat ca urmaşii celor care au beneficiat - vrând nevrând - de avantajele unui învăţământ gratuit şi, dincolo de lipsurile inerente, de mare calitate, să nu înţeleagă ce li se oferă prin aceste cursuri şi să profite de ele. Însă înţelegerea acestui lucru depinde de...marketing! Să nu se sconteze prea mult pe conştiinţa părinţilor ci această conştiinţă să fie trezită de către cei care oferă „produsul”, după principiile celei mai autentice „desfaceri”. Presa, organismele româneşti dar şi spaniole, să fie antrenate concret, imediat şi susţinut, în această „operación rescate”. S-ar putea să pară exagerat ceea ce spun, dar sunt convinsă că de această acţiune, aparent secundară, va depinde viitorul multora dintre copiii noştri.

A.M.M.: Pentru mulţi dintre oamenii din ziua de azi, calculatorul a înlocuit/devenit caietul, stiloul şi, prin intermediul internetului, chiar şi cartea multora dintre noi. Incontestabil, este o unealtă folositoare, însă, ca orice lucru, are şi dezavantaje. Faptul că nu mai folosim diacriticele, că multe greşeli le punem pe seama neîndemânării atunci când e vorba de tastat, sau a grabei în care scriem... Unde credeţi că duc toate acestea şi ce putem face să nu se piardă plăcerea de a scrie, de a citi o carte cu miros de vechi...?

Simţiţi nostalgie faţă de peniţă, călimara cu cerneală şi sugativă?

I.B.: Nu doar că are şi deza-

vantaje, ci sunt sigură că internetul, şi chiar şi informatica dintr-un anumit punct de vedere, au în primul rând dezavantaje. Nu am nostalgia tocului cu peniţa - mă murdăream teribil! -, dar sigur că mi-e dor de acele vremuri. Progresul are aspectele sale pozitive şi negative. Şi, precum în toate cele, măsura e importantă.

Informatica, descoperire ce se compară cred, cu cea a tiparului, are „păcatele virtuţilor sale”. Şi asta nu doar pentru că există un dezavantaj în orice avantaj, ci pentru că e vorba aici de „progresie geometrică”. Nici nu ne dăm seama încă de urmările catastrofale ale foloaselor pe care acest „dar al grecilor” ni le-a adus.

Nu e vorba de cipuri (deşi este vorba şi de ele) ci de o mentalitate – a comodităţii şi plăcerii în primul rând – pe care o dezvoltăm şi care, în timp, duce la năruirea personalităţii umane.

A.M.M.: De ce credeţi că spaniolii întâmpină mai multe dificultăţi în învăţarea limbii române decât românii în învăţarea limbii spaniole, având în vedere asemănarea dintre cele două limbi-„ surori”?

I.B.: Cu siguranţă că sunt mulţi factorii care intervin în învăţarea unei limbi. Nu ştiu dacă este vorba de dificultatea spaniolilor sau de fapt de uşurinţa românilor. Privind din acest unghi, aş spune că uşurinţa românilor de a învăţa limbi străine vine tocmai din complexitatea (fonetică, gramaticală, lexicală) a limbii noastre, care e un fel de trambulină pentru învăţarea oricărei alte limbi. Aceasta suprapunânduse peste o mentalitate specifică. Românii suntem un popor care a trebuit să se înfrunte cu o mulţime de alte popoare, pe care nu le-a cucerit, creând imperii, ci pe care le-a suportat şi cărora a trebuit să li se adapteze. Avem deschidere, şi un fel de respect, pentru orice altă realitate. Asta, sunt sigură, influenţează mult asupra capacităţii de asimilare a unui „corp străin” cum este limba.

Români de succes

13

Acasă şomer - în Spania om de afaceri că succesul trebuie hrănit cu multă muncă şi chiar cu sacrificii.”

Sacrificii, noroc…

Nu toţi oamenii de afaceri se simt în centrul atenţiei, alţii nici nu consideră că sunt importanţi sau că se poate vorbi despre ei. A fi perceput ca om de succes de către cei din jur reprezintă pentru unii măgulire. Pentru Ana Mărginean definiţiile succesului date de dicţionare - atingerea scopurilor propuse, împlinirea idealurilor, prosperitate şi faimă - sau de filosofi - succesul nu înseamnă a obţine tot ce vrei, ci a aprecia tot ce ai - nu sunt destul de relevante. „Probabil că definiţia cea mai aproape de adevăr este una care le combină pe amândouă: succesul înseamnă să realizezi ceea ce îţi propui şi să fii mulţumit de ceea ce ai realizat.”

La mii de km de casă După ce a terminat Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti, specialitatea Română-Spaniolă, Ana ­Mărginean a fost profesoară la un liceu din Galaţi. Dar nu pentru mult timp pentru că postul i-a fost blocat şi astfel, după un an de şomaj, şi-a dat seama că postura de profesor nu i se potriveşte. La propunerea unui prieten, a acceptat de a lucra pentru el întro firmă de informatică din ­Barcelona-Spania. Departe

de casă, într-un domeniu total nou pentru ea. Dar ambiţia şi dorinţa de a acumula cât mai multe au determinat-o să ia totul de la capăt. Şi astfel a ajuns să înveţe de la cum se deschide un calculator până la cum se negociază un contract. După câţiva ani de ucenicie, a fost numită în funcţia de director general al unei companii informatice. „Mam trezit peste noapte în postura unui om de care depinde nu numai destinul companiei, dar şi destinul câtorva zeci de alţi oameni: angajaţi, acţionari, clienţi. Responsabilitatea este imensă, mai ales dacă eşti o persoană cu stricte principii etice şi profunde înclinaţii umaniste.”

Indiferent de formarea iniţială, Ana Mărginean a dat dovada unei femei autodidacte care a reuşit să înţeleagă mecanismele funcţionarii unei afaceri într-un timp extrem de scurt şi fără niciun fel de experienţă anterioară de lucru într-o companie complexă, cu atât mai puţin într-o funcţie de conducere.

Ca în orice activitate de succes, profitul firmei s-a dublat doar într-un an, condiţiile de lucru ale angajaţilor s-au îmbunătăţit substanţial, totul ducând la îmbunătăţirea relaţiilor interumane din firmă şi, implicit, la mărirea gradu-

lui de satisfacţie a clienţilor. „Întotdeauna am crezut în oameni, lucru care s-a dovedit de mare folos şi în încercarea mea de a ridica nivelul companiei noastre.”

Curajul de a alege Oare, după ce a reuşit o dată, ar mai putea Ana Mărginean să o ia de la capăt din nou, urmând un alt drum, total diferit de cel actual? Conform spuselor sale, idealul vieţii nu a fost încă atins, aşa că orice se poate întâmpla în viitor: „Faptul că am reuşit într-un domeniu care nu mă caracterizează, lumea afacerilor, nu înseamnă şi că mi-am îndeplinit idealurile în viaţă. Mi-aş dori mult mai mult să mă implic în acţiuni caritabile, de exemplu, sau să scriu o carte citită de mii de oameni. Sper că într-o bună zi voi avea curajul sămi schimb total viaţa, să mă orientez spre o ocupaţie pe care să o simt mai apropriată de firea mea şi să am în continuare succes. Oricum, ştiu că nu poţi găsi niciodată succesul la capătul unui drum drept, şi de aceea voi aştepta momentul potrivit pentru a face cotitura. Până atunci, însă, voi continua să lupt pentru a menţine succesul de care mă bucur acum. Pentru

Pentru a avea succes, orice persoană care doreşte să ajungă undeva sus trebuie să fie conştientă şi de faptul că multe plăceri extra-profesionale trebuie sacrificate. Pe de altă parte, familia sau prietenii trebuie să fie conştienţi de faptul că multe din orele unei zile, weekend-urile sau zilele de vacanţă sunt petrecute la birou. Cel mai important este ca aceştia să înţeleagă şi să nu se simtă frustraţi şi, la rândul lor, să sprijine ascensiunea respectivă. „Cred că principalul motiv al succesului meu în viaţă este sprijinul familiei, şi în special al mamei mele, femeie ambiţioasă

şi cu mult bun simţ, care a ştiut să mă crească în perspectiva unei cariere reuşite.

Mama mea a crezut în mine, mi-a fost mereu aproape şi astfel am avut curaj, încă de mică, să lupt pentru a fi tot timpul mai bună. Un alt motiv, la fel de important pentru mine, a fost pur şi simplu norocul. Cred că şi norocul are o reţetă a lui, pe care încerc să o aplic: trebuie să fii optimist şi curajos, să-ţi păstrezi zâmbetul pe buze şi în zilele înnorate şi să ai atenţia trează în orice moment pentru a observa şansa care îţi poate apărea oricând. Nu există coincidenţe, există doar semne pe care trebuie să ştii să le citeşti şi să le foloseşti în favoarea ta. E drept că noi, femeile, suntem mai avantajate de intuiţia noastră decât bărbaţii…”

Pe lângă acestea şi imaginea personală este foarte importantă pentru a avea succes.

Mulţi oameni de afaceri depind de părerea celorlalţi despre ei şi, în acest scop, trebuie ajutaţi să-şi formeze o impresie cât mai bună. Aşa cum spune Ana Mărginean: „Un om de succes este un om sigur de el, cu o infăţisare îngrijită şi cu zâmbetul pe buze. În felul acesta ceilalţi te admiră şi au încredere săţi devină aliaţi, ajutându-te să dobândeşti succesul pe care ţi-l doreşti. Şi în special zâmbetul face minuni. Un exerciţiu pe care îl practic uneori este să număr de câte ori pe zi zâmbesc oamenilor pe care îi întâlnesc şi câte zâmbete primesc în schimb. Şi mă pot lăuda că eu câştig aproape de fiecare dată.”

Ca orice om de afaceri şi, în acelaşi timp femeie, Ana Mărginean este conştientă de duşmanii succesului, punând

pe primul loc frica sub toate formele ei: frica de eşec, frica de muncă, frica de schimbare, chiar şi banala frică de zborul cu avionul. În ceea ce o priveşte, frica de întuneric este cea mai frecventă, dar încearcă tot posibilul pentru a o învinge, pe celelalte reuşind să le lase undeva în urma ei.

La 35 de ani, Ana ­Mărginean are încă multe vise: „Voi continua să îndrăznesc să cred în succes. Şi sper să nu uit niciodată vorbele reginei Isabela către Cristofor ­Columb aflat în căutarea ­Indiilor: „Pluteşte drept înainte şi, dacă pământul pe care îl cauţi nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va creea înadins pentru a-ţi răsplăti îndrăzneala.”

Interviu realizat de ­ Anastasia Criste - Barcelona

România

14

vor fi găsiţi vinovaţi. „Unul dintre cazurile importante la care am lucrat este cel al unei bănci unde 13 funcţionari, printre care şi unul cu funcţie de conducere, au făcut operaţiuni bancare neautorizate în conturile unei persoane fizice timp de doi ani. Era vorba de un cetăţean străin, un investitor în imobiliare care administra 49 de firme.

Toate astea au fost posibile pentru că societăţile aveau acelaşi expert contabil, cu drept de semnătură. Prejudiciul final a fost de jumătate de milion de euro, care trebuie achitat de bancă“, povesteşte Marian Bucur. De amintit că, pe drumul spre audieri, contabila s-a scuzat că „am luat banii pentru că eu nu am avut norocul să mă nasc într-o familie de bogaţi“. Potrivit ofiţerului, cea mai dificilă parte a instrumentării acestui dosar a fost colaborarea greoaie cu banca, aceasta „încercând săşi acopere atât angajaţii, cât şi lacunele din sistem“.

Poliţia, ultimul resort Motivul pentru care companiile financiare evită colaborarea cu autorităţile este simplu: au nevoie de imagine, preferă să îşi rezolve problemele în interior, pentru că lucrează cu capital atras, cu banii oamenilor, iar mediatizarea unei asemenea fraude ar reprezenta pentru ele o lovitură de imagine extraordinară - in final, cine şi-ar mai depune economiile la ei?

La dorinţa de a nu-şi întina

prestigiul se mai adaugă un aspect. După cum spune reprezentanta Deloitte, „managementul îşi face un calcul, cât de mare e paguba faţă de cât de îndelungată şi costisitoare va fi trimiterea cazului în instanţă.

Adesea, se decide că a doua variantă nu rentează, aşa că vinovaţii scapă doar cu concedierea, fără obligativitatea de a returna prejudiciul. Ba chiar am avut un caz în care patronul i-a şi dat bani angajatului în culpă ca să nu spună în afara firmei ce s-a întâmplat“.

Cel mai bun leac, prevenirea Chiar dacă executivii companiei fac apel la instituţiile statului, vinovaţii nu au prea mult de suferit. Aşa cum precizează Paula Lavric, „deşi pentru înşelăciune, delapidare sau furt sancţiunile presupun pedeapsa cu închisoarea, la noi nimeni nu ajunge acolo, în majoritatea covârşitoare a cazurilor infractorii scăpând cu suspendare. În plus, nici magistraţii nu iau foarte în serios acest tip de dosare, adesea soluţionându-le prin sancţionarea vinovatului cu un avertisment“.

Aşadar, cazul clasic de fraudă de serviciu: un angajat v-a furat luni la rând din cont, fără să aveţi idee, pentru că era acoperit de colegii din departamentele responsabile de avizare şi control. Dacă vreţi să evitaţi complicaţiile, cheltuielile de judecată şi lezarea brandului firmei, nu vă rămâne decât să-l(i) daţi afară şi să rămâneţi cu banii daţi. Dacă nu vreţi să-l lăsaţi să scape aşa uşor, faceţi apel la poliţie, ajungeţi după luni, dacă nu chiar ani, în instanţă, unde judecătorul îi dă un avertisment.

Aceasta este urmată de BRD (15% din totalul menţiunilor) şi, la egalitate pe locul al treilea, de Alpha Bank, CEC Bank şi Raiffeisen Bank (câte 8%).

Topul este completat de ­UniCredit şi Banca ­Transilvania (câte 7%), Bancpost (6%), ING Bank şi Volksbank (câte 5%). În timp ce BCR şi BRD se situează pe primele locuri în toate cele patru categorii de surse online analizate - site-uri, bloguri, Twitter şi ­Facebook -, restul băncilor ocupă poziţii diferite în ierarhiile pe categorii. De exemplu, Banca ­Transilvania (locul 7 în clasamentul general) este mai vizibilă pe Twitter şi Facebook decât alte şapte bănci, Alpha Bank a fost mai puţin menţionată în social media decât pe site-uri, iar Volksbank (locul 10 în ierarhia generală) are o cotă mai mare din menţiunile utilizatorilor de Twitter decât din cele ale jurnaliştilor siteurilor monitorizate.

Cumulat pentru toate cele zece bănci, site-urile au generat 82% din mediatizarea în online (8.459 de menţiuni din to-

talul de 10.263), Twitter - 9% (915 menţiuni), blogurile - 6% (568 menţiuni), iar Facebook (paginile publice) - 3% (321 menţiuni).

Mediafax Monitorizare monitorizează în prezent toate categoriile de surse online: presă, dar şi social media. Astfel, agenţiile de PR şi specialiştii în comunicare din companii pot afla ce se scrie despre brandurile sau produsele lor pe aproape 54.500 de surse: 978 site-uri de ştiri, 27.158 bloguri, 13.577 conturi de Twitter şi 12.695 pagini publice de Facebook.

Mediafax Monitorizare este primul serviciu românesc de monitorizare profesionistă a presei, lansat în 1998. În prezent, Mediafax Monitorizare furnizează rapoarte zilnice şi analize de imagine unui portofoliu de circa 250 de clienţi corporate şi instituţionali.

Rapoartele zilnice, ce pot fi accesate de clienţi prin intermediul contului individual de pe www.monitorizare.mediafax. biz, conţin toate materialele jurnalistice în care se regăsesc cuvintele-cheie definite de aceştia şi includ copii scanate

Fraudă de 12 mil. euro la o bancă din România Capital dezvăluie lovitura de mare amploare a unui grup organizat după regulile unei veritabile „mafii a gulerelor albe“.

Frauda internă este una dintre problemele cele mai greu de soluţionat de către firmele româneşti. Partea bună e că, odată cu criza, companiile şi-au gestionat mult mai bine finanţele, iar furturile au scăzut ca număr. Partea mai puţin fericită e că infractorii s-au rafinat, iar fraudele sunt acum mai greu de descoperit.

Nicio companie nu e scutită de riscul de a fi furată de propriii săi angajaţi. Totuşi, niciunele nu sunt mai expuse riscului de fraudă ca organizaţiile din domeniul bancar.

Aici, atât frecvenţa cazurilor, cât şi sumele aflate la mijloc sunt, adesea, mult mai mari decât în r­ estul domeniilor. „Există în continuare o mulţime de metode, surprinzător de simple, de fraudare“, remarcă Marian Bucur, ofiţer în cadrul aceleiaşi direcţii, specializat pe infracţiunile din instituţiile financiare. Întrebat care este cel mai mare prejudiciu pe care l-a cercetat până acum, spune că e vorba de un dosar la care se lucrează chiar acum, cu o fraudă calculată la 12 milioane de euro, „la care intuim că se vor adăuga alte cinci-şase milioane până la finalul anchetei“.

Metoda, în acest caz, a fost acordarea de credite unor firme în baza diverselor falsuri în acte - de la denaturarea

indicilor financiari la declararea unor bunuri inexistente. E vorba de o muncă în echipă, funcţionarii bancari colaborând cu debitorii, situaţie întâlnită şi în alte cazuri: „ofiţerii îşi opresc un «comision» de 10% din suma împrumutată. Ulterior, aşa cum s-a convenit de la început, debitorul achită ratele timp de trei-patru luni, apoi dispare.“ Cum să-ţi furi firma simplu şi eficient Alt modus operandi, de altfel cel mai frecvent întâlnit în sistemul bancar: „angajaţii identifică conturile inactive, în care proprietarul nu a mai efectuat operaţiuni de câteva luni, şi, în ideea că este puţin probabil ca acesta să-şi utilizeze contul în viitorul apropiat, îşi transferă sume mici din mai multe asemenea conturi în propriul cont, stabilesc o dobândă aferentă depozitului astfel creat, apoi returnează banii şi încasează dobânzile“, explică Paula Lavric, managerul departamentului de investigare a fraudelor din Deloitte şi fost procuror în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Sau există angajaţi care, pur şi simplu, golesc conturile deponenţilor (intră aici cazul fraudei de 1,5 milioane de euro, descoperită la o bancă din Braşov, în care directoarea de operaţiuni şi-a însuşit timp de doi ani sumele depuse de clienţi) sau care colaborează cu terţi, în ideea că aceştia

Topul celor mai mediatizate bănci BCR a fost cea mai mediatizată bancă în mediul online în decursul ultimei luni, fiind urmată de BRD şi, la egalitate pe locul al treilea, de Alpha Bank, CEC Bank şi Raiffeisen Bank.

Analiza se referă la perioada 20 mai - 20 iunie şi a luat în calcul primele zece bănci din România din punctul de vedere al activelor deţinute. Monitori-

zarea a fost realizată pe siteuri, bloguri, conturi de Twitter şi pagini publice de ­Facebook - în total, circa 54.500 de surse online urmărite de Mediafax Monitorizare.

Cele zece bănci au înregistrat împreună 10.263 de menţiuni în mediul online, dintre care aproape o treime (31%) sunt în contul BCR.

Ce soluţii există, aşadar, pentru patronii care vor să-şi protejeze businessul de pornirile de înavuţire ale angajaţilor?

Pe scurt, după cum spune Paula Lavric, „companiile trebuie să se concentreze asupra prevenirii infracţiunilor, nu asupra investigării, când probabil e deja prea târziu“.

Iar prevenire înseamnă implementarea de sisteme antifraudă, parolarea pe niveluri ierarhice a sistemelor informatice, introducerea conceptului de informaţii clasificate şi secrete de serviciu, securizarea accesului în anumite încăperi. Şi totuşi, când vine vorba de prevenire, nimic nu e mai eficient decât pârâtul (denumit

în mediul corporativ „whistleblowing procedure“). Fructificarea aces­tei metode este extrem de simplă: e de ajuns ca managementul să pună la îndemâna angajaţilor un număr de telefon şi o adresă de e-mail, unde aceştia să poată raporta orice activităţi suspecte ale colegilor lor, sub protecţia anonimatului. După cum spune Paula Lavric, însă, „există şi reversul: suntem un popor de reclamagii, iar plângerile înaintate de angajaţi la adresa colegilor se pot adesea dovedi neîntemeiate. Totuşi, aceasta rămâne cea mai eficientă cale de depistare a fraudelor“.

Sursa: Mediafax

ale articolelor din presa scrisă, înregistrările programelor de ştiri radio şi TV şi linkuri spre articolele sau postările online.

La rândul lor, analizele media evaluează acoperirea mediatică înregistrată de clienţi şi de concurenţii lor sau felul în care presa a reflectat temele de

actualitate din industria în care aceştia activează. Mediafax Monitorizare deţine un certificat de conformitate cu standardul ISO 9001:2008 pentru sistemul său de management al calităţii.

Sursa: Mediafax

RCS & RDS reduce tarifele în roaming RCS & RDS anunţă, începând cu 1 iulie, reducerea tarifelor în roaming în Uniunea ­Europeană cu 26% pentru apelurile iniţiate, la 0,20 euro/minut, şi cu 19% pentru apelurile primite, la 0,09 euro/minut, potrivit unui comunicat afişat pe website-ul companiei. În acest moment, compania tarifează apelurile iniţiate de clienţii Digi Mobil cu 0,27 euro/ minut şi apelurile primite cu 0,11 euro/minut. Potrivit comunicatului, tarifele vor fi cu până la 43% mai mici faţă de tarifele din alte reţele.

Extraopţiunea roaming este valabilă pentru abonamentele de voce mobilă ale RCS

& RDS. Abonamentele Digi ­Mobil au tarife lunare de 0 euro sau 2 euro, fără TVA. În aceste abonamente, clienţii beneficiază de convorbiri nelimitate în reţeaua mobilă a RCS & RDS şi în reţeaua fixă a companiei, Digi Tel. Tarifele pentru apeluri în alte reţele naţionale sunt de la 0,01 euro/minut către alte reţele fixe şi de la 0,05 euro/minut în alte reţele mobile. În plus, există tarife preferenţiale pentru convorbiri în reţelele Digi Mobil din Italia (0,032 euro/minut) şi din ­Spania (0,05 euro/minut). Toate preţurile sunt exprimate fără TVA. Sursa: Mediafax

Ştiri externe

15

SUA este la un pas de ­­ „o catastrofă nucleară de proporţii” Statele Unite al Americii se confrunta cu „o urgenţă nucleară majoră” la centrala inundată din Nebraska, lucru ce ar putea declanşa „unul dintre cele mai mari accidente nucleare din istoria Statelor Unite”, potrivit publicaţiei pakistaneze The Nation, citată de Gândul.

Deşi ziarul citează o agenţie rusească, iar Rusia şi Pakistan sunt în conflict cu SUA, zvonurile sunt alimentate de faptul că Administraţia Aviatică americană a instaurat o zonă „no-fly” deasupra centralei din Nebraska, afectată de un incendiu şi de ieşirea din matcă a fluviului Missouri.

Mai mult decât atât, Agenţia pentru Energie Atomică din Rusia a întocmit un raport în care susţine că regimul preşedintelui Obama ar fi interzis publicarea unor informaţii despre acest lucru în presă, încercând să muşamalizeze incidentul, catalogat ca „o topire catastrofală a miezului reactorului”.

Potrivit raportului, centrala din Nebraska a suferit „pierderi catastrofale” în ceea ce priveşte răcirea unuia dintre reactoare, după inundaţiile „istorice” din 7 iunie. În acelaşi timp, pe site-ul companiei care deţine centrala informaţia potrivit căreia

unitatea este grav afectată la „nivelul 4 de urgenţă” este negată cu desăvârşire: „Această terminologie nu este exactă şi nu reprezintă modul în care sunt clasificate situaţiile de urgenţă în cadrul centralelor nucleare”, se arată pe pagina de internet.

Oficialii americani au anunţat oficial că la Nebraska au avut loc „scurgeri neglijabile de gaze nucleare”, spunând că evenimentul este cenzurat din „motive politice”. Ruşii scriu că acest lucru ar putea genera o „reacţie violentă” a americanilor, când vor afla că li s-ar fi ascuns adevărul.

Sursa: Antena3

Franţa va i­nvesti Europa primeşte un miliard de perfuzii financiare euro în programul de la chinezi ­nuclear al viitorului

Franţa va aloca un miliard de euro programului nuclear al viitorului, în special tehnologiilor de a patra generaţie, şi va consolida cercetarea în domeniul siguranţei din acest sector în care „are un avans recunos-

cut” faţă de alte ţări, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, reafirmându-şi încrederea în energia atomic, scrie ziarul le Figaro.

Liderul francez a făcut acest anunţ într-o conferinţă de pre-

să în care a vorbit despre un împrumut de 35 de miliarde de euro contractat la sfârşitul lui 2009 şi al cărui scop este promovarea investiţiilor în sectoarele de viitor. „Avem voinţa de a investi în continuare în siguranţa nucleară. Nu există deocamdată alternativă la acest sector”, a insistat şeful statului francez, în contextul în care mai multe ţări europene se distanţează de această industrie, mai ales ­Germania, care, după catastrofa de la centrala niponă

Philip Morris ­a meninţă că va da în j­ udecată guvernul australian

Compania Philip Morris a ameninţat că va da în judecată guvernul australian, pentru că acesta vrea să introducă un plan ce prevede ca pachetele de ţigări să nu mai aibă marca inscripţionată pe ele, relatează BBC. Filiala din Asia, cu sediul la Hong Kong, a spus că legislaţia încalcă un acord de investiţii între Australia şi Hong Kong.

Compania a trimis o notifi-

care guvernului australian, impunând o perioadă de trei luni pentru ca cele două părţi să negocieze pe această chestiune şi a avertizat că, dacă nu se va ajunge la un acord, va cere despăgubiri.

Potrivit companiei, despăgubuirile vor fi decise de o comisie care acţionează conform regulilor ONU pentru comerţ internaţional. „Estimăm că ar fi vorba despre miliarde de dolari”, a spus com-

pania. Schimbările propuse ar urma să fie implementate din ianuarie 2012. Şi British American Tobacco a spus că planurile guvernului încalcă legile proprietăţii intelectuale şi ale comerţului internaţional, dar premierul australian, Julia Gillard, a declarat că nu va renunţa. „Nu ne vom lăsa intimidaţi de tacticile marilor companii”, a subliniat ea.

Sursa: BBC

­ ukushima, a anunţat renunF ţarea progresivă la energia nucleară până în 2022.

Sarkozy a asigurat totodată că Franţa investeşte masiv şi în energiile regenerabile, rezervând acestui sector 1,3 miliarde de euro din împrumutul contractat. El a mai subliniat că, de xemplu, investiţiile în tehnologia energiei solare au crescut de 100 de ori de când el a devenit preşedinte, în 2007.

Sursa: Le Figaro

China cumpără masiv obligaţiuni de la state în dificultate: Grecia, Spania, Italia. După ce a cucerit Africa, Beijingul se extinde pe continentul european, achiziţionând tot ce-i iese în cale. Oficialii chinezi au început mai întâi cu statele din Europa Centrală şi de Est, au continuat cu cele din zona euro aflate în dificultate, iar acum ţintesc „greii“ din UE. În ultima perioadă, oficialii chinezi şi-au intensificat vizitele în Europa. Premierul Wen Jiabao a fost în Grecia, Italia, Turcia, Ungaria, iar săptămâ-

na aceasta se află în două dintre statele „grele” ale Uniunii Europene, Marea Britanie şi Germania. Preşedintele Hu Jintao s-a deplasat în Ucraina şi Portugalia, iar vice-premierul Li Keqiang în Spania.

Sursa: Reuters

Sfatul psihologului

16

Ce este hărţuirea sexuală?

Jeni Chiriac - Psiholog • Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii • Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie • Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

Psihologia muncii În societatea contemporană procesul muncii a devenit o preocupare intensă pentru psihologi, dat fiind faptul că orice activitate omenească depinde nu numai de condiţiile obiective în care se desfaşoară, ci şi de atitudinea şi experienţa personală a oamenilor, de cunoştintele şi deprinderile lor.

Psihologia Muncii reprezintă o ramură specială a psihologiei cu orientare practică, care se ocupă de condiţiile psihologice şi de consecinţele muncii.

Psihologia muncii analizează: • motivele alegerii profesiei, • utilizează teste psihometrice, • urmăreşte cauzele oboselii şi ale satisfacţiei în muncă.

Obiectul psihologiei muncii îl constituie componentele psihologice ale diferitelor activiăţti, precum şi factorii psihologici care contribuie la sporirea productivităţii şi a satisfacţiei în muncă.

Psihologul muncii abordează problemele care apar întro complexitate deosebită în mai multe domenii, precum: • problema creşterii productivităţii muncii şi a randa-

mentului uman; • problemele securităţii muncii; • probleme privind stabilirea cerinţelor meseriilor, funcţiilor şi locurilor de muncă în termeni de abilităţi, aptitudini individuale, aprecierea indivizilor în funcţie de gradul în care posedă aceste abilităţi şi orientarea lor spre diferite meserii şi locuri de muncă, în aşa fel încât cerinţele acestora din urmă să se potrivească cu însuşirile fiecărui individ; • probleme privind creşterea satisfacţiilor morale ale muncii; • probleme implicate în însuşirea metodelor culturale ale grupului de lucru, ale atitudinilor şi normelor acceptate în comun Scopul psihologiei muncii este creşterea eficienţei muncii cu oameni mai satisfăcuţi. Eficienţa muncii depinde de factori, cum ar fi: aptitudinea pentru lucrările corespunzatoare, particularităţile maşinilor, instrumentelor sau altor mijloace întrebuinţate de muncitor, eficacitatea instruirii, motivaţia şi condiţiile muncii, factorii epuizării.

Pentru ca un anumit comportament să fie calificat drept hărţuire sexuală, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii cumulative: • să fie un comportament, verbal, nonverbal sau fizic, de natură sexuală • acest comportament să fie nedorit • să aibă ca scop sau ca efect atingerea demnităţii persoanei şi/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator • să reprezinte motivaţia pentru o decizie care afec-

Oamenii ce suferă de depresie majoră au anumite simptome aproape în fiecare zi, pe toată durata zilei, pentru cel puţin două săptămâni.

Aceste simptome includ cel puţin una din urmatoarele: • Lipsa interesului în acele lucruri care de obicei îţi provocau plăcere; • Tristeţe De asemenea poţi avea cel puţin trei din aceste simptome: • Sentimentul de moliciune sau de nelinişte şi incapacitatea de a sta locului; • Sentimentul de inutilitate şi vinovăţie; • Creşterea/scăderea apetitului şi a greutăţii; • Gânduri de suicid şi de moarte; • Probleme în capacitatea de concentrare, gândire, memorie sau în a lua decizii; • Insomnii sau somnolenţă exagerată; • Sentimentul lipsei de energie şi de oboseală permanentă

tează persoana harţuită Hărţuirea sexuală este un comportament nedorit, de natură sexuală, care afectează demnitatea femeilor sau bărbaţilor. Acest comportament nedorit cu conotaţie sexuala poate fi de natură fizică, verbală sau non-verbală: cererea unor favoruri sexuale, formularea unor observaţii indecente, comiterea unor gesturi, acţiuni şi presiuni supărătoare pentru persoana cărora se adresează, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crea-

rea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. Hărţuirea sexuală apare, cel mai adesea, la locul de muncă şi este considerată uneori ca fiind un comportament normal, din cauza perpetuării unor stereotipuri sexuale tradiţionale.

Aceasta formă de hartuire este considerată discriminare bazată pe criteriul de sex, fiind supusa rigorilor Legii nr. 202/19.04.2002, privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Exemple de hărţuire sexuală:

• comentarii indecente în legătură cu felul în care araţi sau cu viaţa ta privată • discuţii explicit sexuale • folosirea de expresii şi porecle cu conotaţii sexuale • glume şi insulte obscene • emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături • priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane • invadarea spaţiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de acea persoană • curtoazie exagerată, falsă • expunerea indecentă a unor parţi ale corpului • trimiterea de scrisori, mesaje, SMS-uri pornografice • afişarea de poze pornografice, calendare, screen saver-uri, reviste sexi cu femei/bărbaţi • mângâieri, atingeri, îmbrăţişări nedorite • propuneri şi avansuri sexuale directe • insistenţe privind acceptarea unei invitaţii sau a începerii unei relaţii, urmărirea persoanei • ameninţări, constrângeri, condiţionarea obţinerii unor beneficii in plan profesional de oferirea unor servicii de natură sexuală • obligarea angajaţilor să poarte îmbrăcăminte sumară la locul de muncă, etc.

De unde ştiu dacă sunt depresiv?

Pot aparea totodată alte simptome fizice sau psihice cum ar fi:

• Cefalee; • Probleme digestive; • Disfunctii sexuale;

• Pesimism şi sentimentul de a fi „fără speranţă”; • Frică şi îngrijorare.

Avocatul răspunde

Obţinerea pe cale ­legală a documentelor

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Procura (notarială sau consulară), este un înscris întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de dispunător, unuia sau mai multor reprezentanţi, prin care se deleagă dreptul de a încheia acte juridice în numele şi pe contul primului.

Altfel spus, procura este un act, document unilateral care materializează manifestarea de voinţă a reprezentatului şi care concretizează conţinutul şi limitele împuternicirilor ce se delegă reprezentantului.

Procura configurează voinţa semnatarului. Este destinată unei alte persoane care deduce din cuprinsul ei, limitele împuternicirilor reprezentantului. Conţine formule privind voinţa reprezentatului în legatură cu obligaţiile pe care doreşte să şi le asume, în legătură cu actul juridic ce

va fi semnat de reprezentant dar şi drepturile care doreşte acesta să le dobândească.

Reprezentantul nu dobândeşte niciun drept asupra bunurilor primite prin procură sau pe care trebuie să le transmită terţului în baza ei.

Pentru terţ importantă este numai procura, nu şi raporturile dintre reprezentant şi reprezentat. Eliberarea procurii, ca act juridic unilateral şi modul de autentificare a acesteia se supun regulilor generale ale actului juridic şi dispoziţiilor speciale privind procura. Poate fi eliberată de o singură persoană sau de mai multe, iar în calitate de reprezentant poate fi o singură persoană sau mai multe. Dacă sunt mai mulţi reprezentanţi, în procură trebuie să se indice modul în care aceştia acţionează: în comun, sau de sine – statator.

Dacă în procură nu se indică cu claritate modul în care trebuie să acţioneze reprezentanţii, se va aplica dispoziţia potrivit căreia „mandatarii urmează să încheie toate actele vizate în mandat dacă altfel nu este stipulat sau nu rezulta cu certitudine din mandat”. Procura este un act juridic scris. Lipsa unei procuri în forma scrisă, lipseşte reprezentatul, reprezentantul şi terţul, de dreptul

de a demonstra prin martori existenţa ei. Procura persoanei fizice şi procura persoanei juridice se eliberează în scris sub semnatură privată iar dacă reprezentatul doreşte sau legea prevede, se va întocmi în formă autentică.

Trebuie să fie în formă autentică dacă este eliberată pentru încheierea actelor juridice în forma autentică.

Astfel, procura poate fi: • de acceptare a unei succesiuni; • generală de administrare; • de administrare a unui apartament; • de administrare a unui autovehicul; • pentru constituirea unei societăţi comerciale; • pentru administrarea unei societăţi comerciale; • de administrare a unui loc de veci; • de administrare a unui teren agricol; • de adopţie a unui minor; • de constituire a unei ipoteci; • de cumpărare sau vânzare a unui apartament; • de cumpărare sau vânzare a unui autovehicul; • de cumpărare sau vânzare a unui teren; • pentru reconstituirea dreptului de proprietate; • pentru donaţii diverse; • de ieşire din indiviziune; • de partaj în acţiunea de di-

Ce este apostilarea?

Apostilarea reprezintă o modalitate de simplificare a procedurii de recunoaştere a documentelor emise de un stat de către un alt stat fără a necesita supralegalizarea documentelor de către consulatele ţărilor în care este dorită recunoaşterea. Apostilarea a devenit operaţională în România o dată cu aderarea la Convenţia de la Haga din 1961.

Apostila este o ştampilă de formă pătrată având latura de 9 cm, identică în toate statele membre ale Convenţiei de la Haga, care se aplică direct pe actul de legalizat. Indiferent de ţara în care se aplică, ştampilele sunt denumite Apostille Convention de la Haye du 5 Octobre 1961.

La ce serveşte apostilarea?

Apostila este necesară pentru recunoaşterea internaţională a documentelor.

Ce acte se apostilează?

• Certificate de naştere, în original, emise după 1996; • Certificate de căsătorie, în original, emise după 1996; • Certificate de deces, în

original, emise după 1996; • Actele de stare civilă emise înainte de 1996 trebuie preschimbate cu altele de tip nou, internaţional. Preschimbarea se face la oficiile de stare civilă care le-au eliberat pe cele vechi; de regulă, documentul nou se obţine în aceeaţi zi sau în ziua următoare, iar solicitarea se poate face personal sau prin imputernicit mandatat cu o procură specială.

• Certificate de cazier judiciar, în original, eliberate cu cel mult 1 lună în urmă.

• Sentinţe de divorţ/certificate de celibat, necesare pentru căsătoria în străinătate.

• Actele necesare pentru reintregirea familiei, în cazul persoanelor divorţate cu copii minori.

• Adeverinţe prin care se atestă domiciliul şi cetăţenia persoanei, în original, eliberate de Ministerul de Interne, Direcţia Generală de Evidenţa Informatizată a Persoanei, din Bucureşti str.

Obcina Mare nr. 2, sector 6.

• Acte de studii, în original.

Actele pentru studii liceale

şi postliceale se vizează de către Inspectoratele şcolare judeţene, iar actele de studii universitare trebuie vizate în prealabil la ­M inisterul Educaţiei şi ­C ercetării, Centrul Naţional de ­R ecunoaştere şi Echivalare a ­D iplomelor, Bucureşti.

• Adeverinţe medicale, în original, vizate în prealabil la Ministerul Sănătăţii, Direcţia Judeţeană de Sănătate.

• Certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil la Ministerul ­C ulturii şi Cultelor.

• Adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări ­S ociale din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale • Adeverinţe de calificare în diferite meserii, în original, vizate în prealabil de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Direcţia Generală a Forţei de Muncă.

• Certificate de origine a mărfurilor, vizate în prealabil de Camera de Comerţ

vorţ sau divorţ în sine; • de ridicare a pensiei (de la oficiul poştal sau din cont curent).

Cum se întocmeşte procura?

Procura este un act semnat doar de cel care împuterniceşte (mandatant) o altă persoană (mandatar) pentru a o reprezenta în diferite situaţii: - înstrăinarea sau cumpărarea unui teren; - înstrăinarea sau cumpararea cotei de participare întro societate cu răspundere limitată; - semnarea actului de constituire a unei societăţi comerciale; - semnarea unui contract de ipotecă; - semnarea unei promisiuni de donaţie; - semnarea unui contract de rentă; - semnarea unei procuri de substituire; - alte acţiuni pentru care legea cere forma autentică.

PREZENŢA CELUI CE ÎMPUTERNICEŞTE (MANDANTUL) ÎN FAŢA NOTARULUI SAU LA SERVICIUL CONSULAR ESTE OBLIGATORIE. În schimb, prezenţa mandatarului în faţa notarului NU este necesară. Asta cu condiţia ca mandatantul să cuşi Industrie a României din Bucureşti.

• Facturi comerciale, vizate în prealabil de Camera de Comerţ şi Industrie a ­R omâniei din Bucureşti Procedura: Actele se vor prezenta pentru aplicarea apostilei: personal sau prin mandatar (pe bază de procură notarială sau procură întocmită la o Ambasadă ori misiune diplomatică românească). În cazul firmelor - persoana care se prezintă în vederea legalizării documentelor trebuie să prezinte delegaţie din partea firmei, alături de contractul de prestări servicii încheiat între firmă şi titularul actului.

Acte necesare pentru obţinerea apostilei : • Cerere tip - care poate fi obţinută de la Prefectura sau de pe pagina de Internet a Instituţiei Prefectului • Actul care urmează a fi apostilat în original • Buletinul/cartea de identitate/ procură notarială • Delegaţie din partea biroului de avocaţi reprezentanţi (original şi copie) – dacă este cazul • Chitanţă plătită la Trezorerie

17 noască datele personale ale mandatarului: nume, prenume, adresă, seria, numărul şi data eliberării actului de identitate, precum şi codul numeric personal. Tocmai din acest motiv o procură poate fi întocmită în orice localitate din ţară sau din străinătate (în acest ultim caz fiind necesară traducerea şi apostilarea procurii). Încetarea efectului unei procuri Efectul acţiunii unei procuri încetează atunci cînd obiectul mandatului a fost dus la îndeplinire, la trecerea termenului fixat prin procură pentru îndeplinirea de către împuternicit a mandatului, la decesul mandatantului (pentru că o persoană decedată nu mai poate fi reprezentată) sau în cazul revocării acesteia de către mandatant. Foarte important este ca mandatantul care revocă o procură să anunţe şi mandatarul de acest lucru. Dacă nu o face, există riscul ca persoana împuternicită să ducă la îndeplinire mandatul, actele sau operaţiunile făcute de aceasta fiind valabile chiar dacă aduc prejudicii celui care a dat împuternicirea. În cazul decesului mandantului, procura îşi încetează de drept efectul, dar moştenitorii acestuia pot confirma procura, caz în care mandatarul poate aduce la îndeplinire mandatul încredinţat sau o pot revoca, moment în care mandatul persoanei împuternicite încetează. În cazul în care mandatarul depăşeşte limitele mandatului acordat,

persoana care l-a împuternicit poate confirma actele întreprinse de acesta sau poate cere desfiinţarea lor pe cale juridică.

Procurile pentru străinătate trebuie apostilate Procurile care urmează a fi folosite de cetăţenii români în străinătate trebuie apostilate sau supralegalizate.

Este indicat ca mandatantul, atunci cînd întocmeşte o procură care va fi folosită în afara ţării, să o şi traducă în limba ţării respective.

Astfel, pe lângă legalizarea semnăturii mandantului este legalizată şi semnătura traducătorului. După întocmirea şi traducerea procurii, aceasta trebuie apostilată, operaţia făcîndu-se la Curtea de Apel. Şi procurile care sunt întocmite în străinătate, dar care împuternicesc persoane din România pentru diferite acţiuni, trebuie să poarte apostila statului unde au fost întocmite, mandatarul trebuind apoi să le traducă în limba română.

ATENŢIE! TOATE PROCURILE, ATÂT CELE NOTARIALE CÂT ŞI CELE CONSULARE, TREBUIE SĂ FIE DISPUSE PERSONAL DE CĂTRE INTERESAT, IAR ACESTEA TREBUIE SĂ FIE FĂCUTE ÎN FORMĂ AUTENTICĂ, SEMNATE ŞI ŞTAMPILATE DE CĂTRE ŞEFUL ORGANISMULUI CE EMITE RESPECTIVUL DOCUMENT.

CERTIFICATUL DE COMUNITAR Certificatul de registru de cetăţean al Uniunii Europene, este un document spaniol, care odată obţinut, demonstrează faptul că titularul, a solicitat şi obţinut înscrierea sa în Registrul Central pentru Străini, din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie şi a Gărzii Civile, ca rezident comunitar în Spania. Acest document însă NU face dovada identităţii purtătorului său, fapt pentru care, pentru orice fel de situaţie, acesta trebuie să fie însoţit de un document de identitate naţional al titularului.

Beneficiarii regimului comunitar, au dreptul de a intra, ieşi, circula şi locui liber pe teritoriul spaniol, cât şi să aibă acces la orice fel de activitate economică, atât ca angajat cât şi pe cont propriu, sau să studieze în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii spanioli.

Documente necesare ce trebuiesc prezentate: • Paşaportul sau Cartea de

Identitate în formă originală; • Plata taxei corespunzătoare în vederea eliberării respectivului certificat.

• Empadronamiento.

Aceste documente, împreună cu o cerere ce se întocmeşte în faţa lucrătorilor de la Biroul pentru Străini (Oficina de Extranjeria), se depun PERSONAL de către cel interesat la amintita instituţie.

ATENŢIE! Obţinerea acestui Certificat de Comunitar prin intermediari sau alte mijloace diferite de cele prezentate, pot produce mari neplăceri şi probleme legale pentru cei ce pot fi prejudiciaţi, fie prin achitarea unor costuri ce depăşesc cu mult valoarea reală a serviciului prestat de organismul de stat spaniol citat, fie prin falsificarea respectivului document, fapt care va atrage până la lămurirea situaţiei, răspunderea penală a purtătorului.

Vara

18

E vară... Atenţie la frumuseţe!

O piele sănătoasă şi impecabilă este visul oricărei femei, care însă nu poate fi realizat fără anumite sacrificii şi cu o grijă deosebită la anumiţi factori care provoacă îmbătrânirea prematură, de la expunerea la soare la fumat şi stres.

Expunerea la soare Ultravioletele sunt responsabile pentru 80% din efectele îmbătrânirii premature.

Razele ultraviolete nu doar colorează frumos suprafaţa pielii, ci şi pătrund în interior, deteriorând stratul de colagen şi dezhidratând pielea.

Este esenţial să fie înţeleasă importanţa aplicării produselor de protecţie solară pentru a preveni apariţia ridurilor, pistruilor, petelor şi chiar a cancerului de piele. Crema cu ecran de protecţie solară tre-

buie aplicată în cantităţi generoase, cu 30 de minute înainte de expunerea la soare, care trebuie însă să fie evitată între orele 10.00 şi 16.00.

Fumatul Se ştie deja că fumatul duce la apariţia prematură a ridurilor şi nu doar pe faţă, ci şi pe corp. Semnele îmbătrânirii cauzate de fumat nu vor fi vizibile imediat, dar, după vreo 10 ani în care practici acest obicei, consecinţele vor fi din păcate ireversibile. În primul rând, fumatul îngustează vasele de sânge din straturile de la suprafaţa pielii, care primeşte astfel mai puţini nutrienţi esenţiali, ca vitamina A şi oxigenul. Mai mult, fumatul alterează colagenul şi elastina, substanţe care dau rezistenţă şi elasticitate pielii.

Dieta nesănătoasă şi dulciurile În mod normal, pielea reflectă starea de sănătate a întregului corp. Diferite studii au arătat că o alimentaţie bogată în vitamine, minerale şi antioxidanţi este extrem de benefică şi chiar are efect asupra aspectului pielii. Consumaţi fructe şi legume, cereale in-

tegrale, proteine slabe şi, nu în ultimul rând, acizi graşi din peşte. Încercaţi să evitaţi mâncărurile nesănătoase, grăsimile, sarea şi zahărul în exces. O dietă bogată în dulciuri afectează producţia de colagen şi elastină. Îngrijirea incorectă a pielii Este foarte important să determinaţi ce tip de piele aveţi şi

să alegeţi produsele de îngrijire corespunzătoare. Curăţarea şi hidratarea în fiecare zi, dar şi exfolierea şi aplicarea unei măşti o dată pe săptămână sunt esenţiale.

Stresul Gestionarea stresului este, de asemenea, esenţială în combaterea îmbătrânirii premature. Stresul sporeşte riscul de

boli de piele şi de îmbătrânire prematură, pentru că afectează producţia de sebum. Pe termen lung, stresul duce la apariţia ridurilor la o vârstă relativ timpurie. Anxietatea, depresia şi lipsa somnului pot cauza, de asemenea probleme ale pielii. Relaxaţi-vă şi încercaţi să faceţi lucrurile care vă plac.

Cum aplicăm corect ­produsele de protecţie solară

Am devenit conştienţi de importanţa utilizării zilnice a produselor cu ecran de protecţie solară, însă putem face anumite greşeli, chiar dacă procedura pare destul de simplă. Iată câteva sfaturi pentru a spori eficienţa acestor produse şi gradul de protecţie oferit.Una dintre regulile de bază este alegerea unui produs cu un spectru larg de protecţie, atât împotriva razelor UVA, cât şi a celor UVB. • Aplicarea cremei ridică însă mai multe probleme, printre care şi cea a cantităţii. Experţii recomandă folosirea a 30 de grame de cremă pentru întregul corp. În cazul sprayurilor, este recomandat să pulverizezi timp de 15 - 20 de secunde continuu.

• De asemenea, felul în care este aplicată poate afecta eficienţa cremei. Nu o aplica prea repede şi cu mişcări

energice, pentru că astfel îi poţi diminua eficienţa cu până la 25%.

• Un alt obicei prost este aplicarea gloss-ului de buze pe parcursul întregii zile. În timpul verii, acest obicei poate fi deosebit de nociv, pentru că îţi poţi arde astfel buzele, care

nu au melanina protectoare.

Este recomandat să înlocuieşti luciul de buze cu un balsam cu protecţie solară.

• Dacă pentru restul corpului este necesară aplicarea cremei de protecţie solară la circa două ore - şi mai des în caz că înoţi sau transpiri, chiar dacă foloseşti o formulă rezistentă la apă -, balsamul de buze trebuie aplicat şi după ce mănânci şi bei.

• Trebuie să mai ţii cont de faptul că multe medicamente au ca efect secundar creşterea sensibilităţii în cazul expunerii la soare, printre care cele

de reglare a tensiunii arteriale, anticoncepţionalele, anumite antibiotice şi chiar unele produse naturiste. Soluţia ar fi să eviţi expunerea la soare cât mai mult atunci când foloseşti aceste produse.

• Greşeală pe care o fac unele femei este să se bazeze pe faptul că produsele de machiaj pe care le folosesc au ecran

de protecţie solară şi să nu mai folosească o cremă. De fapt, pentru a obţine aceeaşi protecţie cu fondul de ten, acesta ar trebui aplicat întro cantitate de şapte ori mai mare decât în mod normal.

• Crema de protecţie solară trebuie aplicată şi atunci când este înnorat, întrucât 80% din razele ultraviolete ajung la

piele, chiar dacă tu nu vezi soarele.

• Totodată, asigură-te că aplici produsul peste tot - şi după urechi, în spatele genunchilor, pe călcâie, degetele de la picioare şi aşa mai departe.

A consemnat, Zoe Stoleru Valencia ***

Vacanţe

¡Feliz vacaciones!

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Suntem în plin sezon de concedii. Banala activitate de relaxare se transformă aproape într-o obligaţie. E timpul când ne premiem pentru un an de eforturi şi de renunţări.

Trăind în plină eră a mobilităţii, se cade să întreprindem ceva cutezător: putem merge mai departe, mai sus, sau mai adânc. E bine să profităm de preţioasa oportunitate, care vine rar, doar o dată pe an.

Există, fireşte şi concedii peste rând. Dar, între noi fie vorba, cine ia cu adevărat în serios un minirepaus de ­Crăciun sau de Paşte, un weekend prelungit sau o punte de 1 Mai? Amintire dulce din memoria copilăriei, de pe când „venea vacanţa / cu trenul din ­Franţa”, vara ne dă impresia de libertate fără margini.

După un an laboral intens şi obositor, în care am dat totul, e logic ca nici vacanţa să nu se lase mai prejos. Chiar dacă trăim vremuri de criză, sau poate tocmai de aceea. Doar n-o să renunţăm la concediu; suntem oameni!

Aşa că, vrem sau nu vrem, ne dedăm ocupaţiei planificatului, să iasă totul bine. Rezervări, provizii, trasee, hărţi, cordonate controlabile din satelit, saci de dormit, vaccinuri. În mileniul locomoţiei accelerate e bine să fim rapizi şi eficienţi încă dinainte de a face primul pas. Nimic nu e mai neplăcut decât surpriza unei omisiuni grave, un hotel complet ocupat, un paşaport uitat acasă, un zbor plătit mai scump decât turistul de pe scaunul de alături.

Cam la momentul acesta începe să ne împungă imperceptibil, ca un spin rătăcit sub

o unghie, teama de eşec, bănuiala nefondată că am putea rata unica şansă de a ne mai simţi liberi. Senzaţia aceasta de incertitudine surdă ne este familiară din câmpul muncii.

Dar, acolo ca şi aici, ne place să credem că avem totul sub control.

Etapa planificării e laborioasă, chiar dacă include bucuria anticipaţiei. O dată ce am depăşit-o, ne dedicăm cu trup şi suflet bagajelor. Alegerea “ingredientelor” e facilă doar la prima vedere. În mod paradoxal, sejurul perfect, vidul de decizii importante, întotdeauna vine precedat de ore întregi de blestemate decizii, variaţiuni pe tema „ce luăm cu noi”. Minora alegere a garderobei adecvate implică un calcul minuţios. Îmbrăcămintea se poate clasa pe colecţii, eventual după culori. În niciun caz nu putem lăsa acasă pantalonii cumpăraţi special în acest scop, pe care probabil o să-i îmbrăcăm o singură dată, pentru că ne vom simţi neobişnuit de “nenaturali” în ei. Mai mult ca sigur vom petrece tot concediul în bermudele de acum doi ani, în care ne simţim comozi şi…

„vintage” (adică demodaţi, dar reveniţi la modă).

Alegem bagajele în funcţie de mijlocul de transport şi de perioada în care lipsim: una e să pui un pullover şi o pereche de şosete pentru weekend, alta e să decizi care din sandale e la rând anul acesta, când ştii că vei lipsi toată vara. Cine se încumetă să plece în lume cu rulota, încearcă tentaţia de a lua la drum până şi tigaia preferată. Nici nu vreau să mă gândesc ce-aş pune în valiză pentru un concediu sabbatical pe un an întreg, dacă mi-aş pune-n cap să bat planeta în lung şi-n lat (cu piciorul).

Să nu mai vorbim de împachetatul pentru o emigrare definitivă peste ocean! Orice am face, e clar din start că aproape jumătate din ce luăm se va dovedi inutil şi va rămâne nefolosit. Dar cum aflăm care e jumătatatea de prisos?

Cel târziu la întoarcere vom fi complet edificaţi. Păcatul mare e că distanţa până la concediul următor e atât de lungă încât vom uita ce-am învăţat şi vom repeta aceleaşi greşeli.

Nu sunt de ignorat nici chichiţele sentimentale. Ele ex-

plică decizii stranii, precum încăpăţânarea de a lua cu mine cinci piepteni la plecarea din ţară, deşi, în fapt, miar fi ajuns unul singur sau aş fi putut cumpăra unul nou la destinaţie. Că doar nu ardea ţara, nici chiar pentru o babă surdă!

Nu-i de mirare că de la un moment dat refuzăm să mai reflectăm. Optăm doar pentru strictul necesar. Ca-n poezia soresciană, “ce-ai lua cu tine dacă ar fi să faci zilnic naveta între Pământ şi Lună?”

Răspunsul „o carte, o sticlă de vin şi o femeie” sună a alegere optimă, după părerea mea. Dar sunt şi alte păreri: un pelegrin spre Santiago de Compostela se jura deunăzi că bagajul său cel mai util e portofelul doldora de carduri de credit. Nu pot să-l contrazic.

Să zicem că am depăşit cu bine etapa bagajelor şi, deja uşor obosiţi, închidem uşa, învârtind cheia încetişor. Puţini sunt cei care nu simt o strângere de inimă la întrebarea dacă au luat cu adevărat tot ce le trebuie, dacă au stins lumina şi au închis gazul, dacă nu cumva pisica va deveni depresivă. De fapt, nu nimicurile astea ne strică cheful, ci senzaţia de vid lăsat în urmă.

Părăsim “cuibuşorul cald”, fie chiar şi numai pentru o scurtă periodă de timp. “Partir c`est mourir un peu” spune francezul şi va şti el ce spune, că nu degeaba îi atribuiam noi pe vremuri răspunderea pentru trenul vacanţei. Un tren care nu trebuie ratat. Gata, am plecat! Ce mai tura-vura, acum că zarurile sunt aruncate, navem altă soluţie decât să căscăm bine ochii şi să stocăm cât mai mult din obiectivele interesante, pe care ni le-am ales. Şi să ne ferim de şmecheri, care stau la pândă prin colţuri, în căutare de victime inocente, pe care să-i uşureze de bani. Asta se întâmplă doar

19 turiştilor naivi, nu nouă.

Cu siguranţă vom avea noroc de vreme bună, cu excepţia celor câteva zile în care va ploua puţin. O să vizităm locuri frumoase, dacă facem abstracţie de câteva adrese, la care fără tăgadă ne-am înşelat. Dezamăgirile intră la riscuri calculate. Ele doar confirmă regula pomului lăudat şi faptul că efectiv e valabilă peste tot.

Important e că revenim teferi şi încărcaţi cu amintiri pe care le vom plasa prin casă sau le vom stoca pe diverse suporturi multimediale. Ne vom fi îngrăşat imperceptibil, graţie interesului culinar firesc, acordat bucătăriei altor popoare, în speţă tot o formă a foamei de cunoaştere. Doar nu se cade să faci cură de slăbire în concediu, asta cine a mai auzit?!

E în regulă să ne simţim mai obosiţi la întoarcere decât la plecare. În definitiv, avem timp berechet să dormim acasă. N-ar fi păcat să ratăm toate atracţiile turistice doar pe motiv că am dormit? Ce-am mai povesti acasă vecinului care a binevoit să hrănească pisica?

Vom spune că am dormit cum n-am dormit de mult şi am visat frumos pe Insulele Maldive sau în Galapagos? Asta nu se face!

făcut noi faţă şi la belele mai mari, nu ca astea! Greutăţile le măturăm cu mâna stângă.

Ba le şi dăm localnicilor un set de sfaturi preţioase, care vor contribui masiv la optimizarea condiţiilor lor de viaţă.

Una peste alta, o dată întorşi acasă, vom fi multumiţi cu ce am realizat şi vom declara “proiectul concediu” bifat cu brio. Nu înainte de a investi ultimul strop de energie într-un efort final: dereticatul casei, revizuirea corespondenţei acumulate în decursul absenţei prelungite, desfăcutul bagajelor, spălatul şi călcatul rufelor, aprovizionarea cu strictul necesar pentru dotarea frigiderului, bucătăriei, cămării şi pivniţei. Apoi putem pleca liniştiţi la muncă, cu gândul la amintirile clasate cronologic în fişiere cu titluri nostalgice.

Dintre impresiile cele mai vii, se vor distinge, peste ani, doar două-trei care ne-au marcat mai tare. Nu pentru că ne-ar fi emoţionat foarte tare, ci mai degrabă pentru că dau bine prin discuţii, punctând ideile noastre preferate. Poate rămânem cu amabilitatea ieşită din comun a mecanicului uşor peltic, care ne-a reparat geamul de la maşină; sau poate nu vom putea uita niciodată fabuloasele cizme albe, lungi

Mai bine relatăm cu lux de amănunte ce frumos a fost şi menţionăm în treacăt, cu vădită toleranţă condescendentă, că pereţii hotelului erau de proastă calitate, de se auzeau zgomote jenante din camera vecină, că apa de la robinet era plină de bilibistroci şi cocomârle şi că ţânţarii sunt un adevărat blestem în ţările astea, hm... calde.

Dar ce ne pasă nouă?! Am

până la şolduri, cu talpa de o jumătate de metru, pe care le purta femeia aceea incredibil de frumoasă la barul de noapte de lângă plajă, femeie care, de fapt, s-a dovedit ulterior a fi un bărbat deghizat.

Oricum ar fi, contează c-am gustat vacanţa cu vârf şi-ndesat. Ca să putem începe să ne gândim asiduu unde mergem la anul. ¡Feliz vacaciones!

Foto: Dan Timoc

Tradiţii româneşti

20 IU

LI E

Denumirile populare ale lunii Iulie: • iuliu, cuptori, cuptor, coptori, adică luna fierbinţelilor şi a coacerilor

Iulie este a şaptea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Iulie începe (astrologic) cu soarele în semnul Racului şi sfârşeşte în semnul Leului.

Din punct de vedere astronomic, luna iulie începe cu soarele în constelaţia Gemenilor şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Racului.

Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar care s-a născut în această lună. Înainte, luna iulie se numea în latină ­Quintilis pentru că era a cincea lună în calendarul roman, În fiecare an, pe Muntele ­Găina se organizează în duminica cea mai apropiată de 20 iulie, sărbătoarea tradiţională românească în aer liber, „Târgul de fete“. Sărbătoarea reuneşte formaţii artistice din judeţele Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor, Arad şi din alte judeţe ale ţării, realizând un adevărat festival al cântecului

începeau „negocierile”.

Nu se vând fete pe Muntele Găina. Poate nici nu s-au vândut vreodată. De fapt este vorba de altceva: o sărbătoare a tuturor moţilor, în care tineri, fete şi băieţi, joacă, petrec, cântă, fac cunoştinţă feciorii cu fetele din locuri depărtate, pentru ca apoi, mulţi dintre ei să se căsătorească.

de loc care le dă tuturor posibilitatea să se adune o dată pe an, să se cunoască, rude, prieteni, şi să strângă legăturile între ei.

Desigur că, Târgul de pe

şi jocului, al tradiţiilor şi datinilor strămoşeşti.

Originea acestei sărbători se pierde în negura vremii.

Târgul de fete este menţionat prima dată în anul 1816, când la târg veneau locuitori ai Apusenilor de pe Crişul Alb, Bihor sau Arieş şi schimbau între ei produsele lor tradiţionale dar şi voia bună şi cântecul străbun. Deschiderea tradiţionalei sărbători o fac de mulţi ani tulnicăresele din Avram Iancu.

Pe vremuri, ritualul începea sâmbăta seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Tot atunci, se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, ciubere sau oale smălţuite.

Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl băiatului se înfăţişa şi

Lucrul este explicabil şi prin aceea că în munţii Apuseni, populaţia este foarte risipită, casele fiind situate unele de altele, la zeci de kilometri. Cu toate că munţii, îi ţin adunaţi pe oameni, totuşi îi împiedică să treacă uşor şi în orice anotimp unii la alţii şi astfel, din timpuri care au premers istoriei, ei şi-au fixat un astfel

Muntele Găina, prin tradiţiile lui, prin pitorescul lui, prin costumele naţionale şi varietatea de figuri omeneşti, constituie o mare atracţie. Turistul obişnuit va căuta să ajungă la Muntele Găina pe drumul cel mai scurt şi cel mai uşor.

Este foarte simplu să realizezi aceasta cu un automobil, până la poalele muntelui, la Vidra.

calendar care începea cu luna martie. Grecii numeau luna iulie, Hekatombaion.

Sfaturi generale: „Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă. Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa.

Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai înainte puţin.

Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi

nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat. Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară. Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere. Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână.

Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit

de omide cu apă cu săpun sau din topilă.”

Prevestiri de timp: • Cum e de cald în luna lui Cuptor, aşa de frig va fi în Faur.

• Dacă păianjenul îşi rupe pânza în două, va ploua.

• Când muşuroaiele de furnici sunt mai ridicate decât de obicei, atunci va urma iarna grea.

• Căldura mare însemnează an mănos.

• Dacă în luna lui iuliu se schimbă adese ploaia cu senin cald, atunci mană roada în câmp.

Târgul de fete de pe Muntele Găina De acolo se urcă destul de uşor. Alţii, însă, vor alege cărările de pe creste sau de pe văi, beneficiind de frumoase peisaje cu ţinuturi întregi deschise privirii, un neobişnuit amestec de contemporan cu istoric. În Muntii Apuseni, fiecare localitate spune ceva, din timpurile romane pâna în prezent.

De la Câmpeni, care este aproape de Muntele Găina, se poate porni de asemenea către Abrud şi apoi mai departe spre Roşia Montană, intrându-se astfel în cetatea metalică a Munţiilor Apuseni, în Ţara aurului.

Legenda Muntelui Găina Cândva, demult, oameni şi zei îşi împărţeau deopotrivă cerul şi pământul, lumina şi întunericul, bucuriile şi tristeţile.

Aşa se face că sus, la poalele norilor, sub lăcrimarea sfântă a razelor soarelui, rostogolite ca un pocal de nestemate peste chipul Muntelui Găina ce străjuieşte şi azi un mănunchi de case din piatră, lemn şi cărămidă, locuiau moţii. Şi tot acolo, îşi avea culcuşul şi-o găinuşă ce făcea ouă de aur.

Se spune că, moţii au început s-o ocrotească, să-i închine gânduri, fapte şi cântece.

Pentru găina lor cu ouă de aur erau în stare să facă moarte de om, astfel că ea se afla în siguranţă dintr-un anotimp în altul. O singură dată moţii îi vedeau faţa, chipul enigmatic şi singuratic, cu aripile deschise peste imensitate.

Era ziua de Sfântului Ilie, zi în care moţii se adunau ca pâraiele în aceeaşi matcă, să-şi spună păsurile, visele, să dea prilej tinerilor să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unească pe viaţă, prin căsătorie. De aceşti tineri se apropia găina, ce cobora din cuibul ei nevăzut, chiar pe

vârful Muntelui Găina, unde astăzi sălăşluieşte întru eternitate Crucea Iancului. Bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână fermecătoare, ce se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi oferindu-l acestora pentru fericire şi viaţă lungă.

Oamenii aplaudau, se rugau, mulţumeau. În aplauzele lor, zâna ridica mâinile spre cer şi devenea Găina. Aşa i-au prins anotimpurile pe moţi, într-un obicei nestrămutat al iubirii şi încrederii, de aceea muntele semeţ de aproape de 1500 m înălţime s-a numit şi se va numi cât veacurile: Muntele Găina.

Dar se spune că, nişte oameni nesăbuiţi au furat ouăle de aur în timp de zâna era pe un alt munte. Întoarsă acasă şi descoperind furtul, zâna s-a supa-

rat atât de rău încât a hotărât să părăsească acel loc pentru totdeauna. A ridicat mâinile la cer, a devenit Găina şi-a zburat nevăzută în alt munte.

Oamenii s-au supărat, au jelito, au implorat-o să se întoarcă, dar minunea nu s-a mai întâmplat. A rămas Muntele Găina, cu vârful acela pleşuv, bântuit de ploi şi crivăţ, de lacrimi şi legendă. Oamenii se întâlnesc mereu cu el, să-l îmblânzească, să-şi astâmpere aşteptarea, răbdarea, armonia. Se spune ca hoţul ce furase ouăle a căzut într-o prăpastie şi ouale s-au pierdut în adânc devenind izvoare. Şi de atunci, Apusenii suferă în tăcere.

A consemnat, Timeea ­Opreanu, Cluj ­Napoca Foto: Dan Timoc ***

Bucătăria de acasă

Supă delicioasă de fasole verde Ingrediente: • 1,5 l zeamă de legume sau de pui • 2 cartofi mari, tăiaţi în bucăţi mari • 250 g de fasole verde, tăiată în patru • 4 dovlecei, taiaţi felii • 1 conservă de fasole albă • 30 g de busuioc tocat • 3 roşii, decojite şi tăiate mărunt • sare şi piper negru • 100 g de spaghete • 1 căţel de usturoi, zdrobit • 25 ml de ulei de măsline

Salată de bulgur şi peşte alb cu sos de lămâie Ingrediente: • 200 g bulgur (grâu măcinat mare, râşnit sau pisat) • 300 g file de peşte alb • 1/2 lămâie, tăiată felii subţiri • 150 g castravete, tăiat cubuleţe • 100 g ceapă verde, tocată • 250 g roşii cherry, tăiate în jumătăţi • 2 linguri coriandru proaspăt, tocat • 3 linguri pătrunjel proaspăt, tocat Pentru sos: • coaja rasă de la 1/2 lămâie • 2 linguri suc de lămâie • 2 linguri oţet de vin roşu • 2 linguri ulei de măsline • 1 linguriţă muştar de Dijon • 1 căţel de usturoi, zdrobit • sare şi piper negru Pentru ornare: câteva frunze de mentă proaspătă Mod de preparare: Se pune un ibric cu apă la fiert. Bulgurul se pune într-un castron termo-rezistent şi se acoperă cu 600 ml apă fiartă.

Se lasă bulgurul să stea timp de 45 de minute sau până când devine moale şi a absorbit aproape toată apa. Între timp, fileurile de peşte se pun într-o cratiţă mare, cu capac. Se adaugă feliile de lămâie, firele de pătrunjel, boa-

bele de piper şi apă rece cât să acopere totul. Se pune la fiert, apoi se reduce flacăra şi se lasă să fiarbă încet, acoperit, timp de 5 minute sau până când carnea peştelui e fiartă şi se desface uşor.

Se scoate peştele din apă şi se lasă să se răcească, apoi se desface în bucăţi mari. Se scurge surplusul de apă din bulgur şi se stoarce. Se pune într-un castron de salată, mare. Se adaugă castravetele, ceapa verde, roşiile şi ver-

deaţa tocată. Se pune cu grijă peştele să nu se rupă.

Pentru prepararea sosului, se amestecă toate ingredientele.

Se toarnă sosul peste salată şi se amestecă uşor fără a se rupe peştele. Se acoperă castronul şi se lasă la rece pentru ca aromele să se dezvolte.

Se gustă înainte de a se servi şi se ornează cu frunze de mentă. Se poate folosi orice alt peşte alb sau ton din conservă, scurs şi desfăcut în bucăţi în prealabil.

• 200 ml de smântănă • parmezan ras Mod de preparare: Se pune zeama la fiert într-o oală mare. Adaugă cartofii şi fasolea verde şi lasă la fiert timp de 20 de minute. Adaugă dovleceii, fasolea albă, 20 g din busuioc şi două treimi din roşii şi asezonează cu sare şi piper. Lasă la fiert timp de 5 minute. Adaugă spaghetele şi mai lasă încă 10 minute la fiert. În acest timp, amestecă usturoiul şi roşiile rămase cu restul de busuioc şi uleiul de măsline treptat. Amestecă şi smântână chiar înainte de servire. Se serveşte cu parmezan ras şi amestecul de usturoi.

Răcoritoare cu rubarbă

Ingrediente: • 450 g rubarbă, tăiată în bucăţi de 5 cm lungime • 7-8 linguri zahăr • 2 linguri suc de lămâie • 600 ml apă minerală Mod de preparare: Rubarba, zahărul, sucul de lămâie şi 350 ml de apă se pun într-o cratiţă de inox la fiert.

Se lasă să dea în clocot, apoi se reduce flacăra şi se mai fierbe 5 minute sau până când rubarba începe să se rupă.

Se ia de pe foc şi se lasă să se răcească 1 oră. 2 Se strecoară, păstrând lichidul şi aruncând pulpa. Se mai răceşte lichidul încă 45 de minute.

Se combină cantităţi egale de sirop de rubarbă cu apă minerală în fiecare pahar şi se serveşte.

Calendarul ortodox - iulie 2011

Să ne răcorim cu o salată de fructe Ingrediente: • 2 mere • 2 portocale • 2 pere • 2 banane

21

• 1 grepfrut • 1 cutie de ananas • 100 gr. mure • 100 gr. căpşune • 100 gr. zmeură

• 200 gr. pepene roşu • 50 gr. alune tăiate felii subţiri • 400 gr. frişcă • zahăr vanilat • rom Mod de preparare: Iniţial, fructele care au coajă se curăţă şi se scot sâmburii (unde este cazul). Apoi toate fructele se taie cubuleţe mici.

Deasupra acestora se toarnă sucul de ananas, puţin rom şi zahărul vanilat. Se ţin la frigider aproximativ 2 ore.

Când se servesc se aşeaza în cupe şi se decorează cu frişcă.

Poftă bună!

Reţete trimise de Oana Creţu din Târgu Mureş

22

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia

Profită de vară, pentru a fi frumoasă, plină de energie şi sănătoasă! Bucură-te de natură şi adoptă o alimentaţie sănătoasă, consumând fructe de sezon.

Dacă vrei să îţi detoxifici organismul, îţi poţi dedica o zi întreagă unui singur fruct, iar o cură de mere, vişine, pepene galben sau fructe de pădure nu poate fi decât benefică. În acest mod se curăţă intestinul subţire şi colonul de reziduri care pot rămâne uneori şi luni de zile pe traseul intestinal.

De asemenea, fructele verii au o acţiune foarte bună asupra rinichiului, având un rol diuretic.

Zmeura, afinele, fragii şi murele sunt energizante

Fiind bogate în antioxidanţi, este de preferat să le savurezi în prima parte a zilei pentru că sunt energizante. Înrudite cu zmeura, având aceleaşi proprietăţi terapeutice, murele au calităţi depurative, răcoritoare, laxative în stare proaspătă şi antidiareice în stare uscată.

Zmeura este bogată în minerale, reprezentând un remediu excepţional pentru tubul digestiv, pancreas şi sistemul respirator.

Pepenele şi caisele te scăpă de migrene Consumă-le pentru că te feresc de dezhidratarea care este asociată cu durerile.

Potrivit unul studiu GFk ­România, aproape jumătate dintre români se confruntă cu dureri de cap, cel puţin o dată pe lună. Datorită conţinutului de caroten, pepenele galben îţi hidratează pielea uscată.

Pepenele verde înlătură oboseala de peste zi, având un conţinut ridicat de glucoză şi fructoză.

Pepenele verde conţine şi li-

Terapia verde

Fructele verii

copen, un antioxidant foarte puternic care se găseşte în legumele/fructele de culoare roşie, care previne formarea ridurilor şi îţi face pielea foarte fină. Din sucul acestui fruct îţi poţi face o mască ce are efect de curăţare şi catifelare a pielii. Aplică comprese îmbibate bine în suc şi ţinele pe faţă timp de 15 minute.

Clăteşte apoi cu apă. Această mască îţi va da luminozitate şi îţi va uniformiza tenul.

Eşti deprimată? Consumă caise.

Sunt bogate în vitamina A, grupul de vitamine B, zaharuri naturale, săruri minerale, sunt nutritive, răcoritoare şi au efect laxativ.

Caisele sunt simbolul verii calde şi înmiresmate. Aceste fructe pot fi consumate prospete, uscate, sub formă de suc, gem sau dulceaţă. Conţinutul bogat în fibre, antioxidanţi şi alţi nutrienţi face ca acest fuct să aibă proprietăţi terapeutice deosebite.

Tratează: • astenia fizică şi psihică • convalescenţa • anemia

• litiaza renală • insomnia • oboseala • nevrozele Efectele benefice ale caiselor asupra sănătăţii se datorează aportului ridicat de vitamine (A, B1, B2 şi C), de săruri minerale (potasiu - 250 mg la 100 g fruct, calciu, fier, fosfor) şi microelemente (brom, cobalt, magneziu). Caisele, în stare proaspătă, au o valoare energetică de 50 kcal la 100 de grame de fruct, în timp ce la cele uscate aportul este de 306 kcal. Specialiştii au constatat că anemiile apărute în urma unei hemoragii pot fi combătute eficient cu ajutorul unei cure de caise. Totodată, uleiul de sâmburi de caise este recomandat celor care suferă de acufene (zgomot în urechi). În ceea ce priveşte necesarul zilnic de vitamine al unui adult tânăr, 100 de grame de caise asigură 45% din necesarul de vitamină A şi 8% din cel de vitamină C. Antioxidanţi

Antioxidanţii sunt compuşi care protejează celulele de acţiunea radicalilor. Caisele conţin antioxidanţi, în special flavonide. Pentru a beneficia din plin de această protecţie, este de preferat ca fructele să fie consumate uscate. În plus, există marele avantaj că se găsesc tot timpul anului.

Carotenoidele Sunt pigmenţi vegetali care au proprietăţi antioxidante.

Caisele conţin betacaroten şi licopen, care se transformă în organism în vitamina A: două caise conţin cam 2.000 de unităţi de betacaroten, adică jumătate din necesarul zilnic.

Fibre Caisele sunt o bună sursă de fibre, atât în stare prospătă, cât şi uscată - două caise prospete acoperă 8-10% din aportul cotidian de fibre recomandat de medici, iar în cazul celor uscate, doar una acoperă 12% din necesar. În plus, pentru a preveni constipaţia şi a diminua riscul de cancer la colon, o alimentaţie bogată în fibre poate contrbui şi la prevenţia maladiilor cardiovasculare, la controlul nivelului glicemiei şi a apetitului.

Indicaţii • sucurile proaspete de caise constituie un adevărat medicament natural indicat bolnavilor cu febră ridicată sau cu boli de piele. Amestecat cu miere, acest suc este foarte răcoritor pentru cei care au febră mare, contribuind la eliminarea toxinelor din organism.

• sucul aplicat pe diferite leziuni, eczeme, arsuri provocate de expunerea la soare sau la frig acţionează eficient, ameliorează şi vindecă epiderma.

• sâmburele de caisă este bogat în proteine şi acizi graşi principali - acid oleic şi linoleic - şi conţine în proporţie de 45% ulei, considerat la fel de benefic pentru organism ca şi uleiul de migdale. Poate fi folosit cu succes în industria cosmetică, împreună cu florile de cais, ca remediu pentru tenul uscat sau îmbătrânit, ridat. Acesta pătrunde în epidermă hrănind-o şi revitalizand-o.

• uleiul de caise este folosit în mod tradiţional ca ulei de masaj şi pentru aromaterapie, deoarece calmează pielea şi induce o stare de linişte.

• cunoscuţi şi sub numele de alune amare, sâmburii de caisă sunt folosiţi din timpuri străvechi pentru tratarea problemelor respiratorii precum astm, bronşită, respiraţie grea sau tusă, dar şi pentru tratarea hipertensiunii şi a bolilor de inimă: 5-7 sâmburi de caisă se mănâncă pe stomacul gol.

Perele te vindecă de constipaţie Fructele bogate în fibre, cum ar fi gutuile şi perele, stimulează tranzitul intestinal. Gutuile îţi dau poftă de mâncare şi sunt benefice dacă suferi de anemie. Ceaiul făcut din frunzele şi fructele de păr conţine glucoză, care ajută la scăderea durerilor vezicii biliare.

Piersicile şi nectarinele te protejează de radiaţiile solare Pe lângă acest beneficiu, piersicile şi nectarinele nu sunt bogate în zahăr şi de aceea le poţi consuma fără probleme, pentru că îţi vor da vitalitatea de care ai nevoie în fiecare zi.

Piersica are proprietăţi de antiîmbătrânire, asigură o bună

Cireşele şi vişinile te binedispun Bogate în vitaminele A, C, magneziu, cupru, fosfor, fier şi potasiu, cireşele au proprietăţi diuretice şi îţi ajută inima şi muşchii, iar fibrele pe care le conţin stimulează funcţia intestinală. Este cunoscut faptul că în trecut, extrasul din sâmburele de cireşe era folosit pentru a elimina calculii renali şi pentru vindecarea de reumatism. Ceaiul de cozi de cireşe te fereşte de infecţii urinare şi ajută la o mai bună funcţionare a rinichilor.

Alte beneficii? Nenumărate.

Te binedispun, elimină durerile de cap, te scăpa de placa bacteriană, te hidratează intens, iar sucul din cireşe are efect antibacterian.

Cireşele sunt cele care îţi menţin tenul frumos mult timp, pentru că au melatonină, acea substanţă care te îndeamnă la somn şi astfel, urmele de stres îţi sunt şterse de pe faţă. Pentru că au în conţinut complexul de vitamine B, cireşele îţi pot calma iritaţiile pielii şi te pot scăpa de acnee.

Vişinele conţin substanţe anticoagulante, fiind recomandate celor care au probleme cu sistemul venos.

calitate a spermei şi ameliorează problmele gingivale.

Vrei o piele catifelată? Aplică o mască de piersici, realizată dintr-o piersică medie, coaptă şi un gălbenuş de ou. Laşi acest amestec să acţioneze pe tenul tău 30 de minute, după care îndepărtezi cu apă călduţă. Dacă îţi doreşti un ten luminos, bea mult suc de piersici!

Căpşunele previn pierderea memoriei Te ajută să îţi refaci rezervele de vitamină C, fiind sărace în calorii. Conţin fier, magneziu şi calciu. Căpşunele influenţează funcţionarea normală a sistemului nervos şi sunt perfecte în combaterea insomniilor. O serie de studii arată că aceste fructe pot ajuta la prevenirea pierderii memoriei.

Măceşele combat şi previn răcelile şi reprezintă un tonic excelent dacă ai imunitatea scăzută, dacă oboseşti uşor sau ai o circulaţie sangvină periferică nu tocmai perfectă.

Prunele au efect energizant şi le poţi consuma mai ales atunci când suferi de anemie, astenie şi te simţi surmenată.

Fructele verii, te vindecă şi te menţin frumoasă!

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări < Eşti de profesie jurna-

list?

Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele sociopolitice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia­­@ rocketmail.com < Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o foto-

grafie, pe adresa de e-mail: ­i nternationaltrustmedia@ rocketmail.com <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să

îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 VÂNZĂRI

< Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România.

Preţ 8000 euro negociabil.

Telefon: 0040 785 857101, E-mail: ­istrate100@yahoo. com. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 52 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com. < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 22500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com.

23 MATRIMONIALE

< Bună, mă numesc ­Ovidiu am 34 ani şi locuiesc în ­Madrid. Locuiesc de 7 ani in Spania. Am loc de muncă stabil! Sunt brunet, ochi caprui, 178 cm, 70 kg. Caut să cunosc o fată pentru prietenie etc.

Dacă vrei sa afli mai multe despre mine, mă poţi contacta pe mess, sau îmi poţi lăsa un mesaj prin e-mail la adresa: ovidiu_34_2011@yahoo.es. < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

Cauţi de muncă?

Oferi un loc de muncă?

Te simţi singur(ă)?

Doreşti să închiriezi, să vinzi sau să cumperi?

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentulromanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00– 19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

• ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI •

Ruxandra Donose a strălucit la Varna

Mezzosoprana de origine română Ruxandra Donose a cântat alături de Orchestra Naţională Radio, la Festivalul de la Varna (Bulgaria). La Varna Summer Fest, care se desfăşoară până pe 28 iulie, a concertat şi Romanian Piano Trio, format din ­Alexandru ­Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan Suma.

Concertele susţinute de români în perioada 22-25 iunie la Festivalul de la Varna au ridicat publicul în picioare: au fost aproape 10 minute de aplauze şi săli arhipline care strigau „Bravo!”. Ruxandra Donose a urcat pe scena festivalului alături de Orchestra Naţională Radio la 23 iunie, sub bagheta lui Iurie Florea, programul incluzând lucrări ale compozitorilor T. ­Brediceanu, Gr. Dinicu şi G. Bizet. Prezenţă aclamată pe scenele europene, mezzosoprana care locuieşte în prezent la Viena va revini alături de Orchestra Naţională la 28 octombie, în Bucureşti.

Tiberiu Soare a dirijat „Dan-

surile Româneşti” de ­Theodor Rogalski şi Simfonia a X-a de Şostakovici. Recitalul extraordinar al Romanian ­Piano Trio a fost aplaudat la 22 iunie, ­Alexandru Tomescu, ­Horia Mihail şi Răzvan Suma interpretând din G. Enescu, J. Haydn, W.A. Mozart şi Ludwig van Beethoven. „Publicul cânta împreună cu mine” Despre atmosfera festivalului, Ruxandra Donose a declarat: „Am întâlnit la Varna un public neaşteptat de cald.

Cântam aria din Carmen, mă uitam în ochii lor, ei se uitau în ochii mei şi îi simţeam că sunt acolo, alături de mine.

Unii chiar cântau împreună cu mine. Am fost impresionată.

Rareori întâlneşti asemenea frenezie”.

O sală de peste 1.000 de locuri, la Palatul de congrese şi festivaluri din Varna, o sală elegantă, cu o orgă modernă pe scenă, a fost gazda celor două concerte ale Orchestrei Naţio-

nale. Pianistul Horia ­Mihail a caracterizat publicul din Varna drept „entuziast”. „Am descoperit la Varna un public entuziast, liber în acelaşi timp, însă care arde foarte repede. Aplauzele nu durează foarte mult, în multe cazuri, însă la sfârşitul concertelor publicul s-a ridicat de fiecare dată în picioare. Sper că nu este vorba doar despre o modă, ci pur şi simplu publicul a simţit acest lucru”, a mărtu-

risit pianistul. Concertele românilor s-au transmis în direct şi în ­România şi în alte şase ţări europene prin ­Uniunea ­Europeană de Radio, iar dirijorul Tiberiu Soare a mărturisit: „Am reacţii foarte bune din ţară. Am fost sunat de cunoscuţi ai mei care au ascultat concertul la radio şi spun că a sunat foarte bine”.

A consemnat, Irina Georgescu Şova

Zvon şocant: ­Germania tipăreşte deja mărci Deşi de-a lungul timpului au existat nenumărate zvonuri privind revenirea nemţilor la marca germană, mai nou, scrie Express.co.uk, există informaţii potrivit cărora aceştia ar fi început deja să o retipărească.

Toate acestea, mai precizează sursa citată, fac parte din planul Germaniei de a părăsi zona euro.

Momentan aceste date rămân la stadiul de zvon, însă este important de reţinut faptul că apar în urma speculaţiilor care susţin că desfiinţarea zonei euro este tot mai aproape.

Pe de altă parte, revenirea nu pare atât de imposibilă dacă ne gândim că încă din 2010 aproape jumătate din populaţia Germaniei susţinea că îşi doreşte să revină la marca germană. Mai mult, circa 13 miliarde de mărci sunt încă în circulaţie aşa că mulţi comercianţi acceptă încă vechea monedă.

De altfel, în luna octombrie a anului trecut, Angela Merkel i-a transmis lui Papandroeu, în cadrul summitul ­Consiliului European de la Bruxelles, că ia în calcul posibilitatea retragerii Germaniei din zona euro. Potrivit unor martori care au asistat la discuţie, citaţi de The Guardian, ­George ­Papandreou ar fi acuzat-o pe Angela ­Merkel că a făcut propuneri „nedemocratice” la summitul din octombrie, când cancelarul Germaniei a cerut insistent ca statele din zona euro care cer ajutor financiar, precum Grecia şi Irlanda, să-şi piardă dreptul de vot în anumite decizii economice.

Potrivit sursei citate, răspunsul „doamnei de fier” a Europei a fost unul tranşant: „Dacă acesta este genul de club în care se transformă zona euro, atunci poate că Germania ar trebui să-l părăsească”.

Dacă într-adevăr Germania va face acest pas, atunci decalajul dintre statele lider ale Europei se va accentua considerabil.

Mai mult, încă de la introducerea sa în 1999, euro nu a avut deloc o viaţă tocmai uşoară în rândul publiclui german, şi asta pentru că introducerea sa a fost primită cu foarte mult scepticism în pofida faptului că era considerată a doua cea mai stabilă monedă, după dolarul american.

Sursa: Express.co.uk

De tu interés

24

El idioma rumano, cada vez más aprendido por los españoles sobre los requisitos de los asistentes, los beneficios que aporta este curso, etc.

Ileana Bucurenciu: Llegué a Alcalá de Henares en el año del 450º aniversario del nacimiento de Cervantes, es decir en 1997. Venía con una beca Ana-Maria Marinescu de hispanista después de haSpania ber impartido, durante unos años, el Curso Cervantes en la En los últimos años hemos no- Universidad de Bucarest. Era tado un crecimiento en cuanto para mí una gran oportunidad. al número de los españoles y Pero la mejor oportunidad era de las personas de otras naci- poder estar más tiempo al lado onalidades que han mostrado de mi marido, poeta y periomucho interés en aprender dista cubano que, después de el idioma rumano. Distintas dos años de “tormentas” en instituciones públicas de la Bucarest, trataba de retomar Comunidad de Madrid ofre- su vocación en su patria macen cursos de rumano para dre. Pero las tormentas acalos interesados. Entre ellas, baban de empezar porque era los dos Centros Hispano-­ el comienzo de nuestro exiRumanos, el de Coslada y el lio… El Centro de Lenguas Alcalá de Henares, la Escuela Extranjeras de la Universidad Oficial de Idiomas de Madrid, de Alcalá fue para mí una el Instituto Cultural Rumano oportunidad extraordinaria. de Madrid y, no en el último Y no solamente para mí. No lugar, el Centro de Lenguas se trata sólo de enseñar la Extranjeras de la Universi- lengua y de dar a conocer la dad de Alcalá. Precisamente cultura rumana a través de las sobre el curso impartido en clases o de las distintas actieste centro hemos habla- vidades - como la recientedo con Ileana ­Bucurenciu, mente conmemoración de los Doctora en Filología por dos grandes poetas rumanos, la Universidad de Bucarest Lucian Blaga e Ion Barbu-.

(1982), con la tesis en litera- Como decía el profesor Georg tura comparada “Grotesco Pichler, director del Centro, en el teatro contemporáneo: cuando en 2003 aceptó mi Ionescu, Beckett, Arrabal y propuesta de impartir el curMarin Sorescu”. Ileana vive so, se trata de una oportuen la ciudad cervantina desde nidad para los rumanos que 1997 y, a partir del año 2003, han venido a España cuando es lectora de lengua y cultura tenían 5-8 años, o los que han rumana en la Universidad de nacido aquí y en algún momento tendrán la necesidad Alcalá.

Ana-Maria Marinescu: de perfeccionar su lengua Como profesora de ruma- materna, olvidada o parcialno en el Centro de Lenguas mente aprendida. El curso de ­Extranjeras de la Universi- lengua rumana forma parte dad de Alcalá, háblenos un de los Estudios Propios de la poco sobre Usted y sobre el Universidad de Alcalá, y tiecurso que imparte, así como ne una gran ventaja: es a nivel

universitario, destinado a los estudiantes de la Universidad que consiguen créditos (de 3 a 15), el único requisito siendo ser mayor de edad. Pero también tiene una desventaja, que es el coste, si los comparamos con los cursos de rumano impartidos en el Centro Hispano-Rumano de Coslada o el de Alcalá de Henares, el del Instituto ­Cultural ­Rumano o incluso el de la Escuela Oficial de Idiomas. El curso de nuestro Centro tiene un precio bastante elevado, unos 200 euros para 45 horas pero los estudiantes de nuestra Universidad benefician de un descuento. El curso tiene varios niveles – elemental, medio, avanzado y superior y, dependiendo del calificativo obtenido, se pueden conseguir becas.

A.M.M.: ¿Qué opina U ­ sted sobre el rumaniol (una mezcla de rumano y español, de tipo spanglish, que hablan los rumanos que viven en España)?

I.B.: Tengo entendido que el término rumaniol (siendo una palabra española cuya raíz es rumano, debería escribirse con ñ, mientras la versión rumana sería romaniol) apareció en los años ’60, cuando los estudiantes cubanos que vivían en Rumania, igual que los rumanos ahora en España, sufrieron un proceso de adaptación a las nuevas normas lingüísticas. Es un proceso normal que responde a un principio elemental, el del mínimo esfuerzo. Si para una o dos situaciones puede ser aceptado como una solución de momento, hasta ingeniosa y simpática, de ninguna manera ha de ser aceptado como una solución definitiva que,

por pura comodidad, puede llevar a la mutilación del idioma rumano. Hay quien afirma que incluso nos encontramos con un nuevo idioma. A pesar de que esta afirmación me parece exagerada, por no decir peligrosa, el fenómeno existe, es complejo y amplio, y se merece toda la atención.

Hay estudios científicos (la Dra. Eugenia Popeanga de la Universidad Complutense coordina varias tesis doctorales, realizadas por estudiantes españoles o rumanos, que tratan este tema) que llevan a la conclusión que, una vez los rumanos estén totalmente integrados en la cultura española, este fenómeno ya

Los poetas rumanos ­Lucian Blaga e Ion Barbu, ­conmemorados en el Centro Hispano-­Rumano de Coslada (Coslada, 20/06/2011) El pasado miércoles 15 de junio, el Centro Hispano-Rumano de Coslada, gestionado por la Fundación Iberoamérica ­Europa, rindió un homenaje a dos grandes poetas rumanos: Lucian Blaga e Ion Barbu.

Coordinada por la Dra. Ileana Bucurenciu, profeso­ ra de rumano en el Centro de Lenguas Extranjeras de la Universidad de Alcalá de Henares, la actividad fue una conmemoración de los dos

no será uno masivo. Seguirá existiendo, por supuesto, pero sin „amenazar” al idioma rumano. Esto también será posible si nuestra lengua será defendida como corresponde, a través de medidas oficiales y no oficiales.

A.M.M.: Los propios españoles dicen que ellos tienen muchas más dificultades a la hora de aprender rumano que los rumanos en aprender el español, a pesar de la semejanza de las dos lenguas „hermanas”. ¿Cuál es su opinión al respecto?

I.B.: Seguramente hay muchos factores que intervienen en el aprendizaje de un idioma. No sé si se trata de la di-

­ niversidad de Alcalá, quien U recitó, en rumano, dos poemas de Mihai Eminescu, e hizo un análisis literario del poema “Autorretrato” de Lucian Blaga. Javier fue alumno de los cursos de rumano impartidos en el Centro ­ Hispano-Rumano de ­Coslada, así como en el Cenpoetas arriba mencionados, con motivo de 50 años de su muerte. La profesora hizo referencia también al poeta nacional de los rumanos, ­Mihai Eminescu, que murió el 15 de junio de 1889, recitando algunos poemas y dándole un toque aún más especial al ambiente de “mucho calor humano” que había en la sala, según su observación.

La sorpresa de la tarde fue el invitado especial ­ Javier ­Helgueta, filólogo de la

ficultad de los españoles o de la facilidad de los rumanos.

Visto desde esta perspectiva, yo diría que la facilidad de los rumanos para aprender lenguas extranjeras tiene su explicación justamente en la complejidad (fonética, gramatical y lexical) de nuestro idioma, que se convierte en un punto de partida para asimilar cualquier otro idioma. A esto se le superpone una mentalidad específica. Nosotros, los rumanos, somos un pueblo que tuvo que enfrentarse a muchos otros pueblos que no conquistó creando imperios, pero que tuvo que soportar y a los que no tuvo más remedio que adaptarse. Estamos abiertos y tenemos respeto para cualquier otra realidad. Esto, estoy segura, influye mucho la capacidad de asimilación de un „cuerpo extraño” como es la lengua.

tro de Lenguas Extranjeras de ­Alcalá de Henares.

Fue la poesía el puente cultural que reunió en el CEPI de Coslada un público numeroso formado por filólogos, poetas, mediadores culturales, profesores, y personas del mundo de la cultura de distintas nacionalidades.