Occidentul romanesc 07

Ziar

GRATUIT Septembrie, 2011

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Nr. 7/2011

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

VICTOR PONTA A ­D EPUS PLÂNGERE ­P ENALĂ ­Î MPOTRIVA LUI BĂSESCU ŞI BLEJNAR „Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au încălcat legea şi trebuie să răspundă în faţa legii, aşa cum răspunde orice cetăţean...”

Zilele oraşului ­Tarancón

„Români, alături de ­spanioli vor sărbători în semn de ­recunoştinţă şi respect ­cetăţenesc, oraşul care a ­adoptat peste două mii de ­români...”

Pagina 04 Cererea Spaniei de a ­restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români, a fost aprobată „Restricţionarea accesului pe piaţa muncii din Spania nu înseamnă că, românii nu se vor mai putea angaja… ”

Pagina 07

Tradiţie, cinste şi onoare

„Restaurantul Acasă, este un loc care oferă fiecărui client, în loc de ­nesiguranţă, linişte sufletească, în loc de amărăciune, încredere şi ­înţelegere....”

Pagina 13

Opinii - România. Aici.

Acolo. „Indiferent cât de bine sunt integraţi în ţara de adopţie, cei plecaţi trăiesc între două lumi, iar decizia de a reveni în România le va aparţine fără nicio constrângere...”

Pagina 15 A treia copilărie, ­între 6 si 11 ani, vârsta ­şcolarului mic

„ În jurul vârstei de 6-7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul ­deosebit, acela al intrării în şcoală. Întreaga sa dezvoltare fizică şi psihică va fi influenţată de acest nou...”

Pagina 06

Pagina 16

Răspuns la întrebările dumneavoastră

Traian Băsescu, în prima să vizită în mandatul lui Obama

„Sunt de asemenea exceptaţi de la obţinerea dreptului de muncă, cei care la data de 22 iulie 2011 chiar dacă nu mai erau posesori ai unui contract de muncă în vigoare, se aflau...”

„Preşedintele României, se va află la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite...”

Pagina 20 „O trecut Sântămărie, leapadă şi pălărie!”

„Fiind mare sărbătoare, de Ziua Crucii se împart pomeni ­pentru cei trecuţi pe tărâmul celălalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roşu la toartă, se toarnă apă rece de izvor, lapte sau miere, iar... ”

Pagina 17

Pagina 23

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02

Adrese utile şi informaţii

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza ­Diaconescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul “Fii ­reporter!” continuă Occidentul românesc - Ediţia de Spania, organizează în colaborare cu Compania aeriană Blue Air, publicaţia româno-americană ­Gândacul de

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean

Colorado şi Radio ­Diaspora Online din Statele Unite ale Americii, concursul „Fii reporter!”. Concursul este adresat tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 38 de ani stabiliţi în ţara lui Cervantes, iubitori de carte şi scris.

Condiţii de participare: - tinerii să fie cunoscători de limba română, scris corect şi vorbit; - să realizeze un reportaj despre românii din comunitatea unde îşi au reşedinţa, scris în format Times New Roman, la scara 12, două pagini şi ½ în word, corect, fără greşeli de gramatică sau exprimare.

Materialele vor fi trimise până la data de 31 septembrie 2011, la adresa de e-

mail: redactia@occidentul-­ romanesc.com.

Lucrările vor fi selectate şi analizate de către un juriu format din jurnalişti din SUA, Spania şi România, al cărui preşedinte va fi Dan Caragea - Critic literar. Câştigătorul va beneficia de un bilet dus - întors pentru orice destinaţie a companiei Blue Air, o diplomă din partea publicaţiei Occidentul ­românesc, publicarea articolului câştigător în paginile acesteia şi a ­Gândacul de ­Colorado din Statele ­Unite precum şi posibilitatea de a deveni corespondent al publicaţiei ­Occidentul r­ omânesc.

Premierea va avea loc în data de 22 octombrie 2011 la sediul Occidentul românesc.

EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Mircea Fluieraş (Málaga)

Sebastian Rus (Boston) Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Ca imigranţi, ne-am răspândit prin toate colţurile lumii. Sătui de corupţia din toate domeniile, de minciunile şi hoţiile guvernanţilor, de sărăcia şi incultura instalată tot mai mult de la an la an, am sperat că în străinătate nu vom mai avea de-a face cu astfel de metehne comuniste. Ne-am dorit cu toţii o democraţie reală, să trăim într-o societate lipsită de corupţie, sănătoasă şi educată.

Să ne creştem copiii în pace, linişte şi cinste. Şi ce am căutat, am găsit. Fie că trăim prin Europa, în SUA, Canada sau Australia. Din păcate însă, mulţi dintre noi nu am înţeles că toate acestea trebuiesc respectate, valorificate şi că odată plecaţi dintr-o ţară din estul Europei avem obligaţia morală să ne debarasăm de obiceiurile comuniste, să ne lepădăm de ele la graniţă şi în ţara de adopţie să o luam de la capăt.

Curaţi, cinstiţi şi fără să mai privim înapoi. Dar, nuuu! Am exportat odată cu noi şi acele metehne de care mulţi nu se pot desprinde nici după 10 ani de străinătăţuri. Şi dacă nu am fost în stare să ne debarasăm de minciună, de hoţie, de şpagă, trădare, bărfă şi toate celelalte, apelând la ele zi de zi, de ce avem pretenţii ca cei care ne-au adoptat să se poarte bine cu noi? Să ne respecte? De ce

facem scandal că nu suntem trataţi democratic? Păi, cum?!

Spaniolii, sătui de noi şi de toate relele pe care le facem la fiece pas, s-au hotărât să ne trimită pe la casele noastre. Din motive diverse dar şi pentru faptul că niciun stat nu este obligat să ne suporte escrocheriile, hoţiile, crimele şi nesimţirea de care am dat dovadă ani de-a rândul. Ba chiar cred că guvernul României ar trebui să plătească guvernului Spaniei taxe importante pentru faptul că spaniolii ne-au suportat atât de multă vreme.

Că ne-au primit cu braţele deschise, că ne-au tolerat şi crezut toate minciunile şi mizeriile de care am dat dovadă că suntem în stare. Ne-au oferit servicii impecabile în sănătate, transporturi şi alte domenii. Şi noi? Ce am oferit în schimb? Mulţi vor răspunde că munca în construcţii şi prin casele lor, dar nu este suficient. Cei care au muncit au fost remuneraţi dar cei care creează probleme şi ne fac de ruşine ca naţie, zi de zi şi ceas de ceas, ce facem cu ei? Şi nu sunt puţini. De ce nu luăm atitudine? De ce mediatizăm cu bună ştiinţă toate ticăloşeniile lor? De ce trebuie să copiem ce scrie şi spune massmedia din ţară şi să procedăm la fel?

De ce nu suntem în stare să scoatem la lumină şi treburile frumoase, pozitive. Sunt sute de mii de români în Spania de care ar trebui să fim mândri dar pe care nimeni nu-i cunoaşte pentru că importante de evidenţiat sunt crimele, hoţiile şi toate răutăţile care ne dezumanizează ca naţie. Sunt sute, mii de români care muncesc câte 12 – 14 ore pe zi, îşi cresc şi educă copiii minunat şi sunt adevăraţi ambasadori ai ţării de provenienţă. Cine îi cunoaşte? Unde se vorbeşte sau se scrie despre ei?!

Multe asociaţii, diverse orga-

03

Ne merităm soarta nizaţii existente au încercat prin tot felul de proiecte să ajute, dar din păcate nu este suficient. Totul trebuia să pornească de la fiecare dintre noi. Să ne controlăm comportamentul în mijloacele de transport, să nu mai fim atât de încrezuţi că nu e cazul şi să învăţăm de la cei care ne-au adoptat tot ce-i mai bun.

Am ajuns într-un mare impas şi dăm vina pe toată lumea.

Ne considerăm victime. Ne deranjează faptul că bulgarii, acceptaţi în UE odată cu noi merg mai departe şi că nu au fost „pedepsiţi” precum românii. Nici nu aveau motive să o facă. Nu e vorba de discriminare. Să fim cinstiţi şi corecţi pentru o clipă şi să punem în balanţă situaţia.

Sunt ziarele spaniole pline de ştiri despre crimele, tâlhăriile şi mizeriile pe care le fac bulgarii? Nu! Sunt dezbinaţi, răi, bărfitori şi plini de invidie precum românii? Nu! Or fi având şi ei metehnele lor dar ştiu să şi le înfrâneze, ştiu să le pună sub tăcere între ei.

Fără să facă vălvă, fără să se bărfească unii pe alţii şi să se bucure sincer de necazurile altora. Sunt evident mai uniţi decât românii. Au demonstrat în timp prin comportamentul lor şi nu numai, faptul că ne sunt superiori în anumite privinţe. Ba chiar au realizat şi un ziar în limba română pentru românii din Spania pentru că noi nu am fost în stare. Au organizat diverse evenimente pentru noi, evenimente la care autorităţile care ne reprezintă s-au grăbit să participe cu mult interes ignorând evenimentele organizate de români. Şi atunci? De ce continuăm să

ne uităm peste gard? Cred că e cazul să ne uităm fiecare în ograda noastră şi să facem curăţenie. În toate privinţele. Începând de la autorităţile care ne reprezintă şi care au uitat care le este menirea ca diplomaţi şi până la ultimul venit la cules de struguri pe perioadă determinată. Şi revenind la autorităţi... Cu toţii avem câte un dinte (sau chiar mai mulţi) împotriva reprezentanţilor autorităţilor noastre. Invariabil, cetăţeanul se simte ignorat, tratat cu dispreţ sau chiar agresat de către autorităţi şi reprezentanţii acestora, în diverse situaţii.

Când lucrul acesta se întâmplă în ţară, multă lume are tendinţa să-l considere “obişnuit”, ba chiar uneori se găsesc circumstanţe atenuante. E lume multă, circuitul hârtiilor lung, poate prea puţini funcţionari la ghişeu, dar funcţionarilor misiunilor diplomatice nu li se poate aplica acelaşi standard.

Toţi am sperat ca aceştia să nu

poarte culori politice şi să fie alături de cetăţenii ţării pe care-i reprezintă. Unii sunt adevăraţi diplomaţi şi chiar dacă sunt foarte tineri sau abia şi-au format o familie, se dedică cu multă pasiune misiunii. Alţii însă, nu se implică decât de formă pentru că au alte interese aşa că de cele mai multe ori suntem singuri în bătaia furtunilor... De curând parte dintre cei de la Madrid s-au întors în ţară la final de misiune. Desigur că, mult mai săraci sufleteşte dar bogaţi în alte privinţe. Ba unii chiar „şi-au pus coada pe spinare”, au plecat în grabă şi, după ei, „potopul!” Cu siguranţă că, cei care vor urma se vor implica mult mai mult, vor da sens misiunii diplomatice şi vor apăra interesele românilor din Spania.

Iar pentru noi, cei din diaspora, cred că a sosit momentul în care ar trebui să învăţăm să ţinem real şi sincer unii la alţii, să fim mai uniţi, să terminăm cu escrocheriile, şpa-

ga, minciuna, invidia şi bârfa, cu loviturile pe la spate şi să apreciem în jur doar ce este de calitate şi are valoare. Să nu ne mai vindem atât de uşor şi ieftin precum cei din ţară pentru un litru de ulei şi un kg de zahăr. Să eliminăm kitch-urile din viaţa noastră şi-n special pe cele umane... Să dăm o mână de ajutor din omenie şi nu pentru şpagă. Să participăm la alegerile parlamentare viitoare şi să demonstrăm că ne-am integrat cu bine în societatea de adopţie. Niciodată nu este prea târziu să învăţăm de la cei din jurul nostru ce este calitatea şi valoarea. În toate domeniile. Şi să nu uităm că cea mai mare bogăţie a unei naţiuni sunt cetăţenii ei, nu resursele naturale. Cetăţenii unei societăţi sănătoase şi educate. O dovedesc atât de mult Elveţia şi Japonia. Şi multe alte naţiuni. România va avea vreodată o astfel de societate?!

De interes

04

Zilele oraşului Tarancón

În fiecare an, între 7 şi 13 septembrie se desfăşoară în Tarancón, zilele oraşului. Prin grija Asociaţiei ­Hispano-Române din ­Provincia Cuenca a cărei preşedintă este Violeta ­Vartic, şi anul acesta s-a reuşit organizarea partici-

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII SEPTEMBRIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

02/09/2011

11:30

ACTIVITATEA

“Să cunoaştem Madridul!”: Vizită pentru copii la Staţia de metrou Chamberí. Şedinţă informativă pentru noul curs de Pilates (Activitate extra CEPI - Cen06/09/2011 12:30 – 13:30 trul doar cedează spaţiul).

“România, încotro?” – Dezbatere despre situaţia actuală a României. Schimb 07/09/2011 18:00 de impresii ale românilor şi spaniolilor care au vizitat România vara aceasta.

10/09/2011 11:00 Atelier pe probleme juridice: “Noul moratoriu”.

A se consulta “CEPI colaborează”: Participare la inaugurarea Asociaţiei Hispano-Română 11/09/2011 programul Carpatia din Villarejo de Salvanés, cu o expoziţie de artizanat a Elenei Şerb. centrului 12/09/2011 12:00 Prezentarea noilor cursuri din anul şcolar 2011/2012.

“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna august. Premiu: 12/09/2011 18:00 un bilet de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.

14/09/2011 17:30 Atelier pe probleme de muncă: “Site-uri de muncă pe Internet”.

“El Thyssen sale a la calle”: Conferinţă despre expoziţia de pictură a lui 15/09/2011 18:00 Antonio López.

17/09/2011 11:30 Preselecţie pentru grupul de copii “Ghiocelul”. Coordonator Gabriela Tone.

“El Thyssen sale a la calle”: Vizită cu ghid la expoziţia de pictură a lui Anto18/09/2011 17:30 nio López.

21/09/2011 17:30 Atelier pe probleme de muncă: “Cum să redactăm corect un CV ”.

“Vrei să fii voluntar? CEPI este şansa ta!”. Întâlnire cu persoanele care doresc 21/09/2011 18:00 să facă muncă de voluntariat la Centru, în vederea stabilirii condiţiilor de colaborare în noul an şcolar.

27/09/2011 18:00 – 20:00 Forum/Afinsa. Închiriere de spaţiu.

A se consulta A se consulta Întâlnire cu reprezentanţii Primăriei din Coslada în vederea stabilirii condiţiilor programul programul de colaborare în noul an şcolar. centrului centrului

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96

pării la acest eveniment a unui număr cât mai mare de români care locuiesc şi muncesc în acest oraş. Este al treilea an când, românii alături de alte naţionalităţi participă la sărbătorirea zilelor oraşului Tarancón, dovadă reală a integrării în

societate.

Astfel că, un grup de români inimoşi, mândri de originea lor, şi-au pus straie de sărbătoare şi alături de spanioli vor sărbători în semn de recunoştinţă şi respect cetăţenesc, oraşul care a adoptat peste două mii de români.

Actualitate

06

Victor Ponta a depus plângere ­penală împotriva lui Băsescu şi Blejnar Preşedintele PSD, Victor ­Ponta, a depus, vineri, la ­Parchetul ICCJ, o plângere penală împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a şefului ANAF, Sorin Blejnar, în care îi acuză pe aceştia de „instigare la abuz în serviciu, ameninţare şi şantaj”.

Victor Ponta a declarat, la ieşirea de la parchet, că îi acuză pe preşedintele Traian Băsescu şi pe şeful ANAF, Sorin Blejnar, de „instigare la abuz în serviciu, ameninţare şi şantaj”, din cauza afirmaţiilor acestora „cu caracter de ameninţare” la adresa sa.

Liderul PSD a precizat că a depus acum plângerea penală, întrucât în urmă cu 48 de ore a primit procesul-verbal al ANAF din care rezultă că nu are niciun fel de legătură cu Turceni şi Rovinari şi nici vreo altă problemă legală. „Am primit procesul-verbal de la ANAF din care rezultă că toate aceste afirmaţii ale lui Traian Băsescu şi ale lui Sorin Blejnar au fost nu numai neadevărate, dar au fost şi o instigare la comiterea unui abuz în serviciu împotriva mea”, a susţinut Ponta.

El l-a acuzat pe Blejnar că s-a conformat „instigării” comise de către preşedintele Băsescu. „Domnul Sorin Blejnar, în calitatea sa de funcţionar public, de asemenea s-a conformat instigării domnului Traian ­Băsescu, iar eu am considerat că actele celor doi, împreună, făcute în mod evident împotriva realităţilor - încă o dată spun, expuse de documentele oficiale pe care le am la dosar - sunt acte de instigare la comiterea unui abuz în serviciu împotriva mea, sunt acte de ameninţare şi acte de şantaj. Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au încălcat legea şi trebuie să răspundă în faţa legii, aşa cum răspunde orice cetăţean”, a spus Ponta.

Liderul PSD a adăugat că acesta este un gest pe care îl

face „în numele multor altor primari, aleşi locali, patroni de firme care în fiecare zi sunt supuşi abuzurilor, încălcării legii penale şi încălcării legilor ţării”.

Victor Ponta s-a declarat convins că foarte curând legea va trebui să se aplice indiferent cât de importantă este funcţia celui care o încalcă. „La dosar am ataşat procesulverbal al ANAF din care rezultă că nu am avut niciodată niciun fel de relaţii contractuale cu Rovinari, Turceni, cu nimeni altcineva şi nu am încălcat legea, adeverinţele de la cele două societăţi aflate în subordinea Guvernului care atestă acelaşi lucru, o scrisoare adresată şefului DNA, ­Daniel Morar, prin care i-am cerut să fiu audiat şi toate celelalte documente care atestă că domnul Traian Băsescu şi domnul Sorin Beljnar ştiau foarte bine atunci când au făcut respectivele afirmaţii cu caracter de ameninţare la adresa mea, că erau ameninţări bazate pe fapte neadevărate. Probabil că au aşteptat să fiu de acord cu regionalizarea, cu proiectele preşedintelui, să fiu de acord să nu mai critic corupţia din ANAF. Vreau să dovedesc astăzi că nu-mi e frică de ei!”, a mai spus Victor Ponta.

Atenţionat că preşedintele dispune de imunitate, acesta a precizat că i se va termina mandatul. „Pentru această instigare la abuz în serviciu, pentru că i-a cerut lui Sorin Blejnar să încalce legea şi pentru alte eventuale încălcări ale legii, domnul ­Traian Băsescu va trebui să răspundă”, a afirmat liderul PSD. De asemenea, Victor Ponta a precizat că a făcut vineri, 09 septembrie 2011 acest demers la ICCJ pentru că a primit procesul-verbal de ANAF în urmă cu 48 de ore, menţionând că în cazul unei plângeri penale trebuie să ataşeze procese-verbale.

„Sper că Parchetul General va fi minister public care nu e interesat de dispute politice, ci este interesat de aplicarea legii. Nu au aplicat legea în cazul ­Robertei Anastase, înţeleg că refuză să aplice legea în cazul desfiinţării PDL, probabil că vor refuza şi în acest moment.

Cât timp procurorul general este numit de preşedintele ­României, bănuiesc că o să-i fie foarte greu să aibă curaj, să ancheteze cu adevărat un dosar. Nu cer Parchetului să facă politică, ci să aplice legea”, a conchis Victor Ponta. Între Victor Ponta şi Sorin Blejnar este o dispută care durează de mai multe luni, după ce liderul PSD l-a acuzat pe şeful ANAF că ar fi făcut numirile la vârful vămilor.

Pe de altă parte, în luna iulie, ANAF a sesizat DNA în legătură cu un prejudiciu de 67 milioane de lei constatat la complexurile energetice ­Rovinari şi Turceni. Sorin Blejnar a declarat, atunci, că sesizarea nu îl vizează pe Victor Ponta, după ce televiziunile de ştiri au relatat că ANAF a trimis o sesizare Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în legătură cu preşedintele PSD, Victor Ponta, şi cu senatorul PSD Dan Şova, sesizarea vizând contracte cu complexurile Rovinari şi Turceni..

Preşedintele ANAF a declarat atunci pentru MEDIAFAX că în perioada 2007-2009, cele două companii au denaturat veniturile, în sensul că au diminuat nejustificat veniturile şi au majorat cheltuielile, care au condus astfel la un prejudiciu de 67 milioane de lei, adică 1617 milioane de euro.

Potrivit lui Blejnar sesizarea la DNA a fost făcută ca urmare a unui control financiar la cele două companii şi este îndreptată împotriva întregului proces.

El a mai arătat că sesizarea la DNA nu îl vizează direct nici pe senatorul PSD Dan Şova, care ar putea fi chemat ulterior

la audieri, pentru declaraţii.

Senatorul PSD Dan Şova declara, în 24 iunie, că fosta sa firmă „Şova şi asociaţii” a adus beneficii de câteva zeci de milioane de euro societăţilor Rovinari şi Turceni, el nefiind însă angrenat în serviciile juridice respective. Şova a afirmat că a fost parte din „Şova şi asociaţii” până la mijlocul lui 2009. Contractele pe care firma respectivă le-a încheiat pentru servicii juridice au fost semnate în martie 2007 cu complexul Rovinari şi în iulie 2007 cu Turceni. El a precizat că nu a lucrat în cadrul acestor contracte decât în două ocazii, o întâlnire la AVAS şi una prin care s-a făcut o tranzacţie între Turceni şi ICM (Societatea Comercială pentru ÎnchidereaConservarea Minelor).

El a mai precizat că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre firmele respective aparţinând fostului preşedinte PNL ­Valeriu Stoica.

Potrivit senatorului PSD, firma „Şova şi asociaţii” a reuşit reducerea cu 6 milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşalonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro. În 22 iunie, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invitaţie de la ANAF, în care era solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. Adresa aparţinea Direcţiei Generale a Finanţelor ­Publice a Municipiului ­Bucureşti, Activitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice.

Preşedintele PSD era avertizat, în finalul invitaţiei, că neprezentarea la ANAF constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, cu excepţia cazului în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni.

Invitaţia primită de Ponta este datată 20 iunie 2011, zi în care două cotidiene centrale relatau

că un control făcut de ANAF la complexurile energetice ­Turceni şi Rovinari ar fi demonstrat că firma de avocatură condusă de senatorul Dan Şova, din care a făcut parte şi Victor Ponta ca „senior partner”, a încasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatărilor presei, în raportul făcut de ANAF se concluzionează că mai mult de jumătate din banii încasaţi de SCA „Şova & Asociaţii” de la Turceni şi Rovinari - 4,4 milioane de lei din 7,1 milioane, au fost plătiţi necuvenit în baza unor contracte întocmite defectuos, prin încălcarea prevederilor OUG 34/2006, privind achiziţiile publice. În 21 iunie, la întâlnirea de la Cotroceni, preşedintele Traian

Băsescu i-a spus liderului PSD, Victor Ponta, că l-ar putea întreba despre banii de la Mintia şi Rovinari. „Am o rugăminte. Încerc să nu fiu ironic şi să vă întreb de banii de pe la Mintia sau ­Rovinari”, a spus Băsescu, Ponta răspunzând că poate să-l întrebe orice. „Pot să răspund la toate întrebările”, a adăugat preşedintele PSD. În 24 iunie, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli. *** Sursa: MEDIAFAX

Spania

07

Cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români, a fost aprobată

Alexandru Stancu Asturias

Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, care a fost puternic lovită de criză, informează executivul comunitar pe site-ul său. Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate sectoarele şi regiunile, dar nu-i afectează pe cetăţenii români care sunt deja activi pe piaţa forţei de muncă din Spania.

O scădere fără precedent a PIB-ului (-3,9 % între 2008 şi 2010) a condus la cel mai ridicat nivel al şomajului din UE, de peste 20% începând cu luna mai 2010. Creşterea continuă a numărului rezidenţilor români în Spania şi

nivelul ridicat al şomajului acestora au avut un impact asupra capacităţii Spaniei de a absorbi noi fluxuri de lucrători.

Ce-i aşteaptă pe românii din Spania Restricţionarea accesului pe piaţa muncii din Spania nu înseamnă că românii nu se vor mai putea angaja în această ţară, ci doar că ei vor avea nevoie de un permis de muncă şi că acest permis se va elibera doar dacă cetăţenii români au un contract de muncă.

Măsura nu restricţionează în niciun fel dreptul de circulaţie al cetăţenilor romani, care sunt liberi să călătorească în Spania, însă poate fi considerată discriminatorie, pentru că se aplică doar României, nu şi Bulgariei, ţară împreună cu care am aderat la UE. Decizia Madridului face ca lucrătorii români să revină la situaţia pe care o aveau înainte de 1 ianuarie 2009. Începând de la data aderării la UE, în ianuarie 2007, fiecare stat UE are dreptul de a impune restricţii românilor şi bulgarilor timp de şapte ani.

Spania a menţinut restricţiile pentru muncitorii români doar până în 2009, când şomajul era de 7,95%, însă cu condiţia de a putea reveni la acestea dacă situaţia economică o va cere.

Practic, românii din ­Spania vor avea parte, până în 2013, de acelaşi tratament de care au parte românii din Franţa, Marea Britanie sau ­Germania. Recent, Olanda a precizat că va acorda permise de muncă românilor şi bulgarilor doar în situaţii excepţionale.

Precizările UE Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, insistă asupra faptului că: „Această decizie a fost luată din cauza situaţiei foarte specifice a ocupării forţei de muncă în Spania.

Ca regulă generală, sunt convins că restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor europeni nu constituie abordarea adecvată a unui nivel ridicat al şomajului.

Ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe crearea de noi oportunităţi de locuri de

muncă. Încă de la început, Spania a avut în permanenţă o politică foarte deschisă faţă de lucrătorii din alte ţări, inclusiv faţă de cei din noile state membre, fapt pe care Comisia l-a apreciat dintotdeauna. Cu toate acestea, Comisia înţelege motivul pentru care, în acest moment, din cauza situaţiei dramatice a ocupării forţei de muncă şi a contextului financiar foarte complex, autorităţile spaniole doresc să se distanţeze de principiul liberei circulaţii totale. Solicitarea spaniolă este susţinută prin elemente de probă concrete, Tratatul de Aderare permiţând reinstituirea de măsuri restrictive temporare în astfel de cazuri.

Prin punerea în practică a acestor modificări, Spania încă ar rămâne mai deschisă pentru lucrătorii din noile state membre decât pentru unele din celelalte state membre. Cu toate acestea, sper că acest demers va fi limitat, pe cât posibil, în timp şi că atitudinea în general pozitivă faţă de libera circulaţie în Europa va continua să prevaleze. Voi continua să

încurajez Spania să îşi reformeze piaţa forţei de muncă şi să îmbunătăţească şansele de angajare pentru tineri şi, de asemenea, solicit eforturi mai mari pentru a spori posibilităţile de ocupare a forţei de muncă din România. Ambele ţări trebuie să folosească mai bine fondurile structurale ale UE pentru a crea locuri de muncă într-o manieră mai eficientă. Acest lucru este necesar pentru a ameliora pe termen lung situaţia ocupării forţei de muncă.”

Aceste restricţii temporare sunt autorizate de Comisia Europeană în contextul actual al situaţiei economice din Spania. Ţara se confruntă cu perturbări grave ale pieţei forţei de muncă, caracterizate de nivelul cel mai ridicat al şomajului din UE (21 % în iunie 2011, în comparaţie cu media de 9,4 % în UE şi de 9,9 % în zona euro) şi cu o redresare economică lentă (o creştere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2011 de doar 0,3 % în raport cu trimestrul anterior, faţă de 0,8 % în UE şi zona euro pentru aceeaşi perioadă).

Mai mult, analiza efectuată de Comisie a stabilit că cetăţenii români care trăiesc în Spania sunt puternic afectaţi de şomaj, 30 % dintre aceştia fiind şomeri. 191 400 de cetăţeni români care au lucrat în ­Spania au fost şomeri în primul trimestru al anului 2011, acesta fiind numărul de şomeri cel mai ridicat după cel al resortisanţilor spanioli.

Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80 100. În aceeaşi perioadă de timp, numărul angajaţilor români a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanţilor români care au venit să lucreze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat, probabil din cauza recesiunii economice. Numărul resortisanţilor români cu reşedinţa permanentă în Spania a crescut de la 388 000 la 1 ianuarie 2006 la 823 000 la 1 ianuarie 2010.

Din moment ce Spania şi-a deschis piaţa forţei de muncă pentru toţi cetăţenii UE, orice restricţie a liberei circulaţii a lucrătorilor constituie o derogare şi nu poate fi decât temporară. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape situaţia şi va avea posibilitatea de a modifica sau revoca decizia oricând va considera acest lucru necesar.

Ştiri Spania

08 Averile demnitarilor la vedere Toată Spania a fost cu ochii pe demnitari, care au fost nevoiţi să-şi declare averile.

Aşteptarea era maximă, iar site-urile Congresului Deputaţilor şi Senatului au colapsat imediat după ce au publicat pentru prima oară, averile deputaţilor şi senatorilor spanioli.

Cele două camere au decis pe 19 iulie, după ani de polemică privind câştigurile politicienilor şi reticenţe ale acestora, să se facă publice averile demnitarilor.

Datele furnizate zilele trecute au făcut puţină lumină, deşi metoda va trebui revizuită, căci fiecare parlamentar a utilizat propriile criterii pentru a da socoteală de propria avere, specificânnd sau nu, de exemplu, valoarea locuinţelor deţinute. Majoritatea nu a făcut-o.

Circa 20 de parlamentari s-au plâns că datele publicate nu sunt corecte. Jesus Caldera, de exemplu, a spus că i-ar fi apărut „o casă în minus”.

Cele mai mari aşteptări au fost în ceea ce-i priveşte pe cei doi candidaţi la funcţia de preşe-

dinte de Guvern, la alegerile din 20 noiembrie: popularul Mariano Rajoy şi socialistul Alfredo Perez Rubalcaba.

Rajoy a câştigat anul trecut cu 105.838 euro mai mult decât

Jose Luis Rodriguez ­Zapatero - actualul preşedinte de Guvern, care a încasat 67.427 euro ca salariu - şi cu 117.746 euro mai mult decât Alfredo Perez Rubalcaba - care a încasat 55.374 euro ca prim vicepreşedinte de Guvern şi ministru de Interne. Rajoy a câştigat, totuşi, cu 50.333 de euro mai puţin decât „numărul 2” din partidul său, Maria Dolores

de Cospedal, care a câştigat 223.598 de euro.

Liderul PP a declarat o avere de 597.442 de euro, patru case, un birou şi un garaj, dar nu a specificat valoarea niciunuia dintre bunuri. În plus, are 313.780 de euro în fonduri de investiţii, 143.181 euro în acţiuni şi 59.909 euro în conturile sale.

Zapatero a declarat o parcelă de 674 metri pătraţi pentru construirea unei vile în Leon. În regim de câştiguri, împreună cu soţia sa, are în contul curent 34.925 de euro, peste 3.000 de euro în planul de pensie şi a încasat alţi 120.000 pentru vânzarea unui imobil.

Nu investeşte la Bursă.

Candidatul Rubalcaba a declarat o avere de 984.281 de euro.

Deţine o locuinţă cu garaj în Madrid, de 153 de metri pătraţi şi cu o valoare de 225.836 de euro şi două conturi bancare cu 172.734 euro. A încasat 234.535 euro din acţiuni şi participaţiuni şi 104.103 euro din planuri de pensii. A mai primit 472.909 euro pentru vânzarea de bunuri moştenite.

Preşedintele Congresului Deputaţilor, Jose Bono, este unul dintre cei mai avuţi politicieni spanioli. Are 80 de participaţiuni la Hipica Almenara, unde

a specificat că „folosea sporadic” un Chevrolet, care i-au adus 1,63 milioane de euro.

Bono a detaliat în declaraţia de avere că a primit 32.500 de euro anticipat pentru drepturi de autor şi că are două locuinţe.

Purtătoarea de cuvânt a PP în Congres, Soraya de Santamaria, a declarat 92.000 de euro în conturi şi două locuinţe.

Cel al PSOE, Jose Antonio ­Alonso, 39.050 de euro şi un apartament mobilat în valoare de 60.000 de euro. „Numărul doi” din PSOE, Jose Blanco, a declarat un salariu de 74.054 euro ca ministru al Dezvoltării, 19.912 euro în două conturi curente, o locu-

inţă în Madrid şi 39% dintr-o locuinţă în Pontevedra.

Vicepreşedinta Elena ­Salgado, care a fost manager al mai multor companii înainte de a intra în Guvern, are 555.991 euro în conturile sale. Deţine două locuinţe, din care una în Alpii francezi. Din salariul din Guvern a obţnut 56.259 de euro.

Carme Chacon a declarat un salariu lunar net de 4.000 de euro ca ministru al Apărării, pe lângă trei conturi bancare cu 21.100 de euro. Ministra are trei case, cu respectivele ipoteci, care însumează un total de 550.000 de euro, din care mai are de plătit 300.000 de euro.

Sursa: El Pais

Dacă va căştiga alegerile, PP susţine că va crea locuri de muncă Vicesecretarul de Comunicare al PP, Esteban Gonzalez Pons, a anunţat ieri că partidul său, dacă va câştiga alegerile generale din 20 noiembrie, „aspiră” la crearea a 3,5 milioane de locuri de muncă, graţie apariţiei unui milion de noi antreprenori.

Pons, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul partidului popularilor, a confirmat că PP studiază o reformă fiscală bazată pe redistribu-

irea încărcăturii fiscale şi în care clasa medie să nu mai fie cea care să suporte cea mai mare parte a acestei presiuni a impozitelor. Mai mult decât creşterea impozitelor, potrivit lui Pons, este necesară „reorganizarea sistemului fiscal” şi punerea accentului pe competitivitate şi într-o mai eficientă colectare a taxelor şi impozitelor. „O mai bună competitivitate se obţine prin crearea de noi

Spaniolii vor să lucreze la cules de citrice Anii în care firmele din sectorul citricelor umblau disperaţi să-şi găsească angajaţi sezonieri au trecut în istorie. Cu trei săptămâni înainte de începerea sezonului de cules la portocale, ce există din belşug acum sunt muncitorii. Firmele şi cooperativele din Castellon aproape şi-au completat echipele pentru cules, iar firmele de plasare a forţei de muncă temporare (ETT) primesc zilnic munţi de solicitări de muncă la câmp. Şi asta deşi salariile nu mai sunt cele care erau odată.

Scena se repetă, practic, în toate companiile de citrice şi robinetul cererilor de muncă curge în continuare. „De când

am deschis, de la 1 septembrie, primim sute de CV-uri. Doar dimineaţa primim, în medie, câte 60 de solicitări de muncă, iar asta ţinând cont că sezonul începe abia în octombrie”, au explicat surse dintr-o ETT din Betxi. Şi în alte localităţi din provincia Castellon, în Nules, Vall d’Uixo, Burriana sau Vinaros, situaţia este identică. „Avem străini, care muncesc de ani de zile la noi, ca sezonieri, cu contracte fixe discontinue, dar acum avalanşa de solicitări este din partea sătenilor spanioli care au rămas în şomaj şi multora li se termină indemnizaţiile. În general, vor să lucre-

firme, adică prin ajutarea antreprenorilor să-şi deschidă o firmă în cel mai scurt timp şi cu cheltuieli minime”, a explicat Pons. De aceea, marele obiectiv al acestei reforme fiscale studiate de Partidul ­Popular este favorizarea apariţiei de noi firme, „care sunt cele care crează locuri de muncă”. „Pentru a avea încă un milion de antreprenori, trebuie să facilităm din punct de vede-

re fiscal înfiinţarea de firme şi să favorizăm emanciparea şi apariţia liber profesioniştilor”, a explicat „popularul”, semnalând, totodată, că „puţinii bani” care există în Spania nu trebuie să fie în administraţie, ci în mâinile întreprinzătorilor. PP îşi doreşte crearea unui milion de noi firme, ceea ce s-ar traduce în apariţia unor 3,5 milioane de noi locuri de muncă.

Sursa: 20 minutos

ze la cules, dar se interesează şi de posturile din depozite, ca sortatori”, susţin producătorii agricoli din Vinaros. Şi situaţia nu este chiar nouă. „În ultimii doi ani, situaţia este exagerată. Pentru fiecare ofertă de muncă pe care o primim, ne sosesc zeci de solicitări în săptămânile care urmează.

Logic, nu va exista de lucru pentru toţi”, susţin angajaţii unei agenţii de plasare a forţei de muncă din Castellon de la Plana.

Dacă până acum câţiva ani grosul culegătorilor de portocale era format din străini (în general români şi magrebieni), acum profilul s-a schimbat. „Majoritatea sunt de naţionalitate spaniolă şi nu foarte tineri cei care vor să muncească la

câmp. Mulţi sunt trecuţi de 45 de ani şi aproape toţi au muncit iniţial în construcţii sau industria ceramică”, explică altă ETT, din Villarreal. În fiecare an, sectorul citricelor din provincia Castellon numără 25.000 de angajaţi.

Din aceştia, 15.000 sunt culegători de portocale. Contractul colectiv pe ramură prevede un salariu de 58 de euro la zi, dar sindicatele şi organizaţiile agrare acuză că nu întotdeauna este respectat acest contract.

Pentru a verifica asta, este suficient să-i întrebi pe muncitori. „Salariile sunt tot mai mici.

Am colegi care nu câştigă nici 25 de euro pe zi”, susţine unul din sezonieri.

Sursa: El Periodico M ­ editerraneo.

Ştiri România Fiecare automobil va t­ rebui să aibă sistem eCall Toate statele membre UE sunt obligate să se asigure că operatorii de telefonie mobilă tratează apelurile transmise de dispozitivele eCall aşa cum tratează şi celelalte apeluri la numărul 112, adică acordândule prioritate şi netaxându-le.

Comisia Europeană (CE) a adoptat joi prima măsură vizând să garanteze că, până în 2015, automobilul fiecărui cetăţean UE să poată apela serviciile de urgenţă în locul şoferului în cazul în care este victima unui accident grav. În caz de accident grav, acest sistem formează automat numărul european unic de urgenţă 112 şi comunică serviciilor de urgenţă locul în care se află vehiculul. O recomandare a Comisiei, adoptată la 8 septembrie 2010, solicita statelor membre să se asigure că operatorii reţelelor de telefonie mobilă îşi modernizează infrastructura astfel încât apelurile de tip eCall să fie transmise în mod eficient serviciilor de urgenţă.

Pentru a salva vieţi sau pentru a reduce gravitatea rănilor, fiecare minut contează atunci când serviciile de urgenţă sunt chemate la locul unui accident rutier, arată CE. Victimele accidentelor nu au însă întotdeauna reflexul sau capacitatea fizică de a suna imediat la serviciile de urgenţă. Dispozitivele eCall rezolvă această problemă alertând imediat serviciile respective, chiar dacă şoferul sau pasagerul este inconştient sau nu poate telefona din alt motiv. Potrivit estimărilor, această tehnologie grăbeşte sosirea echipelor de salvare cu aproximativ 40 la sută din timp în zonele urbane şi cu 50 la sută în zonele rurale.

Utilizat la scară largă, serviciul eCall va contribui în fiecare an la salvarea a sute de vieţi omeneşti în Europa şi la reducerea gravităţii rănilor şi traumatismelor în zeci de mii de cazuri, susţine CE. Vicepreşedinte al ­Comisiei ­Europene, Neelie Kroes, responsabilă pentru Agenda

­ igitală, a declarat că, alături D de colegii săi însărcinaţi cu transporturile şi cu industria, vicpreşedinţii Siim Kallas şi Antonio Tajani, se bucură că s-a făcut primul pas pentru a se asigura că milioane de cetăţeni vor beneficia de sistemul eCall, un sistem care poate reduce simţitor timpul necesar serviciilor de urgenţă pentru a ajunge la locul accidentelor rutiere. „Sistemul eCall va salva sute de vieţi şi va reduce durerea şi suferinţa victimelor accidentelor rutiere”, afirmă Neelie Kroes.

Obiectivul Comisiei este ca, până în 2015, serviciul eCall să fie instalat şi pe deplin funcţional în toată Uniunea ­Europeană, dar şi în Croaţia, Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Recomandarea îndeamnă toate statele membre să se asigure că operatorii de telefonie mobilă tratează apelurile transmise de dispozitivele eCall aşa cum tratează şi celelalte apeluri la numărul 112 - adică acordându-le prioritate şi netaxându-le.

De asemenea, recomandarea le solicită statelor membre să se asigure că operatorii de telefonie mobilă instituie sisteme de identificare a apelurilor de tip eCall, astfel încât acestea

să poată fi direcţionate către un centru de preluare a apelurilor de urgenţă echipat corespunzător.

Recomandarea va fi urmată de adoptarea de către Comisie a specificaţiilor privind modernizarea centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă (în temeiul Directivei 2010/40/CE privind sistemele de transport inteligente) şi a unei propuneri de regulament în care să se stipuleze că, pentru a obţine aprobarea de tip la nivelul UE, toate noile modele de automobile şi de vehicule uşoare trebuie să fie echipate, începând din 2015, cu dispozitive eCall care îndeplinesc specificaţiile tehnice prevăzute.

Sistemul eCall se declanşează automat de îndată ce senzorii din interiorul vehiculului detectează un accident grav. Odată declanşat, sistemul formează numărul european de urgenţă 112, stabileşte o legătură telefonică cu centrul corespunzător de preluare a apelurilor de urgenţă şi transmite serviciilor de salvare detalii despre accident, inclusiv ora la care acesta a avut loc, poziţia exactă a vehiculului accidentat şi direcţia deplasării (informaţie esenţială în cazul în care accidentul s-a

09 produs pe autostradă sau întrun tunel). Un apel de tip eCall poate fi declanşat şi manual, prin simpla apăsare a unui buton din interiorul maşinii, de exemplu de către un martor la un accident grav. „Se estimează că instalarea sistemului eCall în fiecare automobil nou costă mai puţin de o sută de euro. Pentru a nu suscita preocupări legate de protecţia vieţii private, trebuie menţionat că sistemul eCall nu permite urmărirea vehiculelor, deoarece rămâne inactiv şi nu transmite semnale până în momentul în care este activat de producerea un accident”, afirmă CE. În prezent, dintre toate automo-

Exigenţele impuse în organizarea examenului de bacalaureat şi topul universităţilor reprezintă primele încercări majore ale Guvernului de a restructura sistemul de învăţământ şi de a pune în valoare competenţele şi rezultatele cercetărilor pe care le obţin cei care formează elita intelectuală a ţării.

Situaţia actuală din universităţi a scăzut interesul profesorilor români pentru realizarea de articole ştiinţifice care

să fie publicate în reviste de specialitate recunoscute pe plan internaţional după standardele ISI (instituţie recunoscută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiinţifice, care realizează un indicator folosit la constituirea unor prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor).

Topul universităţilor româneşti, unul dintre cele mai controversate proiecte din

Legea educaţiei, a readus în atenţie problema „fabricilor de diplome” în care s-au transformat instituţiile de învăţământ în ultimii ani: 17.743 de români au primit diplome cu titlul de „doctor” în perioada 2007- 2011, ceea ce înseamnă că, anual, pe piaţa muncii au ieşit peste 3.500 de tineri posesori ai celor mai înalte calificări oferite de învăţământul ro­mânesc. „Deşi asistăm la o creştere exponenţială a numărului de

absolvenţi de doctorat, problema nu o reprezintă numărul acestora, pentru că nu stăm foarte grozav din acest punct de vedere. Problema majoră este discre­panţa dintre numărul mare de români care primesc titlul de «doctor» şi re­zultatul muncii lor de cercetare. Cred că numai 10% din aceştia au lucrări ştiinţifice care au apărut în publicaţii internaţionale sau care au stat la baza unor brevete sau invenţii inedite”, este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei şi actual preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din România.

Sursa: BBC

lui politic intern olandez şi al stadiului tehnic de pregătire, nu numai a României, ci şi a B­ulgariei. În discuţie există şi varianta unei aderări în doi paşi, pe baza unei singure decizii şi a unui calendar cert.

România doreşte o evaluare corectă şi o recunoaştere firească a evoluţiilor din domeniul Justiţiei”, declară ministrul român al Justiţiei.

Ministrul Cătălin Predoiu a efectuat, în perioada 6-7 septembrie 2011, o vizită oficială la Haga, unde s-a întâlnit cu ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen, cu ministrul olandez al Justiţiei, Ivo Opstelten, cu Ronald von Roeden, şeful grupului de consilieri ai premierului Mark Rutte, cu Van den Emster, preşedintele Consilului Judiciar,

Johan Gert Pot, membru al Consiliului Judiciar şi Merel Berling, consilier pentru relaţii externe şi cooperare internaţională etc. „Dincolo de dosarul ­Schengen, interlocutorii politici olandezi pe care i-am întâlnit au exprimat deschis interesul pentru cooperare economică de anvergură în proiecte majore şi pentru obiectivele strategice politice ale României pe termen lung în concertul european. Am transmis determinarea autorităţilor române de a continua pe calea reformelor juridice. Suntem, la rândul nostru, interesaţi de investiţii străine productive, bazate pe guvernanţa corporatistă, pe responsabilitate socială corporatistă şi pe dezvoltare durabilă. România are resursele

pentru a juca rolul de pilon important al Uniunii Europene în regiunea balcanică şi est-europeană”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la încheierea vizitei la Haga.

Potrivit demnitarului român, întreaga vizită s-a desfăşurat într-o atmosferă extrem de cordială şi constructivă, iar discuţiile au avut un caracter

substanţial, pragmatic şi direct aplicat al problemelor discutate, cu orientarea spre soluţii şi dezvoltarea cooperării. Dialogul va continua atât în format bilateral, cât şi în cadrul diverselor grupuri de lucru tehnice la nivelul Consiliului UE şi la nivel bilateral interinstituţional, spune Predoiu.

Sursa: mediafax

Universităţile româneşti, fabrici de diplome

Olanda va examina cu exigenţă dosarul Schengen Ministrul Justiţiei, Cătălin ­Predoiu, susţine că Olanda, unde există anumite rezerve politice, va examina cu exigenţă dosarul Schengen, atât stadiul tehnic de pregătire al României, dar şi cel al ­Bulgariei, în discuţie existând şi varianta aderării „în doi paşi”, pe baza unei singure decizii şi a unui calendar cert. „În perioada imediat următoare, până la Consiliul European de toamnă, Parlamentul şi Guvernul olandez vor lua în discuţie poziţia faţă de adera-

rea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. A fost important să ne prezentăm încă odată argumentele partenerilor olandezi, va fi la fel de important să continuăm progresiv şi accelerat acest efort pe toate canalele diplomatice. Olanda va examina cu exigenţă dosarul Schengen. Există anumite rezerve politice la nivelul Parlamentului olandez, care are un rol pregnant în conturarea politicilor guvernamentale.

Inevitabil această analiză se va face în contextul eşichieru-

bilele din UE, numai 0,7% sunt echipate cu sisteme automate de apel de urgenţă, creşterile înregistrate în număr fiind nesemnificative. Aceste sisteme brevetate nu permit interoperabilitatea sau continuitatea la nivelul întregii UE. Comisia a decis să ia măsuri legislative în vederea implementării sistemului eCall, deoarece introducerea sa pe bază de voluntariat s-a dovedit a fi insuficientă. Iniţial, Comisia a lansat un apel pentru adoptarea benevolă a sistemului eCall în întreaga Europă până în 2009, însă acest lucru s-a realizat întrun ritm foarte lent.

Sursa: mediafax

America

10

Lecţia de istorie de pe aeroport

Pe 1 august, s-au împlinit 68 de ani de la bombardarea ­Ploieştiului de către americani în cel de-al doilea Război Mondial (1 august 1943).

Chiar dacă americanii au o istorie comparativ scurtă cu a multor altor popoare, aceştia ştiu să şi-o conserve şi să o scoată în evidenţă de fiecare dată când este nevoie. Pe malurile Atlanticului, în statul

şi un altul B-24 Liberator adică “eliberatorul”.

Cele două exemplare au fost prezente la acest spectacol aviatic prin intermediul fundaţiei Collings. O fundaţie educaţională non profit care are ca şi scop principal organizarea şi sprijinirea de spectacole aviatice care să aducă în faţa publicului american o istorie vie, dând veteranilor de război şansa unică de a readuce la viaţă istoria celui deal 2-lea Război Mondial, pentru generaţia tânară care nu a avut şansa să afle ce a înseamnat experienţa şi jerfa acestor eroi; aceasta fiind o adevarată lecţie de istorie, care încearcă să ţină vie flacăra celor care s-au jerfit pentru libertate.

Avionul B-17 devenit faimos din campania de bombardamente pe timp de zi în cel deal 2-lea Război Mondial cât şi

Maryland, peste 50 de aeronave comerciale, clasice, experimentale, unele ultra uşoare, sau comerciale, altele de business şi de aviaţie generală, au fost prezente într-un spectacol aviatic care a încântat ochii vizitatorilor.

Dintre exemplarele care au atras publicul în mod deosebit, în cele 2 zile cât a durat show-ul, s-au numărat un Boeing B-17 numit şi Flying Forteress, sau mai pe româneşte ”fortăreaţa zburătoare”

din filmele Hollywood-iene care l-au transformat într-un adevarat icon, este astăzi întro nouă misune, de-a lungul şi de-a latul continentului american, una de pace şi rememorare a trecutului.

Câteva detalii tehnice pentru pasionaţi de avioane: aripa are o lungime de aproximativ 31,5 metri, lungimea aeronavei de 22,5 metri. Gol cântăreşte aproximativ 16 tone şi maxim 33 tone încărcat la maximum poate avea 10

Marian Petruţa - Chicago, USA www.RoUSA.blogspot.com

din ele au fost doborâte, restul aterizând în diferite locaţii ale Forţelor Aliate din ­Mediterana. Acesta a fost primul atac al aviaţiei americane, de o asemenea amploare şi la o altitudine foarte mică faţă de ţinte puternic apărate, motiv pentru care cinci ofiţeri din forţele aeriene au fost decoraţi cu medalia de onoare.

Cei prezenţi la show care doreau să susţină financiar organizaţia Collings puteau să cumpere filme, insigne, tricouri, fotografii sau alte suveniruri despre avioane.

Pentru vizitatorii mai cu dare de mână, cu doar 425 de dolari, aceştia puteau să zboare membri la bord şi atinge 402 km pe oră la 10 km ­altitudine, pe o distanţă de aproximativ 3800 km.

Alături de B-17 stă bombardierul B-24, tot un adevărat muzeu de istorie zburător, care este prezent anual în peste 130 de oraşe americane.

Acest exemplar unic care a costat milioane de dolari în restaurare, stă ca mărturie a ceea ce a însemnat ingineria aeronautică a anilor ‘40.

Construit în august 1940 în Fort Worth Texas, avionul a fost folosit de Forţele Aeriene sub pavilion Englezesc participând în operaţiuni de luptă deasupra Europei şi Pacificului. La sfârşitul războiului aeronava a fost abandonată într-un parc de avioane din India. Forţele Aeriene Indiene l-au restaurat şi folosit până în 1968, când a fost abandonat pentru urmatorii 13 ani, când a fost cumpărat de un colecţionar englez care l-a revândut către fundaţia Collings în 1984. Transportat pe vapor în Statele Unite acesta a fost restaurat cu ajutorul voluntarilor, a foştilor membri care l-au pilotat şi a fiilor acestora, readucând-ul la viaţă.

Istoria bombardierului B-24 ar fi incompletă dacă nu aş aminti faptul că pe 1 August 1943, în “Black Sunday” sau

“Duminica Neagră” cum au numit-o americanii, acesta bombarda rafinăriile din România din apropiere de Ploieşti, Brazi şi Câmpina aruncând peste 30 de tone de bombe. Rafinăriile româneşti furnizau o treime din necesarul de combustibil pentru armata germană, fiind o ţintă extrem de valoroasă pentru americani, care considerau eliminarea lor o reducere cu cel putin şase luni a războiului. Din cele 178 de bombardiere plecate în misiune din Benghazi, Libia, 168 au atins ţintele din zona Ploieştiului. În urma bombardamentului, din şapte rafinării ţintă, una a fost distrusă complet, alta a rămas intactă, două au fost închise pentru câteva luni şi alte două şi-au redus considerabil producţia. Doar 89 din bombardiere s-au mai întors în acea zi înapoi în Bengazi dintre care 58 avariate foarte tare, iar aproximativ 50

la bordul unuia din cele 2 avioane. Personal am preferat doar să urc în ele în timp ce erau la sol, pentru că, chiar dacă arătau excelent în exterior, din interior pareau că sunt undeva expuse într-un muzeu, ne mai având capacitatea de a zbura. M-am înşelat însă pentru că în amurgul serii le-am văzut zburând de-a lungul ­Atlanticului.

Greoi într-adevăr, ca nişte vulturi îmbătrâniţi de ani, dar zburând totuşi spre un alt oraş american, îngreunate fiind parcă de o istorie care zăcea tăcută în interiorul lor, ascunsă sub fuselaj, probabil pentru eternitate.

Rubrica permanentă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

După Bizanţ, ultimul val al influenţei greceşti, aşa cum arătam într-o cronica anterioară, s-a resimţit, laolaltă cu cea turcă, în secolul al XVIII-lea şi începutul veacul următor, pe vremea domniilor fanariote.

Mulţi dintre voi vor fi simţit culorile şi izul acelei epoci în romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi. Şi pentru că prologul pare incredibil de actual, nu mă pot abţine să nu-i citez măcar finalul, spre a va incita la lectura completă: „Ajuns la gradul de mărire pentru care a comis toate mişeliile, a suferit toate umilinţele şi a declamat, fără a le simţi toate virtuţile din lume, ciocoiul, îşi ridică masca ipocriziei de la ochi şi se arată lumii în mizerabila şi urâ-

cioasa nuditate a sufletului său celui mic. Inima lui asprită de suferinţele, umilirile şi înjosirile prin care a trecut, devine incapabilă de orice simţământ frumos şi uman.

Libertatea presei îl supără, căci descoperă inechităţile vieţii sale şi nu-l lasă să despoaie de averi pe stat şi particulari; funcţiile statului le împarte la ciocoi cu cea mai mare prodigalitate şi, ca să se poată folosi mai bine de orânduirile în servicie, îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pâinea nenorociţilor funcţionari. Iată tipul ciocoiului din toate ţările şi mai cu seamă din ţara noastră, unde lumina adevăratei civilizaţiuni n-a risipit încă norii cei groşi ai ignoranţei şi depravaţiunii.

Iată tipul ce ne propunem a urmări în deosebitele faze prin care el a trecut în secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu şi cu călămări la brâu al timpilor fanariotici, până la ciocoiul cu frac şi cu mănuşi albe din zilele noastre.”

Găsim, printre cuvintele care s-au păstrat până în momentul actual, termeni legaţi de religie, administraţie, floră, şcoală ş.a.m.d. Iată şi un mic inventar, în ordinea descrescătoare a productivităţii, al celor mai importante elemente (după Mihai Dinu, Personalitatea limbii române, Cartea Românească, 1996): tipar, săpun, sigur, pat, patimă, smalţ, condei, maimuţă,

07 - Despre neogreacă şi amintirea fanarioţilor sfoară, zugrav, bărbier, prisos, stivă, zahăr, argat, cămară, desagă, plapumă, strachină, zmeur, aht, alică, argăsi, buzunar, cărturar, chivernisi, cort, dichisi, dram, folos, franzelă, ieftin, lipsi, mărgărit, plictisi, schimonosi, sosi, spătar, trandafir, za etc.

Cititorul va trebui prevenit în legătură cu aceste inventare.

Cum lexicografia comunistă a fost debilă şi cum nici astăzi nu avem un dicţionar istoric, se amestecă, în lista citată, fără vina autorului, termeni din greaca bizantină cu cei din neogreacă, căci dicţionarele nu fac distincţie. De aceea, voi încerca să iau în discuţie doar unele aspecte despre vechi şi actual în limba noastră.

Este evident că multe din cuvintele care circulau în epocă sunt astăzi definitiv uitate.

Chiar şi o persoană cu o buna cultură are, fireşte, dificultăţi de înţelegere integrală a textului lui Filimon şi va simţi nevoia de ca ediţia să includă un glosar. Să nu uităm că autorul însuşi a introdus note explicative în textul său.

Există însă şi cazul contrar, acela în care cuvintele s-au instalat parcă fără a ne putea imagina un orizont de dispa-

Răspuns la întrebările dumneavoastră: Ce pot face reprezentanţii misiunii diplomatice a ­României pentru a veni în sprijinul dumneavoastră: • Vă eliberează, la cerere, documente de călătorie provizorii (titluri de călătorie, paşapoarte temporare) sau vă sprijină pentru preschimbarea documentelor de identitate expirate; • Vă sprijină în obţinerea acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie sau deces) • Prestează servicii notariale (legalizarea unor acte de care aveţi nevoie în străinătate); • Vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extrajudiciare din ţară; • Vă acordă asistenţă pentru redobândirea/renunţarea la cetăţenia română. În cazuri extreme (arestări, accidente, calamităţi naturale) • Fac demersuri pe lângă autorităţile statului în care vă aflaţi pentru a se informa asupra situaţiei dumneavoastră; • Vă ajută să luaţi legătura cu familia, dacă doriţi; • Vă oferă consultanţă de specialitate şi asistenţă consulară în cazuri de răpiri, dispariţii

sau deces al persoanelor apropiate; • Vă pun în contact cu specialişti care vă pot ajuta (avocat, traducător, medic, firme de pompe funebre). ATENŢIE! Ministerul Afacerilor Externe nu răspunde de calitatea serviciilor acestor specialişti.

Reprezentanţii ambasadei NU POT: • Influenţa procedurile legale din ţara de reşedinţă; • Face investigaţii; • Să se substituie avocaţilor în cazul unor procese; • Să vă plătească facturile, datoriile sau să acorde împrumuturi; • Face aranjamente de călătorie pentru dumneavoastră; • Să vă găsească un loc de muncă; • Să vă asigure cazare; • Obţine pentru dumneavostră un tratament preferenţial în instituţiile medicale sau în arest.

Cum procedaţi în caz de: Arestare Dacă ajungeţi să fiţi arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că personalul consular al României din ţara respectivă vă poate ajuta, în

11

limitele permise de legislaţia naţională a acelei ţări şi în limitele permise de dreptul internaţional.

Este bine să ştiţi că, în temeiul normelor internaţionale, aveţi o serie de drepturi şi că puteţi cere autorităţilor străine să vi le respecte. Aceste drepturi sunt următoarele: • Dreptul de a cere ca ambasada sau consulatul României să fie notificat despre arestarea sau reţinerea dumneavoastră; • Dreptul la asistenţă consulară (în limitele descrise mai jos); • Dreptul de a contacta familia (aceasta o poate face şi personalul consular, numai cu acordul dumneavoastră); • Dreptul la asistenţă juridică (avocat numit din oficiu sau avocat angajat de dumneavoastră sau de familia dumneavoastră); • Dreptul la asistenţă medicală; • Dreptul la translaţie în limba ţării respective (translator numit din oficiu sau, acolo unde este posibil, translator recomandat de ambasadă sau de consulat); • Dreptul la corespondenţă prin poştă (cu respectarea re-

riţie. Cum am putea spune altfel decât fasole, lămâie, piper, portocală, rodie, castană, salată, stafidă, caisă, curmală sau trandafir, garoafă, iasomie?

Pentru problematica vechi/ actual, vom trece în revistă câteva situaţii: cazuri în care au apărut sensuri noi, cazuri unde cuvântul se menţiune constant în uz, cazuri de diferenţiere prin concurenţa sinonimică, cazuri în care cuvântul abia mai dăinuie în sincronie şi, în sfârşit, cazuri de „înnobilare” literară. Să le luăm pe rând, începând, de pildă, cu verbul chivernisi.

Lazăr Şeineanu îl defineşte astfel: „1. a administra, a conduce trebile ţării; 2. a se ocupa, a trăi din; 3. azi (ironic) a procopsi pe cineva dându-i o funcţie, a-l pune în pâine; 4. a se procopsi, a se înavuţi (sens din epoca fanariotă când funcţionarii se înavuţeau prin abuzuri şi jafuri”.

După mai bine de o sută de ani, a apărut, conform DEXului, un sens nou (vezi 2): „CHIVERNISÍ, chivernisesc, vb. IV. (Pop. şi fam.) 1. Tranz.

A administra, a conduce. 2.

Tranz. şi refl. A face eco-

nomii; a agonisi. 3. Refl. şi tranz. A ajunge sau a face să ajungă la o situaţie materială bună; a (se) căpătui, a (se) pricopsi. 4. Tranz. şi refl. A (se) aproviziona; a (se) îndestula.

– Din ngr. kivérnisa (aor. al lui kivernó).” În opinia mea, sensurile dominante sunt astăzi 2 şi 3, după cum putem observa şi în limbajul jurnalistic: „Chestia e ca Polonia n-a ajuns la mâna FMI-ului pentru ca şi-a chivernisit mult mai bine banul public decât au făcut alte ţări din zonă….”; „Putin s-a chivernisit cu o avere de peste 40 de miliarde de dolari.”; Istericale, la plural, este un termen este frecvent în limbajul familiar atunci când vrem sa numim crizele unei femei cu o personalitate isterică. Fiind legat, ca şi nevricalele, de trăsături comportamentale negative şi pregnante, nu se poate bănui decât o anume constanţă în frecvenţa folosirii de-a lungul timpului. „Soţia lui DSK a făcut istericale şi a urlat «ca un animal» când a aflat de acuzaţiile de viol ale «jumătăţii» ei” sună un titlu recent din Jurnalul naţional.

Molipsi şi contamina sunt sinonime, ultimul neologic,

gulilor prevăzute de legislaţia ţării respective); • Dreptul de a primi vizite (din partea personalului consular sau din partea familiei); • Dreptul de a fi transferat pentru executarea pedepsei în România (numai după pronunţarea unei sentinţe de condamnare şi numai din ţările care acceptă această procedură, pe baza unor acorduri internaţionale şi pe baza legislaţiilor lor naţionale); • Dreptul la asistenţă din partea unor organisme internaţionale neguvernamentale (coordonatele organismelor internaţionale neguvernamentale care pot oferi asistenţă în ţara respectivă vă pot fi puse la dispoziţie de personalul consular).

Ce poate face personalul consular al României: • Poate insista să ia legătura cu dumneavoastră, după primirea notificării de arest sau reţinere din partea autorităţilor locale (notificarea autorităţilor constituie documentul oficial care declanşează procedura asistenţei consulare în raport cu autorităţile locale); • Vă poate vizita la locul de detenţie (cu respectarea regulilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective); • Vă poate recomanda avocaţi sau translatori pe care să îi pu-

teţi angaja pentru asigurarea reprezentării juridice în faţa autorităţilor; • Poate semnala autorităţilor locale eventualele neregularităţi constatate de dumneavoastră în aplicarea regimului de detenţie; • Poate semnala autorităţilor locale eventualele afecţiuni medicale care necesită o atenţie specială pe durata detenţiei; • Poate transmite mesaje familiei dumneavoastră, dacă doriţi acest lucru.

Ce NU poate face personalul consular al României: • Nu vă poate elibera din detenţie; • Nu poate influenţa sau interveni în desfăşurarea procedurilor judiciare şi nici în deciziile autorităţilor (poate însă susţine reclamaţiile dumneavoastră în eventualitatea comiterii de abuzuri sau a nerespectării drepturilor de care beneficiaţi); • Nu vă poate asigura un tratament mai favorabil decât tratamentul aplicat cetăţenilor ţării respective în astfel de situaţii; • Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile procedurilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie); • Nu poate plăti cheltuielile medicale;

dar molipsi, în combinatorii, are alte preferinţe. L-am auzit legat de căscat, lene, râs etc. unde contamina nu-l poate substitui. Nu am auzit încă pe nimeni că s-ar fi contaminat de râs (sic!): „Ha-ha, hi-hi, ho-ho, s-a molipsit de râs şi Boby Porumbacul!”

Mamoş (= obstetrician, ginecolog) însă va dispărea din limba ţăranului într-un viitor nu prea îndepărtat. Astăzi poate apărea în limba literară doar din necesităţi stilistice.

Iată o fraza desprinsă dintr-un blog: „Câteva vorbe înainte de tren: din ce-a spus ­Doina ieri mi-a plăcut mai ales cum l-a descris pe Mircea ­Cărtărescu drept un «mamoş» al grupului de la Tescani, dar şi cum înţelege ea poezia ca naraţiune, ca poveste.”

Deşi rigă (=rege) apare în DEX ca învechit, atâta vreme cât se va studia poezia lui Ion Barbu, nu văd cum tinerii nu l-ar asimila: „Nuntaş fruntaş ! / Ospăţul tău limba mi-a fripto, / Dar cântecul, tot zice-l-aş, / Cu Enigel şi riga Crypto.”

Dacă toţi am păstra în suflet măcar câte un cuvânt ce se stinge, sunt încredinţat că am putea deveni o naţiune cu adevărat bogată.

• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii pe teritoriul unui stat străin; • Nu vă poate asigura reprezentarea juridică (pentru aceasta aveţi nevoie de serviciile unui avocat); • Nu vă poate acorda asistenţă consulară dacă sunteţi şi cetăţean al ţării în care aţi fost arestat sau reţinut (asistenţa consulară în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie este limitată de normele dreptului internaţional şi de principiul suveranităţii statului pe teritoriul căruia vă aflaţi şi al cărui cetăţean sunteţi); • Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât corespondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane.

Sursa: MAE şi Ambasada ­Romaniei in Republica S­ lovaca (Va continua, cu răspunsuri referitoare la: • Accidente • Îmbolnăvire în străinătate • Decese)

Români de succes

12

Anastasia Criste Barcelona

Paul Teban a încercat să-şi facă un viitor în România. A învăţat, a terminat o facultate, a lucrat pe diferite posturi, şi-a făcut o firmă care a fost rentabilă şi apoi a ajuns la faliment datorită „grijii şi ajutorului de la stat”. A învăţat bine lecţia şpăgii, dar tot nu se gândea vreodată că ar putea pleca definitiv din R­omânia şi ar lăsa departe doi părinţi iubitori şi îngrijoraţi, locurile natale şi bunicii care i-au vegheat îndeaproape copilăria.

Anastasia Criste: Am înţeles că eşti unicul copil la părinţi şi că situaţia materială a familiei tale nu putea fi un motiv de emigrare pentru tine. De ce ai ales calea emigrării?

Paul Teban: În primul rând pentru că mi-am dorit enorm să pot obţine prin munca mea o stabilitate, o siguranţă financiară proprie, să fac ceea ce am învăţat. Fără ajutorul nimănui, fără să fiu obligat să dau şpagă 3.000 de euro pentru a putea obţine un post în domeniul în care m-am pregătit. Pentru că mă săturasem să aud manele la tot pasul, pentru că nu mai suportam să aud minciunile guvernanţilor, pentru că uram să văd cum massmedia românească promovează doar prostia, goliciunile unor fete fără creier dar cu multe silicoane.

Pentru că mi se acrise să dau şpagă la tanti de la finanţe, la tanti infirmiera, la fiecare pas, şpagă, şpagă şi iar şpagă.

Pentru orice şi pentru nimic.

Pentru că mi-am dorit o familie, cu mulţi copii care să fie educaţi într-o societate normală, civilizată.

A.C.: Şi ai ales ca destinaţie Spania.

P.T.: Nu. La început am plecat în Germania la un fost coleg care era deja bine ancorat în societatea germană.

M-a ajutat să-mi găsesc de muncă şi o cameră cu chirie.

Totul părea promiţător dar după cinci luni mi-am dat seama că dacă nu stăpâneşti bine limba germană nu ai nicio şansă să progresezi. Te plafonezi.

A. C.: Vrei să spui că în cinci luni nu ai reuşit să prinzi ni-

mic din limba lui Goethe?

P.T.: Prea puţin ca să îmi pot permite să realizez ceea ce îmi propusesem în momentul emigrării. Lucram la un restaurant a unor români din Timişoara. La bucătărie. La spălat vase. Loc în care mai munceau cinci imigranţi din aceeaşi naţie ca mine şi unde se vorbea numai româneşte.

După 10-12 ore de spălat mii de farfurii, căni, tacâmuri şi oale, de luni până duminică, nu mai era timp dar nici putere să parcurg 30 de km ca să ajung la cursuri serale în limba germană.

A.C.: Aşa că te-ai decis să nu mai pierzi timpul. Cum ai ajuns în Spania?

P.T.: Tot prin cunoştinţe.

Două familii care se stabiliseră de ani buni în ­Barcelona şi care plecaseră din satul bunicilor mei din Gorj, erau dispuse să mă ajute în încercarea mea disperată de-a realiza ceva numai pentru mine.

A.C.: Cum a fost primul impact cu ţara lui don Quijote de la Mancha?

P.T.: Am început munca din prima zi cum am ajuns. Întrun depozit de peşte. Încărcam şi descărcam marfă la o temperatură care te obliga să-ţi pui cojoacele pe tine, 10 ore pe zi. După patru luni de muncă în peşteră, am avansat. Am obţinut un contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi o maşină frigorifică cu care distribuiam începând cu prima oră a dimineţii – cinci/şase, peşte proaspăt la comandă la peste 30 de restaurante din zona Barcelona.

A.C.: Cât timp ai lucrat în domeniul respectiv?

P.T.: Trei ani şi opt luni fără întrerupere am lucrat la pescărie. În tot acest timp am urmat şi cursuri serale de spaniolă, ba chiar mi-am permis să-mi iau şi un job pentru weekend.

A.C.: Ai putea să-mi spui mai multe despre toate aceste încercări?

P.C.: Profesia mea este cea de inginer zootehnist. Chiar dacă am fost copil de oraş, vacanţele de vară petrecute la bunicii mei din Gorj, m-au determinat să aleg această profesie. Îmi plac foarte mult animalele, munca la pădure şi pescuitul. Datorită acestei profesii la care ţin foarte mult, am reuşit să găsesc un job de duminică cum se spune, la o fermă de taurine.

A.C.: În momentul de faţă eşti şeful unei secţii de procesare a laptelui într-o fabrică cunoscută în zona de coastă. Ţi-a fost greu să ajungi în acest punct?

P.C.: Am muncit mult ca să ajung ceea ce sunt acum.

De când am venit în Spania nu am făcut altceva decât să muncesc de toate, câte

Singur, pe frontul capitalist 12 chiar 14 ore pe zi, să învăţ limba şi să acumulez cât mai multe informaţii din domeniul meu, pentru mine, pentru viaţa mea în general.

M-am dedicat aproape în totalitate muncii, acumulării de capital şi să mă integrez cât mai mult şi mai bine în societatea spaniolă. Viaţă personală nu am avut ani de zile.

Tineri de vârsta mea, români care munceau în construcţii sau la pescuit, aveau timp de o bere cu băieţii, discotecă, distracţie. Eu nu mi-am făcut timp pentru aşa ceva pentru că eram atât de hotărât să reuşesc încât abia puteam dormi noaptea. Dar nu regret. A fost pentru mine o experienţă de viaţă extraordinară de care aveam mare nevoie. Părinţii erau disperaţi că fac munci de salahor, se gândeau la sănătatea mea şi de câte ori vorbeam la telefon mă implorau să mă intorc acasă, dar nu am cedat. Ştiam că voi reuşi până la urmă.

A.C.: Cum este viaţa ta în momentul de faţă? Am înţeles că ai o familie, copii, ba chiar ţi-ai construit o casă în zona Barcelona. Cum ai reuşit?

P.T.: Spuneam mai devreme că am avut mult timp şi un job de duminică. Şeful acelei ferme a fost foarte mulţumit de serviciile mele şi mi-a recomandat să fac tot ce pot să-mi fie recunoscute studiile şi să găsesc un loc de muncă conform profesiei mele, pentru că, spunea el: „eşti foarte bun în domeniul tău.” I-am urmat sfatul şi am acceptat ajutorul lui, astfel că, am reuşit să particip la un concurs pentru ocuparea unui post de inginer la o fabrică de lapte.

Am fost 11 candidaţi pentru acel post. Trei imigranţi şi opt spanioli. Eu am obţinut postul. De atunci, am urmat tot felul de cursuri de specialitate în ­Asturias şi în Franţa.

Acum sunt şef la procesare. Şi e bine. Am patru copii minunaţi şi o soţie pe care o respect foarte mult. Am cunoscut-o la un curs de spaniolă şi am rămas amici. Mai târziu ne-am regăsit, ne-am împrietenit şi am hotărât să ne căsătorim. Copiii au venit aproape unul după altul, „anul şi cârlanul” ar fi spus bunica mea, Dumnezeu să o ierte! Dar aşa am dorit noi.

Faptul că eu nu am avut fraţi, am suferit mult în copilărie.

Tânjeam mereu să mă joc cu alţi copii. Aşa că, plănuisem cu soţia să avem trei copii.

Suntem fericiţi că a venit pe lume şi cel cu numărul patru.

Aşa, simţim că suntem o fa-

milie adevărată. Sănătoasă.

Puternică.

A.C.: Totuşi, patru copii...

Cum reuşiţi să faceţi faţă la toate cerinţele creşterii şi educării lor? Sunt convinsă că nu este o joacă.

P.T.: Bună întrebare. Ce să-ţi spun? Când e multă iubire şi înţelegere totul pare simplu.

Alina, soţia mea, a terminat un liceu de arte plastice la ­Timişoara. A venit în Spania la nişte rude în vizită într-o vacanţă studentă fiind şi nu s-a mai întors. Ea este cea care duce tot greul casei. Nu am lăsat-o să lucreze nici măcar o zi de când ne-am căsătorit. Se ocupă numai şi numai de copii.

A.C.: Înţeleg, dar lucrezi numai tu. Cum vă puteţi descurca cu un singur salar? Sunteţi totuşi şase suflete. Copiii au o mulţime de nevoi. Cum reuşiţi să faceţi faţă tuturor cerinţelor?

P.T.: La întrebările acestea ar trebui să te lămurească ­Alina. Ea este şeful casei.

Dar pot să-ţi spun fără să fiu ipocrit, faptul că, nu ne lipseşte nimic. Salariul meu, întradevăr, este socotit şi împărţit cu destinaţii precise până la ultimul cent, lună de lună, însă copiii au tot ce trebuie ca să crească, să înveţe, iar în casă să nu ne lipsească nimic. O vreme am locuit cu chirie, la bloc, dar după ce au mai crescut piticii, am cumpărat cu bani puţini un petic de pământ departe de zgomotul infernal al oraşului şi de poluare şi am ridicat o căsuţă pentru noi. Cu o firmă de construcţii a unui român din Valencia. Am preferat să ne făurim cuibul nostru unde să avem şi loc de joacă pentru copii, decât să cumpărăm cu credit ipotecar un apartament în oraş antic şi de demult...

A.C.: Cum se descurcă soţia ta cu cei patru muşchetari? Şi să ţină casa într-o cură-

ţenie şi ordine desăvârşită?

Ba să se ocupe şi de grădină? Vă ajută cineva?

P.T.: Mă faci să râd. Ce ajutor, de unde? Alina se ocupă de copii, de casă, de grădină.

Are un talent extraordinar de-a face totul de calitate şi de a se organiza în aşa fel încât să le cuprindă pe toate. Şi reuşeşte extraordinar de bine.

De la drămuitul banilor până la ultimul cent şi până la a-i învăţa pe copii spaniolă şi franceză. Limba română este limba de bază. În casă vorbim numai româneşte. Copiii merg la şcoală unde învaţă în spaniolă, iar acasă, Alina le dă ore de franceză şi-i ajută la teme în spaniolă. Tot ea organizează până în cele mai mici detalii programul fiecărei zi. În weekend plecăm în excursii pe coastă sau muncim cu toţii în grădină. Nimeni nu chiuleşte nici în cursul săptămânii. Toţi suntem antrenaţi în câte o activitate casnică.

A.C.: Din tot ce-mi povesteşti, simt că eşti fericit. Teai gândit vreodată să te întorci în România?

P.T.: Îţi spun un secret. Dacă rămâneam în ­România nu ştiu ce se alegea de mine.

Cocoloşit de părinţi, de bunicii din Gorj şi împiedicat de corupţia din ţară, nu aş fi făcut mare lucru. Aş fi bătut pasul pe loc şi ar fi trecut soarta şi norocul pe lângă mine. Faptul că am avut puterea să-mi iau viaţa în propriile mâini şi să lupt pe toate fronturile capitalismului de unul singur, m-a maturizat, m-a întărit şi m-a ajutat să ajung în acest punct al vieţii mele. Am 38 de ani, o familie extraordinară, căsuţa mea în care mă simt cu adevărat acasă la mine, linişte şi pace.

Nu sunt un om bogat. Dimpotrivă. Dar viaţa mi-a oferit o soţie minunată şi patru

copii care sunt sensul vieţii noastre. Aici, la 45 de km de ­Barcelona este locul nostru.

Casa noastră. Copiii sunt educaţi şi crescuţi aşa cum am visat. Ne dorim doar sănătate, nimic mai mult. Iar gândul de-a ne întorce în R­omânia nu s-a abătut asupra noastră. Nici măcar pentru o clipă. Nu avem niciun motiv. Suntem prea ancoraţi în societatea spaniolă care ne-a adoptat într-o manieră neaştept de pozitivă încât, în ţară mergem doar în vizită sau pe timp de iarnă părinţii şi bunicii rămaşi în viaţă, vin să locuiască cu noi.

A.C.: Ce ai dori să le transmiţi românilor care citesc publicaţia noastră, românilor din Spania, în general?!

P.T.: Să nu se lase invinşi de valurile vieţii. Să lupte în continuare. Consider că, fiecare a venit în Spania cu un scop anume. Trebuie să-l atingă. Să se înarmeze cu credinţă, să nu aştepte să fie ajutaţi de alţii, ci să obţină fiecare tot ce şi-a prospus prin forţe proprii. Şi să fie mai uniţi. Să ia exemplu de la imigranţii din alte ţări care sunt mult mai uniţi decât românii. Şi să nu uite de unde au plecat. Originea şi limba maternă sunt singurele bogăţii ale unui imigrant.

Restul e doar poleială ieftină.

Români de succes

13

Tradiţie, cinste şi onoare

Într-un şir neîntrerupt, legate una de cealaltă, crizele economice recente devin serioase provocări în viaţa femeilor care emigrează. Numărul emigranţilor este în creştere, femeile reprezentând astăzi aproape jumătate din numărul de emigranţi la nivel global. Adesea, motivele emigrării femeilor sunt diferite de motivele emigrării bărbaţilor, iar problemele femeilor imigrante nu sunt întotdeauna aceleaşi cu cele ale bărbaţilor imigranţi.

Discriminarea, prejudecăţile, inadecvarea politicilor de imigraţie transformă, însă, adeseori emigrarea în experienţe dramatice. Criza economică globală sporeşte numărul imigranţilor ale căror speranţe s-au transformat în iluzii şi dă un chip şi mai dramatic fenomenului emigrării. Şi totuşi...

Români în Spania Comunităţile de români din Spania, sunt o parte însemnată a poporului român care s-a mutat în altă ţară. Lucru fără precedent în istorie, care depăşeşte cu mult valul de emigranţi de la începutul secolului 20, din ­Transilvania şi Bucovina. Fenomenul plecării la muncă în Europa, a aşezat România pe harta forţei de muncă ieftine şi umile, românii fiind văzuţi deseori ca europeni de mâna a doua sau a treia. Cu toate acestea, românii din Spania refuză să se întoarcă acasă. Şi-au găsit slujbe, şi-au întemeiat familii ori şi-au adus cu ei familiile din ţară. O nouă geometrie socială ia naştere în miezul Europei Unite. Interferenţele sunt multiple şi complicate, ca viaţa însăşi. Mentalităţile sunt diferite, relaţiile de familie şi de afaceri, educaţia, credinţa, tradiţiile culturale

şi obiceiurile culinare sunt şi ele particularizate de istorii separate. Într-un reportaj realizat de publicaţia noastră, românca Ruxandra Ulici Focşa stabilită în Provincia Madrid face un portret colectiv al spaniolilor şi al românilor, aşa cum se văd unii pe alţii, fără prejudecăţi. Cauza pentru care a plecat Ruxandra din România, a fost lipsa totală de speranţe. Avea 24 de ani, simţea că se scufundă într-o mizerie umană şi materială fără precedent, simţea că se sufocă de mentalităţile şi sărăcia în care se adânceau cu toţii.

Exista pe atunci în adâncul sufletului ei, o mică speranţă. Aceea că, în altă ţară nu poate fi atât de greu ca în ­România. Într-o zi, a renunţat să mai plătească taxele către statul român şi s-a decis să plece. Nu a avut

posibilităţi materiale pentru a ajunge în Statele Unite, ­Canada sau ţările scandinave, ţări în viziunea ei, în care viitorul este deja prezent, astfel că, în Spania, o vreme, a trebuit să accepte umilinţele la care erau supuşi toţi extracomunitarii.

Succes cu aromă de cimbru şi busuioc Tradiţional, aproape toţi directorii de restaurant sunt bărbaţi. Cu toate că, dacă ne gândim puţin, este o meserie foarte potrivită pentu o femeie. Imaginaţi-vă o femeie care radiază încredere şi profesionalism, îmbrăcată elegant, distinsă şi diplomată. Ea îşi întâmpină oaspeţii - un grup de oameni de afaceri, într-un decor pe măsura restaurantului pe care îl conduce. Această femeie se numeşte Ruxandra şi este o femeie de succes care reuşeşte să îmbine viaţa profesională cu cea de familie.

Dacă ar fi vorba numai de calităţi atunci multe femei ar reuşi, dar cu siguranţă este nevoie de mult mai mult. În cazul Ruxandrei a mai fost nevoie şi de curaj, noroc, perseverenţă, răbdare, înţelegere, rezistenţă la stres, putere de muncă, să-ţi placă ceea ce faci şi multe alte lucruri. De asemenea, este nevoie de sprijinul familiei şi de un partener înţelegător. „Cred că ceea ce trebuie să se întâmple, se întâmplă, aşa că nu suntem noi răspunzători pentru ceea ce facem, suntem doar acolo unde trebuie să fim.”, mai spune ­Ruxandra. Ideea deschiderii unui restaurant a venit la scurt timp după

pierderea unui mare procent într-o afacere în domeniul informaticii şi a unui restaurant în M ­ adrid. În Velilla de San Antonio, Ruxandra a început practic de la zero, cu tot ce înseamnă renovare, lucrări de scoatere în evidenţă a arhitecturii clădirii, deoarece a ţinut foarte mult ca locul să nu facă notă discordantă cu zona plăcută în care se află.

Printre modificarile aduse clădirii, o parte au fost menite să eficientizeze activitatea. Astfel, s-a insistat foarte mult ca toate aspectele legate de afacere să respecte cu stricteţe normele igienico-sanitare încă din faza de proiect. În final, investiţia s-a concretizat într-un restaurant cochet, cu două terase şi două saloane interioare, decorate simplu, clasic şi cu mult bun gust.

Restaurantul nu a dus lipsă de clienţi încă de la deschidere, deoarece o bună parte dintre cei care între timp au devenit de-ai casei cunoşteau reputaţia Ruxandrei, fie ei români sau spanioli.

Astfel, în locaţie vin, seară de seară, reprezentanţi ai diferitelor firme din Madrid sau din apropiere, oameni de afaceri, persoane publice, dar şi gurmanzi care apreciază gustul aparte al preparatelor. În plus, la Restaurantul A­casă, se opresc şi mulţi angajaţi ai companiilor care au sediul în zonă, astfel că, dificila perioadă a prânzului nu reprezintă o problemă pentru locaţie. “Referitor la promovarea restaurantului, ne bazăm în primul rând pe publicitate, pe ofertă şi ser-

vicii, deoarece este perfect adevarată zicala potrivit căreia un client mulţumit aduce cu el încă zece, pe când unul dezamăgit mai sperie alţi 50...” consideră ­Ruxandra.

Diversitatea gustului Iniţial, proprietara a dorit să ofere în restaurant bucătăria veche românească, însă ulterior s-a luat decizia de a combina preparatele tradiţionale româneşti cu fine propuneri aparţinând gastronomiei spaniole şi internaţionale. „Pot spune că o mare parte din preparatele pe care le oferim astăzi în restaurant au fost propuse chiar de clienţii noştri. Mă bucură foarte mult faptul că am reuşit să alcătuim un meniu echilibrat, cu opţiuni pentru toate gusturile, la preţuri corecte, cât şi o servire de calitate”, spune Ruxandra.

Pe lângă preparatele tradiţionale româneşti gustoase, cu aromă de cimbru, mărar şi leuştean (ciorbă de burtă, sărmăluţe cu mămăliguţă, mititei), se poate alege o gamă variată de salate şi antreuri, dar şi feluri principale din carne de pasăre (pui cu gorgonzola, pui cu busuioc), miel, porc (scaloppine de porc cu sos de lămâie), vită şi peşte (file de tilapia, somon la grătar). Nici deserturile nu au fost trecute cu vederea. Pe lângă activitatea propriu-zisă de restauraţie, Ruxandra propune şi organizarea de evenimente care s-a dovedit un real succes.

Astfel, se poate opta pentru recepţii, cocktail-uri, baluri, onomastice, zile de naştere,

nunţi, botezuri etc.

O echipă tânără Angajaţii au fost recrutaţi, pe de o parte, dintre cei cu care Ruxandra a colaborat în Madrid, precum şi tineri care au fost instruiţi la locul de muncă. Printre criteriile care au stat la baza angajării persoanelor care formează echipa au fost seriozitatea, cinstea şi dorinţa de-a învăţa cât mai mult. În plus, având în vedere specificul locului şi clienţii care trec pragul Restaurantului Acasă, una dintre cerinţele obligatorii a fost cunoaşterea limbii spaniole. Încurajaţi de succesul pe care l-a avut afacerea de la deschidere şi până în prezent, cei de la Restaurantul Acasă, plănuiesc ca, pentru viitorul apropiat, să mai deschidă un restaurant cu acelaşi specific în plin centrul Madridului.

Ruxandra ştie foarte bine faptul că, pentru a avea succes în acest domeniu trebuie ţinut cont de câteva lucruri esenţiale: bucătarul în primul rând, trebuie să aibă experienţă, apoi corectitudinea şi respectul faţă de client din toate punctele de vedere, şi, nu în ultimul rând, aducerea de noutăţi în meniu, care ajută ca locaţia să prindă viaţă.

Restaurantul Acasă, este un loc care oferă fiecărui client, în loc de nesiguranţă, linişte sufletească, în loc de amărăciune, încredere şi înţelegere. O poveste care se încheie acolo unde ar fi trebuit să înceapă şi care reîncepe, neaşteptat, tocmai acolo unde toate păreau să se fi sfârşit.

Kasandra Kalmann Năsăudean

Ştiri externe

14

Australia, ţintă a ­atacurilor terorist­e Australia a dejucat patru atentate teroriste de anvergură după atacurile de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite şi a arestat zeci de persoane, majoritatea australieni, a declarat zilele trecute ministrul australian al Justiţiei, Robert McClelland.

Australia nu a înregistrat atentate pe teritoriul său în ultimii zece ani, dar a trăit sub ameninţarea recurentă a celulelor islamiste radicale constituite în special din cetăţeni australieni, potrivit lui McClelland. „Majoritatea australienilor cred că dacă ar fi vizaţi de un atentat, acesta ar fi probabil comis de un străin”, a scris ministrul într-un comunicat, cu ocazia comemorării a zece ani de la atentatele din 11 sepembrie. „De fapt, în ultimul deceniu, patru atentate de anvergură

Asistentele medicale din Europa de Est pun în pericol viaţa pacienţilor din Marea Britanie Asistentele medicale din ­Marea Britanie originare din Europa de Est pun în pericol viaţa pacienţilor deoarece nu pot vorbi corect limba engleză, a avertizat zilele trecute lordul Robert Winston, un reputat medic britanic, precizând că este îngrijorat în special de asistentele din România şi Bulgaria, care au competenţe limitate de comunicare „chiar şi în limba lor”.

El a informat Camera L­orzilor că acestea au fost instruite într-un „mod complet diferit” de asistentele britanice şi nu sunt obişnuite să discute cu doctorii sau cu pacienţii lor.

Lordul Winston, profesor de studii de fertilitate la Imperial College London, a avertizat că aceste competenţe reduse de comunicare devin tot mai răspândite în sistemul

public de sănătate din Marea ­Britanie şi se vor agrava dacă nu sunt luate măsuri.

Conform legislaţiei Uniunii Europene, autorităţile naţionale nu pot testa competenţele lingvistice sau medicale ale asistentelor din state UE. Astfel de teste sunt considerate că ar restricţiona libera circulaţie a forţei de muncă.

Numărul asistentelor europene înregistrate la muncă în Marea Britanie s-a dublat din octombrie, de când au fost eliminate aceste teste. Consiliul Medical General a anunţat că 22.060 (circa 10 la sută) dintre doctorii care au licenţă de muncă în Marea Britanie provin din Zona Economică Europeană, inclusiv 1.862 de doctori calificaţi în România şi 722 în Bulgaria.

Sursa: Daily Mail

Ploile torenţiale care afectează nord-estul Statelor Unite au determinat autorităţile să ordone evacuarea a 100.000 de persoane ameninţate de inundaţii, care deja s-au soldat cu cinci morţi, au anunţat vineri, oficiali americani.

Aceste noi intemperii intervin în condiţiile în care regiunea abia se reface după trecerea, săptămâna trecută, a uraganului Irene, care a cauzat pagube de peste zece miliarde de dolari şi a provocat moartea a cel puţin 40 de persoane în estul Statelor Unite.

Avertismente de inundaţii sunt în vigoare în mai multe comitate din statele New York, New Jersey, P­ennsylvania, Connecticut, Virginia şi Maryland, unde mai multe râuri s-au revărsat, inundând oraşe şi ferme şi determinând închiderea unor autostrăzi, potrivit Serviciului meteorologic naţional.

Preşedintele Barack Obama a decretat joi seara stare de urgenţă în statul New York, o declaraţie formală care permite deblocarea de subvenţii federale pentru coordonarea eforturilor cu scopul „de a salva vieţi şi a proteja sănătatea publică”, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Aproximativ 100.000 de persoane din comitatul Luzerne, în Pennsylvania, au primit un ordin de „evacuare obligatorie”, incluzând cei 20.000 de locuitori din Wilkes-Barre, a anunţat purtăoarea de cuvânt a municipalităţii, Drew ­McLaughlin.

Nivelul fluviului Susquehanna, care traversează WilkesBarre şi sate din statul New

au fost dejucate în Australia.

Treizeci şi şapte dintre cele 38 de persoane cercetate în aceste cazuri au naţionalitate australiană şi 21 din cele 38 sunt născute în Australia”, a precizat ministrul.

Aliat apropiat al Statelor ­Unite, Australia, care menţine un contingent de circa 1.500 de soldaţi în Afganistan, a dejucat în ultimii ani o serie de comploturi de atentate jihadiste care vizau teritoriul său. În 2006, un arhitect australian de origine pakistaneză, Faheem Khalid Lodhi, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că a vrut să detoneze o bombă vizând reţeaua electrică din Sydney. În 2009, un mollah australian de origine algeriană, Abdul Nacer Benbrika, a fost condamnat la 15 ani de detenţie pentru că a instigat la atacuri

vizând stadioane de fotbal sau gări, pentru a face presiuni asupra Australiei în vederea retragerii din Afganistan. În 2010, trei australieni care aveau legături cu extremiştii somalezi au fost găsiţi vinovaţi de planificarea unui atac sinucigaş cu armament greu la o bază militară din Sydney în 2009, cu intenţia de a ucide cât

mai multe persoane.

Potrivit ministrului, o sută de australieni au murit în atentate comise în străinătate după 11 septembrie 2001, dintre care 88 în atentatele care au vizat un club de noapte şi un restaurant din Kuta (Bali) în 2002, soldate în total cu 202 morţi.

Sursa: BBC, Reuters

Inundaţii devastatoare în Statele Unite

York, este anormal de ridicat, potrivit autorităţilor. „Ne aşteptăm la un nivel-record sau aproape istoric în mai multe părţi ale statului”, a declarat o purtătoare de cuvânt a serviciilor de intervenţie din Pennsylvania, Ruth Miller.

Cel puţin trei decese au fost semnalate autorităţilor în Pennsylvania, a adăugat Miller, în timp ce statul se pregătea de cele mai grave inundaţii după cele din 1972.

Alte două decese au fost înregistrate în nordul statului Virginia, potrivit serviciilor de intervenţie locale.

Persoanele care nu îşi evacuează casa riscă să nu poată conta pe serviciile de intervenţie, a avertizat Stephen Bekenich, director pentru

operaţiuni de urgenţă în comitatul Luzerne. „Persoanele care rămân nu vor putea conta decât pe ele însele pentru a supravieţui, deoarece echipele de intervenţie nu vor fi probabil în măsură să ajungă la ele”, a precizat el.

Un ordin de evacuare obligatorie a fost decretat pentru circa 10.000 de locuitori ai oraşului Binghamton, din statul New York, unde volumul ploilor a atins 22 de centimetri în ultimele 24 de ore, iar mai multe sate învecinate intenţionau să ia măsuri similare.

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a declarat că se teme de inundaţii importante în această regiune dens populată. „Situaţia este înspăimântătoare”, a afirmat el.

Inundaţii erau de asemenea semnalate în anumite sectoare din Washington şi în jurul capitalei americane.

Aceste intemperii sunt provocate de resturile furtunii tropicale Lee, retrogradată la depresiune tropicală după ce duminică a atins coastele statului Louisiana (sud).

Pe de altă parte, meteorologii au anunţat că furtuna tropicală Nate se îndrepta joi spre Mexic şi ameninţa statul ­Texas, în timp ce furtuna Maria avansa spre Antile şi ar putea atinge Puerto Rico duminică.

Uraganul Katia evolua la rândul său spre nord în Atlantic, dar nu ar trebui să mai atingă coastele americane, potrivit serviciilor meteorologice.

Sursa: Reuters

Opinii

România.

Aici. Acolo.

Dan Luca/ Bruxelles Un interesant material evidenţiază elementele esenţiale care definesc tabloul ­României, cu cele două sau chiar patru milioane de români activi plecaţi la muncă în străinătate şi ce s-ar întampla dacă aceştia s-ar întoarce acasă.

Luate grosso módo, consecinţe pozitive ar fi “transferul de know-how, de mentalităţi diferite de cele din ţară, şi în

al doilea rând, un val de antreprenoriat care alimentează economia românească”.

Consecinţe negative s-ar concretiza în “eliminarea unuia din principalele elemente de alimentare a contului curent (remiterile românilor din străinătate), plus o tensionare formidabilă a pieţei muncii”.

Analizând însă situaţia în amănunt consecinţele reale sunt mult mai grave. De ce?

Aşa cum foarte bine spune şi autorul, “România nu are resursele de a-i plăti şi nici nu le oferă spaţiul de afirmare necesar. A-i readuce în

­ omânia înseamnă a-i plaR fona. În schimb, românii din această categorie pot fi excelenţi ambasadori neoficiali ai românilor, sprijinul lor (dezinteresat!) putând schimba o percepţie acolo, deschide o uşa dincolo”.

Indiferent cât de bine sunt integraţi în ţara de adopţie, cei plecaţi trăiesc între două lumi, iar decizia de a reveni în ­România le va aparţine fără nici o constrângere atunci când sistemul românesc le va oferi mai multe oportunităţi decât în prezent.

Omul frustat şi iubirea Irina Georgescu Şova Mândria şi frustrările distrug relaţiile dintre oameni. Prea mulţi români vor să impună celorlalţi felul lor de a fi, de a gândi, de a se îmbrăca, de a vorbi. Mândria de a demonstra altora că eşti deasupra lor vine întotdeauna din frustrări serioase. Faptul că eşti complexat te împinge la astfel de gesturi care arată celor din jur exact inversul celor pe care vrei să le demonstrezi.

Astfel de oameni sunt foarte uşor de înţeles pentru că nu se pot ascunde. Pentru un om deschis la minte este foarte simplu să vadă în spatele aparenţelor. Foarte interesant este

faptul că aceşti oameni frustraţi şi mândri sunt foarte uşor de manipulat. Te poţi juca cu ei aproape fără restricţii dacă le gâdili un pic orgoliul pentru că sunt orbiţi de ceea ce se chinuie să demonstreze. Interesant este atunci când ai un astfel de şef pe care îl vezi cât de slab şi redus este.

Când apare frustrarea în viaţa unui om, este din cauză că se simte înşelat în aşteptările sale. Frustrarea de multe ori apare şi din cauza lipsurilor materiale sau a sentimentelor morale.

Viaţa multora e stăpânită de iubire, dar nu întotdeauna împărtăşită.

Când unul iubeşte şi nu i se împărtăşeşte aceelaşi sentiment, să fie iubit, şi e tratat cu indiferenţă, devine frustrat. El îşi imaginează diferite situaţii

din cauză că nu este iubit de către acea persoană, aceste situaţii făcând să-şi schimbe în mare parte comportamentul faţă de cei din jur şi în primul rând faţă de el însăşi.

Nu aş fi vrut să mă opresc iar la acest subiect. Am discutat prea des despre asta, şi probabil am amintit de el de multe ori. Însă de când există lumea, faptele şi vorbele tuturor oamenilor au trezit controverse. Nu-i înţelegem pe majoritatea celor care ne înconjoară. Găsim oameni care ne dezamăgesc, fugim, dar ne lovim iar de ei.

Toţi dăm vina pe cei de lângă noi pentru că lumea în care trăim nu este mai bună. Războaiele nu se mai ţin cu arme, pistoale şi săbii. Noi suntem armele războaielor. Purtăm războaie cu cei de lângă şi cu noi înşine.

Doar profit şi interese Kasandra Kalmann-Năsăudean

Citind scrisorile voastre şi aflând despre dramele prin care aţi trecut şi treceţi, aş dori să vă dau câteva sfaturi. Încercaţi să nu vă descrieţi cu lux de amănunte lipsurile, corupţia, aspectele negative ale ­României din care aţi plecat. Nu este cazul de a povesti cum sunteţi trataţi în spitale, în magazine, despre lipsa colaborării cu instituţiile statului, despre umilirile la care sunteţi expuşi în fiecare zi, pentru simplul fapt că acestor spanioli nu le pasă de voi.

Sunteţi în Spania doar pentru a munci, a presta servicii pe care alţii refuză să le îndeplinească.

Aţi ajuns în această ţară pentru a salva ceea ce a rămas din demnitatea voastră umană, lăsându-vă acasă copiii sau părinţii ajunşi la bătrâneţe. Este chiar atât de dificil de înţeles că toleranţa şi compasiunea sunt calităţi total absente printre străini, micile excepţii confirmând regula? „Internă”, „externă” sau „baby-sitter”... Înainte de a vă mărturisi frustrările, încercaţi să fiţi siguri că aveţi în faţa voastră persoana capabilă de a înţelege drama de zi cu zi a unui român.

Din păcate, nu aveţi cum să cunoaşteţi esenţa poporului spaniol, cum gândesc, cum reacţionează. Este nevoie de o experienţă de mulţi ani pentru o imagine clară despre ceea ce înseamnă mentalitatea celor

“Pupăcioşii” de lângă noi

Cristian Ioanoviciu Guitars Cu toţii îi cunoaştem. I-am întâlnit la serviciu. Sunt acei oameni care în loc să îşi vadă de treaba lor şi să îşi îndeplinească atribuţiile sunt prea ocupaţi cu suflatul în urechile şefilor. Îi găsiţi în spatele şefilor gata de pupat şi gata să ceară mai mult de

lucru doar de dragul de a arăta bine. Aceştia sunt cea mai josnică subspecie de oameni. Nu îi preocupă decât să arate bine în faţa şefilor şi nu îi interesează cum obţin asta. Toarnă pe toată lumea, cer de muncă în prostie, fac ore suplimentare la nesfârşit.

Practic, sunt nişte sclavi de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Cu toţii îi cunoaştem şi îi „îndrăgim”.

Datorită lor ajungem şi noi să muncim ca nişte sclavi şi să picăm prost în faţa şefilor pentru simplul fapt că nu suntem nişte pupăcioşi care trăiesc pentru a pupa dosul şefului cu orice ocazie. Îi cunoşti, dacă n-ai trăit cumva pe altă planetă până acum. Ai

cu siguranţă câteva feţe în minte deja, ai câteva referinţe clare fără să te chinui prea mult. Îi ştii, n-ai cum să-i ratezi, chiar dacă ai şi numai două săptămâni în câmpul muncii şi tot ai deja o listă cu cel putin trei pupăcioşi entuziaşti, care pândesc momentul să se arunce în dosul şefului.

Eu am de ceva ani buni un şef.

Cu care mă înţeleg de minune, cu toate că de câteva ori m-a luat de perciuni şi m-a spânzurat pe fereastră după ce am făcut nişte nefăcute (nefăcute: să scriu „hemoroizi” sau „vip-uri constipate” în articolele mele. Evident c-am recidivat şi până la urmă m-a lăsat în pace). Eh, şeful

15

acesta al meu are un stil care te unge pe suflet când vine vorba de pupăcioşi. Trage câte o privire atât de acră şi ucigătoare când simte că-i vorba de „periere” încât îşi înghit oamenii limbile cu tot cu dinţi.

Dar din nenorocire nu-i aşa peste tot. Mi-aduc aminte de şedinţe şi de întâlniri de lucru în România, unde nu aveai loc să spui un „nu” de-atâtea: „Vaaaai şefu’, da’ ce deştept eşti, da’ bine că ai venit cu ideea asta, că neai luminat, zău aşa!”

Bre pupăcioşilor, vă doresc saveţi şi de-acum încolo un succes nebun în carieră! Şi să vă uitaţi la fel de strâmb la proştii care chiar încearcă să facă ceva

care vă acceptă printre ei.

Singurii care vă pot înţelege sunt vârstnicii care au fost martorii lipsurilor din cel de Al Doilea Război Mondial şi a foametei care a urmat. Nu confundaţi faptul că o familie spaniolă are nevoie de voi pe post de „internă”, „externă” sau „baby-sitter”, cu ospitalitatea sau bunătatea umană.

Nu trebuie să credeţi că munca de „om bun la de toate” în casa unui spaniol vă dă dreptul de a face parte din acea familie. Aceste persoane vă acceptă atât timp cât reuşiţi să îndepliniţi rolul pentru care sunteţi plătiţi. Povestind situaţii şi fapte jenante din trecutul vostru din România, speraţi, probabil, să fiţi înţeleşi şi compătimiţi de spanioli? Comiteţi o mare eroare!

Chiar dacă aparent aveţi parte de compătimire, poveştile voastre nu vor adăuga în niciun caz cinste niciunuia dintre voi. Nu este oare suficientă „imaginea” creată de violuri, hoţii, crime, accidente rutiere provocate de români în stare de ebrietate? Nu este suficientă invazia ţiganilor care nu vă lasă să trăiţi liniştiţi? Cum puteţi spera la ajutor şi compasiune de la persoane care nu se susţin material şi moral pe parcursul vieţii, nici măcar între ele, în cadrul relaţiilor de rudenie, sau de prietenie? Acolo unde sunteţi, nu va veni niciodată vecina „de bloc” să se ocupe pentru două-trei ore de copilul vostru, ca să vă vizitaţi rudele din spital. Sunt extrem de puţine cazurile în care există un ajutor real între spanioli pentru că şi societatea spanio-

lă, ca orice entitate capitalistă, se bazează pe profit şi interese.

Români disperaţi Îmi permit să adresez o întrebare românilor din Spania: de câte ori aţi avut ocazia să auziţi lamentaţiile unui spaniol privind situaţia reală a societăţii în care trăieşte? Acum douăzeci de ani se striga peste tot „nu ne vindem ţara”, dar comuniştii şi securiştii au îngenuncheat-o, vânzând totul străinilor motiv pentru care câteva milioane de români disperaţi au devenit braţe de muncă în afara ţării. În mod sigur nu va veni nimeni să vă explice că, în anii ‚50, se murea de foame în Spania sau Italia, mulţi emigrând în Argentina, Belgia, Australia şi exportând cu „succes” mafia şi camorra în Statele Unite. Nimeni nu va recunoaşte că sunt datori vânduţi americanilor, pentru ajutorul financiar acordat în reconstrucţia ţării, nimeni nu vă va spune că, muncind în Spania sau Italia, plătiţi cele mai mari taxe din Europa.

Vă spun toate acestea pentru a înţelege consecinţele denigrării sistematice a ţării din care provenim. Este oare cazul de a complica şi mai mult situaţia delicată în care ne aflăm? Cu cât veţi reuşi să vă controlaţi mai bine vorbele, cu atât veţi reuşi să pretindeţi respectul şi stima poporului spaniol sau italian. Prin muncă cinstită, corectitudine şi verticalitate umană!

Demonstraţi în oricare situaţie că sunteţi mai buni, mai umani. Demonstraţi că aveţi cel puţin un minim de educaţie şi civilizaţie şi nu vă umiliţi.

cu adevărat, muncind cu creierul. Dar viaţa, drăguţa de ea, ajunge să fie corectă în toate cazurile şi întotdeauna. Nimic nu rămâne neplătit. Că proştii ăia poate nu ajung la fel de repede ca voi să-şi scrie în CV „manager” sau „director adjunct”, dar nici n-au parte zilnic de gustul acela oribil în gură...

Final fericit Aceste rânduri sunt dedicate acelor persoane care nu îşi mai scot botul din dosul şefilor.

Pupăcioşii, sau lingăii, care sunt în apropierea noastră. Cei care ar face orice ca să intre sub pielea cuiva, iar rolul de hârtie igienică li se potriveşte de minune.

Pot fi cei mai buni prieteni, dar şi cei mai inverşunaţi duşmani.

Pupăcioşii acţionează solo, deoarece două sau mai multe suluri de hârtie igienică deja bat la ochi. Eu nu înţeleg ceva

la ei: cum vor să mai fie şi respectaţi, după ce dau dovadă de un caracter infect sau poate inexistent? După ce intră sub pielea cuiva, vor să-i ia şi locul.

Nesimţire totală. Şi se poartă de parcă toţi ceilalţi ar fi inferiori, când nu realizează că ei sunt de fapt, frustaţii bolnavi a unei naţii în declin. Din partea mea, toate aceste persoane ar putea forma un zid uman în faţa tramvaiului sau pot constitui subiectul unui reportaj de ştiri despre autoincendiere.

Dex: pupincurist: linguşitor, servil, slugarnic, persoană falsă cu interese ascunse, linguşitoare.

16

Sfatul psihologului Regimul de viaţă şi ­dezvoltarea fizică al şcolarului mic

Jeni Chiriac - Psiholog • Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii • Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie • Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

A treia copilărie, între 6 si 11 ani, vârsta şcolarului mic Această perioadă este apreciată de unii autori sfârşitul copilăriei şi un început primar al pubertăţii. Problemele acestei etape sunt legate de adaptarea şcolară şi de învăţare. În jurul vârstei de 6-7 ani, în viaţa copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrării în şcoală. Întreaga sa dezvoltare fizică şi psihică va fi influenţată de acest nou factor. Învăţarea devine tipul fundamental de activitate, solicitând intens intelectul şi determinând dezvoltarea unor capacităţi şi strategii de învăţare. Paralel cu acest proces, copilul face achiziţii importante – deprinderile de scris-citit, care devin condiţia şi instrumentul însuşirii celorlalte achiziţii. Învăţarea şcolară se deosebeşte în mod radical de toate actele de învăţare de până acum, atât prin conţinut cât şi prin cadrul şi modul de desfăşurare. Volumul, calitatea şi diversitatea conţinuturilor învăţării de dincolo de 7 ani, hotărăsc, în societatea contemporană, viitorul fiecăruia, locul lui în comunitatea umană.

De aceea eforturile societăţii şi ale indivizilor sunt direcţionate spre reuşite şi succes spre integrare şcolară optimă.

Acest nou context, şcoala, in-

fluenţează puternic întreaga dezvoltare psihică a copilului şi-i dă un relief specific.

Este important să relevăm dominantele, în profilul de dezvoltare a şcolarului mic pentru a putea diferenţia acest stadiu de cele anterioare şi a reuşi să înţelegem mai bine locul şi contribuţia sa la dezvoltarea de ansamblu a fiinţei umane. Iată care sunt aceste dominanţe: • învăţarea şcolară devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihică şi exercită influenţe hotărâtoare pentru toate transformările din cursul acestui stadiu; • se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, şcoala, integrându-l pe copil în aria inteligibilului, raţionalului, rigorilor cunoaşterii; • se formează deprinderile de bază pentru scris-citit şi socotit care-i asigură accesul la conţinuturi din ce în ce mai ample de învăţare; • creşte caracterul voluntar şi conştient al tuturor manifestărilor psihocomportamentale; • se însuşesc statutul şi rolurile de elev şi se adaugă noi dimensiuni identităţii de sine; • către sfârşitul stadiului se împlinesc atributele copilăriei şi se realizează un bun echilibru cu ambianţa.

Programul zilnic trebuie stabilizat şi respectat.

Spre deosebire de stadiul anterior, în programul zilnic al şcolarului mic intervin următoarele schimbări: • programul activităţilor este mult mai stabilizat, adică ora de trezire şi cea de culcare trebuie mai mult respectate pentru ca activitatea şcolară să se desfăşoare optim; • timpul petrecut la şcoală este mai bine organizat şi plin cu activităţi care se deosebesc din ce în ce mai mult de cele de la grădiniţă; • după întoarcerea acasă copilul trebuie să realizeze o perioadă de învăţare independentă care poate fi asistată de părinţi dar, nu poate fi substituit de aceştia; • jocul trebuie să rămână în programul zilnic al şcolarului mic dar momentul şi durata lui sunt dependente de solicitările şcolare. Şcolarul mic are nevoie de 10-11 ore de somn noaptea şi mai ales stabilizarea şi respectarea orei când merge la culcare. Insuficienţa somnului generează scăderea atenţiei, a eficienţei memoriei şi a performanţelor gândirii.

Copilul trebuie să facă efortul de a se adapta la: a) spaţiul şcolar; b) timpurile de activităţi şi solicitări şcolare; c) relaţia cu un nou adult Scopul fundamental al consilierii este asigurarea unei funcţionări optime a copilului sau adolescentului, scop care se poate atinge prin împlinirea urmatoarelor obiective: • promovarea sănătăţii şi a stării de bine; • dezvoltare personală; • prevenţie.

Consilierea în vederea unei corecte orientări şcolare şi profesionale are obiective şi funcţii specializate bine definite: • cunoaştea şi autocunoaşterea personalităţii elevilor, în vederea corelaţiei cât mai eficiente între posibilităţi-aspiraţii şi cerinţe socioprofesionale; stimularea elevilor capabili de performanţe superioare să opteze pentru domenii profesionale în concordanţă cu aptitudinile speciale de care dispun etc.; • educarea elevilor în vederea unor opţiuni şcolare şi profesionale corecte şi realiste; • facilitarea perceperii categoriilor socioprofesionale şi de apreciere a situaţiilor reale de muncă, de respect pentru fiecare domeniu de activitate;

semnificativ care este învăţătoarea; d) la grupul de covârstnici cu care se confruntă şi se compară pe terenul unei activităţi foarte importante cum este învăţarea şcolară; Aspectele cele mai importante ale dezvoltării fizice sunt următoarele: • creşterea în înălţime este uşor încetinită între 6 şi 7 ani dar apoi ritmul este mai mare şi la sfârşitul stadiului înălţimea medie este la băieţi de 132 cm iar la fete de 131 cm.

Există însă tendinţa ca fetele să aibă pentru prima dată un uşor avans faţă de băieţi; • creşterea în greutate este relativ constantă şi se ajunge, în

medie, la 29 kg la băieţi şi 28 kg la fete; • osificările cele mai importante din acest stadiu se petrec în următoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura lombară este încă instabilă şi în pericol de a se deforma dacă şcolarii au poziţie proastă la scris sau duc greutăţi mari; în zona bazinului, la mâini (carpiene şi falange); continuarea schimbului dentiţiei provizorii. Se întăresc articulaţiile şi creşte rezistenţa generală a sistemului osos; • cele mai importante perfecţionări ale sistemului muscular sunt la nivelul mâinii, a acelor grupuri musculare im-

plicate în scriere; • la nivelul sistemului nervos sunt importante următoarele schimburi: a) creşte masa creierului până la 1200-1300 g; b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul şcolarilor mici este aproape ca al adultului; c) se dezvoltă în mod deosebit, sub raport funcţional lobii frontali; d) creşte viteza de formare a legăturilor dintre neuroni; Se dezvoltă şi se perfecţionează activitatea motorie generală, mai ales autocontrolul. Abilităţile motorii se dezvoltă şi ca urmare a exerciţiului fizic din orele de educaţie fizică. Copilul între 6-7 ani/10-11 ani poate învăţa orice sport: mersul pe bicicletă, înot, patinaj, handbal etc., cu condiţia ca el să fie susţinut şi stimulat în acest sens.

Consilierea în vederea unei c­o recte ­o rientări şcolare şi ­p rofesionale a elevilor • îndrumarea şi consilierea elevilor în scopul planificării propriilor studii în raport de viitoarele proiecte profesionale şi de carieră; sprijinirea elevilor în prefigurarea proiectivă a devenirii; • informarea şcolară şi profesională, ce vizează cunoaşterea unor informaţii corecte şi suficiente despre profesie şi domenii profesionale, cunoaşterea realităţilor economice şi sociale, precum şi a riscurilor şi avantajelor profesionale; • informarea părinţilor cu privire la posibilităţile de formare ale elevilor, precum şi cu dinamica obiectivă a rutelor şcolare şi profesionale; • corectarea opţiunilor formulate eronat, reorientarea prin consiliere; • consilierea elevilor, profesorilor şi părinţilor are în vedere

elemente de examinare psihologică şi psihosocială a elevilor în general, şi a elevilorproblemă în special, aspecte ale adaptării acestora la mediul şcolar, familial şi informal, prevenirea şi rezolvarea cazurilor de eşec şi abandon şcolar, orientarea şcolară şi profesională a elevilor, adaptarea în şcoală-familie-comunitate; • proiectarea măsurilor specifice pentru optimizarea activităţilor educative; • sprijinirea activităţilor de perfecţionare şi de cercetare pedagogică organizate zonal de instituţiile de specialitate; • elaborarea materialelor necesare administratorilor şcolari pentru optimizarea activităţilor manageriale educaţionale, desfăşurate la nivel teritorial şi local.

Avocatul răspunde

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Răspuns la întrebările d­umneavoastră Mirela Biro, Vasile Prisecar, Toader Gorgan, Cristi Neag/ Toledo Ioana Fekete, Mariana Săracu, Jenica Viţionescu/Madrid

Întrebare: Cum procedez în condiţiile în care nu mai am drept de muncă?

Răspuns: Aceeaşi procedură pe care o parcurg românii plecaţi în alte ţări europene unde se aplică aceleaşi măsuri restrictive: TREBUIE SĂ GĂSEASCĂ UN ANGAJATOR! Prin urmare, în momentul în care aveţi un angajator, românii care au obţinut rezidenţă (NIE) înainte de 22 iulie 2011 şi s-au înscris sau nu la ­Seguridad Social, dar nu aveau un contract de muncă, trebuie să meargă la “Delegacion de G­ obierno” sau “Subdelegacion de ­Gobierno” şi să obţină un formular EX-18 care este “Solicitud de certificado de registro de residencia comunitaria” şi o “Cita previa” (programare) – în vederea obţinerii permisului de muncă. Programarea se va face la adresa: https://sede.mpt.gob. es/acceda/procedimientos Cu formularul completat, împreună cu angajatorul, vă prezentaţi în ziua programată

la “Delegacion sau Subdelegacion de Gobierno” şi cereţi permisul de muncă.

CERTIFICATUL DE COMUNITAR Certificatul de registru de cetăţean al Uniunii Europene, este un document spaniol, care odată obţinut, demonstrează faptul că titularul, a solicitat şi obţinut înscrierea sa în Registrul Central pentru Străini, din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie şi a Gărzii Civile, ca rezident comunitar în Spania. Acest document însă NU face dovada identităţii purtătorului său, fapt pentru care, pentru orice fel drept de muncă în Spania. În de situaţie, acesta trebuie să Laura M./ Alcalá de Henares acest sens, NIE nu mai este fie însoţit de un document de Întrebare: valabil decât pentru a locui în identitate naţional al titularuCare este sancţiunea dacă S­pania. lui. un avocat nu s-a înscris • Sunt de asemenea exceptaţi Beneficiarii regimului comuşi nu a plătit contribuţia de la obţinerea dreptului de nitar, au dreptul de a intra, la asigurările de sănătate muncă, cei care la data de 22 ieşi, circula şi locui liber pe obligatorii ? iulie 2011 chiar dacă nu mai teritoriul spaniol, cât şi să aibă erau posesori ai unui contract acces la orice fel de activitate Răspuns: economică, atât ca angajat cât În situaţia în care avocatul nu- de muncă în vigoare, se aflau şi pe cont propriu, sau să stu- şi achită contribuţia la asigu- într-una din formele de ajutor dieze în aceleaşi condiţii ca şi rările sociale de stat, va primi social oferite de statul spanio sancţiune pecuniară din par- ol, respectiv ajutor de şomaj, cetăţenii spanioli.

Documente necesare ce trebu- tea organismului în faţa că- post-şomaj (subsidio) sau oriruia nu şi-a onorat obligaţiile ce altă formă (cei trecuţi de 45 iesc prezentate: • Paşaportul sau Cartea de fiscale, iar în cazul în care da- ani sau cei în pre-pensionare, toriile ajung la un nivel care după vârsta de 52 ani).

Identitate în formă originală; • Plata taxei corespunzătoare depăşeste plafonul impus de Referitor la obţinerea permiîn vederea eliberării respecti- acest organism, se poate ajun- sului de muncă ge la suspendarea acestuia din Acesta se poate obţine întrvului certificat. activitate. o perioadă de maximum trei • Empadronamiento. luni, funcţie şi de încărcarea Aceste documente, împreună Florin Lungu, ­Georgică Jipa, organismelor de extranjerie cu o cerere ce se întocmeşte Tibi Bonda, ­Maria ­Atănăsoaie,­ sau de prepararea şi verificaîn faţa lucrătorilor de la Biro- ­Viorel Herghelegiu­, Puşa ul pentru Străini (Oficina de ­Grigoruţ, ­Constantin Fotache, rea documentaţiei prezentate.

Extranjeria), se depun PER- Ancuţa Tripon, Mimi Secară/­ În afara formularului completat şi prezentat de către SONAL de către cel interesat Provincia Madrid persoana interesată, şi angala amintita instituţie. Întrebare: jatorul trebuie să prezinte doATENŢIE! Cum obţin permis de muncumentele firmei sale din care Obţinerea acestui Certificat de că în Spania ? să rezulte legala constituire a Comunitar prin intermediari acesteia (statutul societăţii ), sau alte mijloace diferite de Răspuns: cele prezentate, pot produce • Cei care la data de 22 iulie efectuarea plăţilor către stat la mari neplăceri şi probleme le- 2011 aveau un contract de zi (TC 1 sau TC 2), statele de gale pentru cei ce pot fi preju- muncă, chiar dacă prin absurd plată pentru ceilalţi angajaţi, diciaţi, fie prin achitarea unor pe 23 iulie 2011 au fost con- semnate la zi cât şi dovezi costuri ce depăşesc cu mult cediaţi, au drept de muncă în elocvente din care să rezulte valoarea reală a serviciului Spania în baza NIE şi nu tre- că firma are posibilitatea reaprestat de organismul de stat buie să intreprindă niciun fel lă de a plăti salariul viitorului angajat (fie contracte de prespaniol citat, fie prin falsifi- de demers în acest sens. carea respectivului document, • Cei care la data de 22 iulie stari servicii cu alte societăţi fapt care va atrage până la lă- 2011 aveau NIE cu sau fără comerciale, fie un cont banmurirea situaţiei, răspunderea să fie înscrişi la Seguridad car în care să se afle o sumă Social, dar care nu aveau un corespunzătoare plăţilor pe penală a purtătorului. contract de muncă, nu au societate).

17

Consultanţă ­juridică gratuită PSD Diaspora, prin Biroul Avocatului Ionel Niţu oferă consultanţă juridică gratuită românilor din Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie.

Biroul de consultanţă juridică, cu sedii deschise în Castellon, Barcelona şi Onda – Spania, Torino – Italia, Stuttgart – Germania şi Londra – Marea Britanie oferă consultanţă pentru servicii de natură civilă – divorţuri, partajări, încredinţări minori, recuperări de debite, pentru diverse cauze penale şi comerciale şi informaţii cu privire la obţinerea de documente din România. „Din pacate, foarte mulţi români din afara graniţelor ţării se confruntă zilnic cu probleme de natură juridică. Fiind într-o ţară străină, procedurile sunt mult mai complexe, greu accesibile românilor şi totodată foarte costisitoare. Prin această iniţiativă, dorim să venim în sprijinul tuturor ro-

mânilor care necesită un sfat juridic profesionist.” a declarat deputatul Cristian Rizea, presedintele PSD Diaspora.

Consultanţa juridică gratuită poate fi solicitată la numerele de telefon: 0040/720 687 290 sau 0034/666 313 448 – Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: av_nitu@hotmail.com.

Adresele punctelor de lucru sunt următoarele: SPANIA: Castellón de la Plana - Plaza Cardona Vives, nr.8,1.

Onda - Calle Heche Homo, nr. 3,1.

Barcelona - Calle Nicaragua, nr.75-77.

ITALIA: Torino - Via Reiss Romoli, nr.45.

GERMANIA: Stuttgart - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen.

MAREA BRITANIE: Londra 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.

18

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Paradoxal, una din destinaţiile spaniole clasice de vacanţă nu se află în Spania, ci în plin Ocean Atlantic, cam în dreptul deşertului Sahara. E adevărat că sub aspect administativ Arhipelagul Canarelor e arondat coroanei Regelui Juan Carlos, dar în fapt se deosebeşte de restul provinciilor continentale precum cerul de Pământ.

Acum, când sezonul estival e în miezul său dogorâtor, mulţi spanioli se mută la mare.

Litoralul e luat cu asalt de turiştii hotărâţi să se abandoneze obiceiului veraneatului, un echivalent al hibernării, dar cu sens contar. E un fel de transhumanţă modernă pe care o practicam şi noi pe vremuri, când migram organizat la Marea Neagră, fredonând refrenul: „Iar vara ne mutăm la mare./ O-ntreagă clasă muncitoare/ Petrece/ Strict până la ora zece”.

Ca tot românul, şi spaniolul îşi închiriază apartamente cu vedere la mare sau case de vacanţă cu piscine, în care se instalează plenar, cu căţel şi purcel, fără compromisuri. După o incursiune de o jumătate de zi prin supermarketurile din apropiere, bifată fiind de pe acum problema aprovizionării, e rost de grătare, sangria şi muzică de la radio Litoral.

Toată lumea râde, cântă şi dansează.

Toată lumea? Ei bine nu chiar toată. Există totuşi o minoritate dârză, care se încăpăţânează să opună rezistenţă, mai abitir decât locuitorii legendarului sat galez al lui Asterisc şi ­Obelix la confruntarea cu invazia hoardelor de centurioni. Sunt cei cărora vara con-

Costa Blanca

Destinaţii spaniole de vacanţă: El Teide

tinentală le este prea toridă şi aglomerată. Cine are posibilitatea să se refugieze departe de forfota stresantă a plajelor supraaglomerate, o face.

Unde, aşadar „veranează” spaniolul răsfăţat de soartă sau cel care locuieşte deja la mare? Fireşte într-un loc cu climă blândă şi natură reconfortantă, la calm şi relaxare.

Homer, Ptolomeu, Virgiliu şi Seneca au făcut la fel. Insulae ­Fortunatae (Insulele Fericirii) cea dintâi destinaţie turistică de sănătate din istoria umanităţii păstrează statutul de-a lungul secolelor. Nimic mai practic decât un zbor scurt întracolo! Nici măcar de paşaport nu e nevoie, la numai două ore distanţă!

Paradis pământean, teritoriu mitic, în care zeii „ieşeau la pensie”, pentru a se odihni în viaţa lor eternă, Grădini ale Hesperidelor, ­Gorgona, ­Câmpiile Elizee, însăşi ­Atlantida sunt doar câteva din legendele care s-au întreţesut cu Insulele Canare. Miturile sunt imposibil de demonstrat, dar temperaturile stabile pe tot parcursul anului sunt evidente pentru toată lumea. Europa antică a ştiut să preţuiască darurile acestui tărâm binecuvântat, adoptîndu-l pe post de Mecca pentru pelegrinajul de cură şi tratament după regulile lui ­Hipocrat: o ecuaţie cu aer, apă şi climă.

Numărul mare de ore cu soare, cumulat cu vânturile calde sahariene şi cu umiditatea atlanticului, face posibilă „primăvara eternă”, anotimpul stabil, unic în lume. Nu sunt salturi climatice sezoniere iar diferenţele între zi şi noapte sunt neglijabile. Bananele şi aloe vera cultivate în acest climat constant au dobândit celebritate, la fel ca şi vinul legendar, pe care Shakespeare îl considera „pătrunzător în mod miraculos” şi „ care parfumează sângele”.

Combinaţia dintre munte şi mare pe un spaţiu atât de restrâns transformă Arhipelagul

Canarelor în singurul punct geografic în care Terra îşi scoate măruntaile la vedere, dar atinge concomitent şi înălţimi-record. E lucru ştiut că, dacă includem în calcul înălţimea vulcanilor insulei Tenerifa şi adâncimea lor în mare, ei sunt campionii incontestabili: cele mai mari „protuberanţe” ale planetei noastre, cu mult mai înalte decât Everestul.

Aproape jumătate din teritoriul insular e declarat rezervă a biosferei sau parc natural şi nu mai puţin de patru bunuri insulare sunt incluse în Patrimoniul Cultural al Umanităţii.

Cea mai ciudată atracţie protejată prin lege este limbajul arhaic conservat pe insula ­Gomera, o formă de comunicare compusă numai şi numai din ... fluierături. Într-o zi luminoasă mi-am îndreptat paşii spre conul vulcanului tenerifez El Teide, cel mai înalt munte de pe teritoriul subordonat Spaniei. Îmi propusesem să-i transmit un salut de la Carpaţii noştri, frăţiori mai mici. Cu o înălţime de 3718 m, vârful înzăpezit se profila ca o piramidă din praf de zahăr pe fundalul cerului senin. Ştiam că nu e inofensiv, mă informasem din timp. Ba chiar îmi procurasem şi permisul special pentru a-l escalada până în vârf la orele amiezii.

Eram conştientă că aerul rarefiat poate crea probleme. Nu degeaba lagărul de bază pentru aclimatizare pe muntele Himalaya e situat la altitudini similare.

Pe măsură ce urcam, vederea mi se tulbura. Motivul nu era însă răul de înălţime, ci buclucaşa „burtică de măgar”.

La panza del burro e porecla drăgăstoasă pe care localnicii o dau inelului de ceaţă ce se adună în fiecare zi în jurul conului vulcanic. Umiditatea colectată de curenţii marini veniţi dinspre Insulele Azore peste ocean e prilej de necaz pentru mulţi. Turiştii blestemă fenomenul invariabil, în timp ce avizaţii se amuză copios.

Fără el, Tenerifa ar fi aridă şi urâtă. Aburii din atmosferă acţionează ca o lupă imensă, potenţând efectul razelor solare şi arzând necruţător. Abia seara aveam să constat că omisesem să mă dau cu loţiune de protecţie solară pe unul din lobii urechii.

După ce am atins o anumită înălţime, ceaţa s-a risipit complet. Prin aerul cel mai curat posibil, departe de orice sursă continentală de poluare, privirea mi se plimba în voie peste un peisaj absolut stupefiant. Parcă aş fi fost pe lună.

Nici urmă de vegetaţie, o lipsă completă de aşezări locuite de om. Mă aflam pe platoul vulcanic din care se înălţau ca nişte insule răzleţe vîrfurile de munte, ca-ntr-un film de ficţiune ştiinţifico-fantastică. Peste tot nisip şi piatră, în cele mai năstruşnice forme şi variaţiuni cromatice. Parcă o mână nevăzută le-ar fi oprit pe toate într-un stop cadru, în echilibru precar. Firesc să fie aşa, căci, sub aspect tectonic, vulcanii insulei Tenerife sunt consideraţi încă activi. Aici eroziunea încă n-a apucat să-şi înceapă treaba. Aveam să aflu mai târziu pe propria piele cât de treaz e muntele, dar despre asta mai târziu.

Ceva mai departe se contura în ocean punctul meridionalextrem al Europei (în teorie); un avanpost al insulei, pe care oamenii de ştiinţă francezi l-au considerat multă vreme referinţa „zero” a orarului universal. Abia la 1885 fost înlocuit prin Meridianul Greenwich.

Altitudinea de 3500 de metri, cea până la care turiştii „clasici” pot accede cu telecabina, marchează în acelaşi timp şi începutul problemelor cu aclimatizarea. Primii paşi se aştern anevoie iar ... „pauzele scurte şi dese sunt cheia marilor succese”. Pentru o clipă mi-a stat inima în loc la vederea lanţurilor care interziceau trecerea, pe motiv că ar fi prea multă zăpadă. Într-adevăr, cărarea spre vîrf se desena în faţa mea cu întreruperi albe; pe alocuri se putea strecura doar câte un singur om printr-un canal strâmt, flancat de nămeţi înalţi. După o vreme, paşii au prins un ritm mai alert iar zăpada, în loc să sporească, a dispărut. De bună seamă că se topea la contactul cu pământul cald din jurul craterului care răsufla fierbinte.

Parcă întreaga fire era cuprinsă de o stare de euforie molipsitoare. Eram o mână de oameni sprinteni, zvârliţi ca din întâmplare pe o pantă abruptă, de culori aprinse. Politicoşi ne făceam loc şi schimbam bineţe pe limbi diferite, într-o veselie generalizată. Nu ştiu dacă li

se mai întâmplă şi altora, dar mie, când sunt la mare altitudine, mi se instalează pe faţă un zâmbet de-a dreptul molipsitor. Am auzit că ar exista un fel de „bine de înălţime”...

Odată ajunsă în vârf am aruncat o privire plină de gratitudine de pe marginea craterului de 3718 metri. Panorama îmi tăia respiraţia, liniştea absolută îmi dădea fiori. La fel trebuie să se fi simţit şi exploratorul Alexander von Humboldt, când l-a escaladat pentru întâia oară, ignorând avertizările repetate ale băştinaşilor ­guanche. Populaţia autohtonă, dispărută de mult, nu a urcat niciodată culmile vulcanilor.

Potrivit unei superstiţii, spiritele care locuiau acolo păzeau nici mai mult nici mai puţin decât intrarea în iad.

Graţie notiţelor întocmite cu minuţiozitate de Columb cu ocazia traversării celei dintâi a Oceanului Atlantic, se ştie cu exactitate de ceas când a avut loc ultima erupţie: exact momentul în care caravelele

nului vulcanic, care străpunge norii ca o săgeată, dominând Oceanul Atlantic şi insulele din jur. La fel şi episodul întâlnirii întâmplătoare acolo cu o pereche de tineri spanioli din zona „mea”, Valencia. M-am despărţit de ei folosind graiul de acasă, spunând în acelaşi timp şi muntelui drag „Bon dia”, respectiv „Adeu”.

La revenirea pe platoul selenar de la baza telecabinei n-a mai rămas vreme pentru reverie.

Cine nu pleacă la timp, riscă să petreacă o noapte grea, departe de civilizaţie. Doar hanul „Parador”mai funcţionează, pierdut în imensitatea Parcului Naţional.

Prin aerul rarefiat, sub soarele fierbinte, drumul către staţia de autobuz părea mai lung cu fiecare pas. Acum ştiu ce înseamnă Fata Morgana. Pietrele sclipitoare – un fel de sticlă naturală – clipeau în poteca de nisip cristalin. Masa sticloasă, fără urmă de praf, n-avea nimic în comun cu pulberea fină pe care o cunoşteam de

au trecut prin dreptul insulei Tenerife, în anul 1492. La acea vreme, catastrofa naturală de dimensiuni apocaliptice a îngrozit echipajul. Convinşi că au de-a face cu un semn de la Dumnezeu, marinarii s-au revoltat, făcând presiuni în favoarea întoarcerii din drum.

Pentru scurt timp, soarta descoperirii Americii a atârnat de un fir de păr. Se pare că a fost nevoie de un efort de convingere considerabil pentru a împiedica eşecul expediţiei.

Văzută de sus, învecinata insulă Gomera pare mai mică.

Nu mi-a venit greu să înţeleg de ce ziua începe acolo cu o jumătate de oră mai târziu, pentru că El Teide se interpune exact între ea şi soare. Roca de sub tălpi era sfărâmicioasă şi emana aburi cu miros de sulf.

Aveam să-i păstrez o amintire durabilă: după ce m-am aşezat ca să scormonesc cu mâna prin nisipul fierbinte, pantalonii mei au dobândit un „imprimeu” definitiv în formă de hartă iar mâinile mi-au mirosit a sulf până a doua zi.

Neuitată rămâne senzaţia imponderabilă de pe vârful co-

pe plajele noastre. Bine c-am ajuns la liman! Autobuzul-salvator, ultimul din ziua aceea, a traversat înapoi pătura de nori.

Jos, la nivelul zero, apa era imperturbabilă, fără zăpadă, fără superstiţii despre uriaşi scuipători de flăcări. Pe plaja din Puerto de la Cruz acelaşi pietriş negru măcinat mărunt clipea intermitent din milioane de „ochi” de cristal colorat. Bucăţile semipreţioase de olivin sunt răspândite la discreţie prin nisipul gros; se pot cumpăra în sticluţe, pe post de souvenir. Nu uit bucuria de „explorator” pe care am simţit-o după ce mi-am adunat cu strădanie un pumn de firmituri din El Teide. Al meu, ale mele, munţişori în miniatură.

Concluzia mea este că spaniolii sunt răsfăţaţi de soartă, cu Mediterana la doi paşi, dar mai au şi un as în mânecă. Cei cu dare de mână se mută de la Mare la mai mare ... adică la Ocean. Regatul suveranului Juan Carlos, este în mod miraculos nu doar lung şi lat, ci şi înalt. Ferice de noi că putem împărtăşi norocul cu ei; suntem fortunatae!

Sănătate, frumuseţe, stil

19

Sănătate:

Boala Alzheimer ţinută la distanţă

Zoe Stoleru / Valencia

Consumată în cantităţi moderate, cafeaua constituie un adevărat beneficiu pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi în prevenirea apariţiei unor afecţiuni, fiind totodată o sursă excelentă de antioxidanţi. În ultimii 20 de ani au fost elaborate nenumărate studii care şi-au propus să evalueze impactul consumului de cafea asupra sănătăţii.

Cel mai recent dintre acestea indică faptul că un consum mare de cafea poate avea beneficii uimitoare pentru sănătate, ţinând departe maladia ­Alzheimer. Coautorul studiului, Gary Arendash, de la

Sănătate:

Insomnia Insomnia este o tulburare a somnului caraterizată prin imposibilitatea de a adormi sau prin trezirea după o scurtă perioadă de somn (şi eventual de mai multe ori în timpul nopţii). Un adult sănătos ar trebui să doarmă în general 6-8 ore pe noapte iar copiii mai mult. Unele persoane au nevoie de mai puţine ore de somn, dar astfel de cazuri sunt excepţii.

Cauzele insomniei sunt variate: Alcoolul şi cafeaua pot provoca insomnii deoarece cafeaua este un energizant iar excesul de alcool fragmentează somnul şi produce mahmureală câteva ore mai târziu.

Dereglarea ceasului biologic datorită turelor de noapte.

Zborurile lungi când trebuie să schimbăm fusul orar (adesea apare insomnia până ne adaptăm la noul fus orar).

Consumul anumitor medicamente poate produce, ca efect secundar, insomnia.

Factorii de mediu: adesea oamenii se plâng că nu pot adormi datorită zgomotului, temperaturii sau luminii. De asemenea, un rol important în reglarea somnului îl are somnul partenerului. Femeile se plâng adesea că nu pot adormi din cauza sforăitului bărbaţilor lor. Şi nu în ultimul rând, poate cauza cea mai des invocată

Universitatea din Florida de Sud afirmă că, în mod miraculos, între două şi cinci ceşti de cafea cofeinizata zilnic duc la o memorie mai bună în cazul bolnavilor de Alzheimer.

Cercetătorii au experimentat pe şoareci crescuţi cu simptomele care mimează boală ­Alzheimer. Ei au descoperit faptul că şoarecilor cărora li s-a administrat cafea cu o concentraţie mare de cofeină au dezvoltat un factor de creştere care îmbunătăţeşte memoria la şoarecii cu boală Alzheimer. Factorul de creştere este cel care lipseşte pacienţilor cu Alzheimer.

Dezvoltarea lui la şoareci, în urmă administrării de cafea, a fost posibilă doar cu cafeaua cofeinizată, nu şi cu cea simplă, decofeinizată, fapt ce i-a făcut pe cercetători să creadă că interacţiunea cofeinei cu alte substanţe necunoscute

poate produce efectul antiAlzheimer.

Ei au ajuns la concluzia că producţia de beta-amiloida, o proteină care se depune în creier şi distruge neuronii ducând la apariţia A­lzheimerului, este la rândul ei blocată de cofeina din cafea. În plus, cafeaua stimulează producţia altei substanţe implicate în regenerarea axonilor, structuri care leagă celulele nervoase.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Florida afirmă că aceleaşi rezultate obţinute la şoareci sunt valabile şi în cazul oamenilor bolnavi de Alzheimer, din acest punct de vedere, şoarecii fiind asemănători cu oamenii. Celulele lor nervoase se degradează cu timpul, iar structura lor ADN a relevat prezenţa aceleiaşi gene responsabile de apariţia Alzheimerului la oameni.

Experimentul la care au fost supuşi şoarecii în cadrul acestui studiu este următorul. Subiecţilor li se arată un set de obiecte A, după care li se arată un set de obiecte B. Ulterior, sunt puşi să-şi amintească obiectele din setul A. De regulă, bolnavii cu Alzheimer au dificultăţi în a-şi aminti obictele din primul set, pentru că sunt distraşi de cele din cel de-al doilea set.

Acest lucru nu se întâmplă

pentru insomnii, stresul. Mintea noastră este atât de preocupată de ceea ce ni se întâmplă, ne pierdem în gânduri şi în scenarii, fiind incapabili să adormim. Stresul care produce insomnie poate fi cauzat de probleme la serviciu, griji financiare, examene, probleme în relaţia cu partenerul de viaţă sau în relaţiile cu copiii, o traumă fizică sau psihică, etc. În aceste cazuri, somnul revine imediat ce se rezolvă şi se depăşesc aceste conflicte.

Dacă insomniile persistă, dacă nu sunt cauzate de un eveniment sau de o situaţie temporară, clară, atunci este nevoie să mergem la un medic. În urmă investigaţiilor, medicul ne va spune dacă este vorba de o cauza organică a insomniei sau este o problemă

psihologică: adesea persoanele care trec prin depresii sau stări de anxietate au dificultăţi în a adormi, deoarece psihicul nostru este foarte “ocupat” cu gestionarea crizei respective.

Urgenţa, durerea sufletească şi emoţională poate fi atât de mare încât să nu ne permită să ne odihnim. Se creează astfel un cerc vicios, deoarece este cunoscut faptul că atunci când suntem privaţi de somn suntem mai irascibili, lipsiţi de energie, mai pesimişti şi în general tindem să vedem lucrurile mai gri decât sunt ele în realitate.

Dacă insomnia nu are cauze fizice şi alegeţi să mergeţi la psihoterapeut, acesta va investiga împreună cu dumneavoastră stilul de viaţă, de când a apărut această problemă,

ce aţi încercat să faceţi până acum şi va încerca să exploreze şi să rezolve alături de dumneavoastră cauza pentru care a apărut insomnia. Dar pe lângă abordarea psihoterapeutică în vederea tratării insomniei este necesar şi un tratament pe care să îl prescrie doctorul. Este necesar şi un proces terapeutic, deoarece chiar dacă putem rezolvă medicamentos simptomul (adică insomnia), ea va reapărea într-un alt moment fiindcă nu a fost observată şi rezolvată cauza psihică.

Un exerciţiu simplu pentru nopţile cu griji în care nu reuşiţi să adormiţi: închideţi ochii şi fiţi atenţi la respiraţia dumneavoastră. Chiar dacă gândurile continuă, întoarceţiva atenţia la inspir şi la expir.

Somn uşor!

în cazul persoanelor sănătoase. Prin urmare, şoarecii au fost puşi să găsească şi să-şi amintească locaţia unui obiect de pe fundul unei căzi cu apă.

După ce au înotat până au găsit obiectul de pe fundul căzii, au fost puşi să găsească un alt obiect dintr-o altă cadă plină cu apă. Ulterior, a trebuit că ei să se reîntoarcă la primul obiect.

Dacă studiile anterioare arătaseră că şoarecii cu A ­ lzheimer

au avut dificultăţi în acest sens, acum, cei care primiseră doză de cafeină s-au comportat exact că cei sănătoşi.

Consumul de cafea aduce beneficii nu numai bolnavilor de Alzheimer, ci şi celor care sunt predispuşi sau suferă de Parkinson, diabet de tip 2, piatră la vezică biliara, cancer hepatic şi de prostată, ciroză, ajutând ca aceste boli să fie ţinute sub control sau chiar evitate.

Sănătate:

Animalele de casă şi sănătatea

Studiile indică faptul că există o polemică în legătură cu influenţa animalelor de casă asupra sănătăţii posesorilor lor: unii susţin că animalele exercită o influenţa pozitivă asupra tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului, alţii susţin că nu există nicio legătură între posesia unui animal de casă şi starea sănătăţii. Cu toate acestea, mulţi oameni de ştiinţă, în urmă unor studii longitudinale afirmă că animalele de casă ne aduc o influenţa benefică (de exemplu, în Germania, persoanele care aveau un animal se duceau la doctor mai puţin cu 10% decât cei care nu aveau), dar nu ştim exact cum.

La un nivel fundamental, beneficiile de a avea animale par legate de dorinţă oamenilor de a fi în apropierea naturii şi a altor creaturi vii. Zoologul Edward O.Wilson a numit nevoia oamenilor de a beneficia de apropierea şi compania altor specii - ipoteza biofiliei.

Din punct de vedere psihologic, animalele de casă pot reprezenta un soi de „prelungire” a personalităţii noastre. Ne ale-

gem un animal care să ne placă, să rezoneze cu noi şi care, întrun fel să altul, să ne reprezinte.

Animalele sunt şi tovarăşi de viaţă, foarte importanţi pentru persoanele singure. Uneori oamenii sunt atât de captaţi de câinele sau pisica lor, încât uită că sunt animale, că au instincte, dându-le de mâncare ce mănâncă şi ei (chiar dacă le face rău) sau certându-i că se iau la bătaie cu alte animale, rod sau strică obiecte din casă.

Persoanele din mediul urban se află într-o legătură specială cu animalele de casă deoarece ei reprezintă un simbol şi o etapă a vieţii lor.

Când animalele mor, posesorii lor desfăşoară un proces de doliu cam în acelaşi fel în care se întâmplă şi în cazul rudelor/ prietenilor decedaţi, dar la o intensitate mult mai mică: sunt îndureraţi, se gândesc la momentele petrecute cu animalul respectiv, le este dor de el şi realizează cât de mult le-a influenţat viaţa, deoarece pentru o vreme, acel animal a făcut parte din personalitatea lui, l-a reprezentat.

Tradiţii româneşti

SE PT EM B R IE

20

Denumirile populare ale lunii Septembrie: răpciune, răpciuni, vinimeriu, v ­ iniceriu, ­viniţel (luna vinului; începe culesul şi ­stoarcerea strugurilor pentru vin) Sfaturi generale: „Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13.

Sămănaţi încă varza nemţească, spanac, morcovi, răsădiţi salata de iarnă; adunaţi seminţele coapte de prin grădini; culegeţi castraveţii copţi. Tăiaţi colţurile de pe pomi. În luna aceasta se începe culesul poamelor. Soiurile iernatice se culeg cu mâna

şi se împărţesc în clase după mărime şi frumseţă, ca să aibă un preţ mai bun. Înainte de a le aşeza în pivniţă, se întind la soare, ca să iese umezeala din ele.

Fă gropile pentru altoii ce voieşti a-i sădi mai târziu în toamnă. Răreşte frunza de pe pomii pitici şi cei puşi în şir des, ca razele soarelui să-i poată străbate. Seamănă bucate tomnatice. Nu fi

„O trecut Sântămărie, leapadă şi pălărie!”

Timeea Opreanu Cluj Napoca Ziua de Sfânta Maria Mică marchează, în calendarul arhaic, sfârşitul verii. În data de 8 septembrie rândunelele îşi iau deja zborul spre ţările calde, iar insectele şi reptilele încep să se ascundă în pământ ceea ce înseamnă că e timpul lucrărilor agricole de toamnă.

La această dată, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În unele zone ale ţării, femeile care îşi doresc copii, se duc la Biserică şi se roagă la icoana Fecioarei Maria. Chiar şi femeile însărcinate fac acest lucru, pentru ca Maica ­Domnului să le ajute să nască uşor.

De ziua Fecioarei, creştinii aprind o candelă care arde întreaga zi. În perioada dintre Sfânta ­Maria Mare şi Sfânta Maria

Mică încă se mai pot culege ierburile şi florile care ar fi bune de leac. În această zi nu se lucrează.

După această dată se încep muncile agricole: semănatul grâului, secarei şi al orzului; culesul viilor; bătutul nucilor, pentru că se spune că aşa la anul fac din nou rod; jupuirea cojii de pe ulmi (ce va fi folosită primăvara la legatul viţei de vie).

Se organizează diferite târguri şi iarmaroace.

Se zice că după Sfânta ­Marie Mică vremea începe să se strice, anunţând capriciile toamnei, iar frigul îşi face tiptil simţită prezenţa, de altfel există şi vorba: „O trecut Sântămarie, leapădă şi pălărie!” - adic pălăriile se agaţă în cui, fiind înlocuite, desigur, de căciuli. În ziua de Sfânta Marie Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor.

Se mai zice că femeile care îşi doresc prunci e musai să meargă în ziua de sărbătoare la biserică şi să se roage din tot sufletul, precum au făcut-

o Ioachim şi Ana. La fel şi femeile deja însărcinate deoarece Maica Domnului le va ajuta să aibă naştere uşoară. În această zi este dezlegare la peşte, astfel că multe gospodine urmează tradiţia şi pregătesc mâncăruri exclusiv pe bază de peşte.

Fecioara Maria este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, invocată şi astăzi de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântătoare pentru vindecarea bolilor etc. În popor i se mai spune Ziua Crucii şi este considerată dată ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Bătrânii spun că de Ziua ­Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, reptilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. În lumea satelor încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişurile subterane (unde vor hiberna până în primăvara următoare), se strang mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.

Păsările încep să plece în stoluri spre alte ţări, anunţând venirea toamnei. Florile încep să se ofilească iar cele care se mai păstrează proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, măghiranul, mătrăguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheţele şi sunt duse la biserică pentru fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele sfinţite se păstrează în casă, la icoane, fiind

folosite la nevoie în vindecarea unor boli.

Ziua Crucii se bucură şi de alte semnificaţii. În zonele viticole, marchează începutul culegerii viilor, fiind numită şi Cârstovul viilor. În unele locuri, mai există încă obiceiul de a chema preotul pentru sfinţirea locului unde se vor aşeza butoaiele cu vin. În credinţa poporului român, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg niciodată, fiind lăsaţi prinos lui Dumnezeu şi păsărilor cerului, aceştia fiind numiţi „Strugurii lui D­umnezeu”. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică. În satele din Transilvania, obiceiul poartă numele Suretiu.

Tot în această zi, se bat nucii

zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Pe la capătul lunei se ia mierea de la stupi. De sunt încă flori nu te grăbi, ca albinele să poată încă aduna. Livezile prăjite de arşiţa soarelui, pe unde vezi ca a secat colţul ierbii, le seamănă cu sămânţă de iarbă şi flori de fân.”

Prevestiri de timp: • Răpciune cald, Brumărel rece şi umed. şi se recoltează din padure rămurele de alun. În tradiţia populară, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcţii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capătă calităţi miraculoase. Fântânarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane iar alţi oameni pentru detectarea comorilor ascunse. În Ziua Crucii nu se lucrează pe câmp sau în casă, pentru a nu atrage primejdiile şi nu se consumă alimente sau sâmburii care au forma unei cruci (usturoi, prune, nuci).

Se spune că Ziua Crucii aduce leac şi pentru pomii neroditori. Oamenii atârnă în ramurile pomilor fără de rod viţe de castraveţi, curpeni de pepene şi cruci de busuioc sfinţit crezând că, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare.

Acum se fac şi prognozări meteorologice: • dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă • dacă cocorii încep să plece, timpul se va răci în curând • dacă ciorile încep să chirăie, va cădea bruma Fiind mare sărbătoare, de Ziua

• Tunetul din septembrie vesteşte neauă multă în Faur şi an mănos.

• Ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că şi iarna se va pune iute.

• Vântul de septembrie e vânt bogat.

• Dacă înfloresc scaieţii în septembrie, atunci va fi toamnă frumoasă.

Crucii se împart pomeni pentru cei trecuţi pe tărâmul celălalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roşu la toartă, se toarnă apă rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se aşează un colac sau un covrig. Pomana este oferită mai ales copiilor şi nevoiaşilor, alături de o lumânare şi un cuvânt bun.

Bucătăria de acasă

Salată de vinete cu maioneză Ingrediente: • 6 vinete medii • 1 ceapă medie • 200 ml ulei • 1 gălbenuş de ou • 1 lingură zeamă de lămâie • 1 linguriţă muştar • sare • piper Mod de preparare Puneţi vinetele la copt pe grătar sau plită. Învârtiţi-le pe toate părţile, până când sunt moi iar pieliţa de la suprafaţă este arsă. Lăsaţi vinetele să se

răcească 5 minute. Despicaţi cu o lingură vinetele şi scoateţi miezul într-o sită deasă.

Lăsaţi la scurs 15 minute până când uleiurile amare sunt eliminate.

Nu lăsaţi vinetele în coajă sau la scurs prea mult deoarece se vor oxida!

Curăţaţi şi tocaţi ceapa. Puneţi într-un blender gălbenuşul de ou, uleiul, muştarul, zeama de lămâie şi ceapa tocată. Mixaţi până când obţineţi o maioneză. Asezonaţi cu sare şi piper.

Dacă nu aveţi sau nu doriţi să folosiţi blenderul, puteţi face o maioneză clasică (din aceleaşi cantităţi) pe care să o amestecaţi cu ceapa tocată fin.

Tocaţi vinetele cu un tocător de lemn sau plastic până când obţineţi o pastă fină. Nu folosiţi obiecte metalice sau roboţi de bucătărie, deoarece vor toca şi seminţele care vor da un gust amărui. Amestecaţi vinetele cu maioneză. Asezonaţi cu sare şi piper. Introduceţi la rece până la servire pentru a se amesteca aromele.

Salata de vinete cu maioneză se serveşte tartinată pe felii de pâine, cu ceapă verde şi roşii, sau se pot umple cu ea roşii, ardei, castraveţi etc.

Piept de curcan cu gutui şi struguri Ingrediente: • 1 bucată piept de curcan • 1 gutuie şi jumătate • 1 mână de struguri albi, mari • 2 rădăcini mari de pătrunjel • zeama de la o lămâie • 1 linguriţă seminţe de coriandru • 50 g unt • 4 linguri de ulei

Ingrediente • 300 g kiwi • 2 mandarine • 200 g struguri negri • 200 g struguri albi • 2 mere roşii • 200 g ananas din compot • 200 ml zeamă de lămâie • 200 ml vermut • 8 frunzuliţe mentă pentru decor

• 4-5 căţei de usturoi • 1 lingură de miere de albine Mod de preparare Rădăcinile de pătrunjel se curăţă şi se taie, căţeii de usturoi se zdrobesc şi se pun într-o tavă cu 2 linguri de ulei. Deasupra se pune pietul de curcan spălat şi curăţat, uns cu alte 2 linguri de ulei şi zeama de

lămâie.

Se adaugă 2 căni de apă, se acoperă cu folie de aluminiu şi se dă la cuptor pentru o oră. Între timp curăţăm gutuile şi le tăiem felii. Într-o tigaie încinsă punem seminţele de coriandru, untul şi călim gutuile până se înmoaie. La sfârşit adăugăm şi strugurii şi un praf de sare.

Scoatem curcanul din cuptor, înlăturăm folia de aluminiu şi aruncăm usturoiul.

Amestecăm o lingură din zeama din tavă cu mierea.

Punem gutuile şi strugurii căliţi în tavă şi stropim totul cu miere. Mai lasam în cuptor încă vreo 30 de minute.

Eu am făcut şi o garnitură de cartofi cu pătrunjel şi usturoi. Combinaţia obţinută este foarte interesantă la gust şi foarte bună.

Salată de fructe Fructele de kiwi şi mandarinele se curăţă de coajă şi se taie rondele, respectiv cubuleţe, în funcţie de forma pre-

ferată de fiecare. Strugurii se spală, iar boabele se rup de pe ciorchine. Merele se spală şi ele şi se taie cubuleţe.

Toate fructele se pun într-un castron mai mare alături de ananasul din compot, după care se stropesc cu zeama de lămâie şi vermut, pentru aspect şi gust.

Compoziţia se împarte în patru părţi egale şi se pune în patru cupe de îngheţată. Fiecare cupă se ornează cu câte 2 frunzuliţe de mentă proaspătă (dacă nu aveţi, o puteţi înlocui cu coajă de mandarină tăiată în formă de spirală). În cazul în care mai aveţi şi alte fructe preferate, le puteţi adăuga şi pe acestea salatei.

Poftă bună!

Reţete trimise de Mihaela Ştirb din Sighetul Marmaţiei

Calendarul ortodox - septembrie 2011

21

Terapia verde

22

Emblemă a toamnei, alături de gutui, strugurele este, pe bună dreptate, unul dintre cele mai studiate fructe de către cercetători. Asta pentru că de-a lungul timpului i s-au descoperit nenumărate virtuţi terapeutice, de la capacitatea de a menţine sănătatea vaselor de sânge şi a inimii până la proprietatea de a păstra tinere ţesuturile. De altfel, strugurii au fost folosiţi pentru frumuseţe şi pentru prelungirea tinereţii de pe vremea ­Cleopatrei şi Elenei din Troia.

Iată de ce aceste fructe sunt adevăraţi aliaţi ai sănătăţii şi ai longevităţii.

Cei mai importanţi nutrienţi din compoziţia strugurilor sunt vitaminele A, C, B6 şi B9 şi mineralele esenţiale precum potasiul, calciul, fierul, fosforul, magneziul şi seleniul. De asemenea, aceste fructe se remarcă prin categoria variată de antioxidanţi din compoziţie, dintre care cele mai importante sunt delfinidina şi resveratrolul, care neutralizează efectul radicalilor liberi şi care previn oxidarea celulară, principala cauză a îmbătrânirii premature.

Strugurii fac parte din categoria celor mai nutritive fructe.

Valoarea lor nutriţională îi clasează printre cele mai complete alimente. Conţin săruri minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu, iod, mangan, siliciu), vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C), acizi graşi (malic, tartric, succinic), taninuri, flavonoide, resveratrol, materii răşinoase şi multe zaharuri.

Pentru a beneficia de toate aceste principii bioactive sunt recomandate curele cu struguri (unul-două kilograme

de struguri pe zi, două zile pe săptămână, timp de o lună).

Atenţie, cele două zile nu se va mai mânca nimic altceva decât struguri!

Deoarece au un conţinut ridicat de zaharuri (20 g glucide/100g), consumul de struguri sau de suc de struguri nu este recomandat persoanelor cu diabet zaharat şi persoanelor obeze. În aceste cazuri, consumul de struguri trebuie limitat cantitativ: în funcţie de hidraţii de carbon (la persoanele cu diabet) sau maximum 150 g de struguri pe zi, o zi pe săptămână (în cazul persoanelor obeze).

Mustul, obţinut prin prelucrarea primară a strugurilor ajunşi la maturitate, are o valoare nutritivă foarte ridicată, de aceea fiind denumit lapte vegetal. Această băutură se recomandă în: anemie, convalescenţă, tulburări digestive, gastrite, enterite, acidoză, afecţiuni hepatobiliare, hipercolesterolemie, reumatism, insuficienţă cardiacă, dermatoze şi în acnee.

Pentru a beneficia la maximum de proprietăţile terapeutice ale strugurilor, specialiştii recomandă consumul fructului întreg, cu tot cu coajă şi cu seminţe. Mai ales în cazul strugurilor roşii, în coajă se ascunde cea mai mare concentraţie de antioxidanţi din tot fructul.

Paradoxul francez Deşi conţine alcool şi se recomandă consumul cu moderaţie, vinul, mai ales cel fără aditivi şi fără sulfiţi, este considerat un real medicament pentru menţinerea în formă a vaselor de sânge.

Mărturie în acest sens sunt francezii care, deşi consumă din belşug mâncăruri cu grăsimi saturate, au o prevalenţă foarte scăzută a bolilor cardiovasculare. Explicaţia este că ei sunt, în acelaşi timp, şi cei mai mari consumatori de vin ai ­Europei. La acest capitol, românii stau destul de prost, noi consumând cu 25% mai puţin vin decât media europeană. Aceasta ar putea fi o explicaţie a faptului că ne situăm pe locul al doilea la nivel european la prevalenţa bolilor cardiovasculare.

Oamenii de ştiinţă au încercat să demonstreze prin studii clinice de ce vinul reduce nivelul colesterolului din sânge şi de ce protejează de afecţiunile cardiovasculare. Rezultatele sunt surprinzătoare, consumul a două pahare cu vin roşu pe zi în cazul femeilor şi a trei pahare în cazul bărbaţilor, reducând cu 30 la sută riscul de infarct. Unii specialişti susţin că însuşi etanolul (alcoolul) oferă protecţie cardiovasculară şi că orice tip de alcool are acest efect. Deşi polemica există încă între cercetători, se pare că oamenii de ştiinţă francezi de la Inserm d’Angers au descoperit ex-

Vinul vechi şi galbena gutuie plicaţia exactă a beneficiilor oferite de struguri şi de vinul roşu asupra sistemului cardiovascular.

Femeile trebuie să consume mai puţin vin decât bărbaţii, deoarece metabolizează mai greu alcoolul Taninurile acţionează similar estrogenilor Misterul beneficiilor pe care atât strugurii, cât şi vinul le au asupra organismului este reprezentat de polifenolii, mai exact de taninurile, pe care coaja şi pulpa fructului îi conţin din belşug. Ei menţin dilatarea vaselor sanguine astfel încât acestea nu se blochează

tea, deoarece strugurii oferă şi protecţie împotriva diabetului zaharat de tip II, un risc major pentru aceste persoane.

De fapt, vinul roşu stimulează producţia de insulină, reglând nivelul glicemiei.

Vinul este o sursă relativ bună de antioxidanţi, 750 ml de vin roşu conţinând aproximativ 10 mg de resveratrol. Însă necesarul zilnic de resveratrol este de 20 mg, de aceea, specialiştii recomandă suplimentarea aportului de antioxidanţi prin consumul de fructe şi de legume proaspete (închise la culoare) şi de oleaginoase (în special de arahide).

prin acumularea de grăsimi pe pereţii lor. Acţiunea lor este asemănătoare cu cea a estrogenului, cunoscut fiind faptul că un nivel crescut al acestui hormon în organism le oferă femeilor protecţie împotriva bolilor de inimă. Prezenţa estrogenului în corp determină eliberarea monoxidului de azot, un gaz cu efect dilatator şi care fluidizează sângele, împiedicând formarea cheagurilor. Mai precis, moleculele de estrogen se fixează de receptorii RE alpha. La fel se fixează şi polifenolii din vin, cu precădere provinolul, un extract din vinul roşu, declanşând exact aceleaşi reacţii în organism precum estrogenul, explică specialiştii francezi.

Fiindcă au un conţinut caloric crescut, strugurii nu sunt recomandaţi persoanelor supraponderale sau obeze decât în cazul în care se renunţă la consumul altor alimente hipercalorice. Aşadar, dacă nu se depăşeşte numărul de calorii recomandat pentru o zi, se pot include în alimentaţie şi strugurii, cu condiţia să fie consumaţi cu tot cu sâmburi şi cu coajă, bogaţi în substanţe nutritive. Mai mult, unii specialişti consideră că aceste fructe chiar nu ar trebui să lipsească din dieta persoanelor care au probleme cu greuta-

Consumând cantităţi moderate de vin roşu zilnic, sângele se fluidizează şi astfel este împiedicată agregarea plachetelor şi formarea cheagurilor.

Afecţiunile cardiovasculare - prin substanţele pe care le conţin, strugurii cresc nivelul de nitric oxide din sânge, cu rolul de a preveni formarea blocajelor pe artere, reducând astfel riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. În plus, pterostilbenele din struguri împiedică oxidarea colesterolului rău (LDL) şi reduc nivelul colesterolului total.

Tulburările digestive - datorită conţinutului de acizi organici, de zahăr şi de celuloză, strugurii sunt recunoscuţi ca fiind unul dintre fructele cu cel mai puternic efect laxativ. În plus, consumând frecvent struguri, ne tonifiem stomacul şi intestinele şi stimulăm

digestia.

Afecţiunile renale - strugurii reduc nivelul acidului uric din sânge, scutind astfel rinichii de eforturi suplimentare.

Maladia Alzheimer - resveratrolul, antioxidantul-vedetă din compoziţia strugurilor, este eficient atât în prevenirea maladiei Alzheimer, cât şi în încetinirea progresiei ei în cazul celor care suferă deja de această boală. ­Resveratrolul reduce nivelul peptidelor beta-amiloidale, responsabile pentru degenerarea ţesuturilor cerebrale.

Bolile oculare - flavonoidele din struguri au, printre altele, capacitatea de a menţine sănătatea oculară şi de a încetini procesele care duc la scăderea acuităţii vizuale (degenerescenţă maculară şi cataractă). În plus, conţinutul bogat în vitamina A recomandă aceste fructe pentru menţinerea vederii agere.

Infecţiile - strugurii roşii conţin substanţe cu efect puternic antibacterian, putând combate chiar şi infecţiile virale.

Studiile au arătat că aceştia ar putea fi folosiţi cu succes împreună cu tratamentul alopat pentru tratarea herpesului.

De asemenea, curele de struguri sunt eficiente în scurtarea duratei unei viroze, spun specialiştii.

Cancerul - tot mai multe studii recente pun accentul pe rolul resveratrolului în prevenirea şi în combaterea cancerului. Pe lângă efectul antiinflamator, această substanţă stimulează imunitatea, pe de o parte, iar pe de alta, face parte din angrenajul care participă la distrugerea celulelor canceroase, atunci când acestea încep să se dezvolte şi împiedică proliferarea lor.

Potrivit specialiştilor, strugurii, mai ales cei roşii, sunt eficienţi împotriva cancerului colorectal şi mamar.

Deoarece conţin triptofan, un precursor al serotoninei, strugurii sunt indicaţi pentru combaterea stărilor depresive specifice toamnei.

Vinul vechi Un vin de calitate din punct de vedere nutriţional şi al siguranţei alimentare înseamnă un produs obţinut prin fermentarea naturală a mustului ravac, de struguri nobili, cu tărie alcoolică superioară (cele de 11 grade v/v alcool etilic), cu o cantitate cât mai scăzută de alcool metilic şi de alte substanţe nedorite, cu un nivel al contaminanţilor fizico-chimici cât mai scă-

zut (metale grele, reziduuri de pesticide, îngrăşăminte chimice etc.), cu o cantitate minimă de amine biogene (de exemplu histamina) şi, pe cât posibil, lipsit de substanţe conservante, cum sunt sulfiţii.

Un vin cu adevărat bun este cel învechit în mod natural, în baricuri de stejar, îmbuteliat în butelii de sticlă cu pigment de fotoprotecţie şi acoperit cu dopuri speciale din materiale naturale. Histamina din unele vinuri are efect constrictor la nivelul musculaturii bronşice netede, provocând bronhoconstricţie, stimulând secreţia gastrică şi mediind reacţiile inflamatorii şi alergice.

Gutuia Comparativ cu alte fructe, gutuile îşi păstrează proprietăţile terapeutice chiar şi prin preparare termică. Aşadar, vă puteţi bucura mult timp de gustul lor bun, dar şi de proprietăţile acestora fie că le veţi consuma ca atare, fie că le preparaţi sub formă de compot, dulceaţă.

Gutuile au proprietăţi antiinflamatorii, astringente, analgezice, emoliente, tonice, digestive, diuretice. Pentru că sunt bogate în vitamine şi minerale, gutuile întăresc sistemul imunitar şi, astfel, previn răcelile de toamnă, cauzate de fluctuaţiile de temperatură.

Se recomandă gutuile persoanelor care vor să slăbească.

Iată care sunt motivele. În primul rând, gutuile sunt bogate în fibre alimentare, împiedicând asimilarea grăsimilor.

Al doilea motiv: gutuile au proprietăţi depurative şi diuretice, contribuind la eliminarea toxinelor şi a kilogramelor în plus. Consumul frecvent de gutui reduce nivelul de colesterol rău, care pune sănătatea inimii în pericol. Iar potasiul pe care îl găsim în aceste fructe ajută la prevenirea bolilor de inimă.

Gutui (100 g) ● calorii 25 ● hidraţi de carbon 6g ● fibre 6 g ● calciu 14 mg ● magneziu 6 mg ● potasiu 200 mg ● vitamina C 13 mg Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Asistent medical stomatologie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de munca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii

civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258 INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări < Eşti de profesie jurnalist?

Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele sociopolitice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia­­@ rocketmail.com < Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o fotografie, pe adresa de e-mail: ­i nternationaltrustmedia@ rocketmail.com <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din ­Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662 < Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual

23

schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 19900 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com

Cauţi de muncă?

MATRIMONIALE

Te simţi singur(ă)?

VÂNZĂRI

< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - ­Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992 < Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja.

Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820 < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. < Vând teren 485 mp. suprafaţă, front stradal 25 m, intravilan, cu toate utilităţile, zona BOD, Braşov, România.

Preţ 8000 euro negociabil.

Telefon: 0040 785 857101, E-mail: ­istrate100@yahoo. com < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 35 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc

www.occidentul-romanesc.com

Oferi un loc de muncă?

Doreşti să închiriezi, să vinzi sau să cumperi?

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentulromanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00– 19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Traian Băsescu, în prima să vizită în mandatul lui Obama Traian Băsescu, preşedintele României­, se va află la Washington, în data de 13 septembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii, informează Administraţia Prezidenţială.

Aceasta este prima vizită a lui Traian Băsescu la ­Washington în mandatul lui Barack ­Obama. Preşedintele Băsescu a mai fost în vizită în SUA de două ori, în 2005 şi 2006, în perioada mandatului fostului preşedinte George W. Bush

care, la rândul sau, a venit în România. Şeful statului se va întâlni cu vicepreşedintele american, Joe Biden. O întâlnire a lui Traian Băsescu cu preşedintele Barack Obama nu a fost însă confirmată de Administraţia Prezidenţială, fiind pusă sub semnul întrebării. În luna iulie anul acesta, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că ambasada lucrează la o întâlnire între preşedintele Traian Băsescu şi omologul sau american, Barack Obama,

precizând că aceasta va avea loc „când va fi momentul potrivit”. „Treaba mea este să fac ca acest lucru să se întâmple.

Sunt amândoi oameni ocupaţi, au agende încărcate şi când va fi momentul potrivit, va avea loc întâlnirea”, a declarat atunci ambasadorul Mark Gitenstein.

Perspectivele unei întâlniri între cei doi şefi de stat păreau însă mult mai favorabile comparativ cu doi ani în urmă, când ambasadorul SUA la ­Bucureşti declară că „este puţin probabil ca până la alegerile prezidenţiale din România să existe o întâlnire între preşedintele Traian ­Băsescu şi Barack Obama, care momentan se concentrează aproape exclusiv pe probleme interne”.

Sursa: ziare.com

Asociaţia Carpatia, simbol al ­integrării românilor în societatea spaniolă O nouă organizaţie a prins viaţă în comunitatea românească din Villarejo de Salvanés, Provincia Madrid, duminică, 11 septembrie 2011.

Evenimentul a început în jurul orei 10 în incinta Casei de Cultură din oraş, cu o slujbă religioasă realizată de către Parohia Sfântul Ioan de la Prislop, susţinută de părintele paroh, Sebastian Hart. După slujba religioasă la care au participat sute de români rezidenţi în Villarejo de Salvanés şi împrejurimi, cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să viziteze în jurul orei 13, o expoziţie de costume populare româneşti şi să participe la inaugurarea Asociaţiei Carpatia. Prin grija asociaţiilor româneşti cu tradiţie şi cunoscute ca model de urmat în comunităţile românilor din Spania (Asociaţia Femeia, Asociaţia Tricolor sau Asociaţia Românilor din Provincia Cuenca) şi a celor care au dat viaţă acestor organizaţii, Violeta Vartic, Vasilica Ştir sau Rodica Iozan, s-a înfiinţat Asociaţia Carpatia a cărei preşedintă este Marilena Giurcă.

Alături de aceasta, alte tinere românce: Lavinia ­Toancă, Ioana Cocian, Camelia

­ orumb, Lucreţia Motogua, P Camelia Mihai, s-au implicat în crearea acestei organizaţii care are ca scop păstrarea limbii române, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare precum şi întegrarea românilor din Villarejo de Salvanés cât mai bine în societatea spaniolă.

La eveniment au participat invitaţi din diverse zone şi domenii astfel că, printre aceştia am remarcat prezenţa lui Ionuţ Neagu din partea Ambasadei României în Spania, primarul oraşului Villarejo de Salvanés ­Marco ­Antonio Ayuso, ­Rafael ­Barcala ­Gómez- preşedintele

­ ancomunidad IntermuniciM pal de Servicios Sociales del Sudeste de la Comunidad de Madrid (­MISECAM), Ruth Sánchez – din partea departamentului cultural şi mulţi alţii. Într-o atmosferă relaxată, români şi spanioli au gustat din produsele tradiţionale româneşti, au admirat costumele populare, au schimbat păreri.

Un alt eveniment care marchează stabilitatea românilor, relaţiile strânse dintre comunităţile spaniole şi române şi respectul reciproc dintre acestea. *** Redacţia Occidentul Românesc

24 “¿Nos dijeron la ­v erdad sobre el 11 de septiembre...?”

Diez años después de los atentados del 11-S, las teorías sobre distintos tipos de conspiración, que acusan de la tragedia a agentes israelíes o al propio Gobierno estadounidense, siguen desafiando a la versión oficial de los hechos.

Un gran número de personas aún continúa creyendo que la organización terrorista Al Qaeda no fue la responsable ­ de los ataques lanzados con aviones de línea secuestrados contra las Torres Gemelas de Nueva York y el Pentágono en ­Washington, que dejaron unos 3.000 muertos.

Las teorías más osadas de complot afirman que elementos dentro de la administración del por entonces presidente estadounidense, George W. Bush, utilizaron explosivos colocados en forma previa y misiles para volar los edificios del World Trade Center y el Pentágono.

Otra versión más edulcorada argumenta que el Gobierno no llevó a cabo los ataques, pero que sabía de antemano que podrían tener lugar y no los impidió.

En ambos casos, el razonamiento es que la administración Bush quería justificar las invasiones de Irak y Afganistán, así como el recorte de las libertades civiles a nivel doméstico.

Una variante de estas teorías involucra a Israel en la preparación de los atentados con el objetivo de incitar a Estados Unidos a atacar al mundo musulmán.

Si bien pueden aparecer únicamente como producto de la imaginación, lo cierto es que mucha más gente de la que se podría pensar desconfía de la versión oficial de los hechos.

En 2006, una encuesta de Scripps Howard halló que un 36% de los estadounidenses creía en algún tipo de conspiración gubernamental.

La teoría de la conspiración ha logrado mucho apoyo en

el mundo árabe, así como en Francia, donde el libro “L’Effroyable impostura” (“La gran impostura”) vendió 200.000 copias poco después del 11 de septiembre de 2001.

Los expertos afirman que esas cifras probablemente han cambiado poco en Estados ­Unidos, donde el movimiento que apoya la hipótesis de una conspiración está vivo y coleando.

Grupos como los “Scholars for 9/11 Truth and Justice” (“Eruditos para la Verdad y la Justicia sobre el 11 de septiembre”) o “Architects and Engineers for 9/11 Truth” (“Arquitectos e Ingenieros para la Verdad sobre el 11 de septiembr”’) se ven a sí mismos como investigadores serios.

Los verdaderos chiflados son aquellos que creen la versión oficial sobre las Torres ­Gemelas y el Pentágono, dice David Ray Griffin, autor de “The New Pearl Harbor” (“El nuevo Pearl Harbor”) y “Cognitive Infiltration” (“Infiltración Cognoscitiva”).

“Si definimos los milagros como una violación de principios científicos, en particular los principios de la física y la química, hay cerca de una docena de milagros en la historia oficial”, indicó Griffin a la radio californiana KPFA. Un inventario de las principales teorías conspirativas puede encontrarse en “Loose ­Change”, un documental casero visto unas 125 millones de veces

De tu interés en Google vídeos y unas 30 millones de veces en YouTube, según su director Dylan Avery.

El documental incluye nuevos montajes y entrevistas que abarcan todas las leyendas urbanas acerca del 11 de septiembre.

Entre ellas pueden enumerarse: las Torres Gemelas no se habrían caído sólo por el impacto de los aviones, la sorprendentemente rápida caída de la torre 7 del World Trade Center, que no fue impactada por ningún avión, tiene todas las marcas de una demolición profesional; un misil estadounidense, y no el vuelo 77 de American Airlines, impactó en el Pentágono.

De hecho, Estados Unidos ha sido históricamente tierra fértil para las teorías conspirativas.

En ese mundo “paralelo”, John F. Kennedy fue asesinado por la CIA (Agencia Central de Investigaciones) o exiliados cubanos, las fotos de la llegada del hombre a la Luna fueron tomadas en un estudio y el Gobierno estadounidense ocultó evidencia sobre platos voladores.

El agregado más reciente a esa “otra historia” es el movimiento que clama que Barack ­Obama no nació en suelo estadounidense y que por lo tanto es un presidente ilegítimo.

De todos modos, la gran mayoría de la gente cree que Al Qaeda lanzó un ataque sorpresa el 11 de septiembre de 2001.

En ese marco, existe un movimiento opuesto a la teoría conspirativa, con sitios en internet como: www.debunking911. com y www.­screwloosechange. blogspot.com, que aseguran rebatir cada una de las afirmaciones incluidas en el documental sobre los complots.

Para Kathy Olmsted, profesora de historia de la Universidad de California Davis, es comprensible que mucha gente no crea en el gobierno.

Después de todo, la administración Bush utilizó mucha energía promoviendo sus propias falsas teorías conspirativas sobre Sadam Hussein, perjurando que el líder iraquí poseía armas de destrucción masiva e insinuando que estaba vinculado a los ataques del 11 de septiembre.

“La administración Bush tergiversó la verdad, o incluso directamente mintió durante la guerra de Irak. Entonces la gente se pregunta ‘¿Nos dijeron la verdad sobre el 11 de septiembre?’”, explica Olmsted.

Mircea Fluieraş - Málaga

PROGRAMACIÓN MES DE ­SEPTIEMBRE / 2011 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

“Conoce Madrid”: Visita infantil a la Estación de metro de Chamberí. Previa 02/09/2011 11:30 inscripción.

06/09/2011 12.30 – 13:30 Sesión informativa para la actividad de Pilates (cesión de espacio).

“Rumania ¿hacia dónde?” - Encuentro de reflexión: Impresiones de los ruma07/09/2011 18:00 nos y los españoles que han visitado este país durante el verano.

10/09/2011 11:00 Taller jurídico: “La nueva moratoria”.

“El CEPI colabora”: Participación del CEPI en la inauguración de la AsociPendiente por ación Hispano-Rumana Carpatia de Villarejo de Salvanes. Participamos con 11/09/2011 confirmar una exposición de artesanía rumana. Con la colaboración de la artesana Elena Serb.

12/09/2011 12:00 Presentación de los nuevos cursos 2011/2012.

“Zboara acasa!” (“¡Vuela a tu casa!”) - Sorteo del ganador del mes de agosto 12/09/2011 18:00 de los premios otorgados por el periódico rumano “Occidentul Romanesc” y patrocinados por la compañía aérea Blue Air. 14/09/2011 17:30 Taller de Empleo: “Bolsas de trabajo a través de Internet”.

“El Thyssen sale a la calle”: Charla sobre la Exposición temporal de Antonio 15/09/2011 18:00 López.

Casting para el grupo de folklore de niños. A cargo de la cantante Gabriela 17/09/2011 11:30 Tone.

“El Thyssen sale a la calle”: Visita a la exposición temporal de Antonio López.

18/09/2011 17:30 Previa inscripción.

21/09/2011 17:30 Taller de Empleo: “Cómo realizar un buen currículo”. “¿Quieres ser voluntario? El CEPI es tu oportunidad!”. Reunión con los 21/09/2011 18:00 voluntarios del CEPI para concretar detalles de los cursos que van a impartir y campaña para intentar atraer a más voluntarios.

27/09/2011 18:00 – 20:00 Forum/Afinsa. Cesión de espacio.

Pendiente Pendiente por Mesa de encuentro con los representantes del Ayuntamiento de Coslada. por confirmar confirmar

DÍAS

HORARIOS

Lunes y miércoles

16:00 - 18:30

Lunes y miércoles

16:30 -18:00

Lunes Jueves Martes, miércoles y viernes Martes y jueves Lunes y miércoles Lunes y martes Miércoles y jueves Lunes a sábados Lunes a sábados

ACTIVIDADES PERMANENTES Taller infantil y juvenil de deportes Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso)

18:00 - 20:00

Atención jurídica individual (con cita previa)

11:00 - 13:00

Atención jurídica individual (con cita previa)

17:00 – 18:30 11:00 – 13:00 10:00 – 12:00 16:00 – 18:00 Consultar horario del centro Consultar horario del centro

Previa inscripción

Previa inscripción

Previa inscripción

Previa inscripción

Previa inscripción Lunes Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Sábados Sábados Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción

Previa inscripción 17:00 – 19:00 Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción 17:30 – 19:00 11:30 – 13:30 Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción Previa inscripción

Taller jurídico (actividad grupal) Atención psicológica individual (con cita previa) Orientación laboral individual Orientación laboral individual Acceso gratuito a Internet Acceso gratuita a la Biblioteca Curso de informática (nivel inicial I) Curso de informática (nivel inicial II) Curso de informática (nivel medio I) Curso de informática (nivel medio II) Curso de Internet Taller “Lengua y Cultura” (para jóvenes entre 14 y 18 años) Curso de Rumano (nivel inicial) Curso de Español I (nivel inicial) Curso de Español I (nivel medio) Curso de Español II (nivel inicial) Curso de Español II (nivel medio) Encuentro de Mujeres Taller infantil de dibujo Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates). Cesión de espacio.

Francés Tardes de cine Taller infantil de folklore rumano Rumano avanzado (Conversación) Clases de rumano para niños rumanos Español avanzado (Conversación) Inglés para principiantes Curso de pintura para adultos

Nota: Todas las actividades son gratuitas.

Program: Horario de atención al público:

De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.