Occidentul romanesc 09

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Noiembrie, 2011

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Nr. 9/2011

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

­P UTE R E A D E A ­R ĂZBATE

„Într-un stat civilizat care investeşte în primul rând în sănătate şi educaţie, integrarea ­persoanelor cu ­handicap nu reprezintă doar sarcina statului ci şi a întregii societăţi şi a tuturor membrilor, ­reprezentanţilor şi instituţiilor acesteia...”

O primă întâlnire a noului ambasador al României în Spania cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti „Temele care au dominat ­dialogul ambasadorului Ion Vîlcu cu participanţii au fost...”

Pagina 04

Spania cere Greciei să ­organizeze referendum

„Secretarul de stat ­spaniol pentru UE, Diego Lopez ­Garrido, a declarat că ­Grecia trebuie „să-şi îndeplinească angajamentele” cu privire...”

Pagina 08 Europa este cea care ­trebuie să rezolve ­problema datoriei europene

Asociaţia Hispano-Română din Provincia Cuenca şi Occidentul Românesc în Campania umanitară „Strigăt de disperare”

„Noi credem că Europa are toată înţelepciunea şi ­capacitatea pentru a ­rezolva această ­problemă a ­datoriei”, a declarat ­preşedintele celei de-a doua...”

Pagina 14

Ce ne împiedică să ­spunem NU?

„Acceptăm lucruri, prin ­neputinţa noastră de a ­spune nu, contrar a­şteptărilor, ­nevoilor, ­dorinţelor, ­intereselor şi chiar peste ­resursele şi ­disponibilitatea noastră de...”

Pagina 16 Avocatul răspunde „Departamentul ­p entru ­C etăţenie din cadrul ­Ministerului de ­Justiţie va ­decide cu privire la ­acordarea cetăţeniei s­ paniole...”

Pagina 12-13

Pagina 17 Sfârşit de toamnă

„Despre hrean se presupune că este mai bogat în vitamina C, decât restul de legume. Şi cum această vitamină stimulează sistemul imunitar, hreanul devine aliatul tău împotriva...”

Pagina 20 Datini şi obiceiuri în luna lui Brumar

„Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă...”

Pagina 22

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza ­Diaconescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Ambasada României în ­Spania, este prezentă şi pe F ­ acebook Facebook este un site, o reţea socială online unde poţi întâlni oameni care au aceleaşi interese ca şi tine. Facebook te ajută să comunici şi să faci schimb de informaţii cu alte persoane din viaţa ta.

De curând, şi Ambasada ­României în Spania, şi-a deschis cont pe acest site de socializare. Dacă vă deschideţi cont pe Facebook, puteţi căuta: Ambasada Madrid şi puteţi comunica cu aceasta online. Prin mesajul de întâmpinare: „Bun găsit tuturor şi bine aţi venit pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Madrid! Este o nouă formă de a ne apropia, aşa că vă aşteptăm postările,

anunţurile şi întrebările! Asociaţiile românilor din Spania sunt bine-venite să anunţe pe această pagină acţiunile lor, evenimentele pe care doresc să le organizeze! Aici o să găsiţi toate noutăţile care ar putea fi de interes şi, detalii despre activitatea Ambasadei, a

Secţiei Consulare Madrid, cât şi a celorlalte reprezentanţe diplomatice ale României în Spania”, echipa diplomatică invită românii la socializare.

Conform serviciului de analiză Facebrands.ro, aproape 4 milioane de români sunt utilizatori de Facebook.

Din noiembrie 2011, publicaţia în limba română

­Occidentul

­Românesc a ­început campania umanitară:

Consulat itinerant în Santa Cruz de ­Tenerife şi Las ­Palmas de Gran ­Canaria

Strigăt de disperare!

Consulatul Român din Madrid organizează consulat intinerant în Santa Cruz de Tenerife şi Las Palmas de Gran Canaria în perioada 24–27 noiembrie 2011. În Santa Cruz de ­Tenerife consulatul itinerant se va desfăşura la Hotel Silken ­Atlántida, situat în Avenida Tres de Mayo, nr. 69, astfel: • Joi, 24 noiembrie 2011, de la orele: 12:00 la 18:00 • Vineri, 25 noiembrie 2011, de la orele: 09:00 la 15:00 În Las Palmas de Gran ­Canaria consulatul itine-

rant se va desfăşura la Hotel ­Fataga, situat în Calle Néstor de la Torre, nr. 21, astfel: • Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, de la orele: 09:00 la 17:00 • Duminică, 27 noiembrie 2011, de la 09:00 la 15:00 Pentru acces la aceste consulate intinerante, aveţi nevoie de o programare prealabilă care poate fi obţinută printr-o solicitare a acesteia la adresa: ­c onsulatitinerantmadrid@ gmail.com.

Mai multe informaţii le puteţi obţine la aceeaşi adresă.

Concursul “Fii r­ eporter!” s-a finalizat

Concursul, Fii reporter!, organizat de către Blue Air şi Occidentul Românesc în colaborare cu: ­Gândacul de Colorado şi Radio ­Diaspora

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean

din Statele Unite ale ­Americii, s-a finalizat duminică, 31 octombrie 2011.

Juriul format din: Ana-­ Maria Marinescu, Dan Caragea, Irina Georgescu ­ Şova şi Cristian Guitars a ales trei dintre cele mai bune lucrări. Acestea aparţin tinerilor: Mihaela Plopan din Aranjuez, Oana ­Mihaela Moşniagu din Coslada şi lui Ionuţ Vlad Mesaroş din Valdetorres de Jarama/­ Madrid.

Pe data de 23 noiembrie EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Dan Luca (Bruxelles) Mircea Fluieraş (Málaga)

2011, la orele 19, Centrul Hispano - Român din ­Coslada şi Occidentul ­Românesc va organiza premierea finalistului concursului Fii reporter! Acesta va beneficia de un bilet gratuit dus-întors pe orice destinaţie Blue Air, o diplomă din partea publicaţiei noastre, posibilitatea de-a deveni corespondent, precum şi publicarea lucrării câştigătoare în publicaţiile colaboratoare din Statele Unite ale ­Americii.

Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Comunism, democraţie populară, epocă de aur... Există în mintea celor mai tineri tot atâtea denumiri pentru o perioadă pe care mulţi dintre noi nu o cunoaştem decât din povestirile părinţilor, bunicilor, din cărţi, ori vizionând diverse documentare. Este o perioadă istorică ce fascinează pe mulţi dintre noi, ce continuă să lase urme adânci în societate şi-n mentalităţi chiar şi astăzi, o perioadă de moarte a spiritului. Multe din aspectele vieţii cotidiene sunt categorisite, după momentul ’89 sau înaintea lui.

Ca în orice sistem totalitar, anularea solidarităţilor tradiţionale, distrugerea individualităţii în favoarea colectivităţii a însemnat confiscarea vieţii private în general şi a celei de familie în particular. În ­România instaurarea comunismului a afectat mult dezvoltarea ţării. Acest regim totalitar şi-a lăsat amprenta până-n zilele noastre. Viaţa populaţiei României a fost mult afectată de către comunism. Condiţiile grele de trai din acea perioadă au rămas un adevărat coşmar în mintea celor care le-au trăit, condiţii pe care nici unul dintre noi nu le mai doreşte a le trăi astăzi.

Speranţa moare încet, dar sigur Când patria îţi întoarce spatele, devii atent. Descoperi că ţara nu dă doi bani pe tine chiar dacă au trecut peste 20 de ani de la căderea comunismului, decât atunci când constată că ai să-i plăteşti ceva şi, îţi blocheză contul. Poate că ai de încasat de la stat o sumă egală, dar nu te poţi lupta. Nu ai bani să-l dai in judecată, iar legea oricum e făcută să-l protejeze pe el, statul, asistat social de milioane de troglodiţi romantici. Cu nervii întinşi, organul de simţ se ascute şi mai tare, şi ceea ce nu băgaseşi de seamă atâţia ani, politica şi ai ei administratori, te calcă pe cap. Şi dacă nimereşti şi într-o realitate mâncată de criză, în care nimeni nu-ţi dă speranţe, doar şuturi în fund, ai atins maturitatea răbdării.

Fugi mâncând pământul spre computer şi descoperi care sunt condiţiile emigrarii în Canada, America, Noua ­Zeelandă sau Australia. Cazuri fericite când, mai ai ceva răbdare pusă de-o parte. Dar dacă n-ai, petreci câteva zile imaginându-ţi că munceşti în Franţa, în construcţii, sau la menaj în Spania. Dacă eşti medic sau tâmplar, eşti un caz fericit. Nu mai stai pe gânduri. Poţi să-ţi vinzi fără remuşcări pe 3.000 de euro, vremurile când îţi iubeai paşii care străbăteau parcul copilăriei tale şi te gândeai că ţării care te hrăneşte, îi eşti dator.

Dar dacă pleacă toţi cei care au puterea să construiască, să tămăduiască, să inspire celorlalţi sentimentul că se poate, ce se va alege de biata ţară? Tineţi minte că ne puneam întrebarea asta mereu, acum 10, 15 ani şi, o socoteam argumentul suprem al iubirii?

Ei bine, cei care mai reuşesc să o găsească în minte sunt fe-

03

Merită sau nu să emigrăm

riciţi. Dar aceştia, sunt tot mai puţini. La Paşapoarte e coadă în fiecare zi.

Speranţa a murit încet, dar sigur, şi, renaşte cu documentul în mână. Dar poate că asta e şansa naţiunii. Resursa umană a României este constantă, aşa că să plecăm, că poate într-o zi ne vom întoarce. Vom putea să le împărtăşim celor care nu au avut curaj, o lecţie de viaţă.

Reveniţi acasă din ţări unde regulile se respectă, unde cine munceşte nu e fraier, unde vânzătoarele nu au aerul că-ţi fac o favoare, unde oamenii cer servicii de calitate, pentru că altfel îşi caută alt furnizor, iar o hârtie aruncată pe jos te costă 100 de euro, ne vom transforma în dascăli de civilizaţie pentru uteciştii de ieri,

comuniştii de azi.

Ne vom întoarce cu paşi fericiţi lângă castanul unde ne-am sărutat pentru prima oară, dar vom descoperi că la televizor este aceeaşi placă stricată. Că ei, nu pleacă niciodată! N-au nici un motiv. Au case de peste 1.000 mp, conturi în valută cu cinci-şase zerouri, maşini super scumpe, nu au credite bancare reale şi nici rate la casă. România e toată numai şi numai a lor. În străinătate sau în ­România?

Anticii spuneau: Ubi bene ibi patria. Adică, patria este acolo unde îţi este bine. De fapt, patria e mai curând un sentiment şi nu o doctrină şi de aceea e percepută în mod atât de diferit de oameni. Nu vrem să ţinem lecţii de patriotism,

nu vrem să spunem că dacă pleci din ţară, dacă emigrezi, eşti un trădător sau un laş. Pe de altă parte, nu ne place nici să credem că în România, trăiesc doar oameni imperfecţi, securişti corupţi, comunişti, manelişti, toţi de-a valma şi că de aceea singura soluţie e să te îndrepţi spre alte zări.

Desigur că nu! Există români care au avut dintotdeauna valoare pe care o păstrează cu sfinţenie şi azi şi o transmit mai departe urmaşilor lor, dar aceştia sunt din păcate, atât de puţini, mult prea puţini raportaţi la marea masă manelizată şi coruptă. În momentul de faţă, termenul de patrie ar merita să fie redefinit, în condiţiile în care astăzi se poate circula mult

mai uşor dintr-un loc în altul, identităţile multiple sunt adesea un avantaj, iar graniţele au început să fie tot mai late. De ce ai depinde doar de un singur spaţiu, în aceste condiţii?

La întrebarea: merită sau nu să emigrăm? se răspunde, de fapt, atât de diferit…

Exasperare, neputinţă, debandadă, birocraţie, corupţie, minciună, sunt doar câteva din motivele invocate pentru a pleca din ţară. Pe celălalt talger al balanţei se poate pune nevoia de familie şi de prieteni, dorinţa de implicare pentru a schimba lucrurile în bine, un mod de viaţă mai simplu în România. În străinătate sau în România? Este o întrebare la care vă las să răspundeţi singuri...

De interes

04

Ambasada României la M ­ adrid a organizat, joi, 20 octombrie 2011, prima întâlnire a noului ambasador al României, domnul Ion Vîlcu, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Spania. Reuniunea, organizată în formatul consacrat al ­Grupului de dialog – ce reuneşte reprezentanţii numeroaselor asociaţii ale românilor din Spania –, a avut ca principal scop realizarea unui prim schimb de opinii între noul ambasador român şi mediul asociativ, abordarea temelor prioritare şi de maximă actualitate pentru comunitatea românească din Spania, precum şi stabilirea unui calendar de acţiuni realizabile în perioada imediat următoare. În acest cadru, ambasadorul român a prezentat priorităţile mandatului său în relaţia cu comunitatea românească din Spania, cu accent pe promovarea drepturilor acestora în dialogul cu autorităţile spaniole, demersuri în favoarea menţinerii identităţii culturale şi spirituale a românilor, modalităţi concrete de fluidizare şi eficientizare a dialogului cu mediul asociativ românesc, a

O primă întâlnire a noului ambasador al României în S ­ pania cu ­reprezentanţi ai ­comunităţii r­ omâneşti colaborării şi interacţiunii ambasadă-asociaţii.

Temele care au dominat dialogul ambasadorului Vîlcu cu participanţii la reuniune au fost: problema restricţiilor impuse cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Spania, aspecte ce ţin de îmbunătăţirea prestaţiei de servicii consulare şi de întărirea colaborării între asociaţii, ONG-uri sau biserici şi consulatele din Spania.

Participanţii au subliniat prioritatea pe care o acordă sporirii eforturilor autorităţilor române şi ale reprezentanţilor asociaţiilor românilor din Spania, ale tuturor instituţiilor şi factorilor de influenţă ce pot contribui la înlăturarea restricţiilor de acces pe piaţa muncii cât mai curând posibil, dar, mai ales, pentru o cât mai corectă aplicare a acestora pentru a se evita cazurile discriminatorii cauzate de lipsa de informaţii. De asemenea, s-a conchis asupra necesităţii îmbunătăţirii activităţii la nivelul întregii reţele

consulare din Spania, în special în ceea ce priveşte comunicarea cu cetăţenii şi uniformizarea practicilor consulare, dar şi a continuării unor programe apreciate drept utile de către comunitate, cum ar fi “consulatul itinerant” şi a sesiunilor de informare organizate în colaborare cu mediul asociativ. În vederea creşterii eficienţei acţiunilor ambasadei privind mediul asociativ, participanţii la reuniune au convenit organizarea unor întâlniri periodice, concentrate pe teme punctuale. Totodata, ambasadorul român va avea, în perioada următoare, întâlniri separate cu toţi reprezentanţii de asociaţii care au manifestat interes pentru a aborda sau detalia o serie de teme punctuale. Grupul de Dialog s-a constituit în anul 2008 şi se desfăşoară cu regularitate, ca o structură informală, deschisă, la care participă acele persoane care doresc să contribuie la promovarea intereselor românilor din Spania.

Informatii utile privind categoriile de ­cetăţeni români care nu necesită ­autorizaţie de muncă pentru a ­accede pe piaţa muncii spaniole Venind în întâmpinarea numeroaselor solicitări de informaţii şi clarificări privind modalităţile de aplicare a restricţiilor de acces pe piaţa forţei de munca din Spania, precum şi pentru informarea cetăţenilor români asupra modificărilor şi elementelor de noutate rezultate în urma demersurilor făcute în ultima perioadă de autorităţile române, în cadrul mecanismului instituţional româno-spaniol creat pentru monitorizarea aplicării măsurilor şi adoptarea corecţiilor normelor de aplicare, precizăm categoriile si cazurile în care cetăţenii români nu sunt vizaţi de restricţiile reintroduse de Spania la 22 iulie.

Astfel, au acces liber pe piaţa muncii din Spania – deci nu sunt afectaţi de restricţii – cetăţenii români aflaţi în oricare din următoarele situaţii: • cetăţenii români activi pe piaţa muncii spaniole în data de 22 iulie a.c. (angajaţi – trabajadores por cuenta ajena -, şomeri sau solicitanţi de loc de muncă / demandantes de empleo); • membrii de familie* ai tuturor cetăţenilor care pe data de 22

iulie erau activi pe piaţa muncii; • autonomii (trabajadores por cuenta propria); • membrii de familie ai autonomilor; • cetăţenii români care şi-au pierdut după data de 22 iulie statutul de persoană activă pe piaţa muncii spaniole (nu sunt în prezent nici angajaţi, nici şomeri, nici solicitanţi de loc de muncă / demandantes de empleo); • membrii de familie ai cetăţenilor aflaţi în situaţia menţionată anterior (deci ai celor care şi-au pierdut statutul de persoană activă pe piaţa muncii după data de 22 iulie; • membrii de familie* ai cetăţenilor români care pe 22 iulie nu erau activi pe piaţa muncii, dar care ulterior fie au obţinut o autorizaţie de muncă şi sunt angajaţi, fie au devenit lucrători autonomi; • soţul/soţia cetăţeanului român cu liber acces pe piaţa muncii, chiar în cazul în care căsătoria a avut loc recent, respectiv după data de 22 iulie; • copiii de peste 21 de ani, indiferent de vârstă, care se află în întreţinerea părintelui cu liber

acces pe piaţa muncii spaniole (dacă dovedesc că sunt parte integrantă a familiei /empadronamiento şi nu au venituri proprii).

De asemenea, Ambasada reiterează apelul adresat tuturor cetăţenilor români de a semnala problemele concrete, eventuale situaţii susceptibile de a constitui cazuri de aplicare eronată sau abuzivă a normelor de implementare a restricţiilor şi orice alte sesizări privind problematica aplicării restricţiilor la accesul pe piaţa forţei de muncă din Spania, pe orice canal de comunicare dintre cele uzuale sau instituite special în acest sens (mail: mihaela. nica@­embajadaderumania.es, nr. call-center: 913 433 300).

Sursa: Ambasada României în Regatul Spaniei * Prin membrii de familie se înţeleg soţul/soţia şi copiii până la vârsta de 21 de ani şi peste 21 de ani aflaţi în întreţinerea părinţilor. Nu beneficiază de acest drept rudele pe linie ascendentă (părinţi, etc).

Ambasadorul României la­ Madrid, Ion Vîlcu a avut la, ­ 26 octombrie, o întrevedere cu delegaţia Baroului ­Mehedinţi, prezentă în Spania pentru încheierea unui acord de cooperare şi colaborare cu Ilustrul ­Colegiu al Avocaţilor din M ­ adrid. comunitar sau ale drepturilor În cadrul întâlnirii, au fost abor- omului, organizarea de partenedate principalele elemente pre- riate pentru accesarea fondurile văzute în acord – formarea ini- destinate proiectelor cu finanţaţială şi continuă prin schimburi re europeană. de experienţă la nivelul studen- În cadrul discuţiilor, au fost ţilor, masteranzilor şi al tineri- apreciate eforturile membrilor lor avocaţi din cele două state, Baroului din Mehedinţi rerealizarea, în mod constant, de prezentaţi prin decanul acesschimburi de informaţii asupra tuia, prof. univ. dr. av. Pompil cursurilor de formare perma- Drăghici, av. Ion Cotea, cât şi nentă în mediul juridic şi pro- cele ale promotorilor acestui fesional, facilitarea exercitării acord - av. ­Liliana ­Cureraru profesiei de avocat atât pentru ­Dobrescu şi av. Manuel români în Spania, cât şi pentru ­ Arqueros Fernandez, membrii spanioli în România, promova- ai Ilustrului Colegiu de ­Avocaţi rea de activităţi internaţionale din Madrid - şi a transmis încucomune legate de practica avo- rajări pentru identificarea unor caturii, dreptului european şi proiecte concrete de implemen-

Delegaţia Baroului Mehedinţi, prezentă la Madrid tare a acordului, astfel încât un număr cât mai mare de tineri din România să poată beneficia de avantajele ce decurg din semnarea acestui acord. De asemenea, şi-a exprimat speranţa că încheierea acestui acord să nu fie un act singular, ci doar debutul unei lungi şi productive colaborări între cele două state în materie juridică.

La finalul discuţiilor, şeful misiunii diplomatice de la Madrid a reiterat disponibilitatea ambasadei de a sprijini proiectele promovate de comunitatea românească din Spania şi de a menţine un dialog permanent între ambasadă şi mediul asociativ.

Consulat intinerant în Cuenca În continuarea programului de servicii consulare itinerante, o echipă a Consulatului ­României la Ciudad Real va oferi consultaţii, asistenţă şi servicii consulare în localitatea Tarancón sâmbătă, 26 noiembrie 2011, între orele 10 şi 18, în colaborare cu Asociaţia Hispano-Română din provincia Cuenca.

Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare: • înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spaniole aferente; • servicii consulare notariale (autentificări procuri/declaraţii, legalizari etc.);

• eliberare de certificate si inscripţii consulare, adeverinţe etc.; preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certificatelor se vor face numai la sediul consulatului); • consultaţii pe teme consulare.

Nu se pot prelua cereri pentru paşapoarte şi titluri de călătorie.

Locul desfăşurării activităţilor: Casa de asociaciones, Plaza de la Constitución, no.

1, 16400 - Tarancón (fostul sediul al primariei din ­Tarancón).

Accesul se face numai pe bază de programare obţinută de la Consulatul României

din ­Ciudad Real prin: e-mail: ­cruciudadreal@telefonica.net; Fax: 926 231 170 Cetăţenii români care doresc programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere: numele şi prenumele, tipul de serviciu consular solicitat, localitatea / provincia de domiciliu sau de rezidenţă din Spania, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact.

Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie.

Pentru acte necesare, taxe şi informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi paginile www. mae.ro, sectiunea “Vize si servicii consulare” sau http://­ madrid.mae.ro, rubrica “Servicii consulare”.

Comunitate

06

Lansare de carte în Quintanar de la Orden

În incinta Centrului Civic ­Principe de Asturias din ­Quintanar de la Orden, s-a desfăşurat pe data de 22 octombrie, prezentarea cărţii în limba română, Templul ­Incertitudinilor a tânărului Sorin Bălăşcău, preşedintele Asociaţiei Gente din localitate.

La eveniment au participat atât invitaţi spanioli cât şi români. Printre cei prezenţi, s-a remarcat prezenţa lui Ángel Barrios din partea Revistei

La Encina, Antonio Zaragoza Jiménez de la ABC, Tomas Verdugo preşedintele Asociación Quinarte, Călin Oliver Panti şi mulţi alţii.

Prezentarea cărţii Templul ­Incertitudinilor a fost efectuată de către Ángel ­Barrios, directorul Revistei La ­Encina care, printre altele, a menţionat faptul că, este cea de-a doua carte a lui Sorin ­Bălăşcău, prima fiind ­Viziuni covârşitoare, o carte de po-

ezii care a fost lansată în anul 2003 şi a fost un debut autentic care a produs comentarii pro şi contra în lumea scriitorilor. Cartea Templul ­I ncertitudinilor a apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila şi cuprinde maxime şi cugetări. „Increderea, prin puterea de unicitate, reprezintă energia care ne ţine în viaţă şi ne face să mergem mai departe.”

Magie şi culoare la CEPI din Coslada Vrăjitoarele, în majoritate la petrecerea de Halloween Luni, 31 octombrie, Centrul Hispano - Român din ­Coslada, gestionat de Fundaţia Iberoamérica Europa, a strălucit de magie şi culoare. Cauza: petrecerea de Halloween. Vinovaţii: copiii de la centru, deghizaţi

în personajele lor preferate.

Scopul: distracţia şi câştigarea premiului pentru cel mai reuşit costum. Într-o ambianţă feerică, creată cu ajutorul decoraţiunilor specifice acestei sărbători – vrăjitoare, dovleci, lilieci “desprinşi” din tavan - , cei mici au dansat pe hitul ­Thriller al lui Michael Jackson şi au defilat pe “podium”, mândri de costumele

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII NOIEMBRIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

ACTIVITATEA

04/11/2011

17:00

05/11/2011

11:30

07/11/2011

18:00

10/11/2011

18:00

12/11/2011 14 şi 21/11/2011

17:00 – 20:00

16/11/2011

18:30

17/11/2011

19:00

17/11/2011

17:30 – 20:30

18/11/2011

18:00

19/11/2011 19/11/2011

19:30 17:00 – 19:00

23/11/2011

18:00

23/11/2011

19:00

“Ne integrăm jucându-ne!”. Atelier de integrare pentru copii.

Preselecţie pentru grupul de dansuri populare “Alunelul”. Coordonator Gabriela Tone. (Pe bază de înscriere).

“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna octombrie. Premiu: un bilet de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul R ­ omânesc”.

“El Thyssen sale a la calle”. Conferinţă despre expoziţia de pictură ­Arquitecturas Pintadas.

Conoce tus leyes (ed. a 6ª). Curs gratuit de legislaţie spaniolă.

Maraton de film pentru copii, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a ­Copiilor.

Cenaclul literar “Marin Sorescu”: Prezentarea cărţii “Războiul chibiţilor” ­(Bucureşti, 2011: Editura Paco) a lui Constantin Ciubotaru. Cu participarea autorului şi a poetului Marin Traşcă.

Atelier pe probleme de muncă: “Găseşte de muncă pe Internet!”

“DIPLOMA LETRA (Lengua española para trabajadores inmigrantes): Sfaturi pentru pregătirea candidaţilor” Participarea Centrului la Săptămâna Ştiinţei 2011, la Universitatea Nebrija.

“Tehnicile desenului: grafit, cărbune şi pastel”. Vernisajul expoziţiei de pictură a pictorului Juan del Pozo.

Vizită la expoziţia Arquitecturas Pintadas de la Muzeul Thyssen-Bornemisza.

Arraigo modulo laboral. Conferinţă pe teme juridice.

“Sănătatea ta contează!”: Sesiune informativă despre sănătate. Conferenţiari: profesionişti de la Spitalul Ramón şi Cajal (cu traducere în limba română).

“Fii reporter!”. Festivitatea de premiere a câştigătorului concursului organizat de publicaţia “Occidentul Românesc” şi sponsorizat de compania aeriană Blue Air. Arraigo modulo extranjería. Conferinţă pe teme juridice.

26/11/2011

18:00

17:00 – 19:00 A se consulta Examenul Letra la Universitatea Nebrija (Înscrieri şi informaţii la centru, între 26,27/11/2011 pagina oficială 2 şi 21 noiembrie). a examenului A se consulta A se consulta programul programul Atelier de Yoga. centrului centrului

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Expoziţie de pictură în Cuenca lor, trebuind să explice de ce au ales personajele cărora leau dat viaţă. Premiul pentru cel mai original şi reuşit costum a fost atribuit, în unanimitate de voturi, Alexandrei Radu, care a ales pentru această ocazie să se deghizeze în protagonistul filmului “­Masacrul din Texas”.

Asociaţia Hispano-Română din Cuenca, organizează în perioada 25 noiembrie - 04 decembrie 2011, a treia ediţie a Săptămânii Culturale ­Hispano-Române din provincie Cuenca.

Evenimentul se va deschide pe data de 25 noiembrie cu expoziţia de pictură ­ARTISTAS

RUMANOS MANCHEGOS care va avea loc în Sala de expoziţii a Auditoriului din Tarancón, ocazie cu care cunoscuţi artişti din Castilla-La Mancha, vor promova trei pictori români: Adina Pop din Tarancón, Ion Vasinc din ­Cuenca şi Camelia Precupaş din Quintanar de la Orden.

Pagina mea

Pe aripi de agonie

Ana-Maria Marinescu Spania

Scârbit, călit, urăsc… ­Iubesc!

Străinătatea te scârbeşte, te căleşte, te face să urăşti şi, în acelaşi timp, te face să iubeşti.

Te scârbeşte capitalismul la care atât de mult am râvnit cu toţii pe când trăiam în comunism şi priveam cu jind, în filmele pe care le vedeam la video, acasă la vreun prieten, cum americanii mergeau cu căruţul la cumpărături, iar noi nu aveam nici ce pune într-o amărâtă de traistă de pânză.

Acum umplem coşurile cu alimente pline de E-uri, facem burta mare, şi visăm la codrul de pâine intermediară de odinioară sau la mămăliga tăiată cu un fir de aţă pe masa de lemn, cu trei picioare. Te căleşte, pentru că te trezeşti singur, printre străini, printre oameni cu care ai vrea (sau nu!) să ai ceva în comun, întro societate în care ţi-ai dorit şi ai ales să trăieşti, dar care se dovedeşte cu totul altfel decât ai sperat sau ţi-ai imaginat să fie. Începi să urăşti, să te urăşti în primul rând pe tine, pentru că ai plecat de-acasă, iar acum te simţi încolţit, blocat într-un ambuteiaj pe autostrada pe care ai ales să mergi şi despre care tocmai ţi-ai dat seama că nu e cea care duce la destinaţia dorită. Ai vrea să schimbi sensul, dar nu ştii încotro să o iei... Să te întorci?!

Ai vrea, dar nu poţi până nu ajungi la un sens giratoriu care să-ţi permită schimbarea direcţiei. Să continui?! Da, nu îţi rămâne decât să mergi înainte, ţinându-te după maşina din faţa ta, mânat de toţi cei care te împing de la spate. Încotro? Numai Dumnezeu ştie! Urmează-ţi drumul, fii încrezător! E prea târziu pentru regrete! Gândeşte pozitiv şi ţine cont că, aşa cum spunea ­Garabet Ibrăileanu, „dacă apucând pe un drum, ţi-ai rupt un picior, nu regreta că n-ai apucat pe un altul, căci nu ştii dacă nu ţi le rupeai pe amândouă”.

Cu aceeaşi intensitate cu care ajungi să urăşti, începi şi să iubeşti. Iubeşti tot ceea ce poate, din dezamăgire, furie sau din dragoste rănită, ai urât cândva. Îţi iubeşti patria, pământul, ţărâna pe care ai călcat, familia pe care ai lăsat-o

cu speranţa că îţi va fi bine şi că te vei întoarce după ea pentru a o scoate din mizerie. Îţi iubeşti muzica, portul popular, mâncarea, scriitorii, îţi iubeşti munţii, marea, satul, istoria... Iubeşti acea ­Românie devenită o utopie, şi care nu există decât în sufletele şi în mintea noastră.

Căpşunar de alto standing Şi totuşi... Când te duci acasă, nu te mai identifici cu cei de acolo. Toţi se uită la tine ciudat, tu însuţi te simţi o rara avis, eşti etichetat drept căpşunar, mai ales dacă nu te afişezi cu ultimul model de telefon mobil şi nu cobori dintr-o maşină 4x4. Ce să faci?! Să te apuci să le explici că, şi dacă ai banii respectivi, distanţa de casă, Occidentul te-au făcut să ai alte principii, să apreciezi alte valori, să acorzi impor-

tanţă altor lucruri? Dacă spui “nu mă interesează telefoanele mobile, ci pentru mine important e timpul pe care îl petrec cu cei dragi de acasă.

Nu mă intereseaza ce pun pe grătar, ci faptul că sunt Acasă şi că pot face acel grătar cu cei dragi. Nu-mi doresc ultimul model de calculator, atâta timp cât cel pe care îl am îmi permite să conversez cu cei de la distanţă…”, vei fi privit cu perplexitate. Însă nu îţi mai pasă, pentru că ai obosit să mai dai explicaţii, ai obosit să te scuzi sau să descrii cum stă treaba cu plecatul în afară.

Pentru aceste lucruri trebuie să îi mulţumesc Occidentului, sau mai degrabă să le pun pe seama maturităţii. Dacă stăteam acasă poate acum tânjeam să am ce au alţii, poate visam doar la o maşină scumpă, la haine si alte gadgeturi cu care să mă etalez pe la terasele din oraş.

România m-a izgonit, ­Occidentul m-a primit, pe de o parte am pierdut, pe de alta am câştigat… Nu pot să spun deocamdată în ce parte înclină balanţa, pentru că încă mai scriu la lista de pro şi contra.

De ani de zile tot analizez, compar, privesc în urmă, măsor prezentul, şi, puţin câte puţin, îmi pierd puterea de a mai visa la un viitor în ţara mea. Octavian Paler spunea că “un om are o singură patrie, restul sunt ţări”. Încă mai privesc România ca fiind patria mea, dar oare asta va dura

toată viaţa? Vechimea mea în câmpul muncii este aici, asigurările sociale le plătesc aici, şi, în curând, voi fi trăit aici mai mulţi ani decât în ­România. Învins sau învingător? Într-un articol care circula pe net, cineva ne acuza pe toţi cei plecaţi din ţară, punându-ne în cârcă culpe ridicate la rangul de păcate capitale, şi anume trădarea şi fuga.

“Ne-aţi trădat, emigranţilor!”, suna repetitiv acuzaţia părţii “vătămate”, motivând apoi: “Aţi plecat din România în căutarea libertăţii, a unui trai decent şi a fericirii”. Măcar de-am fi găsit toate acestea!

Libertate? Suntem prizonierii propriilor gânduri, frământări, remuşcări, regrete… Fericire? Există oare? Trai decent?

Da, am găsit – unii dintre noi –, dar nu e suficient. Să ştie cei care se simt trădaţi că nu ne e uşor. Poate că am reuşit “afară”, dar asta nu ne alungă mâhnirea că nu am obţinut acest succes în ţara natală.

Am câştigat în deplasare, dar am pierdut ruşinos la noi acasă. La sentimentul de “eşuat” pe teren propriu, se adaugă sentimentul de vinovăţie, nu neapărat că poate i-am trădat pe cei lăsaţi în urmă, ci pentru că nu am încercat tot ce se putea acolo, şi am ales calea care, la momentul respectiv, părea drumul către fericire.

Dar, când te gândeşti că avem un preşedinte care declara într-un interviu că, dacă intelectualii găsesc joburi mai bine plătite în afară, să plece; că avem un ministru al educatiei care spune că ar studia în străinătate şi nicidecum în universităţile din România, atunci, nu pe bună dreptate ne simţim izgoniţi? Nu pe bună dreptate am plecat? Am fost laşi sau am fost anticipatorii acestor izgoniri şi nu am aşteptat îndemnul liderilor noştri de stat? Am plecat noi, am decis singuri să ne luăm lumea în cap, înainte de fi încurajaţi să părăsim ţara. Măcar atât să fi câştigat după o revoluţie la care au visat generaţii întregi, libertatea de ne a alege drumul, societatea în care să trăim…şi, de ce nu?!, chiar şi patria. Libertatea de exprimare? Nu ţine de foame. Acum o avem cu toţii şi ce facem cu ea? Scandaluri în gura mare, pe stradă, la televi-

zor. Am devenit peste noapte analişti potitici. România pare împărţită în două categorii: pipiţele şi cocalarii, pe de o parte, şi intelectualii – ce-a mai rămas din ei! – deveniţi analişti politici. Toţi îşi dau cu părerea pe la talk-show-uri televizate - au dreptate, sunt persoane avizate, dar stau şi mă întreb privindu-i: cu ce ne mai încălzeşte asta? Facta, non verba pentru că, ştim cu toţii, verba volant!

Iarba verde(?) de acasă În ceea ce mă priveşte, eu rămân un spectator activ, care trăieşte cu trup şi suflet ceea ce se întămplă în ţara pe care încă o mai consider patria mea, conştient că, aşa cum declara un tânăr român emigrat în Suedia, iarba nu e mai verde aici, cea de-acasă e uscată. Poate că, într-o zi, exact ca într-o relaţie de cuplu cangrenată de rutină, mă voi trezi şi îmi voi da seama că nu mai simt nimic pentru România. Şi, cine ştie, poate că,”divorţând” de Ea, îmi va fi mai bine, mă voi simţi liber şi voi fi doar un spectator pasiv şi indiferent…

07 Dorinţă…

Aş vrea să dau timpul înapoi, Să pot să şterg, să uit…

Aş vrea să mă fac una cu pământul, Să rămân un spectator mut.

Să mă feresc de nedreptăţile lumii, Să devin imun…, mai bun?

Aş vrea să-ndrept tot ce-am greşit cândva.

Mai pot fi cicatricile cauterizate?

Spania

08

Spania a căzut de pe locul 20 pe 23 în clasamentul ţărilor cu cel mai mare indice de dezvoltare umană din lume (IDH), potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Sub titlul „Sustenabilitate şi echitate: Un viitor mai bun pentru toţi”, ONU îşi axează raportul anual pe obţinerea unui progres mondial sustenabil şi echitabil în toate ţările. În Spania, IDH s-a menţinut practic nealterat din anul 2009. Acest indicator, care include speranţa de viaţă, rata de alfabetizare şi nivelul de venituri pe cap de locuitor, arată că Spania a evoluat foarte puţin în ultimii trei ani. Totuşi, nu toate sunt veşti proaste. Spania se remarcă sub trei aspecte: miza pe energiile regenerabile, în special cea solară, progresele în educaţie şi lupta contra inegalităţii între sexe.

Secretarul de stat spaniol pentru UE, Diego Lopez Garrido, a declarat că Grecia trebuie „să-şi îndeplinească angajamentele” cu privire la planul de salvare al Uniunii Europene pentru a nu afecta „în întregime Zona Euro” şi a avertizat că referendumul ar trebui să fie făcut doar cu privire la „reformele constituţionale”, care afectează întreaga populaţie, scrie Europa Press. „Grecia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele pentru că, dacă nu, afectează întreaga Zonă Euro”, a declarat ­Lopez Garrido pentru Radioul Naţional Spaniol. Referendumul, a mai spus acesta, gene-

Potrivit studiului, sistemele de energie solară fotovoltaică au crescut în lume cu o medie anuală de 60% în ultimul deceniu, adică o creştere de peste 100 de ori faţă de anul 2000. „Creşterea cea mai notabilă s-a înregistrat în ­Germania şi Spania”, a explicat Jose Pineda, şeful echipei de investigaţii al raportului. „Dar fără îndoială transformarea cea mai semnificativă în această ţară a fost în educaţie”, susţine Pineda. În ultimii 30 de ani, media anilor de şcolarizare a crescut de la 5 la 10,4, un indicator că sistemul educaţional este tot mai accesibil populaţiei. În plus, lupta contra inegalităţii, în general între sexe, este alt punct forte al Spaniei. „Faptul că 34,7% din deputaţii spanioli sunt femei situează Spania deasupra unor ţări ca Italia, Marea Britanie sau

rează „o situaţie incertă” şi în Europa „de ceea ce avem cel mai puţin nevoie este incertitudinea”. „Dacă Grecia îşi va duce la îndeplinire referendumul şi rezultatele acestuia vor fi contrare a ceea ce a acceptat ­Grecia în acordurile de scutire de datorii, Grecia se va confrunta cu o situaţie de faliment şi cu ieşirea din Zona Euro, iar aceasta ar fi o decizie negativă pentru Grecia, cum va fi şi pentru Zona Euro”, a continuat Lopez Garrido. În opinia secretarului de stat, decizia primului ministru grec, George Papandreou, de convocare a unui referendum cu

Franţa”, a precizat Pineda. În restul lumii, studiul semnalează că marile progrese care s-au realizat în dezvoltarea umană nu pot continua dacă nu se reduc riscurile medioambientale şi impactul pe care acestea le au asupra planetei. „Deteriorarea mediului ambient repercutează dur în ţările cel mai puţin dezvoltate, care trăiesc din agricultură şi din materii prime”, a explicat Pineda. „Trebuie să găsim un echilibru între progresul umanităţii şi mediul înconjurător, altfel condamnăm generaţiile viitoare”, conchide acesta.

Potrivit ONU, ţările care au realizat cele mai mari progrese în ultimul an în materie de mediu, echitate şi dezvoltare umană sunt Costa Rica, Germania, Filipine şi Suedia, luptând contra despăduririlor, emiterii gazelor cu efect de seră şi facilitând accesul şi

privire la pachetul de ajutoare al UE, răspunde „unor motive de politică internă”, dat fiind că „nu se simte suficient sprijinit politic şi a apelat la această formulă”, care „nu este cea mai potrivită”, nici în forma sa, nici în fondul ei.

Nu este o decizie adecvată în fond pentru că afectează nişte acorduri „care au fost luate acum câteva zile şi le pune la îndoială” şi nu este una adecvată ca formă, pentru că „măsurile de politică economică zilnică nu se pot supune deciziei populare, pentru aceasta existând instituţiile Guvernului şi Parlamentului”, a explicat Lopez Garrido.

utilizarea apei. În ciuda acestor lucruri, protecţia mediului a fost retrogradată în plan secund în ultimii ani, făcând ca aproape 40% din sol, la nivel mondial, să se degradeze prin eroziune şi 1,3 miliarde de persoane care trăiesc din agricultură sunt afectate. Ştiaţi că: • Speranţa de viaţă în Spania este de 81,4 ani, în timp ce în

Republica Democrată Congo este de 48,4 ani?

• Venitul naţional brut pe cap de locuitor în Spania este de 19.270 euro pe an, în timp ce în Norvegia este de 34.515 euro?

• Se prognozează că factorii ambiantali nefavorabili vor creşte preţurile la alimente în lume cu valori între 30% şi 50%?

• Aproape 45 de milioane de

persoane din întreaga lume trăiesc exclusiv din pescuit?

• În jur de 1,5 miliarde de persoane nu au electricitate?

• Doar 6% din naşterile din Etiopia au contat pe asistenţă sanitară specializată?

• În Norvegia, nivelul general de satisfacţie a vieţii este de 7,6 din 10, iar în Togo e de 2,8?

Sursa: elmundo.es, 2o minutos

Unsprezece persoane au fost rănite, din care una foarte grav, după ce au căzut de la o înălţime de cinci metri, după ce s-a rupt o balustradă de sticlă din parcarea centrului comercial Heron City, din cartierul Nou Barris din ­Barcelona, potrivit Primăriei din capitala Cataloniei.

Faptele s-au petrecut în jurul orei 00.30, la intrarea în parcare, când balustrada de sticlă a cedat, din câte se pare din cauza aglomeraţiei de persoane care aşteptau un autobuz.

Când s-a rupt balustrada, circa 30 de persoane au căzut în gol, de la înălţimi între 3 şi 5 metri, pe rampa de acces în parcarea centrului comercial.

Din cauza căzăturii, 11 persoane au fost rănite şi au fost

transportate la spital, una dintre ele fiind în stare gravă.

Potrivit comunicatului Primăriei, patru răniţi - unul în stare gravă şi trei răniţi uşor au fost transportaţi la spitalul Vall d’Hebron, trei răniţi uşor la dispensarul Cotxeres, doi la Spitalul Sant Pau şi alţi doi la Spitalul del Mar. În plus, echipele de medici de pe ambulanţe au acordat şi la faţa locului îngrijiri medicale

mai multor persoane cu diverse contuzii.

Pompierii din Barcelona au trimis un camion pentru a curăţa resturile balustradei distruse, să scoată bucăţile de sticlă desprinse şi să izoleze accesul la locul accidentului. Poliţia catalană Mossos d’Esquadra a iniţiat o anchetă pentru determinarea cauzelor accidentului.

Sursa: elmundo.es

Spania

şi 2008, cu mult mai multe femei. Rodica era cea care „recruta” tinerele din România, din rândul celor sărace, cărora le propunea locuri de muncă „într-o pizzerie din Spania”, oferindu-se chiar să le plătească ea drumul până acolo.

Când ajungeau în Jerez de la Frontera, le spunea adevărul despre „jobul” pe care urmau să-l aibă şi din care trebui să-i plătească „datoria”, cheltuielile cu deplasarea acestora.

Potrivit Procuraturii, R ­ odica nu acţiona singură şi atât Raquel, cât şi Ricardo, care erau patronii a cel puţin patru bordeluri, două în Jerez, unul în Rota şi unul în Alcoy, în regim de locaţie de gestiu-

ne, erau părtaşi la înşelăciune şi şantaj. Dacă refuzau să se prostitueze, tinerele erau ameninţate că „familiile lor vor afla cu ce se ocupă în ­Spania şi anume cu prostituţia”. Femeile, văzându-se fără un ban într-o ţară străină, ameninţate şi şantajate, ajungeau să accepte să lucreze în bordeluri, în care şi locuiau.

Este adevărat că victimele nu erau sechestrate şi aveau libertate de mişcare, ceea ce probabil va fi folosit de avocaţii apărării în favoarea clienţilor lor.

Dar, pe de altă parte, se confruntau cu violenţe, ameninţări mai mult sau mai puţin subtile: trăiau cu spaima că vor fi defăimate, nu că vor fi lovite.

Potrivit procuraturii, patronii bordelurilor le-au fotografiat şi înregistrat în timp ce întreţineau relaţii sexuale cu clienţii sau în ipostaze erotice cu aceştia la barul bordelurilor, pentru

Dacă la sfârşitul lunii trecute, Institutul Naţional de Statistică anunţa că, potrivit Sondajului Populaţiei Active, s-a depăşit pragul de 5 milioane de şomeri în Spania, Ministerul Muncii şi Imigraţiei a publicat propriile cifre ale şomajului pe luna octombrie, unele ceva mai bune: doar 4.360.926 de persoane, cu 134.182 (+3,17%) mai multe decât în luna septembrie.

Numărul şomerilor anunţat de Ministerul Muncii este cel al şomerilor înregistraţi la serviciile publice de ocupare a forţei de muncă (vechiul Inem). Creşterea numărului de şomeri, din septembrie până în octombrie, este aproape de două ori mai mare ca cea de anul trecut (68.213), din aceeaşi perioadă, şi a doua cea mai mare creştere a unei luni octombrie din 1996 încoace.

Concret, cea mai mare creştere a fost în octombrie 2008, cu 192.658 persoane, scrie 20

minutos.

Creşterea din luna octombrie este, totodată, a treia consecutivă, după cele din august şi septembrie, când 51.185 de persoane, respectiv 95.817 persoane s-au adăugat listei de şomeri şi este aproape dublă faţă de cea din octombri anul trecut (68.213). În ultimele 12 luni, numărul şomerilor a crescut cu 274.950 de persoane, cu 6,7% mai mult.

Pe sexe, creşterea şomajului din octombrie a afectat în mai mare măsură bărbaţii. Astfel, şomajul masculin a crescut cu 76.443 de bărbaţi (+3,7%), faţă de septembrie, în timp ce cel feminin a crescut cu 57.739 de femei (+2,6%). Astfel, la sfârşitul lunii octombrie, numărul bărbaţilor aflaţi în şomaj era de 2.147.953, iar al femeilor de 2.212.973.

Pe sectoare economice, şomajul a crescut în toate, dar mai ales în servicii, unde numărul şomerilor a crescut cu 85.434

Judecaţi pentru obligarea mai m ­ ultor tinere românce să se prostitueze O poveste care se tot repetă: minciuni, înşelăciuni, promisiuni de un loc de muncă demn în Spania, făcute unor femei cu probleme economice, care în cele din urmă devin sclave sexuale, obligate să se prostitueze, sub ameninţarea că le vor fi anunţate familiile cu ce se ocupă. O reţea de trafic de carne vie, care a fost destructurată în septembrie 2008 de Poliţia Naţională Spaniolă în Rota, Jerez (Andaluzia) şi ­Alcoy (Alicante, Comunitatea Valenciană), în care, potrivit Procuraturii, doi spanioli şi o româncă obligau mai multe tinere românce să se prostitueze. Fetele erau ademenite din România, cu false promisiuni

de locuri de muncă în pizzerii, scrie La Voz Digital. Cei trei presupuşi membri ai grupării, Raquel N.L., Ricardo P.R. şi Rodica C.C., vor lua loc în boxa acuzaţilor pe 8 noiembrie, la Tribunalul din Cadiz, sub acuzaţiile de proxenetism şi încălcare a drepturilor angajaţilor, drept pentru care procurorii vor cere pedepse de câte şase ani şi jumătate de închisoare pentru fiecare.

Conform dosarului acuzării, cei trei au înşelat patru tinere românce, care au fost identificate şi chemate să depună mărturie la tribunal. Cu toate acestea, acuzarea consideră că infracţiunea s-a comis timp de cel puţin doi ani, între 2006

­Ingeniozitatea infractorilor români Un român din Soria a înşelat mai mulţi proprietari de localuri cărora le propunea să-i schimbe 5.000 de coroane suedeze în 500 de euro. Abia după ce făceau schimbul, victimele îşi dădeau seama că, de fapt, coroanele erau islandeze.

Poliţia Naţională din Soria a identificat un bărbat de naţionalitate română care are obiceiul de a înşela patronii de baruri şi restaurante din localitate, solicitându-le să-i schimbe valută, scrie El Norte de Castilla.

Trucul constă, însă, în faptul că îi păcăleşte pe aceştia, spunându-le că valuta are valoare mai mare decât are de fapt, obţinând astfel mult mai mulţi bani în schimbul ei.

Ultima victimă, un patron de cafenea a povestit că românul i-a propus, spre a-i fi schimbată în euro, o bancnotă de 5.000 de coroane suedeze, care, la schimbul valutar la zi ar fi valorat 502 euro. Românul a luat banii şi a dispărut, după ce a făcut schimbul, iar proprietarul cafenelei a realizat mult prea târziu că cele 5.000 de coroane, deşi nu erau false, erau... islandeze, nu suedeze, şi nu valorau mai mult de 32 de euro la cursul zilei.

Deşi românul a fost identificat, poliţiştii nu au reuşit să-l localizeze, pentru că bărbatul foloseşte mai multe identităţi false şi are antecedente pentru înşelătorie şi falsificare de bancnote în toată Spania.

09

a le „avea la mână”.

Trebuie reamintit că prostituţia nu este pedepsită de Codul Penal spaniol, dar obligarea unei persoane la practicarea ei „prin violenţă, intimidare sau şantaj, sau abuzând de o situaţie de superioritate, necesitate sau vulnerabilitate a victimei” este infracţiune, pedepsită cu

închisoare de la 2 la 4 ani. În plus, Procuratura mai susţine că „tinerele nu aveau asigurare socială, contract legal de muncă şi nu le erau realizate controalele medicale obligatorii”, drept pentru care au adăugat şi acuzaţia de încălcare a drepturilor angajaţilor la dosarul de acuzare.

Şomajul este în creştere

de persoane (+3,4%), însumând astfel 64% din creşterea lunară.

După servicii se situează agricultura, cu 16.776 de şomeri în plus (+12,2%), construcţiile, cu 13.944 de şomeri noi (+1,9%), industria, cu 12.572 (+2,6%) şi colectivul fără loc de muncă anterior, care a

crescut cu 5.456 de persoane (+1,4%). Şomajul a crescut în octombrie în toate comunităţile autonome, dar cel mai mult în ­Andaluzia (+31.068 de şomeri) şi Catalonia (+14.628 şomeri), şi în 49 de provincii, cu Madrid în frunte (+11.819), urmată de Baleare (+10.857).

România

10

A venit pe lume în Orlando, Florida. A terminat liceul, iar apoi a devenit autodidact. „Am lucrat câţiva ani pentru o mare bibliotecă americană şi luam de la gunoi cărţile pe care le aruncau studenţii după examene, le citeam, şi aşa am învăţat o grămadă de lucruri.” E şi „un fel de poliglot”, pentru că, pe lângă engleză şi română, vorbeşte spaniolă, italiană şi ivrit, pe care le-a învăţat „pe stradă, nu din

OMV Petrom ar putea descoperi la Totea, judeţul Gorj, cel mai mare zăcământ de gaze naturale de pe teritoriul României din ultimii 6 ani, compania deja extrăgând din acest perimetru circa 3% din producţia totală prin inter-

cărţi”, când a locuit pe rând, cel puţin câte un an de zile, în Mexic, Italia, Spania şi Israel.

Primele lucruri despre ­România le-a aflat prin 1999, de la o româncă stabilită în State, care i-a făcut cadou un album al trupei „Holograf” şi i-a tradus în engleză versurile.

Cel mai mult i-a plăcut melodia „Banii vorbesc”.

Aşa că, un an mai târziu, în 2000, ajungea pe Otopeni, cu o cursă Tarom, pentru o

mediul unei sonde experimentale săpate la o adâncime de 3.600 de metri.

La jumătatea acestui an ­Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din ­România, a anunţat că rezultatele obţinute din forarea

excursie de o săptămână, să vadă cu ochii lui cum vorbesc banii aici. A cutreierat Bucureştiul, Braşovul, Clujul şi Timişoara, şi a rămas fascinat de tot ce i s-a întâmplat.

A revenit apoi trei ani la rând, în vizite tot mai lungi, iar în 2004 s-a hotărât să se stabilească definitiv în România. „Auzeam tot timpul în capul meu o voce care-mi spunea: trebuie să te muţi aici, să trăieşti aici, e cel mai bun loc

sondei 4.539 Totea indicau faptul că în zona Olteniei ar putea fi un zăcământ major de gaze, rezultatele începând să prindă contur odată cu extracţia primelor cantităţi de probă.

Sursa: mediafax, protv.ro

OMV Petrom ar putea descoperi la Totea, judeţul Gorj, cel mai mare zăcământ de gaze naturale de pe teritoriul României din ultimii 6 ani, compania deja extrăgând din acest perimetru circa 3% din producţia totală prin intermediul unei sonde experimentale săpate la o adâncime de 3.600 de metri.

La jumătatea acestui an ­Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat că rezultatele obţinute din forarea sondei 4.539 Totea indicau faptul că în zona Olteniei ar putea fi un zăcământ major de gaze, rezultatele începând să prindă contur odată cu extracţia primelor cantităţi de probă.

Sursa: ­mediafax, protv.ro

pentru tine! Şi până la urmă mi-am zis că n-are rost să tot dau o grămadă de bani pe avion ca să vin în vizită, mai bine mă mut aici şi gata!” Aşa că a demisionat de la slujba pe care o avea în Atlanta, unde lucra pentru o agenţie guvernamentală, şi-a luat laptopul, camera foto şi o valiză cu haine şi s-a întors în ­România „pentru totdeauna”. „Acum aici e casa mea şi aici o să mă îngropaţi. În America am locuit în mai multe state şi după aia am trăit în mai multe ţări din lume, Anglia, Mexic, Spania, Italia, Israel, în fiecare am întâlnit lucruri interesante. Dar România are tot, mare, munţi, oraşe frumoase, aer proaspăt, apă bună, mân-

care sănătoasă, femei frumoase. Ce mai doriţi, sincer, când toată lumea care vine aici rămâne şocată când vede ce ţară extraordinară e România? Am stat de vorbă cu o grămadă de turişti din toată lumea şi toţi mi-au spus că aici e un fel de paradis. Sigur, nu e totul perfect, nici vorbă, e şi sărăcie, şi corupţie, am stat şi eu la coadă, OK! Dar e o ţară foarte bogată, cu resurse care nu se pot cumpăra, cu bani se cumpără maşină sau casă de lux, dar ce preţ are aerul proaspăt sau apa bună? Nici pentru un milion de dolari nu se găseşte aşa ceva în alte părţi. Păi, unde se găsesc urşi în Italia, de exemplu, urşi cum am văzut eu la Sinaia şi la Braşov?”

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Marian Iordache, 22 de ani şi Florin Alexandru Micu, 23 de ani,

din judeţul Brăila, pentru trafic de droguri de mare risc şi introducere în ţară de droguri de mare risc. În cursul lunii septembrie 2011, cei doi au introdus în mod ilegal pe teritoriul ­României, prin punctul de

Iniţial a locuit la Timişoara, apoi s-a mutat la Cluj, iar de aici la Braşov, pentru ca în cele din urmă, în 2007, să se întoarcă „definitiv” la Cluj, unde trăieşte într-un apartament închiriat nu departe de centru, pe care îl împarte cu cele două pisici culese de pe stradă.

Sursa: protv. Cluj, mediafax

trecere a frontierei Cenad, cantitatea de 2,5 kilograme de heroină şi 350 grame cocaină, droguri de mare risc, disimulate în capitonajul plafonierei unei autoutilitare.

Drogurile proveneau din ­Spania şi erau distribuite de către inculpaţi consumatorilor din municipiul Bucureşti.

Valoarea drogurilor este de aproximativ 60.000 de euro.

Marian Iordache a fost depistat în flagrant delict, având asupra sa cantitatea de 0,350 kg. cocaină.

Cercetările au fost efectuate cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul BCCO Timişoara.

La solicitarea procurorilor DIICOT instanţa de judecată a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pentru o perioadă de 29 de zile.

Sursa: antena1

Rubrica permanentă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Prezenţa timpurie a etnicilor germani în Transilvania, influenţa Austriei, dar şi contactul savant cu cultura germană, începând cu secolul al XIX-lea, ne-au lăsat, pe lângă bunele obiceiuri do-

mestice şi morale, cam vreo 640 de cuvinte de bază, din care unele sunt de neînlocuit.

Modernismul românesc este, în esenţă, tributar Italiei, Austriei şi Germaniei, şi, covârşitor, aşa cum vom vedea într-un număr viitor, Franţei.

Maiorescu, Eminescu sau Blaga sunt doar câteva din personalităţile de marcă, puternic influenţate de cultura germană. Lucian Blaga susţinea, de pildă, că în timp ce cultura franceză te absoarbe, modelându-te după canonul ei intern, cea germană, dimpotrivă, te restituie obârşiei şi valorilor autohtone. Un fel de formare restitutivă, am zice.

Nu este locul aici de a continua speculaţiile pe această temă, cum nu este locul disputei afinităţilor. Un lucru rămâne de nedezminţit: filozoful, poetul, lingvistul sau psihanalistul nu pot fi străini

11

09 - Sonorităţi germane

de beneficiile culturii germane.

Chiar dacă lexical nu putem afirma că româna a suferit o puternică influenţă germanică, în limba comună se regăsesc cuvinte cu sonorităţi recognoscibile, pe care prefer să le ordonez semantic, pentru a fi mai bine fixate.

Aş începe cu meseriile, reamintind termeni tehnici ca: baiţ, fălţui, flec, grund, lac (pentru mobilă, de exemplu), maistru, matriţă, nit, pensulă, porţelan, raşpel, rips, şablon, şamotă, şapirograf, şpăltui, şpraiţui, şurub, valţ, vană, zeţar.

Apoi, poate ar merita menţionate cuvintele legate de şcoală: absolvent, docent, exmatricula, lector, repetent.

S-ar putea adăuga câţiva termeni legaţi de obiceiuri, cum este fumatul: tabac, ţigară sau ţigaretă.

Iată şi o listă de cuvinte indispensabile, pe care le folosim aproape zilnic: abstract, bere, cartof, firmă, ladă, lampă, pantof, procent, ramă, rochie, spital, şorţ, teoretic, turn, ţel, vest.

Poate nu este lipsit de interes faptul că unele cuvinte germane au pătruns indirect în română prin poloneză, maghiară sau rusă. Nu este, astfel, limpede dacă şină ne vine pe cale directă sau prin intermediar polonez. La fel, maior, intrat se pare prin rusă, o dată cu modernizarea armatei în vremurile postfanariote.

M-am gîndit să vă arăt cum călătoresc cuvintele, o tema pasionantă, pe care Al. Graur a abordat-o, cândva, în al sau Dicţionar de cuvinte călătoare. Am să mă opresc asupra unui singur exemplu, „savuros” şi iberic.

Portughezii numesc gutuia marmelo (din lat. pop. malimellum, provenit din gr. melimelon, un soi de măr foarte dulce). La bază stau, aşadar, mierea şi mărul. Din marmelos se face marmelada, care echivalează cu o pastă compactă de gutui. Nu ştim prin ce influenţe gurmande sau pur culinare, marmelada a pătruns în castiliană, franceză (secolul al XVI-lea) şi engleză, de unde ajunge în germană şi, prin aceasta (sau

prin franceză), în română.

La noi, marmelada nu este obţinută din gutui, ci dintrun amestec de fructe zemoase, ulterior fierte cu zahar şi presate. Transformarea s-a petrecut la francezi şi nemţi, iar noi am luat cuvântul şi prepararea aidoma. Şi dacă în copilăria mea, ne jucam înfulecând felii de pâine unse cu marmeladă, astăzi copiii noştri vor doar produse de firmă. Nu se prea mai găseşte nici vata pe băţ, nu mai auzi pe nimeni cântând din flaşnetă, nimeni nu mai pomeneşte de vreun gheşeft.

Sunt vremuri înnourate, în care vorbim zilnic de faliment, cu privirile pironite spre Deutsche Bank. E fain, nu?

Filmele produse de Summit ­Entertainment sunt aduse în Europa de Est

Mihai Doru Costea

Media Pro Entertainment, divizia de distribuţie a companiei Central European Media Enterprise (CME), a semnat un contract de exclusivitate pe trei ani cu Summit Entertainment pentru a aduce în Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România filmele produse de această companie americană.

Anunţul a fost făcut de

Ralpho Borgos, vicepreşedintele departamentului de distribuţie internaţională din cadrul companiei Summit Entertainment, şi de Anca Truţă, managerul general al companiei MediaPro ­Distribution, informează un comunicat.

Media Pro Entertainment, divizia de distribuţie a companiei Central European Media Enterprise (CME), a semnat un contract de exclusivitate pe trei ani cu Summit Entertainment pentru a aduce în Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România filmele produse de această companie americană.

Acordul vizează toate filmele care vor fi produse de Summit Entertainment până în august 2014, inclusiv lungmetrajul „Now You See

Me”, cu Jesse Eisenberg, Mark Ruffalo, Woody ­Harrelson, Morgan Freeman, Isla Fisher şi Dave Franco, dar şi un remake al filmului „Highlander”.

Summit Entertainment are o relaţie specială şi fructuoasă cu grupul Media Pro încă din 2007, când compania americană a început să acorde licenţe pentru filmele ei pentru România şi Bulgaria. Pe parcursul anului 2010, activităţile de distribuţie ale grupului Media Pro s-au extins şi în Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia. „Media Pro s-a dovedit a fi un partener de încredere şi un distribuitor excelent care a maximizat profiturile pentru toate platformele noastre de cinema, video şi televiziune. Suntem fericiţi că ne-am

Peter Greenaway ­revine la Bucureşti Regizorul Peter Greenaway revine la Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF), cu proiectul inedit „Live Cinema VJ Performance ­Lupercyclopedia”, ce va fi proiectat în deschiderea festivalului, pe 17 noiembrie, la Sala P ­ olivalentă. „Live Cinema Vj Performance - Lupercyclopedia”, prezentat în premieră absolută în România şi în exclusivitate în deschiderea ­BIEFF 2011, este un spectacol audiovizual inovator, liber de orice convenţii specifice sălii de cinema şi infuzat de liberta-

tea şi dinamismul unui concert de muzică.

Lupercyclopedia este un impresionant experiment ce pune în discuţie limitele limbajului filmic, oferind publicului o experienţă cinematică inedită. Prin intermediul unui sistem VJ special conceput (o plasmă cu touchscreen), Greenaway combină imagistica sa avangardistă cu soundtrack-ul experimental al artistului olandez Huibert Boon, proiectând simultan pe cinci ecrane de mari dimensiuni şi mixând „în direct” imagini din creaţia sa multimedia „Tulse Luper

Suitcases”.

Ineditul „Live Cinema VJ ­Performance - Lupercyclopedia” se bucură de succes în toată lumea. În ultimii patru ani, a călătorit în 14 ţări, având 33 de reprezentaţii în ­Australia, Belgia, Brazilia, ­Elveţia, Franţa, Germania, Italia, ­Marea Britanie, ­Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia şi Spania.

Festivalul Internaţional de Film Experimental ­Bucureşti se desfăşoară la Cinema ­Scala în perioada 17 - 20 noiembrie.

A consemnat, Mihai Doru Costea

asociat cu ei pentru următorii trei ani, pentru a continua să aducem filmele produse de Summit Entertainment pentru publicul lor”, a spus Ralpho Borgos. „Suntem foarte mândri că am reînnoit parteneriatul cu Summit Entertainment.

Sunt absolut sigură că ambii parteneri vor obţine venituri solide, ţinând cont de faptul că ţările est-europene în care activează MediaPro ­Distribution şi-au dovedit deja potenţialul pe care îl au pe piaţa cinematografică. Parteneriatul nostru va asigura un portofoliu foarte competitiv şi va impulsiona poziţia noastră pe pieţele vizate”, a declarat Anca Truţă.

Summit Entertainment LLC este o companie cinematografică internaţională care

dezvoltă, finanţează, produce şi distribuie filme. Compania se ocupă de toate aspectele care ţin de marketing şi distribuţia de filme, atât pentru peliculele pe care le produce, dar şi pentru cele pe care le achiziţionează.

Summit Entertainment LLC se ocupă şi de comercializarea pe plan internaţional a propriilor producţii şi a celor achiziţionate. Summit ­Entertainment LLC lansează, în medie, între 10 şi 12 filme în fiecare an.

CME este o companie de media şi entertainment integrată vertical, ale cărei operaţiuni de televiziune, conţinut şi new media îi conferă poziţii de lider de piaţă în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, cu o populaţie totală de aproximativ 50 de milioane

de persoane.

CME are posturi de televiziune în Bulgaria (bTV, bTV Cinema, bTV ­Comedy, bTV Action şi Ring.bg), Croaţia (Nova TV, Doma şi Nova World), Republica Cehă (TV Nova, Nova ­Cinema, Nova Sport şi MTV ­Czech), România (PRO TV, PRO TV ­Internaţional, ­Acasă, PRO Cinema, Sport.ro, MTV România şi PRO TV Chişinău,), Slovacia (TV Markíza şi Doma) şi ­Slovenia (POP TV, Kanal A şi pachetul POP NON STOP). Operaţiunile de broadcast ale CME sunt sprijinite de divizia de conţinut şi distiribuţie Media Pro Entertainment, dar şi de divizia de New Media, care operează Voyo, serviciu regional de video-on-demand.

12

Campania „Strigăt de disperare!”

PUTEREA

Libertatea de-a alege Iubesc România, desigur, dar mărturisesc că, aşa cum este acum, nu mi-e dragă... Pentru că a furat liniştea şi zâmbetul multora dintre noi, pentru că a distrus valoarea şi tot ce-a fost mai bun şi mai sfânt celor rămaşi acasă. Detest manelele şi politica de mahala, şpaga, minciuna şi nepotismul şi obiceiul comunist de-a pupa în stânga şi-n dreapta pentru a obţine favoruri. Şi mizeria din care România pare că nu mai poate să iasă.

Sufăr că mulţi români nu se mai raportează la ei inşişi, la ceea ce reprezintă cu adevărat. Şi-au pierdut puterea de a se bucura împreună.

De aceea, refuz să fac parte din generaţia care-şi îngroapă valorile şi îşi necinsteşte eroii şi istoria. Îmi place America pentru că mi-a redat zâmbetul, liniştea şi valoarea reală. Îmi place Spania pentru că spaniolii şi-au primenit ţara, i-au făcut drumuri şi case de patru şi cinci stele.

Sunt mereu veseli, toleranţi, civilizaţi şi atenţi să-i educe şi pe cei mai răi. În loc să reducă pensiile, statul spaniol preferă să crească numărul şi cuantumul amenzilor, pentru orice. În caz de nevoie, contribuţiile anterioare la sistemul asigurărilor sociale, îi ajută pe cetăţeni să trăiască, nu doar să supravieţuiască. Îmi place Spania pentru că în drumurile mele am cunoscut patroni cu zeci de angajaţi care munceau cot la cot cu ei, de dimineaţă până seara. Pentru că fiecare spaniol adult are propria maşină, dar străzile sunt pline de autoturisme decente, necostisitoare. Pentru că mâncarea e mai ieftină decât în România, iar salariul de câteva ori mai mare. Îmi place Spania pentru că spaniolii iubesc viaţa, iar viaţa îi iubeşte pe ei. Sunt cei mai longevivi locuitori ai

Terrei. În anii cât am trăit în România, mulţi dintre cei care suntem departe de ţară, nu neam dorit maşini luxoase şi nici case de 1.000 de mp, dar nici să ne împodobim ca un brad de Crăciun cu bijuterii de aur de prost gust. Ne-am dorit o viaţă simplă, frumoasă şi decentă pentru copiii noştri, o şcoală adevărată care să-i înveţe să ţină drumul drept, spitale care să garanteze românilor sănătatea, străzi pe care să poţi circula în siguranţă. Şi libertatea de-a alege. Pentru că, aşa cum spune maestrul Radu ­Beligan: „...dintre toate operele, cea mai frumoasă este viaţa decentă bine trăită...” Ţara ignoranţei Se ştie că, cea mai mare bogăţie a unei naţiuni sunt cetăţenii ei, nu resursele naturale. Cetăţenii unei societăţi sănătoase şi educate. Din păcate însă, schimbările sociale care au avut loc în ultimii 20 de ani în România au creeat efecte tot mai catastrofale de la an la an în aceste domenii. Sistemul de sănătate se află într-o continuă formă de degradare. Medicii din România sunt în situaţia de-a alege între sărăcie şi mirajul străinătăţii, astfel că, în curând spitalele vor funcţiona pe post de muzee.

Lipsa aproape în totalitate de fonduri alocate sănătăţii, incapacitatea de gestionare a acestora, corupţia din sistem şi, mai ales, lipsa de viziune face ca sistemul de sănătate românesc să fie falimentar, iar sănătatea să devină un lux pentru o clasă extrem de mică de privilegiaţi, nu o prioritate naţională, aşa cum ar trebui să fie. Efectele nocive ale acestui sistem bolnav a afectat şi familia Monicăi Pană din Bistriţa. Statul român a ignorat aproape în totalitate situaţia dezastruoasă a acesteia, precum a milioane

de români pensionari sau bolnavi. O alocaţie de copil dublă din partea statului (aproape 10 euro pe lună) nu este suficientă nici măcar pentru scutecele absorbante zilnice (pampers) a unui copil cu grad mare de invaliditate. De asistenţă medicală de specialitate, tratamente sau analize speciale nici nu se poate discuta. Într-un stat normal şi civilizat care investeşte în primul rând în sănătate şi educaţie, integrarea persoanelor cu handicap nu reprezintă doar sarcina statului ci şi a întregii societăţi şi a tuturor membrilor, reprezentanţilor şi instituţiilor acesteia. Consideraţia pentru persoanele cu handicap nu constituie numai responsabilitatea familiei, prietenilor şi vecinilor, ci şi a tuturor membrilor societăţii care sunt vigilenţi cu toate formele de intoleranţă şi realizează că şi ei au datoria de a a permite persoanelor care suferă de handicapuri să participe “cât de normal posibil” la viaţă.

Copiii cu asemenea probleme beneficiază de educare, recuperare, socializare, stimulare complexă, iar familiile, de informare şi consiliere, în instituţii ale statului sau private, care sunt abilitate să ofere astfel de servicii. Da, într-o ţară normală, precum e şi Spania, unde sănătatea şi educaţia sunt prioritare.

Nicidecum în România unde şpaga, minciuna, nepotismul, prostia şi corupţia sunt la rang de cinste! Nu într-un stat al ignoranţei în care istoria, oamenii pregătiţi profesional, cinstea şi corectitudinea sunt batjocorite!

Efectele unui ­sanitar bolnav

sistem

„Ce te zbaţi atâta? Nu înţelegi că cei ca el nu trăiesc? Vezi-ţi de viaţă şi uită...!”

Acestea au fost cuvintele cu care Monica Pană a

fost apostrofată de cadrele medicale de la spitalul din Târgovişte unde fiul ei Alin, acum 15 ani, tocmai venise pe lume. Incompetenţa şi ignorarea celor care au asistat-o pe Monica la naştere au dus la apariţia unei boli cumplite pentru micuţul ei: tetrapareză spastică bilaterală, forma cea mai gravă de diplegie spastică. O boală care afectează membrele inferioare, dar mai accentuat sunt afectate membrele superioare, simptomele acestei boli fiind: strabism, crize epileptice, atrofie optică, retard mintal, deviaţie la coloană vertebrală (cifoză, scolioză), luxaţie de şold. Doar citind despre dezastruoasa boală şi te cutremuri la gândul că viaţa unui om poate fi atât de distrusă din neglijenţa, nepăsarea şi lipsa de profesionalism al unor cadre medicale incompetente, din pricina unui sistem sanitar bolnav... Şi cu toate acestea, Monica Pană a rămas alături de fiul ei. Nu a dispus de bani şi nici de resurse materiale care să o ajute să-şi facă dreptate şi apoi, sărac fiind, nu te poţi lupta cu un sistem corupt şi cu o justiţie oarbă. Şi-a crescut cei trei copiii cu multă dragoste, muncind cu palmele şi spatele-i fragil. S-a mutat în zona de provenienţă a soţului ei, Bistriţa, şi din lucru la

câmp ori căratul lemnelor din pădure cu spatele, ­Monica a oferit un minimum de existenţă micuţilor ei.

I-a crescut şi îngrijit deopotrivă, cu aceeaşi atenţie şi dragoste fără să facă vreo diferenţă între ei.

Spre alte zări de soare pline...

O viaţă simplă, decentă pentru ea şi copiii săi şi-a dorit şi Monica Pană. La divorţ, statul i-a încredinţat unul dintre cei trei copiii tatălui, iar pe Alin, copilul cu handicap şi pe Ştefan Viorel, mamei. Libertatea de-a alege pentru Monica a însemnat anul 2007 când a hotărât să plece în străinătate pentru a oferi copiilor un alt trai, o altă viaţă. Cu ajutorul şi bunăvoinţa firmei Badoc din Bistriţa care le-a oferit transportul gratuit, Monica a plecat în Spania împreună cu cei doi copii. La început în ­Alicante la nişte cunoştinţe care i-au găzduit şi au ajutat-o pe Monica săşi găsească de muncă. Şi astfel, o schimbare de 360 de grade s-a produs în viaţa celor trei. Băiatul cel mare, Ştefan Viorel a fost înscris la şcoală iar Alin îngrijit în condiţii umane. În interviul acordat ziarului nostru, Monica spune că îşi aduce aminte cu emoţie de faptul

că în perioada cât a locuit în Alicante, pentru prima oară în viaţa ei a simţit că este mulţumită şi fericită ştiinduşi copiii în siguranţă. Din păcate însă, liniştea Monicăi nu a durat foarte mult. Criza economică şi mişcările politice la nivel naţional, i-a afectat pe toţi imigranţii din Spania, inclusiv pe ea. Şi-a pierdut locul de muncă şi s-a trezit în imposibilitatea de-a mai găsi ceva în zonă. Înnebunită de durere, de disperare şi de faptul că-şi vede visul cum se spulberă, s-a hotărât să încerce în altă parte hotărâtă fiind să nu mai părăsească Spania. Astfel că, prin grija unor familii de români de bine, Monica şi-a luat copiii cu ea şi s-a mutat în El ­Acebrón, un sat aşezat în Provincia Cuenca, la 13 km de Tarancón, un loc unde Monica a aflat că s-ar mai găsi câte ceva de muncă. Din nou pe drum, spre o altă viaţă luată de la zero, într-o altă lume, printre alţi oameni.

Campania „Strigăt de disperare!”

13

DE-A DĂRUI Precum pasărea Phoenix Aflăm zilnic din mass-media cum aşa zise mame îşi abandonează copiii fără pic de remuşcare pe cine ştie unde şi uită de ei şi, compar în minte situaţiile cu drama acestei mame extraordinare. Mă întreb şi vă întreb, cum a reuşit să-ţi ţină strâns copiii lângă ea toată viaţa ei cu atât de multă putere, cu atât de multă forţă şi dragoste încât nu i-a abandonat nici măcar o clipă. Pentru că atunci când o priveşti, vezi, o mână de om de nici 40 de kg. De unde atât optimism, de unde atât de mult curaj să renaşti din cenuşă precum pasărea Phoenix, iar şi iar cu şi mai multă forţă, cu şi mai multă încredere?!

Se spune că mamele singure niciodată nu reuşesc să-şi crească bine copiii, că nu reuşesc niciodată să devină persoane pe care să te poţi

baza şi în care să ai încredere totală. Sunt convinsă de faptul că aceste păreri sunt doar teorii care nu au nicio bază reală şi drept dovadă aduc în faţa dumneavoastră acest caz al Monicăi Pană. ­Ascultându-i declaraţiile, am aflat că în El Acebrón, un sat nu foarte bogat unde majoritatea locuitorilor sunt pensionari, li s-a oferit Monicăi şi celor doi copii o nouă speranţă de viaţă.

Prin grija parohului catolic din localitate, Don Perpetu şi a sătenilor care i-au acceptat cu multă căldură în mijlocul lor, cei trei au primit găzduire în casa unor români de bine şi posibilitatea de-a lucra, doar cu ziua, la curăţenie prin case şi în agricultură. Monica a acceptat tot ce i s-a oferit de muncă, inclusiv să taie la vie şi să sape (muncă pentru un bărbat) numai să obţină un venit care să le asigure supravieţuirea. Ei, şi celor doi copii. Impresionaţi de munca

de calitate, de modul cum îşi creşte copiii într-o curăţenie şi ordine desăvârşite, sătenii au solicitat autorităţilor locale ajutorul de specialitate pentru copilul cu handicap, Alin. Vanesa Navalón şi Elena ­Clemente ­Fernández, asistente de specialitate din cadrul Serviciului Social Fuente de Pedro Naharro, au fost cele care au efectuat la urgenţă un proiect de ajutor direct pentru familia Monicăi Pană, beneficiid astfel de ajutor şi de asistenţă de specialitate pentru Alin. De asemenea, autorităţile au luat legătura şi cu Asociaţia Hispano-Română din Provincia Cuenca cu sediul în Tarancón pentru colaborare şi susţinere. Este incredibil cum oameni dintr-o altă naţie cu tine ştiu şi pot să ofere imediat, un ajutor uman dezinteresat. Doar din respect pentru o situaţie specială, din omenie şi drag.

Calitatea de-a necondiţionat

dărui

Voluntariatul este o componentă fundamentală a societăţii civile care însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii: pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.

E greu să accepţi cu uşurinţă ideea de a lucra fără bani şi de a investi timp şi energie fără să ai un beneficiu imediat. Mulţi nu o fac pentru că, „nu iese nimic…”. Asociaţia Hispano-Română din Provincia Cuenca are în componenţa sa români de bine, de valoare, care ştiu să preţuiască omul şi să-l respecte, iar preşedinta asociaţiei, Violeta Vartic, este recunoscută pentru proiectele realizate în folosul şi pentru comunitatea românească din regiune şi putem afirma fără să greşim că, este un ambasador real şi de valoare al României pentru care noţiunea de volun-

tariat este prioritară şi reală. În cazul nostru, este cea care, la apelul autorităţilor din El Acebrón şi a Serviciului Social Fuente de Pedro ­Naharro a răspuns promt şi a intrat în contact direct cu Monica Pană.

După câteva investigaţii rapide, asociaţia a luat legătura cu autorităţile superioare din Provincia Cuenca şi la finele anului 2008, s-a solicitat transferul familiei în oraşul Cuenca unde Alin a fost încadrat în Colegio Público De Educación Especial Infanta Elena unde, din acel moment beneficiază de luni până vineri de educare şi recuperare, de socializare şi de o asistenţă reală de specialitate. Asociaţia, cu sprijinul Cáritas ­Parroquial de Tarancón, a asigurat familiei lună de lună, hrana necesară, haine şi contribuţia bănească pentru a-şi putea achita chiria şi utilităţile în lunile în care, Monica nu şi-a găsit de

muncă. Prin grija Delegaţiei de Bunăstare ­Socială şi Sănătate a Provinciei Cuenca, a Junta de Comunidades de CastillaLa Mancha, Crucea Roşie din Cuenca şi Tarancón, Caritas Cuenca, familia s-a mutat definitiv în oraş, iar Monica a beneficiat de un loc de muncă la firma Inico până în luna mai, anul acesta. De atunci, deşi este înscrisă la serviciile sociale şi în planul de formare a viitorilor angajaţi, caută în continuare cu disperare o posibilitate de angajare. Nu aşteaptă mila nimănui, zilnic caută fier vechi, pe care-l predă centrelor autorizate şi cu banii obtinuţi şi-a achitat parte din cheltuielile lunare. Din iunie 2011 i-a fost aprobată o subvenţie de la JCCM-Delegacion de Salud şi Bienestar Social pentru procurarea unui scaun special, adaptat stării de dezabilitate a lui Alin, subvenţie care, din nefericire nu s-a încasat nici până astăzi,

datorită crizei economice care a afectat şi Comunitatea ­Castilla-La Mancha.

Să fim alături de Alin, măcar pentru o zi La solicitarea Asociaţiei ­Hispano - Române din ­Cuenca cu sediul în Tarancón, ne-am deplasat în weekend-ul trecut pentru a realiza o anchetă jurnalistică la faţa locului a cazului prezentat mai sus şi am constatat faptul că, minorul Alin Andrei Rus, beneficiază de o ingrijire de specialitate de luni şi până vineri în ­Colegio Público De ­Educación ­Especial Infanta Elena, iar sâmbătă şi duminică este asistat şi îngrijit de ­Crucea Roşie din Cuenca, în apartamentele dotate special pe care le au în proprietate. Le-am cunoscut pe cele două asistente, Barbara venită tocmai din Austria şi Jorgelina din ­Cuenca, două tinere voluntare la Crucea Roşie care, cu mult profesionalism îl îngrijesc pe Alin. Am rămas impresionaţi de curăţenia, grija, căldura şi dragostea de care copilul beneficiază. În discuţiile purtate, atât cu Barbara cât şi cu Jorgelina, am aflat că disperarea lor este enormă pentru faptul că Alin nu are scaunul special realizat pentru el. Din acest motiv extrem de impor-

tant, copilului i s-a deplasat mult coloana vertebrală, i s-a format un fel de hernie la spate, datorită scaunului incomod şi neadecvat pe care îl are. Cu toţi înţelegem situaţia de criză, dar acel scaun special este o urgenţă de maximă importanţă pentru viaţa minorului, motiv pentru care, ne alăturăm Asociaţiei HispanoRomâne din Cuenca, a tinerelor asistente de la Crucea Roşie şi facem un apel către autorităţile implicate în acest caz pentru soluţionarea acestei situaţii în sistem de urgenţă, având în vedere faptul că, este vorba de sănătatea şi viaţa acestui copil. De asemenea, apelăm la toţi oamenii de bine din Spania, la toţi românii cu suflet, care pot oferi un loc de muncă pentru Monica Pană, indiferent unde pe teritoriul acestei ţări. Vă semnalăm faptul că, în momentul de faţă, pentru că nu a reuşit să-şi mai achite chiria şi utilităţile unde a locuit împreună cu băiatul cel mare, Ştefan Viorel, au fost daţi afară zilele acestea din apartamentul pe care îl împărţeau cu alţi imigranţi din America Latină, fiind obligaţi de situaţie să locuiască sub cerul liber, pe câmp. Iar ca să supravieţuiască, adună bucăţi de fier vechi şi îl transportă cu geamantanul la centrele au-

torizate pentru a-şi asigura o bucată de pâine zilnică. Un caz extrem de trist pe care am dorit să-l facem cunoscut pentru că Monica merită toată atenţia noastră. La modul cum a luptat pentru viaţa şi sănătatea copiilor ei, la cât s-a zbătut şi a îndurat pentru a-i ţine aproape de ea, situaţia copiilor care sunt sensul vieţii ei, nu poate fi ignorată. Haideţi cu toţii, să întindem o mână de ajutor din puţinul nostru şi să fim măcar pentru o zi, alături de această familie greu încercată.

Un material realizat de ­Kasandra Kalmann Năsăudean Nota Redacţiei: • Menţionăm faptul că toate documentele care susţin acest material se găsesc arhivate atât la Asociaţia HispanoRomână din Provincia ­Cuenca, cât şi la Occidentul Românesc.

• Cei interesaţi pot depune donaţia dorită în contul deschis pe numele Monicăi Pană la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Pentru alte informaţii, puteţi lua legătura cu Asociaţia ­Hispano - Română din Provincia Cuenca, pe adresa de e-mail: hisparucuenca@­ hotmail.com, telefon: 639 178 615, disponibil de luni până vineri între orele 19 – 20.

Ştiri externe

14

Ministrul grec de Finanţe este î­mpotriva unui r­ eferendum privind euro „Locul poporului grec în euro este o realizare istorică a poporului grec, care nu poate fi pusă în discuţie.

Acest lucru nu poate depinde de un referendum”, a declarat ­ Venizelos, într-un comunicat difuzat joi dimineaţă, după întâlnirea premierului grec, Georges Papandreou, la ­Cannes, cu liderii europeni şi al FMI, reuniţi pentru summitul G20.

Papandreou se confruntă cu o criză politică în Grecia şi o opoziţie puternică a cetăţenilor faţă de măsurile de austeritate şi abandonarea suveranităţii naţionale, legate de ajutorul financiar european.

El a fost convocat la Cannes de liderii zonei euro, care se tem că organizarea unui referendum în Grecia ar putea pune în pericol întreaga zonă euro.

La finalul întrevederii, ­Georges Papandreou a confirmat că

miza referendumului este apartenenţa ţării sale la zona euro. El nu a precizat însă cum va fi formulată întrebarea la referendum.

Anterior, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a avertizat că europenii şi FMI nu pot acorda „nici un cent” Greciei până când nu va adopta întregul plan anticriză european şi până nu va fi înlăturată „orice îndoială privind rezultatul referendumului”. În comunicatul său, ministrul grec de Finanţe a subliniat importanţa de a putea dispune de aceste fonduri „fără întârziere”.

Conform mai multor surse, vistieria statului grec va fi goală până în decembrie.

Un vot de încredere în Parlamentul grec, cerut de ­ Papandreou privind acordul ­ european pentru ştergerea parţială a datoriei, este prevăzut vineri.

Modelul Angie Sanclemente Valencia, în vârstă de 31 de ani, a respins acuzaţiile, negând că l-ar fi ajutat pe prietenul ei să recruteze tinere pentru a transporta ilegal droguri în Europa, via Mexic.

Ea a afirmat că a venit în ­Argentina pentru a se mărita şi nu pentru a face trafic cu droguri.

Prietenul ei, argentinianul Nicolas Gualco, a fost şi el condamnat la şapte ani de închisoare, iar alţi complici au primit sentinţe similare.

Acuzarea a afirmat că ­Sanclemente, arestată în mai

2010 la Buenos Aires, coordona reţeaua internaţională de trafic de droguri.

Ancheta poliţiei argentiniene a fost declanşată după arestarea la Cancun a unei complice, în timp ce încerca să se îmbarce într-un avion având în bagaje 55 de kilograme de cocaină.

Sanclemente a câştigat în 2000 titlul de Coffee Queen, însă titlul i-a fost retras după ce s-a descoperit că era măritată şi încălcase regulile de înscriere în concurs.

Înaintea declaraţiei lui ­Venizelos, un membru influent al Pasok, premierul putea spera, din punct de vedere matematic, că va câştiga votul

de încredere, în pofida majorităţii fragile de care dispune partidul socialist în Parlament (152 de mandate din totalul de 300). Sursa: Reuters, BBC

Liderii europeni au căzut de acord cu ştergerea a 50% din datoriile Greciei. După această mişcare, ochii investitorilor s-au îndreptat spre Italia, aceasta din urmă fiind percepută ca următorul stat care se confruntă cu grave probleme economice. În fond însă, o singură ţară contează acum în procent de 100%, şi anume Franţa. Atât supravieţuirea monedei unice, cât şi întregul sistem economic european depind în mare măsură de statul francez.

Deşi pare că s-a găsit o soluţie pentru datoriile imense ale Greciei (peste 340 de miliarde de euro), sistemul economic din Europa se balansează tot mai mult pe marginea prăpastiei. Italia este vizată ca fiind a doua naţiune slăbită excesiv de criza datoriilor din zona euro. Întregul proces al dificultăţilor economiilor euro-

pene depinde însă de puterea financiară a ţărilor de plaţi pentru bailout, subliniază Time.

Se conturează tot mai mult imaginea potrivit căreia Europa se împarte în două blocuri economice cu destine diferite.

Din unul face parte Germania şi câteva ţări mici cu economii similare, precum Olanda, Austria şi Finlanda, iar din celălalt Grecia, Spania şi Italia şi alte state ce se confruntă cu datorii uriaşe.

Cutremurele au avut loc după o erupţie vulcanică submarină, care a început la 10 octombrie, iar experţii nu exclud posibilitatea producerii unei noi erupţii.

Autorităţile spaniole au trimis în insulă corturi şi provizii medicale care pot asigura cazarea a 2.000 de persoane în cazul unor evacuări şi care se vor adăuga celor ale ­Crucii Roşii, cu o capacitate de 2.500 de persoane.

Cutremurul cu magnitudinea 4,4 pe scara Richter a avut loc miercuri, la ora locală

18.10 (19.10, ora României) în Oceanul Atlantic, în largul localităţii La Frontera, aflată în nordul insulei, potrivit ­Institutului geografic naţional. Epicentrul seismului a fost localizat la o adâncime de 23 de kilometri. „Experţii afirmă că este posibil să se producă o nouă erupţie. În principiu, aceasta nu pare iminentă”, a declarat un purtător de cuvânt al autorităţilor regionale, adăugând că, pentru moment, nu sunt prevăzute evacuări.

Sursa: Reuters

pentru comunitatea internaţională.

Hu Jintao şi-a mai exprimat dorinţa ca acordul anticriză anunţat după summitul maraton de la Bruxelles săptămâna trecută să permită Europei să depăşească dificultăţile şi să-i asigure creşterea, potrivit agenţiei China Nouă.

Solicitată să ofere ajutor, ­China a urmărit cu preocupare în ultimele luni agravarea crizei datoriilor în Europa, prima piaţă pentru exporturile

sale şi unde ar deţine obligaţiuni suverane în valoare de 550 de miliarde de dolari.

Sursa: BBC

Sursa: Reuters

„Europa este cea care trebuie să rezolve problema datoriei europene”, i-a declarat preşedintele chinez lui Sarkozy, la dineul de lucru de miercuri, înaintea deschiderii summitului G20 de la Cannes. „Noi credem că Europa are toată înţelepciunea şi capacitatea (necesare) pentru a rezolva această problemă a datoriei”, a declarat preşedintele celei de-a doua economii mondiale, citat de agenţia oficială.

Summitul G20 a fost precedat de un minisummit de criză între principalii lideri europeni, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi premierul grec, Georges Papandreou, care a generat îngrijorări prin anunţul privind organizarea unui referendum. „China susţine activ Franţa pentru acest summit”, a mai spus Hu, explicând că G20 trebuie să dea un semnal clar asupra necesităţii de a menţine creşterea şi stabilitatea

Opinii

15

În România cenuşie Încă mai suntem în viaţă Cristian Ioanoviciu Guitars Ca popor, am trăit mai mulţi ani în comunism decât în capitalism. Aşa ne-a fost dat. Nu noi ne alegem părinţii, locul naşterii, sexul. De destin, ce să mai vorbim, mereu e hotărât de alţii. Sub regim monarhic am stat puţin ca popor, dar am beneficiat în schimb din plin şi de democraţie populară, şi de socialism multilateral dezvoltat. Sunt în viaţă destui care pot depune mărturie ce şi cum a fost înainte de 1989.

Nu toţi am trăit la fel. Nu toţi am fost victime, nu toţi am fost călăi. Unii au dus-o mai bine, alţii mai rău, ba chiar s-a şi suferit. Şi murit, pe alocuri, ba bine că nu. În fel şi chip.

Memoria noastră e selectivă, mai şi uităm de cele rele, mai iertăm, am mai avut şi avem şi bucurii, nu e chiar uşor să-ţi

trăieşti tot timpul prezent întrun trecut cu forme incerte.

Suntem în 2011. Despre ce este vorba? Despre un acut sentiment că un întreg prezent se răsuceşte spre un trecut de care tot credeam că scăpasem. În comunism am trăit cu frică. Cu mic, cu mare. Cine spune că n-a fost aşa, minte.

Că eram simpli muncitori, ţărani sau intelectuali, frica a fost prezentă peste tot. Frica a generat laşităţi, oportunism, minciună, egoism, meschinărie, răutate.

Acum iar începe să pătrundă frica în românii de acasă. Au telefoanele ascultate, e-mailurile controlate, eşti turnat cine ştie unde, la SRI sau la Cotroceni, care coordonează Centrul de Putere al Fricii în clipa de faţă. Este unul dintre cele mai nocive sentimente ale zilei de astăzi. Dincolo de frica de ziua de mâine. Care pentru mulţi, dacă nu foarte mulţi, înseamnă deja foame şi frig.

Sunt mulţi dintre contemporanii noştri care nu se mai ajung cu banii. Deja nu-şi mai au minimul necesar traiului zilnic. Numărul celor care caută prin pubele şi coşurile de gunoi a crescut.

Numărul celor care au probleme cu întreţinerea este în creştere. Numărul celor care nu au fost în concedii e mare.

Numărul bătrânilor disperaţi e, fără număr.

Vedem la televiziuni oameni fericiţi sau şosele pline de maşini care gonesc nebuneşte. E criză, nu e criză, trăiesc bine, nu trăiesc bine românii?

Cum e în România? Printre oamenii care se înghesuie la o promoţie sau se calcă pe picioare să prindă un bilet de tratament la Tuşnad sau Băile Felix.

Frigul a fost o constantă a ultimului deceniu din comunism. Un american, un neamţ sau o franţuzoaică nu poate pricepe dacă i-am povesti cum ne îmbrăcam înainte să ne culcăm. Şi fierbeam apa - când erau gaze - pe aragaz, ca să facem baie. Uităm repede. Mulţi cetăţeni din diferite oraşe ale ­României deja s-au debranşat de la sistemele de încălzire centralizată. Îi paşte frigul acum. Şi la propriu şi la figurat.

Ca popor, frica, foamea şi frigul nu ne-au frânt. Ne-am descurcat. Care cum şi pe unde l-a purtat paşii. De sute de ani românii se descurcă.

Nu mai contează cine conduce ţara. O să ne descurcăm şi de aici înainte. Reforme, remaniere, vorbe goale. Frecţii. Mai trăim. Nu contează cum şi unde. Am devenit deja nemuritori. Ne-au călit frica, foamea, frigul...

Diaspora. Românii din Belgia

Dan Luca/ Bruxelles Dan LUCA trăieşte în ­Bruxelles din 1997 şi este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.

Ce înţelegem prin diaspora românească? Vorbitorii de limbă română care locuiesc în afara teritoriului actual al Statului român sunt cel mai adesea asociaţi cu “diaspora românească’’. Grupuri semnificative de origine română sunt astăzi în Europa de Vest (cu precădere în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Belgia, Franţa, Irlanda), ­Israel şi în America de Nord. Un grup în continuă creştere este cel de la “Antipozi” (Australia şi Noua Zeelandă).

Dacă ne orientăm după mo-

mentul în care românii au plecat din ţară, avem o clasificare în două mari categorii – cei care au plecat din ţară înainte de 1989, şi e bine să facem referiri la nume mari, precum Mircea Eliade sau Constantin Brâncuşi, şi cei care au plecat după ‘89. Ce a urmat după Revoluţia din 1989 se poate structura de asemenea pe două sub-sectiuni: cei plecaţi la muncă necalificată sau cei la muncă intelectuală şi studii.

Belgia are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Ultimele statistici,

Peste un sfert de veac, ce imagine va rămâne în memoria colectivă din perioada politică pe care tocmai o trăim? Este un exerciţiu mental util formării unei perspective corecte asupra prezentului. Dorinţa de a pleca din ţară, porneşte şi încheie orice discuţie purtată zilele acestea. Nici după 20 de ani de la Revoluţie, românii nu au scăpat de mirajul străinătăţii. Mai mult ca oricând, soluţia unui trai decent pare că este dincolo de graniţe.

Criza economică şi măsurile de austeritate ale Guvernului lasă România fără români.

Mii de medici, asistenţi, profesori sau programatori au părăsit deja ţara, iar alte câteva mii sunt pe picior de plecare.

Nici tinerii nu au mai multă încredere în viitorul ţării.

Absolvenţii de top aleg universităţile din străinătate, iar

cei care optează pentru învăţământul românesc o fac doar până obţin o diplomă care să le paveze drumul spre străinătate.

Mii şi mii de români au plecat la muncă în străinătate doar în primul semestru al acestui an.

Dintre aceştia, mai mult de jumătate au studii superioare.

Cei mai mulţi lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit: sănătate, inginerie şi IT. Şi tot de ordinul miilor, medici şi asistenţi medicali au părăsit sistemul sanitar românesc în ultimii trei ani.

Cifrele sunt alarmante, spun reprezentanţii Ministerului ­Sănătăţii, mai ales că alte mii de medici, dentişti şi farmacişti sunt gata să plece în orice moment.

Chiar şi pe timp de criză economică, toate ţările, cu excepţia României, au dublat fondurile pentru sănătate şi le-au triplat pe cele pentru cercetare. Organizaţia ­Mondială a Sănătăţii spune că în momentul în care migraţia medicilor într-o ţară depăşeşte 2%, statul trebuie să introducă cod roşu şi să ia măsuri. În România trebuia introdus cod super-roşu, în condiţiile în care, angajaţi în sistemul de sănătate părăsesc România, valuri, valuri. Nici concurenţa foarte mare de la universităţi-

le de medicină nu mai constituie o veste bună.

Mai mult de jumătate dintre ei vor să obţină diplome doar pentru a profesa în străinătate.

Medicii nu sunt singurii atraşi de salariile şi condiţiile de muncă oferite de sistemele medicale din străinătate.

Avocaţii români pot pleda liber în majoritatea statelor europene, inclusiv în Portugalia, care a decis să recunoască, prin lege, calificările obţinute de apărători în România.

Criza economică, dar şi măsurile Guvernului pentru combaterea efectelor ei, îi alungă şi pe inginerii IT din ţară ceea ce va duce la plecarea specialiştilor companiilor multinaţionale din domeniu.

Românii sunt atraşi de o viaţă în afara României încă de pe băncile şcolii. Grav este însă că această atracţie se manifestă în cazul celor mai buni absolvenţi. Astfel, majoritatea zecarilor de la examenul de bacalaureat din acest an au mărturisit că vor să îşi continuie studiile în străinătate.

Cei care aleg totuşi o univerisitate românească o fac doar pe termen scurt, cu gândul la o bursă în străinătate. ­România nu îşi pierde doar absolvenţii, ci şi elevii. Ce se va întâmpla cu ţara?

neoficiale însă, menţionează un număr de aproximativ 55.000 de români care îşi desfăşoară activitatea în această ţară. Dintre aceştia peste 1.500 lucrează în aşa zisul Bruxelles european.

Locuind de 14 ani în Belgia, interacţionez prin activităţile pe care le am în Bruxelles cu românii care trăiesc şi lucrează în capitala europeană. ­Bruxelles-ul este poate singurul loc din afara României unde avem două “diaspore româneşti”, total distincte, bine coagulate, care au atins deja masa critică de reprezentare. Pe lângă românul „emigrant” avem şi pe acei pe care putem să-i numim „expaţi”.

În această clasificare nu este nimic elitist, însă e bine de avut repere de activitate şi de înţeles ceea ce doreşte fiecare român de la România.

Prezenţa românească nu este încă suficientă aici, în capitala europeană. Şi nu mă refer la sutele de tineri care trimit cv-uri şi participă masiv la concursurile pentru ocuparea posturilor de funcţionari europeni. Mă refer la firme de consultanţă, la federaţii industriale romanesti, pe care trebuie să le vedem mai prezente şi implicate în construcţia europeană de la centru.

Fac parte dintr-o disporă mai specială – cea a românilor inseraţi în structura unică a

capitalei comunitare – dar îi cunosc bine pe compatrioţii noştri care lucrează în Belgia în construcţii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români ca mulţi care se dau cu pumnul în piept în ţară că sunt români. Aceştia sunt însă prea puţin conectaţi la dezvoltările din România, iar greşeala nu este doar a lor.

Cred că este timpul pentru a realiza o conexiune reală între cele 25 de milioane de români.

Nu trebuie să existe “frontiere” artificiale între românii care trăiesc în România şi cei care locuiesc în afara ţării, indiferent ce lucrează. Se poate să avem pe plan românesc o adevărată reconciliere naţională.

Irina Georgescu Şova

16

Sfatul psihologului

Jeni Chiriac - Psiholog • Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie clinică şi psihologia muncii • Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului Psihologilor din România, comisia de deontologie • Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România

semnificaţia, originile. Pot fi multe cele ce ne pot încorseta.

O imagine de sine proastă, un respect de sine scăzut, complexele de inferioritate, perfecionismul dus la extreme, o educaţie restrictivă şi punitivă, etc.

Este un drum al autocunoaşterii şi autoacceptării de sine cu bune şi rele; un drum sinuos care poate părea dificil, dacă nu aproape imposibil de făcut de unul singur uneori.

Poate fi acel moment în care se fac simţite temerile, comoditatea, fatidicul!

Este acel moment care ne ţine pe loc. Acel punct din care este alegerea noastră dacă vrem să mergem mai departe explorând sau alegem drumul resemnării: ”Aşa sunt, nu mă pot schima!”

Oare nu putem alege pentru

Complexele şi ­intimitatea de cuplu Bărbaţii adesea au de luptat cu imaginea bărbatului foarte viril de tip Don Juan sau Casanova, iar femeile cu imaginea Miss Univers sau Playboy Girls.

S-a înrădăcinat mitul conform căruia rezultatul fiecărui act sexual depinde aproape în întregime de performanţă bărbatului. Sau că dacă lucrurile nu merg, femeia este cu siguranţă o frustrată sau o frigidă. Atât femeile cât şi bărbaţii consumă destul de multă energie pentru a masca sau a-şi compensa deficienţele - reale sau imaginare.

Pentru a face lucrurile mai dificile, totul pare a depinde de capacitatea partenerului de a obţine şi de a menţine o erecţie. Ei, iată mugurii anxietăţii de performanţă şi a supraresponsabilizării! Iată complexele! Eu va întreb: „Chiar avem nevoie de etichetări când este vorba de viaţă noastră sexuală? Chiar ne dorim să ne simţim altfel decât confortabil cu noi înşine?”

Despre complexe s-a tot vorbit şi fiecare dintre noi le cunoaş-

tem sau resimţim ca influenţ în intimitatea noastră. Însă care ar fi modalităţile prin care am putea scăpa de ele? Putem să ne eliberăm de schemele interioare!? Ce ar însemna acest lucru? Să ne simţim eliberaţi!

Fiecare dintre noi putem ajunge prizonierii unor principii de viaţă, a educaţiei primite, a neîncrederii în sine, a experienţelor neplăcute sau a prejudecăţilor.

De aceea este de preferat ca fiecare dintre noi să ne descoperim propriile noastre schelete din „debara”. Când fugim de propria persoană, indiferent din ce motiv, suntem departe de a fi cei mai buni prieteni ai noştri. În acest mod ajungem să ne înstrăinam şi, în ultima instanţă, putem deveni proprii noştri „persecutori”. În ce ar constă această persecuţie? În autocenzur sau victimizare! Non-asumare! Fugă!

Apatie! Care ar fi strategia?

Specialiştii ne recomanda să ne identificăm aceste scheme interioare, să reuşim să le decriptăm camuflajul şi implicit

noi?! Îi lăsăm pe ceilalţi să aleagă pentru noi?

Suntem doar nişte executanţi de tehnici fără a simţi? Alegem să mimăm? Pe cine minţim?!

Atât ne putem permite? Este corect?!

“Totul” poate fi posibil, dacă ne dorim cu adevărat şi schimbarea adesea ne-a fost dat să o

observăm atât la ceilalţi cât şi la noi înşine; însă schimbarea, ca proces este vizibilă adesea în alte compartimente ale vieţii noastre cotidiene.

Când este vorba de sex şi de ceea ce se întâmplă în intimitate, ne putem simţi vulnerabili, înhibaţi, demni de etichetat sau de condamnat.

Gândurile, credinţele şi prejudecăţile din noi nasc adesea reacţii, comportamente. În momentul în care astfel de idei sunt încărcate puternic emoţional-afectiv, suntem departe de a fi obiectivi în ceea ce ne priveşte ca resurse şi soluţii.

Vă asigur că poate fi doar o impresie subiectivă! Iar impresia adesea este departe de a fi o certitudine! Cine este cel care ne dictează limitele?! Sau ce?!

Asta rămâne de aflat. Cel mai adesea acest cine sau ce se află în noi.

Suntem doar nişte executanţi de tehnici fără a simţi?

Alegem să mimăm? Pe cine minţim?! Atât ne putem per-

mite? Este corect?!

Totul poate fi posibil, dacă ne dorim cu adevărat şi schimbarea adesea ne-a fost dat să o observăm atât la ceilalţi cât şi la noi înşine; însă schimbarea, ca proces este vizibilă adesea în alte compartimente ale vieţii noastre cotidiene.

Când este vorba de sex şi de ceea ce se întâmplă în intimitate, ne putem simţi vulnerabili, înhibaţi, demni de etichetat sau de condamnat.

Gândurile, credinţele şi prejudecăţile din noi nasc adesea reacţii, comportamente. În momentul în care astfel de idei sunt încărcate puternic emoţional-afectiv, suntem departe de a fi obiectivi în ceea ce ne priveşte ca resurse şi soluţii.

Vă asigur că poate fi doar o impresie subiectivă! Iar impresia adesea este departe de a fi o certitudine! Cine este cel care ne dictează limitele?! Sau ce?!

Asta rămâne de aflat. Cel mai adesea acest cine sau ce se află în noi.

Dată fiind natura sensibilă şi conotaţia tabu a subiectului, este posibil să întâmpinaţi o rezistenţă interioară în a apela la un specialist în psihosexologie sau la un sexolog.

Primele gânduri care v-ar putea trece prin cap pot fi: ”Mai sunt şi alţii şi nu au murit!, Rabdă! Poate trece de la sine.”, ”Sa nu afle nimeni!”, “Celalalt este de vină!”, etc. Însă vă întreb cum putem să ne eliberăm de complexe, dacă ne

este jenă în primul rând nouă de ele?! Unii dintre noi avem resursele necesare de a trece prin acest proces de unul sau una singură, învăţând despre sine cu fiecare experienţă avută. Chiar şi atunci se poate întâmpla să atribuim şi nu să convertim bagajul informaţional. Alţii rămânem ca paralizaţi în acelaşi punct o viaţă indiferent de efeorturile celui din viaţa noastră pentru că ne simţim incapabili de a putea fi ajutaţi.

Ceea ce vă pot spune că, adesea cu puţin ajutor, orice obstacol poate fi deposit şi orice situaţie poate dezvolta alte faţete şi implicit alte abordări şi soluţii.

Răspunsul este în voi! Psihosexologul nu face decât să faciliteze această regăsire cu voi înşivă direct în cabinet sau prin consiliere on-line! Invitaţia poate fi valabilă atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei deopotrivă!

Ce ne împiedică să spunem NU?

Mulţi dintre noi întâmpinăm adevărate dificultăţi în a spune nu celorlalţi şi uneori şi noua înşine!

Dar oare de ce ne este atât de greu?

Posibil din nevoia de a nu dezamăgi, din frica de a nu răni sau leza, din dorinţa de a nu părea insensibili, duri sau agresivi celorlalţi, chiar inclusiv din teamă de a nu fi judecăţi, etichetaţi sau respinşi.

Răspunsul diferă de la persoană la persoană, din acest motiv este important ca atunci când noi înşine suntem refuzaţi sau suntem puşi în faţă unui nu, să evităm a lua acest nu personal!

Dar de fapt ce se întâmplă când îmi este greu să spun nu? În fapt, greutatea rezidă în nevoia noastră şi felul în care ne valorizăm pe noi înşine în relaţie cu ceilalţi. Adesea găsim că ne este mai uşor „sa trecem” peste noi înşine.

Cum? Ce facem de fapt? Acceptăm lucruri, prin neputinţa noastră de a spune nu, contrar aşteptărilor, nevoilor, dorinţelor, intereselor şi chiar peste resursele şi disponibilitatea noastră de moment. Cu alte cuvinte, fie că ne place fie că nu, fie că vrem fie că nu, ne obligăm în relaţie cu ceilalţi, cedând controlul propriei vieţi în mâna celor din jurul nostru, fie că vorbim despre cei dragi, fie că vorbim despre colegii de serviciu, etc.

Însă această dificultate în a spune nu poate avea urmări sau implicaţii mai profunde de atât, punându-ne chiar viaţa în pericol atunci când suntem alcoolici şi nu putem spune nu în faţa unui pahar sau a unei sticle de alcool sau când suntem toxicomani şi nu putem spune nu unei bile sau unui plic de legale.

Cei mai mulţi dintre noi suntem departe de a conştientiza că am avea o problemă datorită faptului că această incapacitate personală adesea este mascată de frici sau nevoi mai puţin constructive. Cel mai des, cei care conştientizează sunt cei încercaţi de vreo dependenţă, fie că este vorba de dependenţa afectivă, fie că este vorba de o dependenţă de acool sau substanţe psihoactive.

Prin urmare, este esenţial ca fiecare dintre noi să înţelegem ce se întâmplă cu noi ori de câte ori ne este greu să spunem nu şi să punem în practică un plan personalizat de ieşire din situaţie.

Avocatul răspunde Nicolaie J. - Ferreras De Arriba Am cumpărat cu credit ipotecar un apartament în anul 2008. În momentul de faţă sunt în divorţ cu soţia.

Nu avem copii. În această situaţie, ce se întâmplă cu apartamentul?

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Răspuns la întrebările d­umneavoastră Gabriela M. - Gijón Sunt în Spania de peste 5 ani şi lucrez ca interna. În tot acest timp nu am fost în România dar la ultima convorbire cu soţul meu la telefon mi-a spus că vrea să vândă casa. Este posibil să poată vinde singur casa dacă suntem amandoi proprietari? Ce pot face în această situaţie?

Răspuns: În condiţii de legalitate un bun imobil aparţinând soţilor nu se poate vinde unilateral decât cu acordul ambilor dobânditori (dacă acest bun a fost dobândit de către soţi pe timpul căsătoriei, în acest caz fiind considerat bun comun). În cazul în care această vânzare s-a realizat totuşi, actul respectiv poate fi anulat de către partea interesată acest lucru realizându-se pe cale judiciară în cadrul unei acţiuni desfăşurate la judecătoria pe raza căreia se află bunul respectiv. De asemenea poate fi promovată o acţiune penală pentru fals în declaraţii şi uz de fals atât împotriva soţului cât şi a notarului ce a întocmit actul respectiv .

La oficiul de cadastru local se poate verifica dacă există modificării în evidenţa Cărţii Funciare a imobilului. Pentru mai multe informaţii vă asteptăm să luaţi legătura cu noi telefonic sau pe e-mail: av_nitu@hotmail.com.

Răspuns: În cazul divorţului dintre doi soţi situaţia juridică a apartamentului cumpărat împreună cu credit ipotecar este următoarea: în lipsa unei înţelegeri între părţi, legea distinge partajarea apartamentului la jumătate pentru fiecare dintre soţi urmând ca, fie apartamentul să fie vândut şi suma rezultată după achitarea integrală a ipotecii bancare să fie împărţită între cei doi, fie ca una dintre părţi să rămână în apartament, achitândui celuilalt contravaloarea a jumătate din imobil, valoare calculată de către un expert tehnic (tasador).

Ciprian B. – Videmala/­ Zamora Cum pot vinde legal jumătate dintr-o casă şi jumătate din afacerea proprie, în condiţiile în care partenerul meu de afaceri din ­Spania nu doreşte să vândă?

Răspuns: Vă voi răspunde la modul general. Având în vedere faptul că sunteţi într-un parteneriat de afaceri în care capitalul societăţii se divide în părţi sociale, fiecare persoană poate dispune de părţile sociale pe care le deţine în societatea respectivă, însă, prima opţiune este a partenerului dumneavoastră de afaceri (dreptul de preemtiune). În caz contrar, vă puteti găsi de forma liberă, cumpărătorul cotei dumneavoastră.

(Datorită faptului că nu cunoaştem toate elementele esenţiale, cum ar fi: parteneriatul în afaceri, parteneriatul matrimonial, sau dacă aceste bunuri sunt aport la capitalul social al societăţii, vă rugăm să ne contactaţi pe e-mail: av_nitu@hotmail.com, sau telefonic la: 0034/666 313 448, sau 0040/345 407 451, pentru a vă putea răspunde punctat, detaliat şi complet la întrebările dumneavoastră.)

Nicolae P. – Ciudad Real Cum obţin permisul de muncă în Spania ?

Răspuns: • Cei care la data de 22 iulie 2011 aveau un contract de muncă, chiar dacă prin absurd pe 23 iulie 2011 au fost concediaţi, au drept de muncă în Spania în baza NIE şi nu trebuie să intreprindă niciun fel de demers în acest sens.

• Cei care la data de 22 iulie 2011 aveau NIE cu sau fără să fie înscrişi la Seguridad Social, dar care nu aveau un contract de muncă, nu au drept de muncă în Spania. În acest sens, NIE nu mai este valabil decât pentru a locui în Spania.

• Sunt de asemenea exceptaţi de la obţinerea dreptului de muncă, cei care la data de 22 iulie 2011 chiar dacă nu mai erau posesori ai unui contract de muncă în vigoare, se aflau într-una din formele de ajutor social oferite de statul spaniol, respectiv ajutor de şomaj, post-şomaj (subsidio) sau orice altă formă (cei trecuţi de 45 ani sau cei în prepensionare, după vârsta de 52 ani).

Referitor la obţinerea permisului de muncă Acesta se poate obţine întro perioadă de maximum trei luni, funcţie şi de încărcarea organismelor de extranjerie sau de prepararea şi verificarea documentaţiei prezentate. În afara formularului completat şi prezentat de către persoana interesată, şi angajatorul trebuie să prezinte documentele firmei sale din care să rezulte legala constituire a acesteia (statutul

societăţii ), efectuarea plăţilor către stat la zi (TC 1 sau TC 2), statele de plată pentru ceilalţi angajaţi, semnate la zi cât şi dovezi elocvente din care să rezulte că firma are posibilitatea reală de a plăti salariul viitorului angajat (fie contracte de prestari servicii cu alte societăţi comerciale, fie un cont bancar în care să se afle o sumă corespunzătoare plăţilor pe societate).

17 Răspuns pentru Melania şi Grigore Bocuţă din Valencia

2. Regulamentul (CE) nr.

44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (credite neachitate, fie imobiliare cu garanţii, fie de consumaţie sau achiziţionare de bunuri mobile).

(8) Trebuie să existe o legătură între litigiile care intră sub incidenţa prezentului regulament şi teritoriul statelor membre unde Alin B./Madrid se aplică. În consecinţă, trebuie Cum procedez în condiţiile să se aplice norme comune priîn care nu mai am drept de vind competenţa, în principiu, atunci când pârâtul are domimuncă? ciliul pe teritoriul unuia dintre Răspuns: aceste state membre.

Aceeaşi procedură pe care (9) Pârâţii care nu au domiciliul o parcurg românii plecaţi pe teritoriul unui stat membru se în alte ţări europene unde supun, în general, normelor de se aplică aceleaşi măsuri drept intern privind competenţa restrictive: TREBUIE SĂ aplicabilă pe teritoriul statului GĂSEASCĂ UN ANGAJA- membru al instanţei sesizate, iar pârăţii care au domiciliul pe TOR! Prin urmare, în momentul teritoriul unui stat membru căîn care aveţi un angajator, ruia nu i se adresează prezentul românii care au obţinut rezi- regulament trebuie să rămână, în denţă (NIE) înainte de 22 iu- continuare, supuşi dispoziţiilor lie 2011 şi s-au înscris sau nu Convenţiei de la Bruxelles.

Articolul 1 la Seguridad Social, dar nu (1) Prezentul regulament se apliaveau un contract de muncă, că în materie civilă şi comerciatrebuie să meargă la “De- lă indiferent de natura instanţei. legacion de Gobierno” sau El nu se aplică, în special, în “Subdelegacion de Gobier- materie fiscală, vamală sau adno” şi să obţină un formular ministrativă.

EX-18 care este “Solicitud (2) Prezentul regulament nu se de certificado de registro de aplică pentru: residencia comunitaria” şi o (a) starea şi capacitatea persoa“Cita previa” (programare) nelor fizice, regimurile matri– în vederea obţinerii permi- moniale, testamente şi succesisului de muncă. Programarea uni; se va face la adresa: https:// (b) falimente, concordate sau s e d e . m p t . g o b . e s / a c c e d a /­ proceduri similare; (c) securitate socială; procedimientos Cu formularul completat, (d) arbitraj. împreună cu angajatorul, vă RECUNOAŞTERE ŞI EXEprezentaţi în ziua programată CUTARE Articolul 32 la “Delegacion sau SubdeleÎn sensul prezentului regulagacion de Gobierno” şi cement, „hotărâre” înseamnă o horeţi permisul de muncă. tărâre pronunţată de o instanţă dintr-un stat membru, indiferent de denumirea acesteia, cum ar fi decizie, sentinţă, ordonanţă sau mandat de executare, precum şi stabilirea de către un grefier a cheltuielilor de judecată.

Recunoaştere Articolul 33 (1) O hotărâre pronunţată întrun stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie necesar să se recurgă la vreo procedură specială.

(2) În cazul unei contestaţii, orice parte interesată care invocă pe cale principală recunoaşterea unei hotărâri poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din

prezentul capitol, ca hotărârea să fie recunoscută. Recunoaşterea unei hotărâri executorii emisă de către o instanţă străină, trebuie recunoscută, în bază unei proceduri judiciare pe teritoriul statului român, conform normelor de competenţă teritorială.

3. Dobândirea cetăţeniei spaniole Cetăţenia spaniolă este dobândită dacă sunt îndeplinite toate criteriile stabilite de legea spaniolă.

Cetăţenia poate fi obţinută de: Străinii majori şi minorii independenţi; Străinii mai mari de 14 ani, dacă sunt însoţiţi de părinţi sau tutore; Reprezentanţii legali ai persoanelor incapabile dacă: • străinul a locuit în Spania legal şi continuu; • emigrantul dovedeşte un bun comportament civic; • emigrantul este suficient integrat în societatea spaniolă.

Legislaţia spaniolă cere ca străinul să fi avut reşedinţa în Spania timp de 10 ani.

Termenul poate fi redus în următoarele cazuri: • 5 ani în cazul refugiaţilor; • 1 an în cazul: - străinilor născuţi în Spania; - străini căsătoriţi cu cetăţeni spanioli; - soţi văduvi ai spaniolilor; - străini aflaţi sub tutela spaniolilor cel puţin 2 ani; - orice persoană născută de părinte spaniol sau bunici spanioli.

Acte necesare: • certificatul de naştere, tradus şi legalizat; • permisul de şedere; • certificatul consular care atestă cetăţenia curentă şi un bun comportament; • cazier judiciar din ţara de origine; • cazier judiciar din Spania; • certificatul înregistrării municipale, inclusiv a membrilor familiei; • certificat care atestă resurse financiare suficiente; • certificatul de naştere a soţului şi certificatul de căsătorie; • certificatul care atestă că soţii locuiesc împreună, dacă străinul este căsătorit cu un cetăţean spaniol.

Instituţii responsabile Cererea pentru obţinerea cetăţeniei va fi depusă la Registrul Civil al locului de reşedinţă.

Departamentul pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului de Justiţie va decide cu privire la acordarea cetăţeniei spaniole. În Spania nu este admisă cetăţenia dublă.

18

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Spune zicala francofonilor că “partir, c’est mourir un peu”.

Eu încep să cred că e valabilă şi reciproca: “Venir, c’est naître un peu”. De ce nu?

Murim puţin când plecăm, dar şi renaştem când revenim într-un loc drag. Proverbul cu extensie se verifică mai ales la românii plecaţi din ţară, cei care obişnuiesc să vină în România în vacanţe, aşa cum în copilărie petreceau verile pe la bunici. Incursiunile în trecut, în timp şi în spaţiu nu trebuie neapărat să trezească remuşcări. Am plecat „de tot”, „pe veşnicie” sau „pentru eternitate”, cum adesea repetăm la ... infinit. Puţin rest rămâne însă dintr-o “eternitate” confundată cu ceva care s-ar putea declina la plural. O eternitate, două eternităţi? A mea, a ta, a noastră?

Veşnicia, cea care în dulcea viziune a lui Lucian Blaga s-ar fi născut la sat, nu e întotdeauna aceeaşi. Sincer, nu credeam că regula din alt secol se mai aplică şi-n vremurile noastre. E nevoie de multă imaginaţie pentru a mai crede că satul ar fi rămas de-

Călător prin România

Pentru eternitate

pozitarul “eternităţilor noastre cumulate”. Dar iată că vara aceasta m-a catapultat exact în acel tablou rural neverosimil, despre care credeam că ar fi dispărut demult. N-am ţinut morţiş să verific ipoteza sentimentalului lancrămean, dar, ce-i drept, am fost curioasă. În obligatoriul concediu anual din România m-am încumetat de data aceasta să vizitez satul bunicilor, un loc despre care nici nu mai eram sigură dacă există cu adevărat.

Se zvonise că prin satul uitat de lume casele se dărăpănează şi oamenii se prăpădesc.

Ne aşteptam să întâlnim doar o mână de bătrâni nefericiţi, risipiţi prin câteva gospodării pustiite. Eram înarmaţi cu indiferenţă şi înţelegere pentru ceea ce credeam noi că ar fi mersul firesc al lucrurilor gloria şi decăderea oricărui ciclu natural. Nu mai doream decât să aruncăm o privire prin cimitir, pe la mormintele de moşi şi strămoşi, cei duşi la cele veşnice. Ştiu că pare morbid să vizitezi cimitire, dar liniştea ceremonială şi împăcarea pe care o inspiră nu sunt deloc nesănătoase.

Nu numai că nu ni s-au adeverit temerile, ci am fost chiar surpinşi de puţinul cu care s-a schimbat între timp peisajul pe care nu-l mai văzusem din copilărie. Chiar dacă nu realizasem până acum, ne lipsise ceva. Mână în mână ne regăseam la vârste adulte, copii şi părinţi, două generaţii despărţite de câteva prăpăstii.

Împreună într-o lume în care unii şi ceilalţi am petrecut copilării frapant de asemănătoare. Ei acasă, iar noi, mai târziu, la bunici.

N-a fost nevoie de multe cuvinte pentru a afla cărările ştiute, intrarea în „Gura ­Hudiţii”, poteca spre biserica din deal, piatra sub care păstram cheia de la « casa dinaintre » sau lanţul care ţine porticul închis, ca să nu intre nepoftită „ciurda de ghiboli”.

Revedeam fizionomii uitate, oameni aievea şedeau pe băncile de pe la porţi, dând cumpănit bineţe, coborâţi parcă dintr-un film alb-negru. Fireşte, mulţi au dispărut, dar erau şi destui noi veniţi, cu gospodării aşezate, căruţe, animale domestice şi chiar şi copii de şcoală, care nu erau doar în vacanţă la bunici.

Dacă pe foştii colegi de şcoală nu-i mai recunosc acum prin fotografii, pe ţăranii din satul bunicii i-am ştiut imediat. Poate pentru că ei au fost primele feţe pe care ochii mei de prunc le-a văzut. Sau poate că realmente ei nu s-au schimbat prea mult, încremeniţi în făgaşul unei vieţi egale, constanţi în straiele lor sobre, tipice româneşti.

«N-ăi fi tu copila ai mică a lui Ditu lui Ionu’ lui Ion ­Niculii?»

- m-a întrebat un vecin cu privirea sfredelitoare, pe care parcă-l ştiam de la sapă pe locul nostru din „râpă”. ­Gustinul Melentii – aşa se numea el - îmi enumerase fără niciun efort strămoşii până la a treia generaţie. Mi-a venit să-i răspund cu « onoarea e de partea mea ». Mă simţeam ca la decernarea premiilor Oscar.

Pe drumul spre “tânărog”, o femeie cu „şurţă” se repezi entuziasmată spre mama, excalmând: « Getuţo, mai ştii tu când erai fată de măritat şi m-ai cântat pe mine mireasă ? ». Mi-am închipuit un fel domnişoară de onoare, într-o formă arhaică. Vocea mamei avea renume bun. Renume şi nume; multe din ele aici sunt neobişnuite: Candit (cu „t”, nu ca personajul din Voltaire), Sanvina, Susana (cu „s”!), ­Samoilă, Aurente. Sună de parcă le-ar fi inversat cineva literele. De unde or fi venit ele?

Tata s-a ales cu un cocoş în carne şi oase, de la un văr.

Am luat pasărea în maşină, “emigrând” galinaceea la zeci de kilometri distanţă, unde ai noştri ţin un „harem” cu cinci găini. Oare cocoşii ştiu că există oameni care numesc aşa ceva „rai”?

Trecând pe lângă căminul cultural am dat de magazinul sătesc, “bolda”, acum închisă, unde mirosea pe vremuri a

boboroanţe şi a petrol de lampă. Pustiu e şi sediul “Colectivei” ce a acrit multe inimi de ţărani, obligându-i la colectivizare forţată. Nici localul în care crâşmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosinţă. Abia acum înţeleg de ce Moşu’ a murit neîmpăcat, după ce a renunţat la tot ce agonisise, în favoarea “proprietăţii întregului popor”.

Cât de anevoioasă trebuie să fi fost transformarea tatălui meu, din tânărul intelectual de la sate, care visa la drepturi egale, în înverşunatul oponent al regimului, pe care securiştii îl ameninţau cu eliminarea de la facultate a fiicelor sale!

El care în tinereţe săpase cu entuziasm la şantierul de tineret pentru conducta de gaz metan.

Satul are Poştă, Telefoane, Vulcanizare şi multe case în renovare. Cloştile râcâie didactic pământul, înconjurate de puii pestriţi, care le imită vioi. Câinii latră, caii fornăie, pisicii aleargă sprinteni, cumpenele de la fântâni scârţâie, clopotele bat. E mişcare peste tot. Belşug nu este, dar e viaţă. Parcă ne-a mai venit inima la loc. Şi iar zboară gândul la eternitate, aşa cum se vede ea dinspre sat. Sau mai bine zis dinspre dealul Bendorfului, locul din care se poate arunca o ultimă privire înapoi. O zicală din familia noastră aminteşte de un frate de-al bunicului. La emigrarea în America, se pare că ar fi oprit carul în

vârful dealului, aruncând o ultimă ocheadă peste aşezarea natală şi, cu obidă stăpânită, ar fi strigat: „No satule, zece ani de luna lui mai poţi să stai, până oi apuca tu să mă mai vezi o dată”.

Stă satul şi astăzi, ca pe atunci. Unde era să se ducă?

Dacă mă gândesc bine, mai lipsesc ceva ani până se vor adunat lunile lui florar pentru deceniul de absenţă promis de antecesorul nostru. Cei o sută douăzeci de ani ceruţi - pentru că numai o lună pe an se numără, luna mai - nu s-au scurs încă. Mă tem însă că satul nu s-ar lăsa impresionat. Eventuala întoarcere la vatră a unuia sau altuia dintre aventurierii săi risipitori, fie chiar şi dincolo de limitele calendaristice ale unei vieţi de om, ar trece neobservată.

Poate că tot ­Blaga avea dreptate: din perspectiva satului, eternitatea e pur şi simplu mai încăpătoare...

Nici neglijabilul meu aport de „un an de luna lui mai”, răgaz luat până am revenit pe uliţele

satului nu a răsturnat nimic în firea lucrurilor. Doar mie îmi ţine cald, ca o pătură de lână.

Mi-a rămas întipărită în minte imaginea a unei cruci la margine de drum, văzută din mersul maşinii, undeva pe-o vale din Podişul ­Transilvaniei.

Flancată de două buchete de flori, se desena albă pe fond verde, în faţa unui lan de porumb. Iar sună morbid, dar realmente avea o poziţie demnă de invidiat. Atârnată de « gâtul » crucii, o ghirlandă din flori de câmp amintea de ritualurile de bun venit de prin arhipelagurile de la tropice: „Bun venit în eternitate!”

De n-ar fi îndoiala. Oare ce-o fi dincolo? Dincolo de dealul Bendorfului, dincolo de ocean, dincolo de veşnicie?

Să nu uit să-mi pun în bagaj o plasă de virgule când plec iar din ţară. Îmi trebuie ca să pun accentele şi tremele de sub caracterele româneşti, la ţ-urile de sub “ţară”, „ş” din „veşnicie” şi „ă” de la “acasă”. Oriunde se întâmplă momentan să fie casa mea.

Sănătate, frumuseţe, stil

19

Presa r­ omânească reprezentată la

­maratonul din C ­ hicago Ioan Iacob: Cum s-a născut ideea promovării presei prin sport (în cazul dumneavoastră este vorba de N.A.R.P.A. (North American Romanian Press Association), al cărei preşedinte sunteţi) ? De obicei se întâmplă invers...

Marian Petruţa: În Statele Unite, există o tradiţie în a alerga maratonul pentru o anumită cauză, de obicei caritabilă, pentru a atrage atenţia asupra anumitor probleme. Pe lângă dorinţa de a încuraja o viaţă sănătoasă şi activă, alte două obiective au fost atragerea atenţiei asupra dificultăţilor cu care se confruntă presa de limbă romană din SUA şi Canada, şi un proiect caritabil, pe care îl derulez din 2004, pentru copiii din România. În ceea ce priveşte mass-media românească de aici, am dorit să atrag atenţia asupra greutăţilor cu care ea se confruntă din punct de vedere financiar. Unele ziare în formă tipărită şi-au scăzut drastic numărul de apariţii sau chiar au dispărut complet de pe piaţă.

Cât priveşte proiectul caritabil pentru copii, la fel ca şi-n ceilalţi ani, adunăm bani pentru a cumpără rechizite şcolare sau haine pentru copiii proveniţi din familii defavorizate. Am considerat că cea mai bună investiţie pe care o putem face pentru viitor este în educaţia copiilor.

I.I.: Care este, de fapt, povestea „maratonului”? Ştiu că sunteţi legat de Ardeal, iar pe blogul dumneavoastră am văzut chiar menţionată distanţa dintre Cluj şi Chicago.

M.P.: Îmi place să reamintesc faptul că după o anumită vârstă când nu mai creşti pe verticală începi să creşti pe orizontală.

Acumularea de kilogramele în plus atrage după sine şi diverse problemele medicale. Cu toate

că am 185 de centimetrii înălţime, când am început să mă apropiu de 100 de kg am zis că este cazul să fac o schimbare.

Nu am avut probleme medicale însă nici nu am dorit să ajung să le am. Înainte să trebuiască să tratez probleme de sănătate cred că este mai bine să le previn, ducând o viaţă mai activă şi mai sănătoasă. Luaţi de val alergăm mult prea mult uneori să acumulăm lucruri materiale, neglijând sănătatea şi plătind apoi scump pentru asta. Este ca în povestea cu stăpânul şi măgarul. Stăpânul care s-a chinuit să-l obişnuiască pe măgar să nu mai mănânce şi când a reuşit să-l înveţe fără mâncare, acesta a murit. Dacă această criză economică a fost bună la ceva, în cazul meu, m-a făcut să realizez, care ar trebui să îmi fie priorităţile în viaţă. Unele lucruri le-am experimentat personal altele le-am observat la cei din jur. Am văzut oameni care după mulţi ani de muncă, alergat, efort, stres, nopţi nedormite, păr alb, etc. au pierdut, datorită crizei tot ce au acumulat material şi ce era mai de preţ: sănătatea. Având o amică ce se ocupă de nutriţie a fost ceva mai uşor să mă apuc de slăbit, iar cum aceasta fără sport nu prea dă randament, inevitabil am început să mă apuc de mişcare. Am un prieten care după ani de zile de fumat s-a lăsat şi s-a apucat de sport slăbind vreo 15 kilograme iar anul trecut s-a înscris la maraton. Eu am fost doar să îl susţin atunci, dar miam propus să particip şi eu pe viitor lucru pe care l-am şi făcut în acest an. Da, sunt clujean de origine, iar cât priveşte distanţa Cluj-Chicago am postat-o pe blog doar aşa pentru a face o legătură imaginară şi sentimentală între cele două oraşe.

I.I.: Există proiecte N.A.R.P.A. despre care ne puteţi vorbi?

De obicei se spune că este mai bine întâi să înfăptuieşti şi abia apoi să vorbeşti. Sunteţi în acest context un superstiţios?

M.P.: Nu, nu sunt genul de persoană care să creadă în superstiţii, cred puţin în vorbe şi mai mult în fapte, pentru că cele din urmă vorbesc de la sine.

Legat de proiectele N.A.R.P.A. pot reaminti desfăşurarea ediţiei a doua a forumului presei româneşti din SUA şi Canada care a avut loc în această vară la ­Chicago. Cu acest prilej, pentru prima dată, au fost desemnate şi premiate, cele mai bune articole din presa românească de pe continentul nord american. Am ţinut foarte mult în a recunoaşte munca, de cele mai multe ori, voluntară a celor care scriu la aceste publicaţii.

Am mai avut apoi proiecte în care am fost parteneri media.

Aş aminti aici expoziţia de pictură românească din Chicago unde trei pictori bucureşteni şiau expus lucrările de artă. Promovarea unor scriitori români sau americani care au scris cărţi despre români sau România.

Aş aminti aici pe fostul ambasador american în România James Rosapepe, scriitoarea Sharon Rushton sau colegul de presă Nicholas Buda. Chiar zilele acestea promovăm un eveniment artistic, o piesă de teatru care se joacă la teatrul Saint Sebastian din Chicago, în care rolul principal îl are Simina Contraş, o tânără actriţă clujeană. De asemenea participarea membrilor asociaţiei la diferite întâlniri şi dezbateri publice pe tema votului prin corespondenţă, lege de care noi românii din diaspora avem mare nevoie. În plus ne dorim să găsim tinere talente pe care să-i ajutăm să scrie pentru presa românească de aici, încurajându-i cu timpul să devină jurnalişti. Suntem tot timpul deschişi la propuneri şi la evenimente prin care să promovăm limba, cultura şi tradiţiile româneşti. Din păcate nimic nu se face fără efort fizic şi mai ales financiar, iar în vremurile acestea de criză nicăieri nu este uşor. Ne străduim să mergem înainte, iar dacă există interes şi bunăvoinţă se găsesc şi resurse.

I.I.: Recunosc că am descoperit blogul dumneavoastră târziu. Şi am fost încântat de deschiderea care o manifestaţi acolo faţă de muzică. Nu vă lipseşte, măcar uneori, muzica din Ardeal?

M.P.: Am promovat şi promovez în continuare ori de câte ori am ocazia talentele muzicale româneşti, atât din muzică uşoară cât şi cea populară. Tehnologia din ziua de azi ne ajută în acest sens. Internetul şi tele-

viziunile din ţară ne permit ca să ascultăm mult mai uşor muzica românească. Bineînţeles că ne face plăcere să vedem artiştii noştri dragi din România prezenţi la diferite concerte sau evenimente cultural - artistice pe care comunităţile româneşti de pe întreg cuprinsul Americii le organizează în mod regulat.

Avem însă şi artişti locali, români din diferite zone ale ţării, inclusiv Ardeal, care s-au stabilit aici şi care pot fi întâlniţi şi ascultaţi cu diferite ocazii.

Avem apoi la Chicago şi un liceu românesc care pregăteşte tineri muzicieni, în special de muzică clasică. Nu de puţine ori am avut plăcerea să-i ascult concertând pe la diferite evenimente comunitare.

I.I.: Îndrăznesc să vă pun o întrebare şi în calitate de membru asociat N.A.R.P.A. : dacă voi rămâne în contextul adoptării noii legislaţii din educaţie, ce prevede obligativitatea înscrierii la doctorat, în ce măsură s-ar putea implică N.A.R.P.A. să mă ajute pentru obţinerea unui loc de muncă în presă?

pentru a-şi susţine financiar propriul ziar. În plus în condiţiile actuale de criză cred că şi cei de la imigrări o să obiecteze aducerea de personal din afara Statelor Unite. Cât priveşte povestea cu ajutatul, exemplul de care spuneaţi, îmi aminteşte de istoria acestei naţiuni, de cei care au fondat-o şi de spiritul lor de a reuşi şi învinge greutăţile pe cont propriu. Poţi primi

Cunosc, dintr-o emisiune de televiziune, cazul unui român care a fost primit foarte frumos în Statele Unite de către şeful unei comunităţi româneşti, care l-a primit în casă, l-a primit la masă, dar i-a spus deschis: „Nu te voi ajuta pentru că nici pe mine nu m-a ajutat nimeni când am venit aici.”

M.P.: Noi putem face recomandări dacă este vorba de angajări în presa din România. Nu putem însă să obligăm pe cineva să angajeze sau să garantăm cuiva o angajare undeva. Cât priveşte presa românească din America eu personal cred că în contextul în care presa aici se face mai mult în mod voluntar este greu ca proprietarul unui ziar să promită angajarea cuiva din România. Cu unele excepţii toţi proprietarii de ziare lucrează altceva decât în media

recomandări sau sfaturi dar depinde de fiecare să se descurce.

Aici eşti pe cont propriu, nu ai ce să aştepţi ca să vină cineva să îţi dea ceva sau să te ajute.

Dacă totuşi cineva o face trebuie să o iei ca pe un bonus. Este o poveste mai complexă şi nu are de-a face cu rea voinţa sau egoismul, este o cultură diferită.

Asta nu înseamnă că nu sunt şi excepţii pe care oamenii le fac.

I.I.: Cum se vede de la ­Chicago presa de pe ambele maluri ale Atlanticului? Există perspective sumbre în ceea ce priveşte dispariţia presei tipărite?

M.P.: Dacă mă întrebaţi de calitatea ei, pot să vă spun că sunt încă multe ziare aşa zis centrale în România care la jurnalismul practicat ar trebui să dispară complet, nu doar din forma tipărită ci şi din cea electronică.

Acelaşi lucru este valabil şi

pentru televiziuni. Treptat, tendinţa este de a trece în format digital, nu cred însă că presa scrisă va dispărea complet, cel puţin nu în următorii ani. Se va reduce tirajul dar va exista încă mult timp de acum înainte interesul de a citi un ziar de calitate tipărit pe hârtie.

I.I.: Mi-am propus să vă trimit doar şapte întrebări. Sunteţi nu doar un alergator, ci un maratonist. Aţi făcut sport şi v-aţi asumat Maratonul de la Chicago bazându-vă pe o experienţă sportivă anterioară?

M.P.: Am cochetat doar cu sportul prin liceu şi facultate când eram la Cluj, dar n-am practicat nimic de performanţă. O viaţă sănătoasă poate fi menţinută practicând cât mai mult sport. Conceptul meu este că decât să dau banii la doctor sau pe medicamente încercând doar să repar, prefer să-i dau pe un abonament la sală, o înscriere într-o competiţie sportivă, sau o alimentaţie mai sănătoasă. Dacă foarte multe lucruri costă şi ne plângem că nu avem bani, va spun un secret: mişcarea este gratuită, accesibilă tuturor şi totodată sănătoasă, indiferent de vârstă.

I.I.: Şi dacă ar fi fost posibil ca la trecerea liniei de sosire, să adresaţi un gând, un mesaj, să spuneţi ceva prin intermediul Clubului presei transatlantice (la care sunt afiliate canale media de pe ambele maluri ale Atlanticului ), ce aţi fi dorit să transmiteţi? Aveţi cumva şi o urare pentru aceasta având în vedere faptul că la sfârşitul lunii noiembrie 2011, va împlini un an?

M.P.: Mă bucur să văd publicarea unui număr mare de articole pe teme de artă sau cultură, şi mai puţin pe cele negative sau de scandal. Aş dori să felicit şi să încurajez şi pe viitor, efortul şi munca celor care administrează site-ul sau scriu pentru acest Club al ­Presei ­Transatlantice, indiferent pe ce mal al Atlanticului s-ar afla.

Interviu realizat de Ioan Iocob Foto: Marian Petruţa - ­Chicago

Tradiţii populare

20 N O IE M B R IE

Denumire populară a lunii Noiembrie:

brumar, luna promoarei (a brumei mari şi a ­promoroacei), vinicer, vinar (luna vinurilor, ­vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie) Sfaturi generale: „Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de muşchi pe timp umed, depărtaţi zăpada de lângă garduri; curăţiţi grădinile şi puneţi tot gunoiul într-o grămadă, care apoi va fi bună de gunoit. Când

timpul este frumos, mai poţi sădi pomi. Sapă gropi pentru pomişorii ce voieşti a-i sădi în primăvară. Curăţeşte ouăle de omidă. Apără altoii mai tineri în contra iepurilor. Spoieşte trunchiul pomilor cu următoarea materie: zamă de var, balegă de vită şi sânge, amestecate toa-

Datini şi obiceiuri în luna lui Brumar Tiberiu Grădiştean Timişoara În fiecare an, după o tradiţie despre care specialiştii etnologi spun că a fost împrumutată de la Biserica Catolică care sărbătoreşte pe 1 noiembrie Ziua Tuturor Sfinţilor, zeci de mii de oameni iau cu asalt cimitirele. Tradiţia spune că dacă un mormânt rămâne neîngrijit, fără flori şi fără o lumânare la căpătâi, atunci cei îngropaţi nu îşi vor găsi odihna veşnică. Astfel că, înainte de 1 noiembrie, în cimitire se smulg buruienile, se mătură, se spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curăţate se pun lumânări şi flori, şi fiecare se roagă pentru sufletele celor plecaţi. În timp, acest obicei al cinstirii celor trecuţi în nefiinţă a fost adoptat de toţi românii, fiind o sărbătoare care adună în jurul mormintelor zeci de mii de credincioşi.

Religie şi tradiţii Reprezentări mitice în calendarul popular, arhanghelii ­Mihail si Gavriil sunt, conform credinţei religioase, cei care care conduc cetele de îngeri şi călăuzesc sufletele oamenilor spre rai.

Reprezentaţi iconografic cu aripi şi săbii în mână, arahanghelii sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor, iar sfântul Gavriil cu precădere este ocrotitorul femeilor şi al copiilor. În viziunea biblică, el este cel care o anunţă pe fecioara Maria de întruparea lui Iisus, de aceea este perceput în popor ca un înger ce vesteşte minuni, crinul sau călimara şi pana cu care este înfăţişat în icoane fiind simboluri ale rolului său de mesager.

La rândul său, arhanghelul Mihail este investit să lupte împotriva diavolului, ­fiindu-i încredinţată misiunea de a păstra cheile raiului. Bătrânii de la ţară şi astăzi sunt convinşi că arhanghelul Mihail este cel care stă la căpătâiul omului atunci când se află pe patul de moarte.

Potrivit lor, dacă persoana suferindă se va vindeca, arhanghelul Mihail va sta la pi-

cioarele acesteia, dar dacă se aşează la creştetul ei, înseamnă că momentul morţii a sosit cu adevărat.

Tradiţiile sărbătorii Sfântului Andrei la români Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă.

Peste tot există datini şi obiceiuri populare, însă niciunde tradiţiile nu cunosc „fastul” şi semnificaţiile celor româneşti. Legendele spun că, în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. De aici tradiţia că de Sfântul Andrei se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir, cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor.

Tradiţiile de Sfântul Andrei sunt variate şi multiple, poate nicio altă sărbătoare nu este aşa plină de simboluri ca aceasta. Legendele din ­Bucovina spun că în noaptea

Sfântului Andrei, lupii încep să vorbească şi îşi mişcă gâturile înţepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac.

De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură, sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai între în casă. Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor).

Sărbătoarea Sfântului Andrei este şi prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemăritate. Se spune că un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de ­Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni fa-

te împreună. În grădina de legumi lucrările trebuiesc terminate. În jurul pomilor se pune gunoi putred şi se întrupează pământului. La fiertul mustului avem să fim luători de seamă, ca să nu se întâmple nici prea repede, dar nici prea încet. În cazul dintâi stropim butea cu apă

rece, în cel din urmă o acoperim cu o haină de lână.

Buţile să le ţinem tot pline.

Poamele ce dau spre putrezire trebuiesc delăturate.

Frunzele picate se adună şi se pun grămadă, amestecându-se cu gunoi ori pământ.

Din ele se face un gunoi foarte bun.”

vorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.

Fiecare tradiţie are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Dacă aveţi posibilitatea de a vă afla la ţară de Sfântul Andrei, nu rataţi şansa de a asista la tradiţiile şi obiceiurile acestei zile. Şi nu uitaţi de grâul pus la încolţit pe 30 noiembrie!

Cu această sărbătoare se inaugurează perioada ­Crăciunului.

Deşi importanţa acestei zile este de natură religioasă, reprezintă şi o ancestrală tradiţie păgână. Tradiţia păgână şi moştenirea păstrată de-a lungul mai multor generaţii, a vechilor credinţe, datini, ritualuri, parţial transformată şi integrată în creştinism. Sf. Andrei, este patronul spiritual al României, Greciei, Rusiei, Scoţiei, şi al armatei, marinarilor, pescarilor, artiştilor, femeilor necăsătorite şi al ce-

lor care vor să devină mame.

Mai este şi patron al lupilor, dar protector al oamenilor, oriunde s-ar afla aceştia acasă sau la drum. Numele Andrei, derivă din greacă: Andreia, ce semnifică bărbăţia sau vitejia. În această zi de sărbătoare se creează conexiuni puternice cu un număr mare de oameni, de culturi şi naţii diferite. La mulţi ani tuturor celor care poartă numele Sf. Andrei şi a Sfinţilor Mihail şi Gavriil.

Bucătăria de acasă Ingrediente • Hribi 1 kilogram • Ceapă uscată 200 gr • Supă de legume 2 litri • Unt 100 grame • Smântână 200 grame • Ouă (gălbenuş) 2 bucăţi • Usturoi 20 grame • Sare 20 grame • Piper alb 10 grame • Pătrunjel 1 legătură Mod de preparare Se curăţă ciupercile de pieliţe şi se spală. La fel se face şi cu codiţele, după care se pun la scurs într-o sită, apoi se taie felii. Ceapa se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Usturoiul se curăţă şi se taie felii. Pătrunjelul se spală şi se taie mărunt.

Ceapa tăiată se căleşte în unt până devine sticloasă. Se

Sarmale cu orez şi stafide Ingrediente: • foi de varză murată • 6 linguri ulei • 1 lingură de bulion de roşii • 4-5 cepe • 1 ceaşcă de orez • 1-2 legături de pătrunjel • 1-2 legături de mărar • 200 de grame de stafide, sare, piper Mod de preparare Curaţă ceapa, spăl-o şi tai-o mărunt. Pune ulei şi o lingură, două, de apă într-o cratiţă şi lasă amestecul să ajungă la fiert. Adaugă ceapa tăiată şi las-o până se înmoaie, după care pune orezul.

Mai adaugă apa şi lasă totul să fiarbă înăbuşit. Când orezul este fiert, adaugă verdeaţa, stafidele, sare, piper după gust şi amestecă bine. Umple foile de varză şi formează sarmalele. Sunt bune mai mari. Pune ulei într-o cratiţă, aşază un strat de varză, după care pui sarmalele una lângă alta, în straturi. Acoperă-le cu varză tocată, adaugă bulion amestecat cu apă cât să le acopere.

Dă la cuptor o oră, până se rumenesc.

21 Supă cremă de ciuperci

adaugă usturoiul şi se rumeneşte. Adăugăm ciupercile tăiate, care se ţin pe foc 10 minute, după care se adaugă supa de legume şi se continuă fierberea încă 15 minute. Se ia de pe foc şi se pasează cu un blender. Din smântână şi gălbenuşuri se face un liezon care se amestecă cu compoziţia pasată. Se asezonează cu sare şi piper alb măcinat.

Se serveşte fierbinte cu pătrunjel verde şi câteva felii de ciuperci sotate deasupra. Opţional se poate servi cu cutroane de pâine trase în puţin ulei de măsline cu câteva felii de usturoi (pentru aromă).

Ghiveci călugăresc

Ingrediente • 2-3 cepe • 1 varză (crudă sau murată) • 2-3 sfecle • 2-4 morcovi • 10-15 măsline întregi • 10-12 păstăi de fasole • 1 cană mazăre boabe • 1 vânătă • 2 dovlecei • 4-5 roşii mari sau 2 linguri bulion de roşii • 1 pahar ulei • 1 legătură pătrunjel • 1 conopidă mică • 10 boabe de piper • 2 foi de dafin

Cornuleţe de post

Ingrediente Coca: • 200 gr. margarină • 100 gr. nucă tocată mărunt • 100 gr. zahăr tos • un pliculeţ zahăr vanilat • 300 gr. făină pentru pudrat: • 150-200 gr. zahăr pudră • 3 pliculeţe zahăr vanilat Mod de preparare Se amestecă bine toate ingredientele, încorporând margarina rece tăiată bucăţele. Se dă 10 minute la frigider, timp în care se dă drumul la aragaz şi se pregăteşte tava pentru copt: o ungi cu ulei şi o pudrezi cu făină.

Se formează suluri de grosimea degetului mic şi se taie din 4 în 4 cm, adunând puţin

capetele fiecarui bastonaş, formându-se cornuleţul. În cuptorul deja încins, dat din acest moment la moderat, se introduce tava în care se aşază, cu puţină distanţă între ele, cornuleţele, pentru 10 minute. Într-un castron mare în care s-a pus zahărul pentru pudrat, se pudrează cornuleţele cu grijă, fiind foarte fragede. În loc de nucă tocată se poate întrebuinţa :1/2 din cantitatea de nucă de cocos + 1/2 alune măcinate, sau un gust deosebit va fi dat de migdale răzuite.

Poftă bună!

Reţete trimise de Felicia Răzuş din ­Timişoara

Mod de preparare Curăţă legumele şi spală-le bine. Varza şi ceapa toaca-le fâşii subţiri, pune-le într-un castron mare, presară sare şi frământă cu mâna 3-4 minute până când legumele îşi lasă sucul. Spală-le cu apă rece şi scurge-le în sită.

Sfecla tai-o beţişoare, iar morcovii, rondele. Toate legumele tăiate pune-le într-o cratiţă mare cu un pahar de ulei.

Lasă-le să se călească, la foc mic, până când se înmoaie (circa 30 de minute). Amestecă cu o lingură de lemn în vas ca să nu se prindă sau să se ardă legumele.

Adaugă dovleceii curăţaţi de

coajă şi tăiaţi bucăţi, vânăta tăiată felii subţiri şi continuă fierberea 10 minute. Pune fasolea păstăi şi mazărea la fiert în apă cu un praf de sare pentru 20 de minute.

Scurge-le şi pune-le peste celelalte legume. Fierbe conopida separat, scurge-o şi pune-o peste legume. Adaugă acum şi măslinele.

Curăţă roşiile de pieliţă, taie-le felii, amestecă-le uşor cu restul legumelor, sărează şi condimentează cu foile de dafin şi boabele de piper. Lasă să scadă la cuptor 30 de minute, apoi adaugă pătrunjelul tocat. Serveşte ghiveciul rece, cu pâine de casă.

Calendarul ortodox - noiembrie 2011

Terapia verde

22

Noiembrie este o lună specială. Dimineţile destul de reci sunt echilibrate de căldura dulce de la amiază. Beneficiază de blajinitatea soarelui şi adună energie pentru iarna care stă să bată la uşă.

Noiembrie este luna de sfârşit de toamnă, aşa că eşti pe ultima sută de metri privind rezervele de vitamine şi minerale pentru sezonul de iarnă.

După abundenţa de fructe şi legume din septembrie, după savoarea pe care ne-a oferit-o luna octombrie, brumar şi-a făcut apariţia cu un regim de austeritate. Vă prezentăm câteva din legumele şi fructele din meniul lui noiembrie.

dacă adaugi o cutie mică de iaurt şi ulei de măsline. Nu omite faptul că varza are puţine calorii şi este binevenită în dietele pentru slăbit. Ţelina - aflată şi ea pe lista legumelor lunii noiembrie, este o legumă deosebit de bună.

Datorită aromei, gustului, caloriilor puţine, ţelina se poate folosi în tot felul de preparate - în piureuri, în ciorbe şi salate. Nu o rata! Nu există o limită în ceea ce priveşte consumul acestei legume!

Este ideală nu doar în diete şi în curele de slăbire, dar este leguma perfectă şi în curele de detoxifiere, prin conţinutul ridicat de potasiu, mineral care intervine în mod esenţial în procesul de eliminare de toxine.

Această legumă o poţi găsi tot anul, dar în această perioadă de toamnă, are maximum de nutrienţi şi vitamine. În primul rând ţelina are foarte puţine calorii, doar 20 pentru 100 de grame de legumă, astfel că o poţi mânca fără se te uiţi la cât de mare este porţia din farfurie. Ţelina întrece toate celelalte rădăcinoase prin cantitatea de vitamină K pe care o conţine. În 100 de grame de legumă se află 45% din necesarul zilnic de vitami-

Varza - e gustoasă, consumată atât crudă cât şi călită.

Salata de varză trebuie să fie garnitura prezentă la toate mesele în acest sezon. Dă un plus de savoare salatei de varză punând puţin piper, oţet balsamic şi cimbru uscat.

Salata de varză e şi mai bună

nă K. Este bogată în vitamină C, B6, B1 şi are o concentraţie ridicată de potasiu, calciu, magneziu, molibden şi mangan, ultimele două fiind minerale cu adevărat rar întâlnite în legume. La toate acestea se adaugă o doză consistentă de fibre ceea ce o face eficientă

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia

în eliminarea grăsimilor.

Combinaţiile optime de fibre, minerale şi vitamine fac din ţelină o legumă mai mult decât potrivită pentru scăderea colesterolului şi tonifierea sistemului circulator. Ţelina are efecte diuretice şi te va ajuta să scapi de surplusul de apă din organism, dar este şi o sursă de calciu şi fosfor, care tonifică sistemul osos, iar concentraţia mare de vitamină K este un adevărat suport pentru activitatea ficatului. Ţelina determină scăderea concentraţiei de glucoză din sânge, reglează secreţia de insulină şi reduce senzaţia de foame.

Pentru toate acestea, atât rădăcina, cât şi frunzele de ţelină sunt perfecte în dietă, dar şi în susţinerea unei nutriţii sănătoase.

Cum să mănânci mai multă ţelină Cele mai multe din proprietăţile pe care le are ţelina se păstrează şi în leguma fiartă.

Aşa că poţi mânca supă cremă de ţelină, în care ai pus şi rădăcină şi frunze. Dreasă cu puţin lapte degresat şi un gălbenuş de ou va avea foarte puţine calorii. Ţelina este delicioasă sub formă de piure, preparat din ţelină fiartă, ca şi piureul clasic de cartofi.

Adaugă ulei, sare, piper alb şi o mână de nuci pisate. Nu în ultimul rând ţelina este perfectă în salate, împreună cu mere şi morcovi, dreasă cu ulei, suc de lămâie şi iaurt.

Dacă adaugi fulgi de migdale şi câteva bucăţele de carne de pui, o să ai o cină completă, săţioasă şi sănătoasă. Ţelina este delicioasă coaptă. Taie o rădăcină de ţelină în felii, adaugă puţin ulei şi apă, şi laso la cuptor pentru 40 de minute. Este o garnitură delicioasă pentru carne sau peşte. Sucul de ţelină, combinat cu suc de morcovi, de mere sau de castraveţi este savuros şi plin de vitamine. Singura condiţie este să-l prepari în casă şi să-l bei imediat ce este gata. Dacă vrei o variaţie încearcă şi suc de ţelină în combinaţie cu suc

Sfârşit de toamnă de ananas.

Nu pot să nu adaug combinaţia dintre cotoarele crocante ale frunzelor de ţelină şi untul de alune. O gustare perfectă, delicioasă şi energizantă. Aşa că, poftim la ţelină!

Hreanul - Este ideal pentru acest moment al anului.

Aduce un surplus de energie, binedispune, ţine răceala la distanţă, pune sângele în mişcare. Dacă vrei să găteşti un sos cu hrean, dar nu ştii nicio reţetă, îţi oferim noi una. Amestecă hrean cu suc de lămâie. Bun, nu? Ce mai zici că acesta este baza unui tratament. Tratament? Da. So-

sul acesta se poate consuma atunci când eşti răcit sau ai o infecţie a sinusurilor. Şi sper că-mi dai dreptate când spun că o infecţie a sinusurilor este uneori cel mai enervant lucru de pe faţă pământului. Însă, consumând hrean poţi ameliora simptomele infecţiei. Dacă prepari sos cu hrean (după reţeta de mai sus) vei vedea cum gustul picant al hreanului va elibera congestia de mucus. Va acţiona precum un medicament. Aşa că, mai lasă medicamentele. Nu le mai lua ca pe bombonele.

Ah, şi încă ceva! Completează-ţi tratamentul consumând suc proaspăt de morcovi, frunze şi rădăcină de hrean.

Toate acestea fac o echipă pe cinste, drept dovadă că repară ţesuturile lezate, de pe urma infecţiei. Dar, şi alimentaţia este importantă. Căci numai aşa îi poţi asigura organismului nurienţii după care acesta tânjeşte atât de mult. Sfatul nostru este să adopţi o dietă

echilibrată. Astfel, ţi se vor perinda prin farfurie alimente din toate grupele.

Hreanul leac contra retenţiei de apă Gata cu frica, că dacă mănânci sărat, există riscul să te umfli precum un balon de la atâta apa câtă ai în tine. Hreanul poate alunga aceste neplăceri, graţie unei substanţe terapeutice - singrina.

Răceala şi gripa mai pot aştepta Despre hrean se presupune că acesta este mai bogat în vitamina C, decât restul de legume. Şi cum această vitamină stimulează sistemul imunitar, hreanul devine aliatul tău împotrivă răcelii şi gripei, care pândesc la colţ. Iar vitaminei C i se alătură potasiul, calciul şi sulful. Mineralele din el îl recomandă în tratamentul pentru mai multe afecţiuni: diabet şi probleme respiratorii.

Impotriva răcelii, bronşitei şi congestei plămânilor, făina de hrean se poate aplica precum o cataplasmă pe piept, timp de jumătate de oră sau chiar o oră. Acest tratament este repetat o dată la două-trei zile.

Iar pentru astm, bronşită şi dificultăţi în respiraţie, se recomandă consumul de sirop de hrean.

Vine de hac infecţiilor urinare Vorbeam ceva mai devreme de faptul că domnul hrean şi-a câştigat popularitatea prin proprietăţile sale de combatere a simptomele de infecţie a sinusurilor. Este recomandat în tratarea mai multor afecţiuni, ca de exemplu infecţiile urinare. Ar trebui să ştii că hreanul stimulează urina, făcând mult mai uşoară vindecarea organismului.

Hreanul mai poate fi utilizat pentru calmarea durerilor, apărute de-a lungul iritaţiei nervilor ori a artritei.

Sfaturi practice în bucătărie Reţine că hreanul este mai bun dacă-l foloseşti proaspăt. Cu un cuţit ascuţit rade-i coaja, de culoare închisă, înainte de a-l folosi. Dacă printre ghivecele cu flori, care-ţi zâmbesc dincolo de geamul ferestrei, se găseşte şi unul cu hrean, ar

trebui să ştii că frunzele verzi ale acestuia se pot adăuga în salate. Dacă vrei ca mâncarea ta să fie mai mult condimentată, adaugă hreanul la final.

Aşa cum faci şi cu pătrunjelul la ciorbă. Vezi, că nu-i greu, te descurci. Când serveşti ceva cu hrean, în niciun caz nu folosi tacâmuri de argint, căci se oxidează.

Ca să te bucuri de savoarea hreanului mai mult timp, ţiam pregătit o reţetă. Adaugă oţet (din vin alb) peste hreanul ras şi ţine-l în sticle închise emetic, în frigider, timp de 6 săptămâni.

Dacă suferi de gastrită, ulcer sau ai probleme cauzate de guşă, ori renale, nu ar trebui să consumi hrean.

Păstârnacul - o legumă prea puţin prezentă în bucătăriile multora, deşi este una dintre cele mai plăcute şi mai rafinate arome naturale. Mai mult, este o legumă de iarnă, şi se poate utiliza în supe, ciorbe, salate, mâncăruri diverse.

Dovleacul - este ideal pentru această lună, se foloseşte la supe şi mâncăruri simple, dar delicioase. Fie că e copt sau că devine o umplutură excelentă pentru plăcinte, dovleacul este un real medicament pe care e bine să-l iei pe tot parcursul lunii noiembrie.

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 < Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare.

Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina proprie ar constitui un avantaj.

Cei interesaţi sunt rugaţi să

trimita CV la: comercial@ produseromanesti.es < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid.

Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de munca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer

recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258 INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări < Eşti de profesie jurnalist?

Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele sociopolitice. Eşti interesat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi place să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia­­@ rocketmail.com < Eşti Web Content Writer / Editor?

Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o fotografie, pe adresa de e-mail: ­i nternationaltrustmedia@ rocketmail.com

<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro.

Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751 < Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din ­Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662 < Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 VÂNZĂRI

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de

23 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 35 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 19900 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com MATRIMONIALE

< Tânăr, 31 de ani, 175 cm, ochi căprui, stabilitate socială şi materială, serios, din Cuenca, doresc să-mi găsesc jumătatea. Mai multe amănunte la telefon: 673 334 921. < Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu serviciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comunitatea Madrid. Telefon: 662 433 916. < Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - ­Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992

< Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja.

Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820 < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj! www.occidentul-romanesc.com

Cauţi de muncă?

Oferi un loc de muncă?

Te simţi singur(ă)?

Doreşti să închiriezi, să vinzi sau să cumperi?

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentulromanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00– 19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Ministerul Muncii, Familiei şi ­P rotecţiei Sociale lansează site-ul „Ajutor de ­acasă” pentru lucrătorii români din ­Spania

În continuarea acţiunilor întreprinse pentru sprijinirea lucrătorilor români din Spania, MMFPS pune la dispoziţia cetăţenilor, începând cu data de 02 noiembrie 2011, site-ul: www.spania.ajutordeacasa.ro Acesta conţine răspunsuri la întrebările frecvente ridicate de românii care muncesc în Spania, informaţii legislative privind drepturile pe care aceştia le au pe piaţa muncii din Spania, precum şi un ghid care acoperă complet tematica referitoare la relaţiile de muncă ale cetăţenilor români pe teritoriul Spaniei.

Totodată, aplicaţia conţine o secţiune de contacte utile ale instituţiilor din România şi Spania care pot soluţiona aspecte legate de raporturile de muncă şi probleme conexe acestora, precum şi o adresă de poştă electronică la care cetăţenii pot apela pentru raportarea oricăror nereguli legate de raporturile de muncă din Spania.

Adresa de poştă electronică este conectată direct la Call-

center-ul gestionat de MMFPS prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iar pe baza sesizărilor primite de la echipa de lucru, eventualele abuzuri şi/ sau încălcări ale legii vor fi semnalate imediat oficialilor spanioli, prin ataşatul pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Madrid.

Site-ul va fi actualizat constant, pe măsură ce se vor primi noi date şi informaţii sau se vor semnala noi tipuri de probleme care implică raporturi de muncă pe teritoriul spaniol.

Informaţii de background În data de 22 iulie 2011, Ministerul Muncii şi Imigraţiei din Spania a emis ordinul de reactivare a restricţiilor la piaţa muncii pentru cetăţenii români, autorităţile spaniole trimiţând o scrisoare Comisiei Europene prin care au informat asupra intenţiei de a suspenda liberul acces la muncă pentru cetăţenii străini (COM a acceptat cererea Spaniei solicitând prezentarea de către autorităţile spaniole a

unui raport periodic referitor la evoluţia situaţiei şi necesitatea menţinerii măsurii).

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care muncesc în Spania, MMFPS a întreprins o serie de măsuri, printre care instituirea unei formule de dialog interministerial cu partea spaniolă, menţinerea unui contact permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema restricţiilor impuse cetăţenilor români de anumite state membre şi întocmirea unui raport al Comisiei în acest sens, precum şi înfiinţarea unui call-center destinat informării cu privire la restricţiile impuse pe piaţa muncii din această ţară şi sesizării eventualelor abuzuri ale autorităţilor sau angajatorilor.

O echipă formată din 15 specialişti de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională de ­Ocupare a Forţei de Muncă preia apelurile muncitorilor români. Aceştia au fost instruiţi, testaţi şi evaluaţi pentru a oferi răspunsuri competente pe tematica specifică Spaniei.

24

Campaña „Un

grito de desesperación”

El poder de regalar

Los efectos de un sistema sanitario enfermo “¿Por qué te empeñas tanto? ¿No entiendes que las personas como él no viven? ¡Sigue con tu vida y olvídalo!” Estas fueron las palabras que M ­ onica Pana escuchó del personal sanitario del hospital de ­Targoviste, la ciudad donde hace 15 años nació su hijo Alin. La incompetencia y la ignorancia de las personas que participaron en el parto de Monica hicieron que su pequeño padeciera de una terrible enfermedad: tetraparesía espástica bilateral, con su forma más grave, diaplejía espástica. Una enfermedad que afecta a los miembros inferiores, sobre todo a los superiores, y cuyos síntomas son: estrabismo, crisis de epilepsia, atrofia óptica, retardo mental, desviación de la columna vertebral, luxación de cadera.

Solamente al leer sobre la desastrosa enfermedad, tiemblas al pensar que la vida de un ser humano puede ser destruida por la negligencia, la falta de interés y de profesionalidad del personal hospitalario incompetente, por culpa de un sistema sanitario enfermo…

Hacia otros horizontes llenos de esperanza…

Una vida sencilla y decente fue lo único que Monica Pana de-

vida se sintió contenta y feliz, sabiendo a sus hijos a salvo.

Pero por desgracia la tranquilidad de Monica no duró mucho tiempo. La crisis económica y los cambios políticos a nivel nacional también la afectaron.

Perdió el puesto de trabajo y le fue imposible encontrar otro en la zona. Dolida y desesperada, decidió probar suerte en otra parte, decidida no abandonar España. Fue así como, con la ayuda de algunas familias rumanas, se llevó a sus hijos y se mudó a El Acebrón ­(Cuenca) esperanzada de que iba a encontrar trabajo.

Como el pájaro Phoenix Dicen que las madres solteras nunca consiguen educar bien a sus hijos para que lleguen a ser personas responsables y de plena confianza. Estoy convencida de que éstas son puras especulaciones, sin ningún fundamento real. Monica Pana es la prueba evidente. Escuchando su testimonio, supe que en El Acebrón, un pueblo no muy rico, con sus habitantes en la mayoria jubilados, Monica recibió una nueva esperanza de vida. Con el apoyo de paroco de la localidad, Don Perpetu, y de los vecinos que les han mostrado mucho calor, los tres se alojaron en la casa de unos compatriotas,

increíble como gente de otra nacionalidad sabe y puede ofrecer desinteresadamente ayuda humanitaria.

Regalo incondicional El voluntariado es parte fundamental de la sociedad civil, que define las aspiraciones más nobles de la humanidad: la paz, la libertad, la oportunidad, la seguridad y la justicia para todas las personas.

Es difícil aceptar con facilidad la idea de trabajar sin dinero, de invertir tiempo y energía sin tener un beneficio inmediato. Muchos no lo hacen porque “no se gana nada”, pero la mayoría se involucra plenamente en situaciones como ésta. La Asociación Rumano-Española de Cuenca es uno de ellos. Sus miembros son rumanos con principios y cualidades, que saben valorar y respetar al ser humano.

Presidente de la asociación, Violeta Vartic, es conocida ­ por sus proyectos realizados para la comunidad rumana de la zona, y podemos afirmar sin equivoco que es un verdadero embajador de Rumania. En este caso es el organismo que

seaba para ella y sus tres hijos.

Tras la sentencia de divorcio, el Estado le concedió la custodia de Alin, el hijo con minusvalía, y de Stefan Viorel. La libertad de elección fue para Monica el año 2007 cuando decidió emigrar para ofrecerles a sus hijos una vida mejor. Gracias a la empresa de transportes Badoc de Bistrita, que no les cobró nada, Monica llegó a España acompañada por sus dos hijos.

Al principio, vivieron en Alicante, en casa de unos ­ conocidos que ayudaron a ­Monica a encontrar trabajo, y así su vida dio un giro de 360º.

Matriculó a su hijo mayor, Stefan Viorel, en la escuela, y Alin recibió cuidados especiales según sus necesidades. En la entrevista que nos concedió, Monica recuerda emocionada como durante su estancia en Alicante, por primera vez en su

con la posibilidad de trabajar en limpieza y agricultura.

Monica no rechazó ningún ­ trabajo. Aceptó podar viñas, cavar tierra – trabajos de hombre, con tal de ganar algo de dinero para subsistir. Asombrados por su buena labor y por la manera de criar a sus dos hijos, los vecinos han pedido apoyo a las autoridades locales, solicitando ayuda para Alin, el niño minusválido. Vanesa Navalón y Elena Clemente Fernández, trabajadoras sociales de los Servicios Sociales Fuente de Pedro ­Naharro, fueron las personas que elaboraron urgentemente un proyecto de ayuda directa para la familia de M ­ onica Pana. Al mismo tiempo, las autoridades contactaron con la Asociación Rumano-Española de la Provincia de Cuenca, que tiene la sede en Tarancón. Es

respondió sin dudarlo a la petición de los Servicios Sociales Fuente de Pedro Naharro, y se puso en contacto con Monica Pana. Tras conocer el caso, la asociación habló con las autoridades competentes de la provincia de Cuenca y, a finales del año 2008, solicitó el traslado de la familia a la ciudad de Cuenca. Allí, Alin fue matriculado en el Colegio Público de Educación Especial Infanta Elena donde recibe educación, recuperación y asistencia especial. Con la ayuda de C ­ áritas Parroquial de Tarancón, la asociación suministró a la familia los alimentos, la ropa y la cantidad de dinero necesaria para pagar el alquiler y los gastos mensuales durante el tiempo que Monica no tuvo trabajo. Gracias a la Delegación de Bienestar Social y Salud de la provincia de Cuenca,

a la Junta de Comunidad de ­Castilla- La Mancha, a la Cruz Roja de Cuenca y Tarancón, y a Caritas de Cuenca, la familia se trasladó definitivamente a la ciudad, y Monica consiguió trabajo hasta el mes de mayo en la empresa Inico de la misma localidad. Desde entonces, a pesar de estar inscrita en los Servicios Sociales y en el plan formativo de los futuros empleados, está continuamente buscando nuevas oportunidades laborales. No espera la caridad de nadie, y se está buscando la vida como puede, últimamente recogiendo chatarra y, con el dinero obtenido, paga parte de sus gastos mensuales.

En junio de este mes la JCCM-Delegacion de Salud yB ­ ienestar Social le ha concedido una subvención para comprarle una silla especial a Alin. Desgraciadamente, por culpa de la crisis económica que afectó también la Comunidad de Castilla-La ­ Mancha, aún no ha cobrado dicha subvención. ¡Seamos solidarios con Alin, al menos por un día!

Bajo la petición de la Asociación Rumano-Española de Cuenca, nos hemos desplazado el fin de semana pasado para realizar una investigación periodística del caso aquí expuesto. Hemos averiguado que el menor Alin ­Andrei Rus beneficia de cuidados especiales de lunes a viernes, en el Colegio ­Público de ­Educación ­Especial ­Infanta Elena, mientras que los sábados y domingos recibe asistencia por la Cruz Roja de Cuenca, en los pisos especial habilitados.

Conocimos a las dos enfermeras, Barbara, de Austria, y Jorgelina, de C ­ uenca, dos jóvenes voluntarias de la Cruz Roja. Las dos cuidan a Alin con mucha profesionalidad y nos hemos quedado sorprendidos con la delicadeza, la paciencia y el cariño que el niño

recibe. Tanto Barbara como Jorgelina expresaron su desesperación debido a que Alin aún no tiene la silla que tanto necesita. Por este motivo la columna del niño se ha visto afectada, tiene una especie de hernia provocada por la silla incómoda e inapropiada de la que ahora dispone. Todos entendemos la situación de crisis que estamos viviendo, pero esta silla especial es una emergencia de alta importancia para la vida del menor. Por esta razón, junto con la Asociación Rumano-Española de Cuenca y las enfermeras de la Cruz Roja, hacemos un llamamiento a las autoridades competentes para solucionar esta situación con máxima urgencia, teniendo en cuenta que se trata de la salud y la vida de un niño. De la misma manera rogamos a todas las personas altruistas que pueden ayudar a Monica a conseguir trabajo, en cualquier zona de España.

Actualmente, debido al impago del alquiler, Monica y su hijo mayor, Stefan Viorel, se encuentran en situación de calle, viviendo en el campo.

Para sobrevivir recogen chatarra que cargan en una maleta.

Se trata de un caso muy triste que quisimos dar a conocer porque Monica se merece toda nuestra atención. Por como luchó por la vida y la salud de sus hijos, por lo mucho que sufrió para tenerlos cerca, la situación de sus niños, el sentido de su vida, no puede ser ignorada. Vamos todos a echarle una mano y seamos solidarios, aunque solo por un día, con esta familia tan sufrida.

• Mencionamos que todos los documentos que sostienen este material se encuentran en los archivos de la Asociación Rumano - Española de ­Cuenca y de la publicación Occidentul Românesc. To­ das las personas interesadas pueden hacer donaciones en la siguiente cuenta abierta al nombre de Monica Pana, en la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Para más información, no duden en contactar con la Asociación RumanoEspañola de Cuenca, a través del e-mail hisparucuenca@ hotmail.com o por teléfono: 639 178 615 (de lunes a viernes, de 19 – 20).

Reportaje realizado por KKN y traducido por AMM