Occidentul romanesc nr. 11

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Ianuarie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 11/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Daniel Velázquez,

un gr an A m i c u s Ro m a n i a e Bajo la coordinación de Daniel Velázquez, los dos centros Hispano Rumanos de la Comunidad de ­Madrid destacaron por su gran variedad de actividades...

Procedura de stabilire a pensiei comunitare

„La momentul îndeplinirii ­condiţiilor de pensionare, în c­azul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, ­cererea de acordare a...”

Pagina 04

Posibilitatea de a ­obţine credite pentru d ­ ezvoltarea unui proiect sau a unei afaceri „O nouă iniţiativă a UE a fost lansată pentru a ­facilita ­accesul la credite...”

Pagina 06

Sfinţirea Bisericii din ­Torrejón de Ardoz „Biserica Ortodoxă ­Română, în colaborare cu ­Asociaţia Mioriţa şi ­Primăria din Torrejón de Ardoz, au ­ ­organizat ­sfinţirea ­Parohiei Sfântul Mare ­Mucenic şi ­Tămăduitor Pantelimon...”

Pagina 07 Cu ce se confruntă ­Spania în 2012

„Fiecare zi din anul recent ­încheiat şi-a luat „jertfa” de câte 1.000 de locuri de ­muncă, dacă se ţine cont de cifrele publicate de Asigurările ­Sociale...”

Pagina 09 Românii care vor să ­lucreze în străinătate, avertizaţi să meargă mai întâi la ITM „De asemenea, trebuie să ­verifice dacă la semnarea unui contract individual de...”

Página 12-13

Pagina 14 Mereu, alături de oameni

„M-am implicat în acţiuni de voluntariat pentru sponsorizări, opere de caritate faţă de copii şi bătrâni, strângeri de fonduri pentru aparatură destinată spitalelor din România... ”

Pagina 20 Tradiţii şi obiceiuri în luna ianuarie

„Există multe practici şi ritualuri prin care oamenii încearcă să-şi stabilească sau să influenţeze un destin fast în anul care începe, pentru ei, pentru cei apropiaţi lor, pentru recoltele...”

Pagina 22

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02

IANUARIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Viceconsul: Eliza ­Diaconescu.

•Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, Cuenca şi Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­H amilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”.

La concurs pot participa toţi

iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.

Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2011. Doritorii se pot înscrie la concurs cu mini-

mum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.

Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara ­Hamilton Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2011, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redacţia@occidentul-românesc. com

Strigăt de disperare!

Campania umanitară – Strigăt de disperare, organizată de Asociaţia Hispano - ­Română din Provincia Cuenca şi ­Occidentul Românesc conti-

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean

nuă prin strângere de fonduri pentru minorul Alin Rus de 15 ani care suferă de o boală necruţătoare. Alin are nevoie de un scaun special adecvat bolii de care suferă, de întreţinere zilnică şi îmbrăcăminte.

Donează şi tu 2 euro în contul deschis la Caja Rural Cuenca: • Menţionăm faptul că toate documentele care susţin campania de ajutor şi strângere de fonduri pentru Alin Rus, se găsesc arhivate atât la Asociaţia EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Dan Luca (Bruxelles) Mircea Fluieraş (Málaga)

Hispano-Română din Provincia Cuenca, cât şi la redacţia Occidentul Românesc.

• Cei interesaţi pot depune donaţia dorită în contul deschis pe numele Monicăi Pană la Caja Rural de Cuenca: 3064 0840 4121 3779 4315 • Pentru alte informaţii, puteţi lua legătura cu Asociaţia ­Hispano-Română din Provincia Cuenca, pe adresa de email: hisparucuenca@hotmail. com, telefon: 639 178 615, disponibil de luni până vineri între orele 19 – 20. *** Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

IANUARIE 2012

03

Speranţă şi statornicie Kasandra Kalmann-Năsăudean

Din motive pe care doar astrologii le-ar putea clarifica cândva, luna decembrie a fost parcă predestinată să joace un rol însemnat în viaţa noastră comună, a românilor luaţi ca o colectivitate. Reflexul acestui fapt ar trebui să fie, în fiecare buclă a unui an, traversarea unui spaţiu-timp, politic şi spiritual, clarificator, populat de limpeziri şi limpezimi, de finalizări, de aşezări întemeietoare pentru noul ciclu care se deschide dincolo de cortina Noului An. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Decembrie 1989, lucrurile merg exact în direcţia opusă.

Cea mai căutată dintre clarificări a fost, în toată această perioadă, aceea capabilă să tragă linia definitivă, istorică şi politică, dintre revoluţie, contra-revoluţie şi lovitură de stat, iar pe fondul acestei clarificări, pe aceea care desparte responsabilităţi şi vinovăţii, de merite. În locul clarificărilor, al tonelor de rapoarte ale comisiilor parlamentare, al investigaţiilor pe cont propriu, al dezvăluirilor şi reevaluărilor care nu mai contenesc, ne afundăm în confuzie. Marcată de momentul trist, dar atât de spiritualizat, al mutării lui Havel de la cele lumeşti, mă întrebam zilele trecute de ce în Cehia tema veridicităţii revoluţiei lor pur şi simplu

nu a existat, în timp ce la noi nu conteneşte să genereze „baricade politice” şi, desigur, confuzie. Dacă pui sub lupă evenimentele care au determinat prăbuşirea regimului comunist de la Praga, acolo tot ceea ce pentru noi este mister, pentru ei este clar ca lumina zilei. Statisticile spun clar faptul că, a existat o puternică implicare, pe teren, a serviciilor de informaţii străine, inclusiv sovietice, în momentele cheie ale transformării valului popular de manifestaţii anticomuniste în mecanism de legitimare a noii arhitecturi de putere care i-a luat locul.

Că a existat o competiţie politică între susţinătorii unor soluţii alternative ale ieşirii din comunism, cel puţin în privinţa conţinutului politic al primelor etape. Că a mai existat problema politică, dar şi umană, foarte dificilă generată de dilematica alegere între „recuperarea” şi „proscrierea” celor pentru care comunismul nu fusese doar o simplă supă ideologică în care şi-au trăit viaţa, ci o parte esenţială a vieţii lor de idealuri, cariere, credinţe, loialităţi afirmate şi susţinute public. Toate aceste probleme nu au fost deloc mai simple la ei decât la noi. La ei însă, au fost clare de la început până la sfârşit. Revoluţia lor nu a început cu schimbarea regimului comunist, ci mult înainte, odată cu fundamentarea politică şi afirmarea publică a unei

alternative, căreia ­Havel şi grupul de intelectuali ai ­Cartei 77 i-a dat formă, conţinut şi simbol, un deceniu înainte ca schimbarea de regim să se producă.

Confuziile lui decembrie, la noi, nu încep şi nici nu se sfârşesc cu temele revoluţiei. Ele încep a se aşterne chiar cu Ziua Naţională şi totul se trage de la uriaşul deficit de legitimitate de care este lovită structural întreaga noastră clasă politică.

Acest gol încearcă politicienii să-l acopere, să-l compenseze cu orice prilej şi cu orice ocazie, inclusiv cea legată de ceea ce ar trebui să fie o sărbătoare naţională.

Nu este! E doar un tablou de gang în care pe jumătate stau zugrăvite figuri înţepenite de oficiali nesiguri pe rolul şi menirea lor, plus uniforme, iar pe cealaltă jumătate se lăfăie agitaţia populară din jurul pomenilor publice organizate de oficialităţi cu acest prilej.

La fel de triste sunt şi confuziile „organizate” în jurul evenimentelor sprituale ale acestei perioade: Solstiţiul, Crăciunul şi Schimbarea anilor. Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce a scris ­Shakespeare o piesă care se cheamă „A douăsprezecea noapte”, aţi descoperit, desigur, că au fost vremuri când oamenii lumii creştine trăiau şirul acestor zile acoperite de bucurie şi spiritualitate, ca pe un lanţ de aur cu care-şi împodobeau vieţi-

le. Astăzi, totul zace într-un morman zgomotos şi sclipicios de reclame, anunţuri şi activităţi comerciale. Esenţa uneia dintre cele mai frumoase şi mai bogate spiritual părţi a unui an a fost redusă şi este trăită de „creştinii noştri” ca o simplă vizită la un mare parc de cumpărături, cadouri şi libaţii bahice. Dacă dorim să înţelegem dimensiunea sărăciei spirituale în care ne-au cufundat confuziile cultivate de spiritul mercantil, nu trebuie să ne întoarcem neapărat la vremurile shakespeariene, este suficient să recitim poveştile de Crăciun cu care se delectau bunicii sau părinţii noştri, pe când erau copii. De acolo vom afla, sau redescoperi, că bradul de Crăciun era visul celor mici, cu care se culcau în gând în Seara de Ajun, pentru a-l descoperi împodobit, aievea, ca pe cea mai mare minune a vieţii lor, în dimineaţa Sfintei Naşteri. Şi, poate, tot de acolo vom redescoperi valenţele simbolice simple, dar atât de puternice, ale eternului verde din bradul Crăciunului, cântate de versurile lui Ernst Gebhard Anschütz, din care, pe orice meridian al lumii, cineva tot ştie să spună: O Tannenbaum, o Tannenbaum wie treu sind deine Blätter: Speranţă şi Statornicie întru credinţă!

Exact ceea ce ne lipseşte nouă, românilor pentru a ieşi din confuzie. ***

Mihai Eminescu - Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, armă de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri, aste le nutresc Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge, duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe aleea Vestei tainic surâzând, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Când cu lampa-i zboară lumea luminând, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Gustă fericirea raiului ceresc, Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor?

Fiii tăi trăiască numai în frăţie, Că a nopţii stele, că a zilei zori, Viaţă în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

04

De interes

IANUARIE 2012

Procedura de stabilire a pensiei comunitare La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă), care face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituţia statului membru la a cărui legislaţie a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susţinătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislaţiei pe care o aplică instituţia de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă).

Cererea va fi însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obliga-

sau deţinătorilor arhivelor acestora, adeverinţe care vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: • denumirea angajatorului; • datele de identificare a persoanei; • perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; • menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; • funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; • salariul tarifar de încadrare; • denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; • perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei dele-

toriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din ­România (carnetul de muncă sau adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de foştii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foştii asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidenţa perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deţinută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţinătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverinţe de vechime în muncă fostelor unităţi angajatoare

gate în acest sens de conducerea unităţii.

Este necesar să solicitaţi instituţiei competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menţionate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială. În perioada de tranziţie către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătură şi instituţiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr.

1408/71 şi a ­Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menţinându-şi rolul şi modul de utilizare.

Atunci când se prezintă unei instituţii spaniole un formular în limba română, aceasta poate să-l compare cu unul redactat în limba spaniolă, conţinutul formularului fiind lesne de

înţeles. Datorită conţinutului explicit, problemele lingvistice nu ar trebui să constituie un obstacol pentru valorizarea drepturilor de securitate socială.

Principalele formularele standard de legătură în materie de pensii sunt următoarele: -E202 - Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrâneţe -E203 - Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaş -E204 - Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate -E205 - Atestat privind cariera de asigurat în.........(Romania) -E207 - Certificat privind cariera asiguratului -E210 - Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie -E211 - Sumarul deciziilor -E213 - Raport medical detaliat -E001 - Formular de comunicare După ce instituţiile competente ale statelor membre implicate îşi comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informaţiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate şi/sau celeilalte/celorlalte instituţii competente.

Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condiţiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislaţiilor naţionale în materie.

Situaţia pensionarilor din străinătate În aplicarea prevederilor regulamentelor comunitare, a dispoziţiilor acordurilor şi convenţiilor bilaterale de securitate socială la care ­România este parte, persoana care are dreptul la prestaţii de invaliditate, de bătrâneţe (pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parţială) sau de urmaş şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă reşedinţa sa (locul de şedere obişnuită) este stabilită pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, unui stat membru al Spaţiului ­Economic ­European, Elveţiei sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale care prevăd exportul prestaţiilor. În vederea asigurării exportului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şedere permanentă), titularul drep-

turilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la bancă, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară - BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional IBAN), prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teritoriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. Transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a ­Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către casele sectoriale de pensii. Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale

de stat.

Revizuirea drepturilor de pensie O persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat în mod legal şi într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene. La calculul pensiei comunitare se au în vedere şi perioadele de asigurare realizate în celălalt stat membru implicat.

După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia naţională în plată şi se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.

Drepturile de pensie cuvenite urmează a fi primite, fie în România, fie în statul de domiciliu (loc de şedere permanentă), în acest din urmă caz persoana interesată comunicând direct sau prin intermediul instituţiei competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transferată suma cuvenită cu titlu de pensie, din sistemul public de pensii din România.

Instituţii cu atribuţii în aplicarea regulamentelor comunitare Pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr.

883/2004 şi 987/2009, precum şi ale Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, au fost desemnate ca instituţii competente: Casa Naţională de Pensii ­Publice - are rolul de organism de legătură pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parţiale, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaş, acordarea prestaţiilor în caz de accident de muncă şi boală profesională, neavând atribuţii legate de stabilirea şi plata pensiilor în sistemul public de pensii din

România, atribuţii ce revin exclusiv caselor teritoriale/ sectoriale de pensii care stabilesc şi plătesc drepturi de pensie acordate din sistemul public de pensii din România.

ADRESA DE CORESPONDENŢĂ: Casa ­Naţională de Pensii Publice, ­Direcţia ­Relaţii Internaţionale, str. ­Latină nr. 8, sector 2, ­Bucureşti, cod poştal 020793.

ADRESA DE E-MAIL: dre. cnpas@cnpas.org TELEFON: 0040 21 311 80 47 PROGRAM DE AUDIENŢE: • telefonice: Marţi, Miercuri şi Vineri, orele 10.00 - 14.00 • la sediul instituţiei: Luni şi Joi, orele 8.30 - 16.30 • Casele teritoriale de pensii pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate şi anticipate parţiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaş, ajutoarele de deces, precum şi pentru prestaţiile în bani şi în natură acordate în caz de boală profesională şi accident de muncă; • Casele de pensii sectoriale (domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale) pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate şi anticipate parţiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaş, ajutoarele de deces; • Unităţile specializate ale sistemelor proprii de asigurări sociale, neintegrate sistemului public de pensii pentru acordarea prestaţiilor prevăzute de legislaţia în conformitate cu care îşi desfăşoară activitatea.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE REFERITOARE LA DREPTURILE DE PENSIE COMUNITARĂ ACORDATE LUCRĂTORILOR MIGRANŢI REGĂSIŢI PE SITE-UL: www.cnpas.org, la rubrica „Relaţii Europene”.

Sursa: Ministerul Muncii, ­Familiei şi Protecţiei Sociale

06

De interes

IANUARIE 2012

Posibilitatea de a obţine ­credite pentru d ­ ezvoltarea unui proiect sau a unei a ­ faceri O nouă iniţiativă a UE a fost lansată pentru a facilita accesul la credite pentru persoanele care doresc să îşi înfiinţeze sau să îşi dezvolte propria afacere. Aceasta poartă denumirea de instrumentul european de microfinanţare Progress.

Doriţi să începeţi propria afacere sau să înfiinţaţi propria activitate? Instrumentul european de microfinanţare Progress ar putea corespunde căutărilor dumneavoastră!

Instrumentul va acorda microîmprumuturi, şi anume de

până la 25 000 de euro, pentru ca dumneavoastră să începeţi o mică activitate comercială.

Aceasta ar putea fi un mic restaurant, un serviciu de transport, o întreprindere locală, un serviciu de îngrijire etc.

Nu ezitaţi – instrumentul va oferi asistenţă în special celor care în mod normal întâmpină dificultăţi în accesarea unui credit sau cărora le este din ce în ce mai greu în prezent (şomeri, tineri sau persoane în vârstă, persoane care nu au avut o continuitate pe piaţa muncii şi persoane defavorizate etc.).

Microfinanţarea Microfinanţarea are ca scop sprijinirea dezvoltării economice şi sociale. Acest demers se realizează prin acordarea de credite destinate dezvoltării de proiecte, activităţi sau afaceri, susţinerii proiectelor de dezvoltare economică sau comunitară.

Uniunea Europeană derulează programe de microcreditare prin care facilitează acordarea de împrumuturi de până la 25 000 euro persoanelor fizice autorizate şi firmelor cu mai

puţin de 10 angajaţi.

UE nu oferă microcredite (împrumuturi de până la 25 000 euro) direct persoanelor fizice sau juridice, ci pune la dispoziţia intermediarilor fonduri (garanţii, împrumuturi, garanţii de participare la capital etc.) care le permit acestora să acorde întreprinderilor mici finanţare pentru participarea la capital, credite etc. În calitate de (viitor) antreprenor, vă puteţi adresa unui organism care furnizează microfinanţare în ţara dumneavoastră şi care vine în sprijinul microantreprenorilor care

vor să demareze sau să extindă o afacere.

Microfinanţarea se deosebeşte de activitatea de creditare din sistemul bancar prin tehnicile de analiză a creditului şi a clientului: Abordarea orientată către client prin cunoasterea foarte bună a abilităţilor, capacităţilor sale manageriale de a dezvolta o anumită afacere sau activitate; Analiza fluxurilor reale de numerar pentru evaluarea gradului de risc si estimarea sumei finanţate se iau in considerare toate veniturile realizate de client.

Această industrie s-a dezvol-

tat in ultimii anii, şi datorită implicării instituţiilor financiare internaţionale care au alocat resurse semnificative pentru a o sprijini.

Furnizorii de microcredite pot fi bănci publice sau private, instituţii nebancare şi organizaţii non-profit care acordă microfinanţare.

Condiţiile de creditare de care vor beneficia antreprenorii (sumă, durată, dobândă, comisioane, timpul necesar pentru obţinerea împrumutului) depind de furnizorul de microcredite la care apelează.

Cum poate o persoană fizică să beneficieze de instrument?

1. „Microîntreprinzătorul” care solicită finanţare obţine informaţii despre posibilităţile oferite de instrument de la biroul serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă (sau de pe site-ul internet al acestora) sau de la o organizaţie neguvernamentală (ONG).

2. Solicitantul este direcţionat către un furnizor de produse

de microfinanţare (o bancă sau un ONG), unde va depune un proiect.

3. Dacă proiectul este acceptat, solicitantul contactează furnizorul de produse de microfinanţare. Solicitantul poate beneficia, de asemenea, de o reducere a ratei dobânzii din partea Fondului Social ­European.

4. De la furnizarea informaţiilor iniţiale şi până la coordonarea însăşi a afacerii, solicitantul poate primi sprijin din partea Fondului Social ­European sub formă de formare profesională, formare personalizată, orientări şi consiliere, atunci când acest lucru este prevăzut în bugetul local.

5. Sprijinul este, de asemenea, adaptat nevoilor microîntreprinderilor care au mai puţin de 10 angajaţi. În plus, acest nou instrument va acorda asistenţă şomerilor şi persoanelor inactive care doresc să se implice într-o activitate independentă.

Orientări şi consiliere Finanţarea nu este suficientă pentru a asigura succesul afacerii. Prin urmare, antreprenorii care doresc să demareze o afacere de mici dimensiuni şi urmăresc să obţină finanţare în cadrul instrumentului de microfinanţare pot beneficia, de asemenea, de consiliere şi de formare personalizată cu sprijinul Fondului Social ­European (FSE). FSE va juca, de asemenea, un rol important în informarea potenţialilor beneficiari ai noului instrument prin canalele existente.

FSE are posibilitatea, la rân-

dul său, să acorde reduceri ale ratei dobânzilor, ceea ce poate, de asemenea, să amelioreze accesul la finanţare al antreprenorilor care doresc să demareze o afacere de mici dimensiuni. Solicitaţi mai multe informaţii din partea autorităţii de gestionare a FSE din ţara dumneavoastră. Mai multe informaţii cu privire la FSE: http://ec.europa.eu/esf Cum pot solicita finanţare?

Primul pas este să aflaţi dacă, în zona dumneavoastră, există furnizori de microcredite care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instrumentului. Puteţi solicita aceste informaţii la: • serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din ţara dumneavoastră: http:// ec.europa.eu/social/main. jsp?catId=585&langId=ro • autoritatea de gestionare a Fondului Social European: http://ec.europa.eu/esf

Acestea vă vor oferi mai multe informaţii detaliate cu privire la schemă şi vă vor pune în contact cu un furnizor de microcredite • bancă sau un alt furnizor de servicii financiare, după caz.

Acestea vă pot informa, de asemenea, cu privire la asistenţa pe care o puteţi primi în pregătirea dosarului dumneavoastră (completarea formularelor, întocmirea unui plan de afaceri, formare profesională, consiliere) prin programe operaţionale de antreprenoriat finanţate de ­Fondul Social European.

Dacă dosarul dumneavoastră va fi acceptat, veţi putea semna un contract cu furnizorul de produse de microfinanţare.

Acesta va specifica suma împrumutului, durata, rata dobânzii pe care o aveţi de plată. Sursa: Ministerul Muncii, ­Familiei şi Protecţiei Sociale.

Comunitate

Copiii au făcut Crăciunul să strălucească

Luna decembrie este o lună specială, plină de evenimente, obiceiuri şi tradiţii pe care Centrul Hispano Român din Coslada, gestionat de Fundaţia Iberoamerica Europa, le organizează pentru locuitorii municipiului, totul fiind gratuit şi accesibil tuturor.

Seria activităţilor din luna decembrie a fost deschisă de o exursie la Stadionul B ­ ernabeu pe 14 decembrie, în care copiii s-au întâlnit cu unii dintre idolii lor.

Pe 19 decembrie, spiritul ­Crăciunului a început să-şi facă simţită prezenţa odată cu pregătirea decoraţiunilor pentru pomul de Crăciun (Taller de adornos navideños), pentru ca, pe 20, copilaşii să redacteze scrisoarea către Moş ­Crăciun (Carta para Papa Noel) activităţile fiind coordonate de Marilena Guriţă şi

Alba García.

Joi, 22 decembrie, corul de copii al Centrului Hispano Român a făcut o excursie la Biblioteca Antonio Mingote pentru un microrecital de colinde. Spectacolul a fost inclus în proiectul “Biblioteca deschisă”, făcând parte din activităţile intitulate “CEPI colabora”, iar prin bunăvoinţa sponsorilor MatyExpress şi Atlassib, copiii s-au putut bucura de mici cadouri.

Colindele au putut fi ascultate şi de cei prezenţi la Centrul Hispano Român la data de 23 decembrie, când copilaşii au împodobit bradul de ­Crăciun (Decoramos el árbol de ­Navidad).

Marţi, 22 decembrie, a avut loc ultima sesiune a activităţii “Encuentro de mujeres” din acest an, unde doamnele au finalizat munca la decoraţiunile de Crăciun pe care le-au rea-

lizat sub îndrumarea Elenei Pedroche.

Luni, 26 decembrie, Ana-­ Maria Marinescu a prezentat, în seria activităţilor “CEPI colabora ”, alături de asociaţia Pro Vita Lex din Torrejón de Ardoz, reprezentată de Angela Petre, prim secretar al asociaţiei, produse din gastronomia românească ce au fost servite bătrânilor de la Centrul Alonso Heredia din Madrid.

Joi, 29 decembrie, în seria “CEPI colabora”, în Barrio de la Estación din municipiul San Fernando de Henares, a avut loc un spectacol de ­Crăciun la Centro Cívico José Luís Sampedro, cu poveşti şi activităţi pentru copii, aventurile cocoşului din cunoscuta poveste “Punguţa cu doi bani”.

A consemnat Marilena Guriţă

Sfinţirea Bisericii din Torrejón de Ardoz Biserica Ortodoxă ­Română, în colaborare cu Asociaţia Mioriţa şi Primăria din ­Torrejón de Ardoz, au organizat sfinţirea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, din localitatea cu acelaşi nume.

Evenimentul a avut loc luni, 26 decembrie 2011, la care au participat peste 250 de credincioşi, alături de reprezentanţi ai autorităţilor. Au fost prezenţi consulul R ­ omâniei la Ciudad Real, Liviu Popa, consilierul ­Ambasadei ­României la ­Madrid, Ana ­Maria ­Almăşan, precum şi reprezentanţi ai Bisericii C ­ atolice din Torrejón.

Slujba de sfinţire a fost oficiată de cei doi ierarhi, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei şi ­Portugaliei şi Preasfinţitul Varsanufie ­Prahoveanul, Episcop-vicar al

Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Aceştia au fost însoţiţi de numeroşi preoţi şi diaconi la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită ulterior slujbei de sfinţire. Printre aceştia s-au aflat părintele Aurel Nae de la Parohia „Adormirea ­Maicii Domnului” - Zaragoza, părintele Emilian Geabana din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan Casian” - Guadalajara, părintele Alexandru Tothăzan din Parohia „Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana” - San Sebastian de los Reyes, părintele Grigore Pană din Parohia „Întâmpinarea ­Domnului” - Mejorada del Campo, părintele Sebastian Hîrţ din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop”-Villarejo de ­Salvanes, preotul paroh ­Mihai Cătălin Savu din Torrejón de Ardoz, părintele diacon

IANUARIE 2012

07

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IANUARIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

02/01/2012

15:30

03/01/2012

13:00 – 14:00

04/01/2012

17:30 - 20:30

04/01/2012

12:00

05/01/2012

12:00

9/01/2012

18:00 – 20:00

9/01/2012

18:00 – 20:00

11/01/2012

18:00 – 20:00

11/01/2012 12/01/2012 14/01/2012

18:00 – 20:00 10:30 17:00 – 20:00

16/01/2012

18:00 – 20:00

16/01/2012

18:00 – 20:00

18/01/2012

18:00 – 20:00

18/01/2012 21/01/2012

18:00 – 20:00 17:00 – 20:00

24/01/2012

17:00

28/01/2012 A se consulta programul Centrului

17:00 – 20:00 A se consulta programul Centrului

ACTIVITATEA “Să cunoaştem Madridul Junior!”: Vizită la “Fábrica de los Sueños” (Lotería de Navidad).

Scrisoare pentru Regii Magi: Atelier de proză scurtă pentru copii.

Serbare pentru copii, cu ocazia Zilei Regilor Magi. În colaborare cu Primăria Coslada.

Festivitatea de premiere a câştigătorilor consursului de scrisori pentru Moş Crăciun şi Regii Magi.

Chocolată caldă şi Roscón de Reyes.

“Sentimentele noastre” (ceea ce trebuie să cunoască părinţii despre viaţa în familie a copiilor, afecţiune, încredere de sine etc.) Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD*. (Ed. a III-a).

Atelier de lucru manual pentru copii.

“Comunicarea în familie” (comunicarea interpersonală şi socială, strategii de comunicare în familia). interpersonal y social, estrategias de comunicación en la familia). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a IV-a).

Atelier de lucru manual pentru copii.

“Să cunoaştem Madridul!”: Vizită la Caixa Forum, la expoziţia Delacroix.

“Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Marco Constitucional” “Relaţia cu mediul înconjurător” (relaţia cu mediul înconjurător, activităţile din timpul liber, noile tehnologii, şcoala, comunitatea). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a V-a).

Atelier de lucru manual pentru copii.

“Aplanarea conflictelor în familie” (cauze, soluţii, adolescenţă şi consum, sprijin familiar pentru consumatori). Programul de “Prevenire a dependenţei de droguri”. Curs susţinut de profesionişti ai FAD. (Ed. a VI-a).

Atelier de lucru manual pentru copii.

“Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo” Expoziţie de filatelie. Expune filatelistul Anton Dănuţ Scutelnicu, membru al Asociaţiei Filateliştilor din România. Teme prezentate: Unirea Principatelor Române, pictură şi aeronautică.

“Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería” “CEPI colaborează!”: Atelier de lucru manual pentru copii, desfăşurat la Biblioteca Publică “Rafael Alberti” din San Fernando de Henares. În cadrul programului “Biblioteca deschisă”.

* FAD = Fundaţia pentru ajutorare împotriva dependenţei de droguri (Fundación de Ayuda contra la Drogadicción) Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

­ laudiu Nicoară - secretarul C administrativ al ­Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, şi părintele diacon ­Marian ­Trăilă din Parohia Torrejón de ­Ardoz. Întemeiată la 1 noiembrie 2009, Parohia „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor ­Pantelimon”, numără aproximativ şapte mii de enoriaşi, care participă la slujbele oficiate de către preotul paroh Mihai Cătălin Savu, în fiecare duminică dimineaţa la Sfânta Liturghie, precum şi în zilele de vineri şi sâmbătă, de la orele 20:00, când se oficiază Acatistul Sfântului Mare ­Mucenic şi Tămăduitor ­Pantelimon, respectiv ­Vecernia.

Un material realizat de Oana Moşniagu - Coslada

Copiii s-au adunat cu mic cu mare şi au aşteaptat cu emoţie venirea lui Moş Crăciun. În aşteptarea lui, au cântat, au spus poezii şi au încercat să fie cât mai cuminţi ştiind că doar aşa vor primi daruri multe şi frumoase. Moş Crăciun şi-a făcut apariţia ducând în spate un sac imens. Era obosit dar chipul i s-a înseninat şi i s-a luminat la auzul glasurilor cristaline. O fetiţă s-a apropiat cu paşi şovăielnici de el şi, supărată l-a întrebat de ce în loc de jucării şi ciocolată a primit în dar doar o biată iconiţă pe care e desenat un copil culcat într-un grajd dărăpănat. Moşul a ridicat fetiţa pe genunchii săi şi i-a spus povestea naşterii lui Isus pentru ca micuţa să înţeleagă faptul că, darul ei este cel mai de preţ. Aceasta este sceneta pe care copiii din ­Aranjuez au interpretat-o în ziua de ­Crăciun. Un mic spectacol pregătit de Asociaţia ­Hispano - ­Română din ­Aranjuez, pen-

Crăciunul în Aranjuez tru cei aproape două sute de români care s-au adunat în această zi de sărbătoare în ­Biserica ­Ortodoxă Română din localitate. Interpretarea copiilor, colindele cântate de toţi cei prezenţi şi mirosul bradului adus din ţară, i-au făcut să uite pentru o vreme că sunt atât de departe de casă, departe de cei

dragi. Dintre cei care au participat la acest eveniment au dat şi o mână de ajutor organizatorilor. Unii au adus bradul şi l-au împodobit, alţii au cumpărat cadouri, cu toţi dornici de aduceri aminte şi de Crăciunul sărbătorit acasă.

A consemnat Mihaela Plopan - Aranjuez

08

Comunitate

IANUARIE 2012

Crăciun 2011 la ­Villamayor de Santiago

Toţi suntem migranţi – ediţia a II-a – Sâmbătă, 17 decembrie 2011, Asociaţia Hispano ­Română din Provincia Cuenca a fost prezentă la ediţia a II-a a întâlnirii “Toţi suntem migranţi”, organizată de către Aria de Intervenţie Socială a Primăriei oraşului Cuenca, în colaborare cu asociaţiile de persoane emigrante din ­Cuenca, pentru a comemora “Ziua Migrantului”. Evenimentul s-a desfăşurat într-un cadru festiv, la Centrul Social Villa Roman din municipiu, între orele 11.00 şi 15.30, beneficiind de o amplă atenţie din partea mass-media. În deschidere au luat cuvântul Ana de la Hoz - Consiliera pentru Servicii Sociale,

Castilla La Mancha, nefiind considerat o prioritate. La rândul său, Carlos Navarro, întrebat de mass-media, a confirmat planul de austeritate prevazut pentru 2012. Totodată a menţionat ca SAMI nu e un serviciu esenţial, şi că întreţinerea serviciilor bazice şi esenţiale obligă la totală reorganizare a serviciilor. Totuşi, el a declarat că va fi în continuare alături de populaţia emigrantă, insistând ca primăriile să încerce să menţină din resurse proprii acest serviciu. Întâlnirea a continuat cu o sesiune de dezbateri dedicată problematicii comunităţilor de emigranţi, în care reprezen-

­ galitate şi Cooperare, şi E Carlos Navarro - Coordonator de Sănătate şi Probleme ­Sociale, care au declarat oficial că Guvernul Regional suprimă subvenţia pentru Serviciul de Atenţie şi Mediere al Emigrantului (SAMI). Costul anual al acestui serviciu în Cuenca este de 55.000 de euro, din care 38.000 de euro erau suportaţi de către Guvernul Regional. Fără acest ajutor, primăria va desfiinţa acest serviciu şi, implicit, cele doua posturi de muncă. Ana de la Hoz a declarat că, în ciuda faptului că s-au obţinut rezultate foarte bune, din păcate acest serviciu va dispărea din toate provinciile Comunităţii

tanţii asociaţiilor participante au luat cuvântul, prezentând, pe scurt, atât problemele cât şi reuşitele fiecărei asociaţii, activităţile şi modul de integrare în peisajul socio-cultural, atât la nivel orăşenesc, cât şi provincial, răspunzând şi întrebărilor adresate de către audientţă şi reprezentanţii primăriei. Din partea Asociaţiei ­Hispano ­Romane din Provincia ­Cuenca au luat cuvântul ­Claudia Morar şi ­Violeta Pesea care au subliniat rolul pozitiv pe care l-a avut asociaţia în rândul comunităţii româneşti din provincie şi au răspuns la întrebări legate de obiectivele pe termen lung şi scurt. Au fost scoase în evi-

denţă activităţi de consiliere şi mediere realizate, organizarea de Consulate itinerante cu sprijinul Ambasadei ­României la Madrid, campanii umanitare, şi, nu în ultimul rând, promovarea culturii şi a artiştilor români, prin organizarea de expoziţii de pictură şi artizanat, dar şi spectacole cu dansuri tradiţionale şi obiceiuri româneşti. S-a specificat continuarea campaniei umanitare “Un strigat de disperare” iniţiată în colaborare cu ziarul ­Occidentul ­Românesc, prin care se doreşte strângerea fondurilor necesare cumpărării unui scaun special vital pentru viaţa de zi cu zi a lui Alin Rus, un tânăr de 15 ani, care suferă de tetraplegie spastică. S-a precizt că durata acestei campanii e nedeterminată, până la împlinirea obiectivului şi că, până la ora actuală, s-au strâns aproximativ 2000 de euro din cei 5.425 de euro necesari. În încheierea sesiunii de dezbateri, reprezentanţii asociaţiilor au dat citire unui manifest elaborat în comun, în care şi-au exprimat atât doleanţele cât şi mulţumirile faţă de modul în care au fost şi sunt trataţi la nivel provincial.

Manifestările au continuat cu o mică demonstraţie de cultură şi tradiţie, fiecare asociaţie prezentând un moment folcloric specific ţării de provenienţă. Asociaţia ­Hispano ­Română din Provincia ­Cuenca a prezentat o mini-expoziţie de costume tradiţionale şi artizanat, dar şi un video cu muzică şi dansuri populare româneşti.

La sfârşit participanţii au fost invitaţi la o degustare de bucate tradiţionale proporţionate de către fiecare asociaţie. Aromele cozonacilor şi a sarmalelor româneşti s-au întrepătruns cu cele ale “mazamorra” şi “papa huancaina” de Peru, o ”chaulafan” de Ecuador.

Ediţia a II-a a întâlnirii “Toţi suntem migranţi” a marcat încă un pas înainte în dezvoltarea relaţiilor de colaborare atât între asociaţiile de emigranţi, cât şi între acestea şi autorităţile locale şi provinciale. *** A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Prima săptămână interculturală organizată de Asociaţia Hispano Română din Provincia ­Cuenca în colaborare cu Centro Joven şi Primăria ­Villamayor de Santiago, a avut succes datorită numarului mare de participanţi, a programului artistic prezentat şi a curiozităţii pentru degustarea mâncărurilor tipice fiecărei ţări.

La acestă activitatea au fost prezenţi în număr mare spanioli şi români, comunitatea de români fiind predominantă în rândul străinilor care locuiesc în acest sat. Acestă săptămână interculturală avut ca scop integrarea românilor în ­Villamayor de Santiago şi cunoaşterea celor două culturi. Înainte de începerea programului artistic, activitatea s-a deschis prin prezentarea bradului de Crăciun tipic fiecărei ţări cât şi descrierea acestui obicei şi analizarea asemănărilor şi diferenţelor specifice.

Programul artistic prezentat de voluntarii asociaţiei noastre a început cu două colinzi foarte îndrăgite în preajma

sărbărorilor: “Ce vedere minunata” şi “Aseara pe înserate”. De asemena un grup de copii din rândul voluntarilor au venit cu “Steaua”.

După colinzi programul a continuat cu prezentarea “­Caprei” unul dintre momentele cele mai interesante pentru spanioli şi foarte îndrăgit de către români. Programul s-a încheiat cu trei jocuri populare acompaniate de către Ion Sabadâş.

Un joc de-a lungu şi două învârtite din zona Bistriţei.

Programul artistic prezentat de spanioli a constat în colinzi şi un dans popular spaniol.

După încheierea programului

artistic s-a trecut la degustarea mâncărilor tipice fiecărei ţări. Mâncărurile prezentate de comunitatea românească au fost : sarmale, salată de vinete, salată de ciuperci, cârnaţi şi carne de porc, pastramă de oaie, pâine şi colaci de casă, prăjituri diverse şi cozonaci, precum şi băuturi cunoscute precum: ţuică, vin şi lichior de caise. Sarmalele şi cozonacul au foat extrem de apreciate de către cei prezenţi.

Comunitatea spaniolă a prezentat dulciuri specifice Crăciunului. Activitatea s-a încheiat prin schimbarea impresilor şi aprecierea mâncărurilor tradiţionale.

Doresc să mulţumesc pe această cale, tuturor colaboratorilor şi voluntarilor care au participat şi au oferit ajutorul şi generozitatea pentru realizarea acestei activităţi benefice comunităţii româneşti din Villamayor de Santaigo.

A consemnat Claudia ­Cristina Morar – voluntar în cadrul Asociaţiei Hispano-Române din Provincia Cuenca

Moş Crăciun la sediul Asociaţiei Hispano Române din Cuenca Chiar dacă lipsa zăpezii l-a obligat pe ilustru nostru personaj să-şi lase sania şi să vină pe jos până la locul întâlnirii cu copiii, moşul nu a uitat sacul cu cadouri, spre bucuria şi satisfacţia a 18 perechi de ochişori emoţionaţi.

Prichindeii, atât de naţionalitate română cât şi spaniolă, l-au întâmpinat cântându-i “Moş Crăciun cu plete dalbe”, un cântec care pentru noi, cei care am copilărit în România, era nelipsit din “arsenalul” pentru

colindatul de Crăciun, dar, pentru majoritatea acestor copii, a fost o absolută noutate la care au făcut faţă cu brio. Recitalul a continuat cu o selecţie de colinde, atât în limba română cât şi în spaniolă, dintre care: “Trei pastori”, “Los peces en el rio”, “Domn, Domn”, “Dime, niño”, “Iată vin colindători” şi “Con mi burrito Sabanero”.

Copiii au cântat cu dăruire, sub atenta îndrumare a celor două mamici-voluntare inimoase, Crina Antonescu şi ­Violeta

Pesea, fără de care nu ar fi fost posibilă întâlnirea. Moş Crăciun nu a rămas indiferent, savurând fiecare moment din spectacolul oferit, răsplătindu-i pe copii cu daruri.

Voia bună a domnit şi după plecarea moşului, unii dintre micuţi rămânând împreună cu părinţii şi cu organizatorii încă o oră ca să cânte şi sa înveţe şi alte colinde. *** A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Spania

Cu ce se confruntă Spania în 2012

Spania trebuia să iasă din prăpastia şomajului în 2011.

Toate pronosticurile arătau o uşoară - şi dorită - recuperare a locurilor de muncă. În schimb, s-a adâncit şi mai tare. Fiecare zi din anul recent încheiat şi-a luat „jertfa” de câte 1.000 de locuri de muncă, dacă se ţine cont de cifrele publicate de Asigurările Sociale. Şi 4.422.359 de şomeri înregistraţi la birourile forţelor de muncă la 31 decembrie, cu 322.286 mai mulţi ca în aceeaşi zi a anului anterior, înregistrându-se un nou maxim istoric în această criză care a intrat deja în al cincelea an.

Tragedia greacă pe care o trăieşte euro s-a agravat în vară.

Fragila încredere în ceea ce trebuia să fie recuperarea economiei spaniole s-a evaporat.

Economia se contractă acum şi cea mai gravă consecinţă a acestei contractări, şomajul, creşte neîntrerupt. În termeni ai şomajului, 2011 se poate împărţi clar în două părţi. Până în iunie, afilierile la Asigurările Sociale au crescut uşor, cu 1.597 de persoane. De atunci încoace, însă, în ultimele şase luni, şomajul s-a prăbuşit, înregistrânduse cu 356.657 cotizanţi mai puţin, încheindu-se anul cu 17.229.922 de afiliaţi la Asigurările Sociale. Scăderea din a doua jumătate a anului a fost de asemnea calibru încât 2011 s-a încheiat cu căderi mai

mari, atât în şomajul înregistrat, cât şi în afilieri la institutul public, decât în 2010. „A fost o a doua lovitură externă”, analizează Josep ­Oliver, şeful catedrei de Economie Aplicată la Universitatea ­Autonomă din ­Barcelona, comparând evenimentele din vară cu evenimentul care a marcat un „înainte” şi-un „după” în criză: căderea băncii Lehman Brothers. „Spania

îşi facuse bine temele până atunci, dar problemele Italiei şi Greciei au provocat o nouă lovitură. Încrederea şi creditele s-au prăbuşit”.

Acestea din urmă, creditele, au mare importanţă în Spania, dat fiind mărimea mică a firmelor sale, ceea ce le face extrem de dependente de finanţarea băncilor. „Structura companiilor este atât de mică încât depinde foarte mult de credite”, susţine Florentino Felgueroso. Acest profesor de Economie de la Universitatea din Oviedo arată că înrăutăţirea situaţiei în a doua jumătate a anului a scufundat aşteptările şi acest lucru a tras înapoi companiile în momentul în care ar fi făcut noi angajări. În sprijinul acestei teze, Felgueroso se foloseşte de datele angajărilor, mai ales a contractelor indefinite, care în decembrie au reprezentat doar 5,6% din total, cel mai scăzut procent din 1997 încoace.

Noua secretară de stat pentru Muncă, Engracia Hidalgo, a făcut Guvernul anterior responsabil de scufundarea pieţei muncii. În linie cu declaraţiile ministrului Muncii, Fatima Banez, de săptămâna trecută, Hidalgo a afirmat: „Reformele succesive incomplete, din cadrul relaţiilor de muncă, nu au reuşit să dinamizeze, flexibilizeze şi să aducă mai multă siguranţă pieţei muncii. Dovada este ceea ce s-a întâmplat cu contractele indefinite”. Cuvintele lui Hidalgo se sprijină pe evoluţii precum căderea angajamentelor fixe, de când, în vară, Guvernul Zapatero a ridicat restricţiile asupra angajărilor temporare.

Varianta spaniolă a crizei are mult de a face cu căderea construcţiilor. La jumătatea anului trecut, când recuperarea deja ridica timid capul, locurile de muncă în industrie, servicii şi agricultură îşi reveneau. Nu şi în construcţii. Dar din septembrie, scăderea a redevenit generală şi nu există niciun sector care să fi scăpat prăbuşirii. Şi aşa a mers până la finele anului: serviciile au înregistrat în decembrie 240.590 de şomeri în plus, construcţiile 22.861, agricultura 19.132 şi

industria 17.832.

Că sectorul serviciilor a furnizat cei mai mulţi şomeri la finalul anului explică şi faptul că există mai multe femei în şomaj (2.212.621) decât bărbaţi (2.209.738). Marea distrugere de locuri de muncă din construcţii a pedepsit angajaţii bărbaţi la începutu crizei. Dar când pierderile de locuri de muncă au ajuns în servicii, femeile au ieşit în pierdere mai mare, din cauza prezenţei lor mai ridicate în acest sector.

Ceea ce este mai îngrijorător în acest scenariu este că încă nu se vede luminiţa de la capătul tunelului. Oliver speră ca

soluţionarea definitivă a problemei euro, din primăvară, să aducă o oarecare recuperare. „Am pierdut un an şi ceva”, se lamentează şeful catedrei de economie.

Cu toate aceste cifre pe masă şi în toiul negocierilor pentru o nouă reformă a muncii, patronatul a profitat de statistici pentru a reclama noi schimbări legislative. „Datele şomajului demonstrează necesitatea unei reforme a muncii profunde”, susţine patronatul CEOE întrun comunicat. pentru organizaţia prezidată de Juan Rosell, schimbările legale sunt necesare pentru ca angajatorii să înceapă să încheie contracte indefinite.

Nici discursul sindicatelor nu diferă mult. CCOO reclamă o schimbare în politica economică a noului Guvern. „Dacă măsurile care se vor adopta sunt deprecierea salariilor, asta nu va contribui decât la creşterea crizei cererii şi la efectele negative ale acesteia asupra recuperării economice”. UGT, la rândul său, a preferat să mizeze pe a cere un dialog de căutare a soluţiilor şi a respins ideea că o reformă a muncii ar rezolva situaţia. Sursa: El Pais

IANUARIE 2012

09

Demonstraţie impresionantă în favoarea activiştilor ETA O demonstraţie paşnică a avut loc recent în Bilbao (nordul Spaniei), unde zeci de mii de oameni au coborât în stradă pentru a cere schimbarea regimului de detenţie pentru activiştii ETA, informează elmundo.

Practic, bascii cer ca cei circa 700 de condamnaţi pentru delicte legate de mişcarea separatistă să execute restul de pedeapsă aproape de casă. În acest moment doar aproximativ 20 de „prizonieri” au parte

de acest regim, restul aflânduse în penitenciare din Spania şi Franţa.

Marşul s-a desfăşurat fără incidente, excluse câteva slo-

gane în favoarea independeţei Ţării Bascilor. Manifestanţii au purtat pancarte pe care era scris „Soluţia: prizonierii basci în regiunea bască”.

Drumul spre sărăcie este pavat cu palate şi ambasade Nu este un secret că Spania şi Portugalia trec prin zile grele.

S-ar putea că lecţia iberică să se potrivească în parte şi la realităţile balcanice. Întrebându-se cum de a ajuns Spania acolo unde se află, presa franceză observă că grandomania regională n-a cunoscut limite în ultimii ani. Ţara aeroporturilor S-au construit palate, aeroporturi, o închisoare de lux, un velodrom şi chiar „microambasade”, reprezentante ale regiunilor în mai multe ţări ale lumii, scrie Rue89.

La Valencia s-a tăiat panglica inaugurală a aeroportului ­Castellon, un mare succes al campaniei electorale. S-au pus la bătaie 150 milioane euro, alegerile au trecut, dar aeroportul nu are nici azi licenţă necesară zborurilor. Numai întreţinerea pistei nefolosite costă 90.000 euro pe an, pentru că, degradânduse să nu devină definitiv compromisă.

De altfel, Spania este ţara aeroporturilor. Ocupă primul loc în Europa, cu cele 48 aeroporturi publice ale sale şi 2 aeroporturi private. Dintre acestea, 12 nu sunt solicitate de public. Ca urmare, nu decolează nimic, nu aterizează nimic, dar economia naţională este împovărată cu inevitabilele cheltuieli de întreţinere. Culmea aeropoturilor spaniole se află în oraşul ­Ciudad Real, la numai 200 km de Madrid: ultima cursă (goală) a decolat în octombrie trecut.

Rezilierea contractelor care nici nu trebuiau încheiate La Zaragoza, în provincia ­Aragon, s-au înălţat clădiri simbolice şi palate comerciale

de 700 milioane euro, pentru o expoziţie internaţională, care a durat trei luni.

Dar asta nu este nimic, pe lângă faimoasa telecabină prevăzută anume pentru expoziţie şi a cărei construcţie a costat dintr-un foc 1,7 milioane euro. ­Madridul şi-a proiectat un campus al justiţiei, prevăzut cu cincisprezece palate şi grădini aferente, pe o suprafaţa de 200.000 mp, pentru ca cei 5.000 de angajaţi din justiţia spaniolă să se simtă cât mai confortabil.

Lucrarea n-a fost abandonată, dar nici n-a putut continuă, după ce, pentru o singură construcţie, s-au consumat 900.000 euro, conform unei estimări a ziarului El Mundo.

Acum, preocuparea autorităţilor este să rezilieze, cumva, contractele încheiate în legătură cu grandiosul plan.

A plouat cu tichii de mărgăritar În Galicia, la Saint-Jacquesc de Compostela, patru palate de cultură au costat peste 400 milioane euro, fără să poată fi terminate, din lipsă de alte fonduri. Ca urmare, se cheltuieşte pentru întreţinerea lucrărilor sistate suma de 4,5 milioane euro pe an.

Cu o investiţie de 1,28 miliarde euro, Valencia deţine astăzi un superb complex muzeal şi o nouă sală de operă, menite să atragă turiştii. Criză a potlit însă avântul turiştilor, iar justiţia a deschis o cercetare în legătură cu modul cum s-au cheltuit banii. N-are rost să intrăm în detalii, corupţie avem, şi noi, destulă. La Palma de Mallorca, în insulele Baleare, autorităţile

au simţit nevoia să construiască un velodrom pentru cupa mondială de ciclism: o nimica toată de 100 milioane euro. Şi aici sunt suspiciuni de deturnare a fondurilor, banuiţi fiind nu numai fostul preşedinte al regiunii, dar şi un ginere al însuşi regelui Spaniei. La Aviles, în Asturia, autorităţile locale au plătit 50 milioane euro pentru un superb centru cultural, inaugurat în martie 2011 şi închis pentru inventar în decembrie, când noile autorităţi au constatat că nu era necesar.

Degeaba pune puşcăria afiş, cu invitaţia „welcomme” La Figueres, în Catalonia, o iniţiativă şi astăzi inexplicabilă a determinat construirea unei închisori moderne cu 750 locuri, în valoare de 108 milioane dolari, care şi astăzi îşi aşteaptă degeaba oaspeţii: Spania nu ducea lipsă de închisori.

Acum, statul este nevoit să suporte cheltuielile de întreţinere, ca să menţină în stare de funcţionare o închisoarea goală.

Cea mai ciudată cheltuială a bugetelor regionale spaniole apare, însă, după ce acestea şiau propus să aibă reprezentanţe proprii în străinătate, un fel de ambasade, în circa 200 locaţii din numeroase ţări. Actualul guvern încearcă să le desfiinţeze.

Totuşi, niciuna din investiţiile spaniole nu se compară cu mastodontul nostru, moştenire a trecutului, unde se tolănesc aleşii în timpul sesiunii.

Oare n-am putea găsi o mare instituţie internaţională dornică să se instaleze acolo? N-am plăti noi întreţinerea, am încasă chiria şi am pune capitală noastră la rând cu nume simandicoase, ca Bruxelles, Haga, Veneţia. Nimeni nu s-ar opune, în afară de demnitari, aşezaţi acolo, ca să lupte în lux pentru fericirea poporului, aflat în criză. Sursa: Rue89, El Mundo, Reuters.

A consemnat Mircea Fluieraş

10

Barcelona

IANUARIE 2012

Crăciun petrecut în oraşul muzeu Mozaicuri multicolore, arhitectură „vie” – aceasta este amprenta inconfundabilă lăsată de Gaudi asupra ­Barcelonei.

Toate operele lui Gaudi au calitatea „de a fi seducătoare, pentru că altfel nu pot fi considerate opere”, după cum obişnuia artistul să spună.

Parcul Guell, iniţial construit pentru aristocraţia barceloneză, te hipnotizează de la intrare prin fântâna multicoloră, în formă de dragon. Casa Batlló, popular numită Casa Oaselor din cauza structurii „scheletice”, farmecă prin culoare

mente ştiinţifice. Este atât de plăcut să descoperi din nou lumea, pas cu pas. Iar ­Muzeul de ­Ştiinţă este locul perfect pentru asta, pe care nu poţi să-l ratezi, oricât de scurtă ţi-ar fi vizita în Barcelona.

Fântânile Magice de pe Montjuic Am ajuns şi la Barcelona îndrăgostiţilor. Ea se află pe dealul Montjuic, în parcul cu acelaşi nume şi lângă ­Fântânile Magice, care oferă un spectacol de neuitat. Joc fascinant de culori, apă şi muzică - fântânile arteziene îşi dezvăluie fru-

şi formă - scopul arhitectului fiind acela de a evita complet liniile drepte. Capodopera este ­Sagrada ­Familia, uriaşa biserică, atât de înaltă încât turnurile ei străpung cerul, dar fragilă şi delicată precum un castel din nisip picurat, construit pe malul mării. Arhitectura lui Gaudi este o combinaţie de fragmente din natură, forme şi culori. În cele din urmă, creaţiile sale par fiinţe vii, a căror viaţă pulsează prin piatra în care au fost sculptate.

Muzeul de Ştiinţă Pădure Tropicală. Povestea apariţiei universului. Furtuni de nisip. Şi multe alte surprize. Ce spui de o plimbare în pădurea tropicală, unde aerul pare să devină fluid din cauza umidităţii? Printre copaci înalţi de 20-30 metri din zona Amazonului. Şi unde, desigur, ai mari şanse să te prindă ploaia. Aici animalele din regiunea tropicală se plimbă libere, fără a bănui că se află într-un muzeu. Cu excepţia şarpelui Boa. Se înţelege cu uşurinţă din ce motive... Sau ai prefera să creezi o furtună de nisip şi să observi apoi cum se formează şi se mişcă dunele de nisip? Apariţia lumii, pendulul lui Foucault şi variate experi-

museţea uluitoare după căderea serii. În timp ce urmăreşti jeturile de apă „dansând” pe melodia „Who Wants to Live Forever”, vei simţi cum sufletul ţi se umple de bucurie şi entuziasm. Barcelona găzduieşte câteva muzee care-i vor încânta pe cei pasionaţi de artă şi istorie. Muzeul Picasso expune o colecţie de lucrări din perioada de tinereţe a artistului, iar Fundaţia Miró, cadou făcut de Juan Miró oraşului său natal, prezintă o excelentă colecţie de artă contemporană.

Muzeul de artă pre-columbiană aflat în goticul Palau Nadal, găzduieşte una dintre cele mai prestigioase colecţii de artă pre-columbiană din lume. Şi alte câteva muzee – Egiptean, Arheologic, al Marinei, dintre care cel mai delicios: Muzeul Ciocolatei, îşi aşteaptă şi ele vizitatorii.

Agbar Într-un oraş al arhitecturii ca Barcelona turnul Agbar reuşeşte să întoarcă privirile spre el. E cea mai impresionantă clădire pe care o vezi când aterizezi cu avionul şi e vizibil din multe locuri din oraş, graţie bulevardelor largi, care nu blochează priveliştea.

Clădirea de birouri are 144 m

înălţime, e din beton şi oţel, acoperită cu sticlă, care face un adevărat spectacol pe timpul serii, cu proiecţiile roşii şi albastre. Turnul are 38 de etaje, cuprinzând circa 30.000 de birouri. Cele mai multe aparţin companiei de apă Agbar. În prezent domină conturul aerian al metropolei, care a făcut din modernism propriul ei stil. E dificil să concurezi ca simbol cu Sagrada Familia, catedrala ce se construieşte de sute de ani, sau cu alte opere ale lui Gaudi şi ale urmaşilor săi, dar turnul e ca o torpilă sau ca un glonţ, care şi-a făcut intrarea intempestiv în peisajul barcelonez.

Turiştii ard de nerăbdare să facă fotografii, mai cu seamă după lăsarea serii, când luminile de la cele 4.500 de ferestre se aprind cu tot atâtea leduri pentru show. În mod surprinzător, nu aceasta e cea mai mare clădire din ­Barcelona, fiind depăşită de două blocuri situate lângă plajă, dar forma neconvenţională ajută turnul Agbar să atragă toată atenţia asupra sa.

Viaţa de noapte Cunoşti expresia „la vida loca”, nu-i aşa ? La ­Barcelona, o vei trăi pe propria piele.

Când ceasul a bătut ora 23, trebuie să simţi pulsul oraşului. Străzile se aglomerează cu tineri dornici să ocupe un loc la barurile sau cluburile care vibrează de muzică şi energie. Pe plajă te încântă ritmurile catalane (o combinaţie de salsa cu flamenco), iar oraşul răsună de rock&roll, jazz, ritmuri latine şi indiene. Viaţa de noapte în Barcelona satisface şi întrece aşteptările celor mai petrecăreţi turişti care, încărcaţi şi entuziaşti, o definesc: incredibilă, spumoasă, adevărată, febrilă, tumultuoasă.

Crăciun în Barcelona Spiritul Crăciunului nu lipseşte cu desăvârşire, chiar dacă afară sunt între 16 şi 20 de grade. Fiecare zi este absolut la fel. Senină şi caldă, cu valuri blânde şi apusuri de vis. Însă magazinele, mall-urile, străzile şi balcoanele s-au înveşmântat de sărbătoare, cu mii de lumini, palmieri împodobiţi, flori roşii, ghirlande şi oferte senzaţionale. Locuitorii Barcelonei îşi fac cumpărăturile din timp, câteva zile fiind închise majoritatea supermarketurilor şi mini-shop-urilor.

Proviziile constau în mâncare şi băutură, cadouri pentru cei dragi şi decoraţiuni de ­Crăciun. Mulţi dintre localnici pleacă în această perioadă.

Alţii aleg să stea acasă, să se bucure câteva zile de mare, odihnă şi linişte.

Un nou val de turişti a lovit ţărmul şi englezii, italienii, fran-

cezii şi olandezii se bucură de soarele care acasă le lipseşte cu desăvârşire. Călătorii cumpără în disperare tot ce găsesc, lăsând rafturile goale şi având un zâmbet larg pe faţă. Preţurile, deşi mari în această perioadă, sunt excelente faţă de alte locuri. Numai bine să îţi afunzi mâna în buzunar şi să cheltui ce ai adunat peste an. Păi nu există sărbători fără excese financiare, nu? Îmi plac foarte mult luminile care se aprind seara în oraş, strălucirea palmierilor îmbrăcaţi în ghirlande, brazii din mall-uri, vitrinele magazinelor, fructele exotice de pe tarabe, îmi plac oamenii veseli şi muzica specifică sărbătorilor de iarnă din fiecare shop.

Crăciunul este o sărbătoare care se petrece în familie, însă acest siprit nu mai este de mult obligatoriu. Mulţi aleg cluburile de noapte, barurile şi restaurantele, croazierele scumpe, plajele şi hotelurile de lux. Dacă petrecerile nu sunt udate din belşug

cu alcool, se pare că anul nou nu va începe prea bine. Englezii sunt campioni, ca de obicei, la astfel de manifestări!

Unii români au plecat acasă de

sărbători, la zăpadă, cozonaci şi sarmale. Alţii preferă soarele, Marea Mediterană, reducerile şi viaţa liniştită. Câţiva sunt în vacanţă şi se plimbă cât e ziua de lungă, nefăcând diferenţă între o sărbătoare şi un alt moment din an. Nu am văzut copii bucuroşi ca la noi, când fulgii albi acoperă ţara, iar Moş Crăciun vine cu sania.

La Barcelona brazii de plastic sunt la modă, iar Moşul vine cu yachtul, palmierii strălucesc şi soarele îi cam prăjeşte pe Moşi Crăciunii agăţaţi la balcoane. Serile se revarsă calme şi sunt luminate de focuri de artificii de la hotelurile de lux. Reclamele ţipătoare te trimit cu gândul la un Vegas mai sărac şi mai mic. Străzile sunt curate, pline de flori de ­Crăciun, cu terase vesele şi zvonuri de petrecere.

Noi nu am simţit spiritul ­Crăciunului dar am încercat să-i găsim o formă, o modalitate de exprimare, să dăm emoţie clipelor. Două zile la rând am vizitat oraşul, apoi am participat la un eveniment umanitar organizat de Şcoala specială de engleză în colaborare cu o mână de oameni extraordinari de la Antena 3/ Spania, români de bine din SUA şi, ­Occidentul Românesc.

Ne-am bucurat împreună cu organizatorii şi românii pre-

zenţi de colindele lui Hruşcă care au îmblânzit atmosfera tropicală, am schimbat impresii şi am rămas impresionaţi de copiii români talentaţi de la această şcoală. Cu gândul la sărbătorile de iarnă unice de acasă, Crăciunul petrecut la Barcelona a fost unul special, de mare fast, dar lipsit de spirit, zăpadă şi tradiţie...

Pe drumul înapoi spre Madrid, pe autostrăzile suspendate ce părăsesc oraşul, am trecut şi pe lângă Agbar-Turnul Apelor despre care vorbeam, frumos luminat, parcă special pus acolo ca să încheie mini-vacanţa noastră. Barcelona este printre puţinele oraşe în care aş putea sta multe zile fără să mă plictisesc, şi în care aş dori să revin de fiecare dată. Iar şi iar. Am vizitat multe alte oraşe ale Spaniei dar nici unul nu s-a ridicat la magia pe care o oferă Barcelona, atât în arhitectură, aspectul străzilor şi al clădirilor cât şi al locurilor pe care le poţi vizita.

Vă doresc un an 2012 liniştit şi prosper. Să va bucuraţi de fiecare clipă, să apreciaţi tot ce are valoare şi calitate, să aveţi sănătate şi putere pentru că, restul vine de la sine. Vă mai doresc momente unice, pace şi călătorii fabuloase! La mulţi ani!

Un material realizat de ­Kasandra Kalmann ­Năsăudean

Rubrica permanentă

11 - Dinspre Italia am învăţat atât calea cea bună a limbii literare unificate, dar şi prăpastia elucubraţiilor. În 1840, Heliade publica ­Paralelism între limba ­română şi italiană, ceea ce, în sine, ar fi fost un studiu demn de laudă, dacă Heliade nu ar fi fost, la vremea aceea, şi un purist înverşunat care ajunsese să ceară alungarea grabnică din limbă a tuturor cuvintelor neromanice şi înlocuirea acestora, mai ales, Dan Caragea - Critic literar cu italienisme. El însuşi şi-a Portugalia împins ideile până dincolo De câte ori mă gândesc la de orice prag de acceptare. influenţa italiană asupra Să lăsăm cititorul să se încrelimbii noastre, îmi apare în dinţeze, citind acest fragment minte figura lui Ion Heliade-­ din poezia Sfânta Cetate Rădulescu, omul de la care (1856):

S-adumbră ridente-eterna grădină D-arbori fructidori, d-arte, de ştiinţe, Lin şi armonie aure suspină, Sacrele voi inspiră şi dorinţe; Flori amarante câmpurile-nsmaltă.

Nalte-afecţiuni, sperări şi credinţe Candide cresc şi vergini se dezvoaltă, Absorb viaţă,-amor la verbul-soare.

Asta e cetatea ideală, naltă, Aci justiţia este domnitoare, Aci frăţia e realizată, Aci virtutea e putere, valoare Ş-orice nevoie este uşurată.

Unul pentru toţi, toţi iar pentru unul: Liberă voie, soartă nivelată, Verul, frumosul, marele şi bunul, Eternă pace, viaţa socială, Propriul sacru, rezolvat comunul.

Influenţă italiană este mult

mai restrânsă decât s-ar putea presupune, dar unele cuvinte sunt indispensabile, precum cele legate de finanţe: acont, bancă, casier, costa, încasa, monedă, monopolist, valută.

Altele ţin de vocabularul militar: asedia, căpitan, locotenent, medalie. O clasă destul de bine reprezentată include termenii muzicali: libret, romanţă, solfegia, solo, ca şi numeroasele indicaţii de interpretare. În sfârşit, voi cita o serie de cuvinte care aparţin mai multor clase semantice: ancoră, balsam, barcă, bilet, burghez, calendar, cifră, ciment, displăcea, distruge, dispreţ, exemplifica, fascist, gheată, papagal, paste, pizza,

Mihai Eminescu

Puşa Roth - Bucureşti „Gradul de civilizaţie al unui popor se măsoară după aptitudinea de a supune puterile oarbe ale naturii, scopurilor omului. Cu cât omul e mai stăpân pe vânt, pe apă, pe abur, şi-şi face din ele slugi muncitoare, cu atât civilizaţia e mai înaltă”; „Legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât de la el însuşi”; „Moravurile fără legi pot totul, legea fără moravuri aproape nimic.”– Mihai ­Eminescu.

Să vorbeşti despre Eminescu e ca şi cum ai vorbi despre timp, despre stele, despre durere, iubire, disperare, speranţă, despre toate sentimentele omeneşti puse în căuşul cuvântului dor, atât de aproapiat de sufletul poporului român.

Vizionar, Eminescu a citit în stele, a descifrat enigmele accestui pământ şi a aşezat totul în poezie. Acum 162 de ani, în anul 1850, 15 ianuarie, se

năştea, la Botoşani, Mihai, al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi, născută Iuraşcu.

Un copil, la prima vedere, obişnuit, un adolescent neliniştit, un tânăr romantic, un bărbat îndrăgostit, un ziarist răzvrătit, un intelectual desăvârşit care a schimbat soarta limbii române, aşezând-o definitiv în tiparele ei, un vizionar al vremii sale dar şi un judecător al clasei politice, un economist obiectiv şi nu în ultimul rând, un poet genial.

Sau aşa cum spunea un confrate, Eminescu a îmblânzit gramatica limbii române: „În gura lui Eminescu, pesmetul fărâmicios al gramaticii a devenit o prefigurare de cuminecătură.” (Florin Caragiu, Steaua lui Eminescu, articol publicat în revista „Ramuri”, ianuarie 2011). Eminescu a înţeles problemele complexe, economice, sociale şi politice ale societăţii româneşti din vremea sa şi nu s-a sfiit să dea verdicte, dezvăluind o altă latură a caracterului său putenic: verticalitatea. Gândirea economică a marelui poet este luată în calcul de cercetătorii de azi, aceştia considerând că Eminescu este părintele a două teorii economice: cea a economiei naţionale şi a cos-

turilor aferente. Pe Eminescu nu trebuie să-l judecăm noi, pentru că el a judecat şi s-a judecat singur, el a deschis drumuri de netăgăduit în poezie, a făcut jurnalism politic, social-economic şi cultural, a emis teorii poetice şi filosofice etc.

Putem, poate că e cel mai bine, să ne reamintim de ­Eminescu, citându-l.

Din gândirea politică a lui Eminescu: „Românii nu sunt nicăieri colonişti, venituri, oamenii nimănui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaţie mai veche decât toţi conlocuitorii lor.” („­Curierul de Iaşi”, 17 noiembrie 1876, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, ­Bucureşti, 1988, pag. 253). „Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege…” („Timpul”, 14 august 1882, Opere, vol. XIII, 1985, pag. 18).

Opinia lui Eminescu despre atitudinea dar şi corectitudinea clasei politice din vremea sa. Părerile lui sunt şi problemele lumii contemporane. „Mita e-n stare să pătrundă

orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.” („Timpul”, 18 aprilie 1879, Opere, vol. X, 1989, pag. 223). Însă concluzia gazetarului Eminescu este tranşantă : „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român.” („Timpul”, 8 august 1880, Opere, vol. XI, 1984, pag.

29).

Dar să trecem la poezie, la capitolul cel mai important din creaţia eminesciană. În poezia La Steaua, alegerea noastră spre exemplificare, Eminescu a făcut proba unei excepţionale intuiţii ştiinţifice, deşi e greu de presupus că el cunoştea viteza luminii, adică avea cunoştinţele necesare unei astfel de presupuneri.

Deşi divinul critic, George Călinescu, în studiul Cultura lui Eminescu, îl caracterizează „diletant în ale ştiinţelor”, poetul a intuit imensitatea distanţelor cosmice, prin care raza unei stele străbate zeci de secole până să ajungă la noi, pământenii, timp în care steaua însăşi e posibil să dispară, dar noi continuăm să-i

IANUARIE 2012

11

respinge, rubin, sfida, spaghete, stima, student, studia, tapet, timpan, trata, verosimil.

Cum este prima cronică a anului, am ales să vă vorbesc despre dragoste. Faţă de alte limbi surori, româna este privilegiată. Doar în graiul nostru putem spune amor, dragoste, iubire, fiecare cuvânt având totuşi rezonanţele lui specifice.

Amor este de origine italiană, a intrat în lirica sfârşitului secolului al XVIII-lea, îl regăsim în poezia lui Eminescu (S-a dus amorul...), şi din el provin amorez, amoreză, amoreza, amoros şi înamora.

Vorbim de amor propriu, mai spunem a face amor, dar cuvântul nu este termenul nostru de referinţă.

Dragoste (sl. dragostŭ „minu-

ne” «Cihac, II, 100; Tiktin», cf. bg. dragostĭ „plăcere”, sb. dragost „convenienţă”) a dat în limba noastră derivate ca drăgăstos, drăgosteală, drăgosti, drăgostiv, drăgostenie, îndrăgosti. Spunem adesea: cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea, a prinde dragoste de cineva (sau de ceva), a se topi (sau a se sfârşi, a muri) de dragoste pentru cineva.

Iubire vine din verbul iubi (sl. ljubiti) şi este astazi cuvântul care reprezintă la noi treapta cea mai înaltă a sentimentului. Iată şi alte derivate: iubit, iubită, iubitor, iubeţ, iubăreţ, ibovnic, ibovnică, preaiubi.

Să-i lăsăm cititorului plăcerea de a analiza aceste cuvinte şi de a le clasa, după voia sa, în propriul dicţionar al sentimentelor sale.

primim lumina.

Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre.

decât versurile cu soţ (al doilea şi al patrulea): «În leagan l’împăture /...Şi magii alăture / Din ’naltul tăriilor... / ...Ş’a Sîntămariilor / Rădice coroanele... /...S’arate icoanele»”, scria în ziarul „Universul” din anul 1933. „Dar cele dintâi patru strofe le putem considera aproape definitive.” („­Universul”).

Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, şi nu e.

„Colinde, colinde E vremea colindelor Căci gheaţa se’ntinde Asemeni oglinzilor.

Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă.”

(1 decembrie 1886)

Şi tremură brazii Mişcând rămurelele Căci noaptea de azi-i Când scântee stelele.

„La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă.

Pentru că şi în ianuarie se mai aud colinde sau ecourile acestora, ne oprim la singurul colind scris de Mihai Eminescu, publicat în ediţia de Crăciun, din anul 1933, a ziarului „Universul”.

Titu Maiorescu a dăruit Academiei Române, în 1902, zeci de caiete ale marelui poet. Colindul a fost scris într-un caiet de 343 de pagini şi a apărut, sub titlul Colinde, colinde, în ediţia postumelor din 1902, cu o prefaţă de Nerva Hodoş. „Fila 203 a acestui caet cuprinde o poezie de ­Crăciun care avea să aibă şapte strofe cu rime încrucişate.

Din ultimele trei strofe însă, ­Eminescu n’a aşternut întregi

Se bucur copii, Copiii şi fetele De dragul Mariei Îşi peptenă pletele.

De dragul Mariii Ş’a Mântuitorului Luceşte pe ceruri O stea călătorului…”

Ce mai poate să scrie un om pentru care opera eminesciană, gândirea eminesciană reprezintă STEAUA lui polară?

Să amintească cititorilor, să amintească românilor, oriunde s-ar afla ei, că 15 ianuarie este o dată de permanenţă în cultura română, este ziua ­Culturii Naţionale. Mie-mi place să spun că 15 ianuarie este Ziua Eminescu. Doar atât.

12

IANUARIE 2012

Ana-Maria Marinescu Madrid

Bajo la coordinación de Daniel Velázquez, los dos ­ centros Hispano Rumanos de la Comunidad de Madrid destacaron por su gran variedad de actividades. Gracias a la dedicación y a la afición por la cultura rumana del coordinador - Daniel Feito puede hablar de la historia y de la geografía de Rumania como si de su propio país se tratara -, los usuarios de ambos centros tuvieron contacto directo con cantantes (Pro Consul, Marcel Pavel, Stefan Hrusca etc.), actores (Sebastian Papaiani, Mircea

Albulescu, Dorel Visan etc.) o políticos rumanos muy notables (Petre Roman), así como con grandes personalidades – S.M. la Reina Doña Sofía y María Basescu, esposa del presidente de Rumanía, Traian Basescu, visitaron el ­ Cepi de Alcalá en el 2007.

Por su gran labor en los dos centros, Daniel Velázquez ha sido galardonado con distintos premios. Destacamos el titulo honorífico “Amicus Romaniae”, ofrecido por el ­ Instituto Cultural Rumano de

Embajadores de Rumania Madrid en el 2010, y el premio “Bun Venit”, valorado en 5.000 euros, que Movistar entregó al CEPI de Coslada gracias a la fructuosa colaboración con el mismo.

Ana-Maria Marinescu: La jubilación es una etapa de la vida que mucha gente espera para poder dedicarse a las cosas que más quieren, para vivir con tranquilidad… ¿Cómo ve Daniel Velázquez la jubilación y qué planes tiene para el futuro próximo?

Daniel Velázquez: En mi caso nunca ha sido una ilusión llegar a la edad de jubilación. Es algo nuevo pero no esperado.

En mi larga vida he podido realizar muchos de mis sueños.

En mi etapa como cantante, después en el ­ Ayuntamiento de ­ Madrid coordinando los temas culturales y después en los Cepis; en fin, que no deseo la jubilación como no sea para tener esa tranquilidad que sí, es verdad, necesito

aunque más por motivos de salud que por otra cosa.

A.M.M.: Conociéndote, sé que sólo vas a dejar el mando del Centro Hispano-­Rumano, pero que no vas a poder olvidarte de los rumanos a los que tanto cariño y aprecio tienes. ¿Es así?

D.V.: Rumania ha sido y es algo fundamental en mi vida.

Sois parte muy importante en mi desarrollo como ser humano tanto por la gente que he conocido por mi trabajo como en el plano personal.

La jubilación no quiero que sea motivo de separación sino todo lo contrario.

A.M.M.: Has estado cinco

Daniel Velázquez, un

años y medio al mando de los centros Hispano-Rumanos de la Comunidad de Madrid: tres en el de Alcalá y dos y medio en el de Coslada. Mirando atrás, ¿cuál ha sido tu mejor logro en todos estos años?

D.V.: El llegar a desarrollar una faceta como es la inmigración y sentirme atrapado con su significado. Me siento más persona, más cercano.

He sentido sus problemas, sus alegrías, sus fracasos y he llegado en muchos casos a hacerlos míos.

Los Cepis son el mejor regalo que se ha conseguido en la política madrileña. Una necesidad y un acierto. El ICR me consideró con un trofeo que me acredita como amigo de Rumania, nuestra

reina tuvo a bien visitarnos en ­Alcalá. Muchos políticos, artistas, escritores han colaborado en el desarrollo de los centros, que más se puede pedir.

A.M.M.: En la misma línea de la inmigración rumana, ¿ha habido algún objetivo

que te hayas propuesto y que no has podido cumplir? Si es así, ¿cuál y por qué motivo?

D.V.: Prefiero acordarme de los objetivos cumplidos, del acercamiento entre pueblos tan importantes para el conocimiento de Europa como son España y Rumania.

En estos últimos años la crisis económica ha mermado las posibilidades de hacer más cosas y eso es algo que me ha condicionado mucho tanto a nivel personal como profesional.

A.M.M.: En cuanto a los CEPIs, ¿cuál es el mejor recuerdo que te llevas?

D.V.: Sin lugar a duda el mejor recuerdo está en la cantidad de personas que he conocido y en muchos casos la amistad sincera que me han brindado.

Los compañeros y colaboradores con quien he tenido ocasión de aprender y que me han dado una nueva dimensión a mis sentimientos.

A.M.M.: Como buen conocedor de los rumanos y por tu experiencia laboral, ¿qué consejo darías a los españoles que trabajan con los rumanos?

D.V.: A los mas reacios que entiendan que están ante un pueblo tan antiguo y europeo como nosotros, que son gentes que han tenido que dejar sus casas para buscar un mundo mejor. Sé que hay otro sector que valora la capacidad de trabajo bien hecho que protagoniza el colectivo rumano, que en su inmensa mayoría son personas con una buena preparación laboral e intelectual.

A.M.M.: ¿Algún deseo para los profesionales de los CEPIs que han estado a tu cargo?

D.V.: Sinceramente que en la mayoría de las ocasiones he llegado a quererles como a alguien muy cercano. Que son profesionales con una preparación total, y entregados. Para este trabajo no solo necesitas capacitación, por

vocacionales.

Agradezco no solo a mis compañeros, también a la Comunidad de Madrid por medio de sus responsables en inmigración y como no a la Fundación Iberoamérica Europa que ha creído en mí y a quien deseo

encima de todo se necesita vocación y tanto el personal de Alcalá como el de Coslada son profesionales

que siga su lucha para conseguir que sus profesionales trabajen con la dignidad que se merecen.

Embajadores de Rumania

IANUARIE 2012

13

gran Amicus Romaniae ¡Hasta ­l uego, pero no adiós!

Cuando conocí a Daniel ­Velázquez, nunca me imaginé que iba a llegar a trabajar con él. Fue en uno de los muchos conciertos que or-

ganizó, trayendo a cantantes rumanos a España, como un regalo para los rumanos de aquí y para dar a conocer a los españoles la cultura rumana que él tanto quiere.

Pero la vida siempre nos sorprende y los caminos de la gente se cruzan, se separan, y vuelven a intersecarse en los momentos menos pensados.

Después de dos años y medio de trabajar a su lado, puedo decir que me siento muy afortunada de haber tenido

esta oportunidad y es para mí un gran honor ser una de las personas que conocen a Daniel Velázquez, el compañero, el profesional, el hombre de cultura y, lo más importante, el gran ser humano. A pesar de la tristeza porque el director del Centro Hispano Rumano deja el mando para pasar a esta nueva etapa de su vida, nosotros, su equipo, nos alegramos porque sabemos que hemos perdido a un jefe, pero hemos ganado a un

“Lo que más me sorprendió de Daniel es que forma parte de ese grupo de gente que ha intentado conocer más de cerca a los rumanos, de ir más allá de las apariencias, de la manera de pensar, de actuar, de relacionarse de éstos.

Conoció a mucha gente de la cultura rumana, artistas, y visitó R ­ umania en varias ocasiones. Una vez me confesó que aprecia muchísimo el alma del rumano, la ternura, el sentido común, la discreción, la responsabilidad y el ímpetu para trabajar de los rumanos. Admira también el papel de los padres en la vida de los adolescentes rumanos y me comentó que le sorprendió gratamente como los jóvenes rumanos tienen en cuenta los consejos de sus padres. Tuvimos una excelente relación laboral y estoy convencida de que una pequeña parte del alma rumana se quedará para siempre en su corazón. Le deseo lo mejor y le aseguro que nosotros, los rumanos, no lo vamos a olvidar nunca”.

(Lucica Saitis, monitora de apoyo de la Comunidad de M ­ adrid) •••••••••••••••••••••••••••••••••••• “Cada encuentro con Daniel ha sido para mí un verdadero placer. Siempre tan amable, con una sonrisa en la cara y sobre todo dirigiéndose a mí con palabras en rumano – lo que me hizo sentirme tan a gusto en el Centro Hispano-Rumano de Coslada”.

(Elena Serb, artesana, voluntaria CEPI Coslada).

•••••••••••••••••••••••••••••••••••• “Gracias por la generosidad con la que has querido compartir tus experiencias a lo largo de este tiempo. Te deseo todo lo mejor para el futuro”.

(Alba García, psicóloga CEPI Coslada) •••••••••••••••••••••••••••••••••••• “Se despide a los que se van lejos, no a los que permanecen siempre con nosotros. De Daniel tengo que destacar su tremenda humanidad especialmente con las personas más desfavorecidas y vulnerables. Nos ha dado con su ejemplo una lección sobre las prioridades de nuestra vida; la más importante, la huella que dejamos en las personas. Por eso espero que siga con nosotros, ya con total libertad de horarios y responsabilidades, ayudándonos a contribuir con nuestro trabajo para lograr una sociedad más justa y solidaria”.

(Mercedes Peña Carreño, abogada CEPI Coslada) ••••••••••••••••••••••••••••••••••••

gran amigo. Por esa razón, no le decimos “¡Adiós!”, sino “¡Hasta luego!”, deseándole lo mejor en este nuevo capítulo de su vida.

Fue difícil elegir entre la gran cantidad de mensajes recibidos para Daniel ­ Velázquez con motivo de su jubilación, dado el inmenso número de personas que le han conocido y en las que ha causado una excelente impresión. Los mensajes hablan por si mismos:

“Daniel Feito ha sido durante estos años un magnífico coordinador, siendo para mí una inagotable fuente de consejos en la que apoyarme para desempeñar de la mejor manera posible la labor social que realizamos en el Centro. Siempre he admirado su manera de comprender, querer y respetar la nacionalidad rumana, teniendo en cuenta sus singularidades sin dejar de entender que son las mismas de las del resto de ciudadanos”.

(José Miguel Martín Yubero, orientador laboral CEPI Coslada) •••••••••••••••••••••••••••••••••••• “Nuestro querido director Daniel Velázquez, el alma del ­Centro Hispano Rumano de Coslada, es un referente para todos nosotros como persona, como jefe, su paciencia y su buen hacer son un ejemplo a seguir, nos enseña cada día a ser positivos y con ánimos de trabajar en el sector de la inmigración, que es una tarea dura, pero gratificante”.

(Elena Pedroche, administrativa CEPI Coslada) •••••••••••••••••••••••••••••••••••• “Cuando supe lo de la jubilación de Daniel, recordé instantáneamente los días tan bonitos que pasé en Alcalá de ­Henares, en la época navideña del 2009 y la muy buena impresión que me causó la conversación con esta gran ­PERSONA. Quizás porque pude hablar en mi idioma rumano, o porque Daniel conocía mi ciudad Iasi, o quizás porque detrás de la modestia que mostraba, descubrí un carácter noble, un gran profesional y, me imagino, también un buen manager.

Solo así se pueden explicar los grandes éxitos del Centro y del equipo hecho de la misma madera que él. Lo que más siento en estos momentos es no haberle agradecido lo suficiente para la generosidad con la que nos dio a nosotros, los artesanos de la asociación ART-Mestesugurile Prutului, la oportunidad de promover la tradición y la cultura rumanas en las numerosas exposiciones y actividades culturales organizadas en el CEPI de Coslada a lo largo de los tres años de colaboración. Para este final y al mismo tiempo comienzo de una nueva etapa en la vida de cualquiera de nosotros, le deseo, querido Daniel, salud, tranquilidad y que siga teniendo siempre el alma joven”.

(Silvia Cozminca, presidenta Asociación ART-Mestesugurile Prutului, Iasi – Rumania).

••••••••••••••••••••••••••••••••••••

14

România

IANUARIE 2012

Inspecţia Muncii avertizează românii care vor să lucreze în afară ţării că, înainte de a apela la serviciile unei firme ce are ca activitate selecţia şi plasarea forţei de muncă, solicitanţii trebuie să se adreseze inspectoratului teritorial de muncă (ITM) în raza căruia societatea îşi are sediul.

Solicitanţii locurilor de muncă din străinătate trebuie să ceară, printre altele, informaţii referitoare la înregistrarea firmei la inspectoratul teritorial de muncă, spun reprezentanţii Inspecţiei Muncii. „De asemenea, trebuie să verifice dacă la semnarea unui contract individual de muncă în străinătate acesta cuprinde cel puţin următoarele elemen-

te: ţara de reşedinţa, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă,

număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durat timpului de muncă şi de repaus, durată contractului individual de muncă, condiţiile de salarizare, condiţiile de transport, locuit, condiţiile de protecţie

socială.

Avertizăm asupra faptului că persoanele fizice nu au dreptul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate”, mai spun cei de la Inspecţia Muncii.

Potrivit reprezentanţilor ITM, agenţii de ocupare a forţei de muncă au obligaţia de a încheia cu cetăţenii români contracte de mediere.

Aceste contracte trebuie să conţină, printre altele, elementele principale privind tariful de mediere, durata contractului şi modul de soluţionare a eventualelor litigii.

Precizările celor de la ­Inspecţia Muncii vin după ce angajatori cehi şi români

au escrocat în Cehia cetăţeni din judeţele Iaşi, Harghita, ­Covasna şi ­Botoşani. „Cetăţenii escrocaţi sunt din zone montane, izolate, unde silvicultură este ocupaţia de bază, iar populaţia este săracă şi neinformată”, spun cei de la Inspecţia Muncii.

Inspecţia Muncii va declanşă o campanie de informare a cetăţenilor din aceste zone, cu sprijinul primăriilor din judeţele identificate, iar inspectorii de muncă vor participă la întruniri cu cetăţenii din comune şi vor difuză ghiduri despre munca în străinătate, pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente.

Sursa: Mediafax

Noul Regulament BNR: Avans minim de 25% la creditul ipotecar în euro Persoanele fizice care vor să contracteze un credit ipotecar sau imobiliar şi au veniturile în lei vor trebui să achite un avans de minimum 25 la sută din valoarea locuinţei cumpărate, la creditele în euro, şi de cel puţin 40 la sută, la creditele în dolari, franci elveţieni sau yeni, potrivit noului regulament al BNR privind creditarea.

Regulamentul devine aplicabil începând cu 31 ianuarie, la 90 de zile după ce a fost publicat în Monitorul Oficial din 31 octombrie 2011.

Potrivit noului regulament, data de 31 ianuarie este una maximală, iar în funcţie de Sancţiunea reprezintă un record pentru România şi singura pe piaţa carburanţilor din UE. Până acum topul amenzilor aplicate de Consiliul ­Concurenţei sunt 147,9 milioane lei pentru Orange ­România, 120,3 milioane lei pentru Vodafone ­România, 103,3 milioane de lei, Compania Naţională Poşta ­Română, toate pentru abuz de poziţie dominantă.

Preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan ­Chiriţoiu a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că instuituţia pe care o conduce a constatat că există dovezi că respectivele companii s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium care le genera sub 20% din vânzări şi reprezenta mai puţin de 5% din cifra de afaceri. „România este o economie de piaţă şi fiecare companie face

ce vrea cu marfa ei. Ceea ce interzice însă legea concurenţei este ca firmele concurente să schimbe informaţii şi să-şi armonizeze comportamentul”, a adăugat şeful Consiliului Concurenţei.

Companiile au motivat decizia prin scăderea cererii pentru acest sortiment şi blocarea lanţului logistic. „Era dreptul lor să o facă, dar individual. Pentru a nu pierde cotă de piaţă au stabilit să retragă împreună sortimentul”, a arătat Chiriţoiu.

El nu precizat valoarea exactă a amenzilor şi procentajul din cifra de afaceri pentru fiecare companie, menţionând doar că pentru OMV Petrom amenda a fost „un pic peste 3%” pentru că a a avut circumstanţe agravante, fiind iniţiatorul acestei înţelegeri, iar la ceilalţi sub 3%.

Deşi nu a participat la discuţiile dintre companii, ­Rompetrol a fost sancţiontă „pentru că

ştia ce fac ceilalţi şi a acţionat în consecinţă”.

Rompetrol a anunţat că va contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei, pe care o consideră nelegală şi neîntemeiată.

Chiriţoiu a arătat că MOL a fost prima companie care a retras sortimentul de pe piaţă, iar Rompetrol ultima. „Este foarte posibil să ajungem în instanţă. Companiile au fost înştiinţate ieri (luni, n.r.). Într-o lună vor primi decizia şi vor avea 30 de zile să se hotărască dacă vor veni în instanţă. Ar fi putut avea posibilitatea să recunoască fapta pentru a-şi reduce sancţiunea”, a spus Chiriţoiu.

El a adăugat că „în mod normal” companiile ar trebui să

plătească acum amenda, iar la sfârşitul ciclului judiciar, care durează în medie 3 ani, să se stabilească dacă îşi vor recupera banii. Chiriţoiu a menţionat că există posibilitatea suspendării amenzii, acceptată uneori de instanţă. „Chiar dacă instanţa suspendă amenda, companiile vor trebui să plătească o cauţiune de până la 20% din valoarea acesteia, conform legii. Nu ştiu cum va proceda instanţa”, a explicat oficialul.

Dovezile au fost culese în 2009, iar potrivit Consiliului Concurenţei, companiile în cauză au schimbat mail-uri şi au participat la întâlniri privind decizia comună de a retrage produsul de pe piaţă. „Sper ca atunci când oamenii

Scad ratele la credite? Analiştii spun că nu Reducerea raţei de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 6% la 5,75% pe an, nu se va resimţi în dobânzile practicate de bănci la creditele acordate firmelor şi populaţiei, întrucât nu se îmbunătăţeşte lichiditatea din sistem, iar piaţa se bate pentru resursele în lei, potrivit analiştilor.

Majoritatea analiştilor exclud vreo influenţă directă în dobânzile de pe piaţă sau se arată rezervaţi, condiţionând o eventuală tăiere a ratelor la credite de o aplanare a presiunilor externe.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României

a decis joi să reducă cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 6% la 5,75% pe an, şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75% se aplică începând de vineri, 6 ianuarie.

Sursa: DailyBusiness

cum vor trimite băncile comerciale normele proprii de creditare pentru aprobare la BNR, termenul de implementare a regulamentului ar putea fi diferit de la bancă la bancă.

Clienţii băncilor care au venituri în valută, şi vor să contracteze un împrumut imobiliar sau ipotecar, vor plăti un avans minim de numai 20 la sută din valoarea locuinţei.

Pe de altă parte, regulamentul prevede că la creditele de consum, perioada de creditare poate fi de maximum 5 ani, faţă de 10 sau chiar 15 ani, înainte de emiterea noilor condiţii de către Banca Centrală.

Condiţiile de rambursare a creditului de consum în 5 ani nu se aplică la refinanţarea împrumuturilor contractate anterior.

Băncile comerciale vor fi obligate să ia în calcul şi riscurile unui scenariu negativ în evaluarea gradului maxim de îndatorare al clienţilor, care includ o posibilă creştere a cursului de schimb cu 35,5-40,9 la sută, în funcţie de valuta împrumutului, o potenţială creştere a ratei dobânzii cu 0,6 puncte procentuale şi posibilitatea ca veniturile clientului să scadă cu 6 la sută.

Programul Prima Casă nu intră sub incidenţa noului regulament, în ceea ce priveşte avansul la contractarea unui credit. Împrumuturile în acest program vor fi acordate în continuare cu un avans de maximum 5 la sută din valoarea locuinţei, fără ca valoarea aceasteia să depăşească 57.000 de euro. Sursa: money.ro

văd acest nivel de sancţiuni să se gândească de două sau de trei ori înainte de a încălca legea”, a adăugat şeful autorităţii. Întrebat dacă amenda se va regăsi în preţul benzinei, Chiriţoiu a afirmat că „în mod normal nu”.

„Companiile ne explică că preţurile lor depind de cotaţiile internaţionale”, a mai spus Chiriţoiu.

Investigaţia pe piaţa carburanţilor a fost începută în 2005 şi reluată în 2009. Sursa: mediafax

România

Viceprimarul Capitalei, ­Victor Iovici, a declarat, sâmbătă seara, că 95% din problemele apărute în Bucureşti, în urma furtunii din noaptea de vineri spre sâmbătă, au fost rezolvate.

Victor Iovici a convocat la Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş a înregistrat, în 2011, cei mai mulţi pasageri din istoria sa, peste 250.000 de persoane, conducerea aerogării apreciind că numărul pasagerilor deserviţi în primele zile ale acestui an preconizează pentru 2012 un nou record.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de conducerea Aeroportului ­„Transilvania” din Târgu Mureş, acesta „a încheiat anul 2011 cu un număr record de pasageri deserviţi, nemaiîntâlnit de la înfiinţarea sa şi până acum”. „Astfel, datorită activităţilor de trafic aerian în flux continuu la Aeroportul ­«Transilvania» Târgu Mureş, în anul 2011 s-a înregistrat un record, de 257.303 pasageri deserviţi. Faţă de anul 2010 când s-au deservit doar 74.856 pasageri, creşterea din anul 2011 cu 182.447 de pasageri s-a datorat în principiu noilor zboruri Wizz ­Air operate din Târgu Mureş spre opt destinaţii din Europa”, se arată în comunicat.

din domeniul public şi privat al statului. Prejudiciul este de 212 milioane de lei, conform raportului public al Curţii, citat de România TV. Printre neregulile constatate la de CFR SA se numără: realizarea unor plăţi ilegale, grave erori contabile, dar şi achiziţionarea unor materiale inutile.

Toate acestea reprezintă motive pentru care a fost sesizată Garda Financiară.

sediul Primăriei Capitalei un comandament de iarnă pentru a verifica măsurile întreprinse de instituţiile abilitate, în vederea îndepărtării efectelor condiţiilor meteo nefavorabile.

Printre restanţe se numără re-

pararea a opt semafoare, avariate în urma accidentelor şi lovirii stâlpilor de susţinere, precum şi repararea acoperişului de la sera din Ghencea.

Viceprimarul a dat dispoziţie ca poliţişti să fie amplasaţi în instersecţiile unde nu funcţionează semafoarele, în vederea dirijării circulaţiei în bune condiţii.

De asemenea, edilul a atras atenţia companiilor de salubritate să fie pregătite cu utilaje şi materiale antiderapante, în cazul în care temperaturile vor coborî sub zero grade.

Operatorii de salubrizare au obligaţia de a îndepărta, în cel mai scurt timp, toate deşeurile duse de vânt (crengi, bannere rupte, panouri prăbuşite etc) şi, în colaborare

cu Apa Nova, să degajeze rigolele şi gurile de scurgere astfel încât, în urma ploii, să nu se producă inundaţii.

Echipele RATB şi ISU au îndepărtat crengile, panourile publicitare sau firele ajunse accidental pe reţeaua electrică, iar mijloacele de transport în comun circulă în condiţii normale.

De asemenea, s-a intervenit la 13 panouri publicitare avariate, 16 cabluri de alimentare electrică rupte, şapte acoperişuri ce au fost luate de vânt, iar la alte opt afectate la învelitoare, elemente ce blocau căile de acces şi puteau produce alte situaţii de urgenţă.

Pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative, ISU Bucureşti a acţionat cu 61 de autospeciale cu apă şi spumă, cinci autospeciale de descarcerare şi patru autospeciale de intervenţie şi salvare de la înălţimi, cu un efectiv total de 484 de cadre. Sursa: mediafax

Aeroportul din Târgu Mureş a înregistrat, în 2011, cei mai mulţi pasageri din istoria sa Potrivit aceleiaşi surse, operatorul aerian Wizz Air a operat, în 31 decembrie, ul-

15

Sute de kilometri de reţele de gaze din România au dispărut fără urmă

Tunuri de 200 ­milioane lei la C ­ ompania de Autostrăzi şi CFR Două companii de stat au produs prejudicii de peste 200 de milioane de lei la bugetul naţional. Asta reiese din raportul publicat de Curtea de Conturi.

Companiile încriminate sunt CFR şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi la CFR SA şi la sucursalele ei s-au constatat grave nereguli în ceea ce priveşte gestionarea bunurilor

IANUARIE 2012

timul zbor din anul 2011 pe Aeroportul „Transilvania” din Târgu Mureş de pe relaţia

Dortmund, cu 114 pasageri la bord, şi totodată a fost operatorul aerian care, în 1 ianuarie 2012, a executat primul zbor din acest an, pe relaţia ­Bergamo, cu 124 de pasageri la bord.

Conducerea Aeroportului „Transilvania” din Târgu Mureş afirmă că numărul pasagerilor deserviţi în primele zile ale acestui an preconizează un nou record în 2012. „Menţionăm că până la data de 5 ianuarie 2012 s-au deservit deja de Aeroportul «Transilvania» Târgu Mureş 3.300 de pasageri, fapt ce preconizează pentru finele anului un nou record de pasageri deserviţi”, se arată în comunicat.

Sursa: mediafax

Documentele transmise de GDF Suez şi E.ON către ­Oficiul Participaţiilor ­Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei arată că investitorii nu şi-au realizat obligaţiile din contractele de privatizare ale Distrigaz Sud, respectiv Distrigaz Nord, potrivit raportului pentru 2010 al Curţii de Conturi.În actele transmise de cei doi investitori către OPSPI există neconcordanţe cu privire la date precum lungimea conductelor modernizare şi a numărului de staţii din proprietatea companiilor, se precizează în raportul citat de Adevărul.

Compania germană E.ON a

cumpărat distribuitorul de gaze Distrigaz Nord în 2005. În acelaşi an, francezii de la Gaz de France au achiziţionat Distrigaz Sud. În cazul Distrigaz Nord, în contractul de privatizare au fost trecuţi 13.182 de kilometri de reţea, iar la o verificare din 30 iunie 2005, lungimea conductelor din acte a fost 9.759 kilometri, deci cu 3.523 kilometri în lipsă. La 30 iunie 2006 erau 9,873 kilometri de conducte, iar la 30 iulie 2007 au apărut 9.635 kilometri. Situaţia este la fel de confuză şi în cazul staţiile de măsurare ale Distrigaz Nord, iar numărul acestora nu coincide de la un an la altul. Sursa: mediafax

Ce branduri au cele mai multe Like-uri în România

Românii au fost activi pe reţeaua socială Facebook anul trecut, iar companiile care au creat pagini speciale pentru branduri, au avut de câştigat mulţi fani.

Cel mai plăcut brand a fost Pepsi România, care a reuşit să strângă 216.694 de fani. Faţă de acum şase luni, numărul fanilor brandului Pepsi a crescut cu 1.043, potrivit datelor disponibile pe socialbakers.com.

Pe locul doi se află brandul Doncafe, cu un număr de 207.469 fani, în creştere cu 130.6% faţă de acum şase luni.

Pe locul trei la categoria branduri se află retailerul Lidl, care a cărui pagină este activă din iunie 2011, atunci când magazinele Plus au trecut la noua denumire. La lansarea paginii pe Facebook, compania a atras mii de fani printr-un concurs al cărui premiu a fost un smartphone. Lidl este singurul dintre retailerii prezenţi pe piaţa românească care este activ

în comunicarea prin intermediul reţelei sociale.

Pe cea de-a patra poziţia se află Nivea România cu 172.

931 fani, în creştere cu 14,8% faţă de acum şase luni. Locul cinci este ocupat de Cătălin Botezatu Official Store, care a reuşit să strângă 170.298 de fani, în creştere cu 86,75% faţă de acum şase lun, potrivit socialbakers.com.

Topul 10 este completat în ordine de lenor ­Parfumelle (162.632 fani), ­Ursus (129.092 fani), Orange ­România (111.236), L’Oreal Paris ­România (88.974 fani) şi Lay’s România (82.679 fani).

Ce branduri atrag cele mai multe Like-uri Pepsi România se află pe primul loc, cu un plus de 27.052 fani în ultima lună, urmat de Lenor Parfumelle cu 22.250 de fani, Ursus cu 19.416 fani, L’Oreal Paris România cu 15.075 fani şi BMW România cu 10.853 fani.

La nivel global, brandul care are cei mai mulţi fani este Coca Cola, cu 36,6 milioane de Like-uri, urmat de Disney (29,8 mil. fani), Starbucks (26,6 mil. fani), Red Bull (25,3 mil. fani) şi Oreo (23,7 mil. fani). Sursa: reuters

16

Ştiri externe

IANUARIE 2012

Lumea aşteaptă acum veştile întâlnirii Merkel - Sarkozy.

Dar săptămâna abia a început mai sunt şi vor mai fi ocazii ca pieţele să se îngrijoreze.

Aceasta este săptămâna în care vom afla cât de solidă a mai rămas creşterea economică germană, respectiv cea europeană din perspectiva producţiei industri Joi, noul preşedinte al Băncii Centrale europene va da raportul despre forţa monedei unice de care are grijă. Tot joi, de dis de dimineaţă pieţele vor afla cum stă Germania şi cu inflaţia.

Problema este că nici veştile bune nu mai au suficientă forţă să surclaseze grijile.

Săptămâna trecută nu a adus mare uşurare odată cu ştirile despre exporturile germane care cresc peste aşteptări, sau despre şomajul american, care este tot mai mic.

Tensiunile privind creşterea datoriei au umbrit strălucirea de pe ambele seturi de cifre.

Sunt mai importante ştirile despre încredere, aşa cum s-a întâmplat cu cea despre pierderea încredereii ­Fondului Monetar ­Internaţional în capacitatea Greciei de a-şi cu-

Rusia şi SUA nu vor reuşi să ajungă la un acord pe tema scutului anul ­acesta

Cât de solidă mai este economia germană?

răţa finanţele publice. Pieţele au ajuns să nu mai anticipeze atât niveluri de preţuri cât puterea unor sentimente de încredere. Acum, de pildă,

bursele europene bat în retragere după trei săptămâni de câştiguri (de sărbători), aşteptând să vadă ce au mai vorbit cancelarul german An-

gela ­Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, astăzi, despre noile reguli pentru stabilitatea monedei euro.

Sursa: reuters

Rusia şi SUA nu vor reuşi să ajungă la un acord pe tema desfăşurării scutului antirachetă, din cauza alegerilor prezidenţiale din cele două state, a declarat luni deputatul Konstantin Kosacev, relatează RIA Novosti. „Având

în vedere faptul că anul viitor vor fi alegeri prezidenţiale, administraţia americană va avea mâinile şi picioarele legate de campania electorală”, a spus el. SUA şi ­Rusia au convenit la summitul NATO din 2010 să coopereze

în domeniul apărării antirachetă din Europa. Parteneriatul a rămas însă literă moartă.

Kosacev a mai spus că speră că anul acesta Rusia va reuşi să-şi consolideze poziţia în ţările arabe, tulburate de mişcarea de protest.

Grecia se prăbuşeşte Nici FMI nu mai crede că ţara se poate salva Fondul Monetar ­Internaţional are din ce în ce mai multe îndoieli asupra capacităţii ­Greciei de a-şi reduce, pe termen lung, datoria fabuloasă.

Potrivit unui document al organizaţiei, ajuns îm posesia jurnaliştilor, Grecia fie va trebui să accelereze procesul de consolidare a finanţelor publice, fie creditorii privaţi vor fi obligaţi să renunţe la rambursarea unor datorii mult mai mari decât sumele prevăzute

acum. FMI se mai referă şi la posibilitatea creşterii sumelor cu care ţările zonei euro trebuie să contribuie la planul de salvare a Greciei.

Instituţia financiară critică vehement lipsa reformelor în Grecia, potrivit aceleiaşi surse.

Rata de colectare a impozitelor şi sumele obţinute de statul elen din privatizări sunt mult mai mici decât aşteptările. În cadrul următoarei misiuni de evaluare a situaţiei în

care se află statul elen, care va avea lor la jumătatea acestei luni, Experţii Fondului intenţionează să revizuiască cifrele-cheie ale planului de salvare a Greciei, dată fiind deteriorarea situaţiei economice a ţării.

Potrivit datelor preliminare, Grecia a terminat anul 2011 cu o contracţie a PIB de peste 5,5%. Şeful misiunii FMI din Grecia a avertizat încă la jumătatea lunii trecute că ţara ar trebui

să renunţe la creşterea taxelor şi să reducă masiv cheltuielile sectorului public, în caz contrar deficitul bugetar urmând să rămână în jurul valorii de 10% din PIB. Sursa: BBC

Comisia Europeană a ordonat Ungariei să recupereze ajutoare de stat în valoare de milioane de euro acordate companiei aeriene naţionale Malev, în cadrul unui proces de renaţionalizare, apreciind că transferul de bani a încălcat regulile concurenţei din UE. În baza legislaţiei europene, guvernele pot ajuta companiile numai dacă ajutorul este furnizat în condiţii de piaţă normale. „Malev nu ar fi putut obţine o finanţare similară de pe piaţă, în termenii decişi de autorităţile ungare”, se arată într-un comunicat al Comisiei ­Europene.

De asemenea, tranzacţiile nu au respectat reglementările, în condiţiile în care Malev „nu a

putut demonstra cum ar deveni din nou viabilă”, iar planul de recapitalizare nu a vizat să „minimalizeze distorsiunile în materie de concurenţă provocate de o susţinere semnificativă din partea statului”. „Pentru a remedia problema legată de concurenţă provocată de avantajele economice pe care Malev le-a primit din partea statului, Ungaria trebuie să recupereze ajutorul de la Malev”, a conchis CE. Comisia nu a precizat câţi din banii oferiţi între 2007 şi 2010 trebuie restituiţi. Ministrul ungar al transporturilor a declarat în decembrie că ­Budapesta ar putea fi obligată de UE să returneze peste 330 de milioane de dolari. Sursa: reuters

Inculparea şi arestarea preventivă a fostului şef al armatei Turciei, generalul Ilker Basbug, pentru conspiraţie împotriva regimului islamoconservator de la Ankara ridică întrebări şi suscită îngrijorări în această ţară, relatează AFP. Arestarea unui fost şef al statului major al armelor reprezintă o premieră pentru Turcia. Aflat la conducerea armatei în perioadă 2008 2010, el a fost arestat vineri pentru constituirea şi conducerea unei organizaţii teroris-

te precum şi pentru tentativă de răsturnare a guvernului.

El a fost imediat transferat la închisoarea din Silivri, în apropiere de Istanbul, unde sunt închişi alţi peste 250 de ofiţeri, ziarişti, universitari şi membri ai lumii interlope, acuzaţi că au conspirat, începând cu 2003, împotrivă Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, născut dintr-o mişcare islamistă) care conduce ţara de zece ani. Acesta este cel mai recent episod al luptei dintre armată şi liderii politici islamo-conservatori.

Opinii

IANUARIE 2012

Există o lipsă de transparenţă şi o serie de semne de întrebare în ce priveşte: ce asigurări există în România, ce se rambursează sau ce drepturi ai ca cetăţean român în propria ţară. Situaţia dezastruoasă a sistemului sanitar este o barieră puternică în calea deciziei de revenire în România, în special pentru familiile cu copii.

Educaţia este un subiect sensibil în diaspora. Recunoaşterea diplomelor este încă o problemă. Nu este clar cum sprijină Statul român diaspora românească în domeniul educaţiei (cursuri de limbă română?, programe de formare?). Ofertele educaţionale din România nu sunt tentante pentru românii din diasporă, iar educaţia non-formală nu este vizibilă în România.

Multe ţări au strategii clare pentru ca după pensionare, cetăţenii să se repatrieze “cheltuind pensia în ţara de origine” – nu există o astfel de viziune în România.

Există o lipsă de vizibilitate privind pensiile aferente anilor deja lucraţi în România –

mai multă claritate în această privinţă poate contribui la recâştigarea încrederii în autorităţi.

Emigraţia în masă din ultimii ani îşi arată astăzi ‘’preţul’’ scump pentru România.

Bucureştiul şi alte mari oraşe trebuie să facă faţă unor imense costuri sociale şi economice. Satele depopulate din sud şi est se confruntă cu propriile lor tragedii sociale,

inclusiv cu frecvenţa redusă la şcoli, cu nivelurile sporite de abuz de credite. Emigraţia “temporară’’ a născut o nouă problemă socială ale cărei efectele abia le percepem: 350.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Dacă ne referim la elitele româneşti şi la retorica întrebare: Elitele româneşti se vor

întoarce? Decizia de revenire în România este de cele mai multe ori o combinaţie între: mediul academic, sistemul de sănătate, asigurările de pensie, oportunităţile în carieră şi familie. Pe un plan secundar, un rol în această decizie joacă: situaţia politică şi mediul de afaceri. Vasta majoritate îşi exprimă dorinţa pentru o asanare morală a clasei politice, eficientizarea birocraţiei guvernamentale şi din mediul academic, precum şi reducerea semnificativă a corupţiei. Sunt deja sute de cazuri de reîntoarcere a expaţilor români, dar se poate face mai mult pe acest palier.

Tabla de materii şi alte enumerări

de scrupule, ce mai, totul, recunoaşteţi, totul se petrece la televizor! Fiindcă anul 2012 este Anul Caragiale (centenar), vă reamintesc un text genial semnat I. L. ­Caragiale,

intitulat: Moşii (Tablă de materii). Pentru societate în general, iar pentru cea românească în special, tabla de materii a rămas neschimbată.

Poate cu excepţia bătăturilor!

Ce aşteaptă românii de la România pentru a se întoarce acasă Dan Luca - Bruxelles Am subliniat ori de câte ori am avut ocazia importanţa Diasporei româneşti atât în crearea imaginii României peste hotare, dar şi în ceea ce priveşte implicarea tuturor românilor în problemele ţării. Se vehiculează mult mitul întoarcerii în patrie a emigranţilor români şi o demitizare a acestui fenomen este necesară. Cum pot fi convinşi totuşi să revină, deoarece condiţiile actuale nu sunt prea atractive pentru ei?

Din cei aproximativ 3 milioane de români care lucrează în străinătate, conform studiului realizat recent de către Fundaţia Soros România, doar 40% îşi doresc întoarcerea acasă, deşi după alte păreri, nu se speră nici măcar la întoarcerea a 25% dintre aceştia. De ce? În primul rând, nevoile primare ale acestora nu ar fi satisfăcute cu ceea ce Statul român le oferă

Puşa Roth - Bucureşti Am urmărit zilele acestea toate sau aproape toate programele de televiziune şi nu am ob-

Irina Georgescu Şova Anul acesta, să ştii că am fost cuminţi, am muncit cu drag şi spor (cei care am avut de lucru) sau mai bine zis, am tăcut cu toţii şi am înghiţit deciziile Guvernului. Dar asta e altă discuţie. Tu ce mai faci, dragă Moşule? Eşti bine? Circulă zvonuri că ai îmbătrânit, dar noi nu le credem. Să ştii că nu ne dorim ceva neapărat de la

17

în prezent.

Dacă ne referim la administraţie, aşteptările românilor din străinătate sunt ca drepturile lor, drepturile omului şi drepturile de cetăţeni ai UE să fie respectate de ţara adoptivă: accesul la justiţie, accesul la educaţie, accesul la asistenţă medicală şi socială, accesul la piaţa muncii sau echivalarea diplomelor şi competenţelor.

Ori, deocamdată implicarea Statului român în integrarea Diasporei în ţările adoptive nu prea există. Din păcate, cei plecaţi sunt renegaţi atât de autorităţi cât şi de compatrioţi. Dar, deşi au ales să muncească departe de casă, nu trebuie condamnaţi pentru asta. Tot români au rămas!

Cum arată tabloul României, privită din afară? Infrastructura este asociată cu un dezastru. La 22 de ani de la Revoluţie nu a apărut nicio autostradă adevărată, trenurile circulă tot cu 60 km/h, avioanele sunt “produse de lux”, iar blocajele urbane sunt o “normalitate’’.

Sănătatea este un punct critic al calităţii vieţii în România.

servat vreo schimbare majoră, cu două-trei mici excepţii, în oferta artistică, jurnalistică, muzicală pentru marele public. Pe liniile de socializare în masă, oameni nemulţumiţi de programe, de conduceri, de produse artistice propun privatizări, schimbări, aşteaptă amenzi de la instituţia ce măsoară calitatea etc. Am re-

memorat ce s-a întâmplat, mai ales în ultimii ani, anii noştri de democraţie bălţată şi am ajuns la următoarea concluzie pe care, cu voia dvs, am să o expun acum şi aici. „Pâine şi circ”, aceasta era deviza în Roma antică! S-a schimbat, oare, optica şi noi nu am remarcat? Acum totul se petrece la televizor: poli-

tică, economie, buget, bătăi, scandaluri parlamentare, acuzaţii, înjurături, legi, moţiuni de cenzură, acuzaţii de fraudă, arestări, falsuri, flagrant, nunţi, botezuri, cumetrii, divorţuri, tribunale, fiţe, fiţoşi, femei goale, vedete de doi bani, mitici, coane miţe, peşti, perverşi, alienaţi, mamiţe, mame mari, pămpălăi, clanuri, mafioţi, drogaţi, bolnavi, naşteri, accidente de tot felul, cutremure, tsunami, canicule, ploi, lapoviţe, vijelii, zăpezi, petreceri, bogaţi şi săraci, invidii şi invidioşi, linguşitori, hoţomani, grandomani, lipsiţi

tine. Adică ne dorim multe, dar ne gândim că este criză (sau poate, nu). Cel puţin aşa ne spun Băsescu şi Boc. Şi nu avem motive să nu îi credem, că doar şeful are întotdeauna dreptate. Tu, Moşule, sper că reuşeşti să plăteşti factura la gaze şi la curent că dacă tot e criză ne gândim că ai dat şi din pitici afară şi ai pus roboţi care fac singuri de toate. Cum e frig la tine, pun pariu că îţi merge şi centrala tot timpul.

Ai grijă!

Când vei mai veni pe la noi aruncă şi tu cu fericire prin casă, să ne împiedicăm de ea şi să ne amintim că mai trebuie să fim şi fericiţi, nu numai amărâţi, plini de nevoi. D-abia aşteptăm să dormim când tu încerci să te furişezi fără să faci zgomot să pui cadouri sub brad. Şi să nu uit: nu mai sta

cu sprâncenele arcuite şi nu mai fi încordat. Relaxează-te şi zâmbeşte! O să reuşeşti să dai cadouri tuturor. Să nu-i uiţi pe guvernanţii noştri. Sunt oameni tare de treabă! Şi muncitori. Votează cu o cartelă chiar şi de 26 de ori! Dă-le câte ceva şi celor mai puţin „norocoşi”... Şi-n special „blondei platinate”, pentru că ne-a învăţat să numărăm din 80 în 160, „căruntului” care ne-a învăţat cum să ne facem case pe 1.300-1.400 mp din salariul de bugetari, şi tuturor celorlalţi.

Că tu eşti darnic şi bun.

Să ştii că pentru Traian ­Băsescu cadoul trebuie să-l trimiţi în străinătate. Acolo unde a fost ales. Şi nu băga de seamă toate zvonurile din ”piaţă”. În România, lucrurile se vor îndrepta într-o bună zi... Încă nu ne dăm seama de ce

din senin leul nostru s-a anemiat şi s-a scurs în moliciunea nisipului, de ce hidrocentralele vor produce curând peşte şi iarbă sau de ce criza asta suge din sufletul nostru cu lăcomia viţelului flămând. Însă cred că Tatăl îi va cere iertare Fiului, dar teamă îmi e că, omul se va spăla încă-o dată pe mâini...

Fii atent şi calcă pe vârful plopilor cu grijă şi să nu plângi pentru că lacrimile-ţi rămân în pânza păianjenilor hidoşi.

Dacă poţi, adu-ne o bucăţică din iubirea cea dintâi ce n-a avut răbdare să ne-aştepte şi pe noi. Ne plecăm în faţa ta, Moşule şi te rugăm să uiţi de criză şi să le aduci tuturor daruri ce durează o veşnicie, daruri de împlinire, de bucurie, de trezire, de înţelepciune, de trăire, de bucurie şi fericire.

Sărbători fericite, tuturor!

Scrisoare de mulţumire către Moş Crăciun

18

Costa Blanca

IANUARIE 2012

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

De ce oare avem tendinţa să ne clasificăm semenii în diferite categorii? Ori de câte

ori pomenim pe cineva, mai devreme sau mai târziu, apare inevitabil o clasificare de genul „e dintre aceia care ştiu ce vor”, sau: „un visător incurabil, ce să mai vorbim!” Un cunoscut mi se plângea deunăzi că, „atunci cand gătesc, femeile nu folosesc căldura remanentă a plăcilor ceramice”; altul susţinea că nu-i plac femeile care nu spală cu atenţie resturile acumulate dintre dinţii furculiţelor. Primul e din tabăra „radicalilor”, adică a celor care le bagă pe toate într-o oală: „femeile sunt aşa”. Al doilea e la un pas mai avansat, cum s-ar zice din tabăra „alba/neagra”.

Pentru el, femeile se împart in două categorii: cele care spală bine furculiţele şi cele care nu acordă suficient elan acestei ocupaţii. Şi uite aşa, ca-ntr-o joacă, am împărţit si eu bărbaţii în două categorii: cei care gene-

ralizează la nivel înalt şi cei care disting între două feluri de femei. Am vrut să categorisesc sau mi-a ieşit aşa doar întâmplător pe gură platitudinea asta? Cert este că gândim în categorii, că vrem sau nu, asta e o altă poveste. Ne-a fost pus în faşă, sau mai bine zis am fost învăţaţi la şcoală să clasificăm şi cu asta basta. Numai aşa, simplificând, putem străbate hăţişul complicat al junglei umane. Fără mari dureri de cap.

Prietena mea cea mai bună susţinea acum 15 ani că „oa-

menii cu degete groase au caractere neşlefuite”. O fostă profesoară de-a mea era convinsă că „o damă adevarată nu poartă niciodată părul scurt” şi că „n-are voie în nici un caz să se grăbească atunci când merge pe stradă”. Inutil să menţionez că, de când mă ştiu, am părul scurt şi obişnuiesc să fiu mereu grăbită, natura m-a înzestrat cu degete cam scurte, chiar dacă spăl cu mare meticulozitate furculiţele şi folosesc pe cât posibil economic placa ceramică din bucătărie. Cu toate astea, ori de câte ori mă grăbesc pe stradă sau merg la coafor, mă străfulgeră amintirea afirmaţiilor de mai sus şi mă întreb inevitabil dacă sunt „aşa” sau mai degrabă „altfel”.

Nu întâmplător, prima întrebare care ni se pune când e să începem o conversaţie sau un interviu este „puteţi să vă prezentaţi pe scurt?”. De par-

că contează ce şi cum credem noi că suntem! În fine, e explicabil că lumea vrea să ştie cu cine are de-a face. Dar până unde merge subiectivismul în materie de cunoaştere de sine? Mi s-au întipărit în memorie afirmaţii absurde din diverse conversaţii stupide purtate peste ani, afirmaţii pe care probabil că nimeni dintre cei care le-au lansat nu şi le mai amintesc. Ele continuă să sfideze timpul si să mă sâcâie în cele mai neaşteptate momente, când se întâmplă să apară analogii.

Căutând să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine, aplecăm urechea la părerea celor din jur despre noi şi ajungem să nu mai înţelegem nimic.

Pentru un fost coleg de liceu sunt „o fire influenţabilă, mereu tenatată să cred orice şi pe oricine” în timp ce colega mea de cameră mă califică drept „fire calculată şi minuţios disciplinată, capabilă să urmeze cu încăpăţânare ţelurile proprii, făra a ţine cont de eventualele jigniri ale celor apropiaţi”. Nişte amici de familie mă consideră „total lipsită de simţul umorului” în timp ce o corespondentă de email mă somează să „încetez cu mesajele glumeţe şi să mă axez pe seriozitatea vieţii”.

Păi dacă e s-o luam aşa, pentru a ne simplifica viaţa am putea concepe un fel de chestionar-grilă în care să însemnăm cu cruciuliţă tot ce defineşte un om! În acest mod simplu am avea întotdeauna la îndemână definiţia esenţei lui, aşa cum Onassis avea mereu carneţelul lui cu notiţe despre apucăturile bizare ale persoanelor cu care făcea cunoştinţă. După părerea lui, succesul şi averea le-a datorat în mare parte însemnărilor făcute acolo.

Spre exemplu: distinsul parlamentar X preferă mâncărurile condimentate, are o slăbiciune pentru femei blonde, începe majoritatea propozitiilor cu cuvântul „deci”, foloseşte hârtia igienică îm-

An Nou de vis!

păturită în patru, purcedând din partea posterioară, cântă sub duş şi uzează pantofii preponderent la călcâie. Bizar cum reuşeşte să convieţuiască într-o căsnicie paşnică alături de Marea Doamnă a Operei, o brunetă focoasă care e oripilată de lălăiala din

am şi alte zile, când mă încep de la coadă la cap, precum o scriere arabă, iar ţelul propriu-zis îl ating în ultima clipă, seara, când scriu cu voluptate în primul colţ din stânga sus a paginii cuvântul de început cu literă mare şi plasez centrat deasupra tiltul

baie, se alimentează numai cu legume fierte şi detestă politica. Să fie oare secretara din minister cea care stabileşte echilibrul, o duduie blondă cu apucături materne, care nu uită niciodată să schimbe sulul de hârtie igienică şi-l atârnă mereu cu desfăşurătorul spre perete, aşa cum preferă Excelenţa Sa? Ei bine, nu! Refuz să cred că putem fi atât de lineari şi previzibili precum ne învaţă analiza tradiţională după criterii fixe! Îmi place să cred că mă construiesc mereu de la zero în fiecare dimineaţă când mă trezesc din somn, ca o coală albă de hârtie, încă nescrisă. Sunt zile în care mă caligrafiez prost, cu mână tremurândă, nu ştiu exact ce vreau să spun cu mine. Uneori îmi vine greu să decid dacă pun un semn de întrebare sau mai degrabă puncte de suspensie la sfârşit, înainte de a ma reda istovită somnului, seara. Dar

plin de tâlc în care concentrez miracolul zilei pe care o am fost. Şi dacă se întâmplă ca întro zi sau alta să fim placizi

şi paşnici iar în următoarea revoltaţi, chiar furibunzi, ca un adevărat vârtej viu, nu văd de ce să ne speriem de contradicţia dintre rolul pe care pasămite „ne-a fost dat” să-l întruchipăm şi omul care se întâmplă momentan să-l fim. Câtă vreme ne dăm osteneala să urmăm imboldul de a fi ceea ce ne dorim, nu văd de ce să ne facem griji. Cu siguranţă, dovada faptului că nu neam înşelat (pe noi înşine, mai ales) nu va întârzia să apară în proba incontestabilă a unui somn fără coşmare, eventual cu un „premiu de fidelitate” sub forma unui vis frumos. În acest sens, acum, în prag de An Nou, dacă mă întreabă cineva ce-mi doresc de la anul care vine, răspund senină fără şovăire: „îmi doresc vise frumoase în fiecare zi!” Asemeni!

Sănătate, frumuseţe, stil

IANUARIE 2012

19

Ce facem după sărbătorile de iarnă...

Zoe Stoleru / Valencia

Salată cu maioneză, sarmale, piftie, cârnaţi, friptură, prăjituri. Sunt câteva dintre delicatesele pe care le-am mâncat în noaptea de Revelion. Dacă am mai adăugat şi câteva pahare de băutură, cu siguranţă nu ne vom simţi foarte bine zilele următoare.

Pentru a evita crizele biliare provocate de consumul în exces al alimentelor şi al băuturii, este necesară o hrană cât mai echilibrată, în care alimentele mai grele să alterneze cu fructe, legume şi ceaiuri din plante. Însă, dacă aţi mâncat prea mult sau aveţi indigestie, puteţi fierbe timp de 10 minute 2 linguri de coajă de mandarină tăiată subţire, 2 linguriţe de ginger proaspăt ras, 1 linguriţă de zahăr şi o cană de apă. Beţi lichidul obţinut ca pe un ceai. Puteţi consuma acest ceai până la de 3 ori pe zi.

Pentru combaterea balonărilor puteţi bea o cană cu infuzie de chimen, anason sau rozmarin. Ceaiurile pot fi făcute cu o jumătate linguriţă de plantă la o cană cu apa, sau chiar mai slabe, dacă este cazul. Persoanele care nu au timp să pregătească aceste infuzii, pot folosi capsule de una dintre plantele: ananas, busuioc, mentă, lucernă, lemn dulce, salvie sau sunătoare.

Se iau 1-3 capsule pe zi. Pentru stările de greaţă sau vomă prelungite, un bun remediu este binecunoscuta limonadă, băută caldă (suc de lămâie cu zahăr sau puţină miere) sau o linguriţă de ginger proaspăt ras băut cu puţină apă caldă.

Am băut prea mult? În cazul în care aţi băut prea mult şi aveţi dureri de cap, cel mai comun remediu este ceaiul negru: o infuzie obţinută dintr-o cană de apă fiartă şi o linguriţă cu frunze de ceai. Se bea neîndulcit. Un alt remediu foarte bun este sucul de ridichi cu oţet. Stoarceţi 125 ml de suc de ridiche (roşie, neagră sau albă - de preferinţă albă). La acest suc adăugaţi o lingură de oţet de 5-6 grade (de vin, de mere sau de orez) şi beţi repejor amestecul.

De asemenea, puteţi să zdrobiţi un cartof dulce crud peste

care adăugaţi 1-2 linguriţe de zahăr, de preferinţă brun. Puneţi totul într-o cană, umpleţi cu apă fierbinte şi serviţi ca pe un compot.

Medicii nutriţionişti recomandă să mâncăm multe fructe în această perioadă, deoarece ele ajută organismul să elimine toxinele acumulate şi să funcţioneze normal. Din cauza alimentelor grele şi a băuturilor alcoolice consumate, organismul funcţionează mai greu, astfel că specialiştii recomanda şi un consum ridicat de apă. În plus, este indicat să consumăm alimente bogate în vitamină C, precum fructele şi legumele, şi în vitamină B, precum fructele de mare, atât de necesare organismului atunci când consumul de alcool este ridicat.

Chiar dacă în această lună vom renunţa la carne şi produse din carne alegând legumele şi fructele, asta nu înseamnă că vom face rabat de la calitate.

Când mergem la cumpărături, trebuie să ştim cum să alegem alimentele. Multe dintre cele scumpe sunt proaste şi dezechilibrate nutriţional, aşa că ideea conform căreia mâncarea scumpă este mai bună şi mai sănătoasă, este greşită.

Chiar dacă vom consuma mai multe legume, fructe şi verdeţuri, asta nu înseamnă că nu ne vom hrăni corespunzător.

Dimpotrivă. După sărbătorile de iarnă este recomandat să ne detoxifiem organismul.

Bugetul Sărbătorile au trecut, iar tu trebuie să îţi redresezi bugetul. Ai cheltuit pentru cadouri, dulciuri, dar şi pentru vacanţă. Acum este momentul să tragi linie şi să-ţi calculezi cu grijă banii până la următorul salariu. Uite ce ai de făcut în această lună ca să nu rămâi cu buzunarele goale.

Fă o listă cu cheltuielile ur-

gente! Rata la bancă, factura la lumină, gaze, telefon şi întreţinere sunt cheltuieli prioritare, iar banii pentru aceste datorii trebuie puşi deoparte.

E bine să achiţi totul din timp, pentru a evita eventualele penalizări. Mai mult, în timp, datoriile neplătite se vor înmulţi, iar în lunile care vin va trebui să plăteşti dublu sau triplu.

Nu te împrumuta! În această lună încearcă să strângi puţin cureaua şi să te mulţumeşti cu banii pe care îi ai. Nu te împrumuta la bănci, la rude sau prieteni. Îţi va fi foarte greu să dai banii înapoi. În schimb, poţi să-ţi calculezi bugetul şi să renunţi la anumite plăceri. Ai putea să nu mai mergi la cinema şi să vizionezi un film bun acasă.

Ai putea să renunţi la a mai merge la restaurant cu prietenii şi să petreceţi împreună o seară la unul dintre voi acasă.

Cumpără legume şi fructe!

Renunţă la a mai consuma carne. Organismul are nevoie de detoxifiere. Ai mâncat de sărbători, acum e momentul să consumi mai multe legume şi fructe.

Deci, în loc de carne de porc, vită sau pasăre te poţi delecta cu o salată gustoasă, un suc de mere sau portocale şi mâncăruri uşoare.

Fără cadouri! Luna acesta renunţă la a mai cumpăra ceva pentru casă. La fel, renunţă la articolele noi de îmbrăcăminte. Ai primit deja cadouri, nu este cazul să cheltuieşti bani pe altele.

Renunţă la dulciuri! Dulciu-

rile ar trebui tăiate de pe listă.

Ai mâncat multe bunătăţi de Crăciun şi Revelion, acum e momentul să iei o pauză. Renunţă la bomboane, ciocolată şi prăjituri. Dacă vrei să guşti ceva dulce, poţi prepara o reţetă simplă acasă.

Vânează promoţiile! În magazine încă mai sunt promoţii. Ceea ce nu s-a vândut de sărbători acum poate costa un chilipir. Ar fi cazul să dai o raită prin magazine şi să alegi produse care au discount sau care se vând la promoţie.

Reducerile te salvează. Ai totuşi nevoie de o pereche de cizme, de un pulover sau o hăinuţă mai groasă? Vânează reducerile! Acum, după sărbători, produsele de îmbrăcăminte se vând la preţ mai mic. Poţi găsi haine de bună calitate dar care se vând mult mai ieftin.

Atenţie la facturi! Economiseşte curentul electric, gazele şi apa iar luna viitoare vei avea facturi mult mai mici.

De asemenea, poţi vorbi mai puţin la telefon. Nu uita că de Sărbători ai vorbit cu întreaga familie şi cu toţi prietenii, deci acum ar fi cazul să faci puţină economie.

Cât mai multă mişcare S-ar putea să te trezeşti cu câteva kilograme în plus după excesele alimentare făcute de Crăciun. Iată patru exerciţii care te vor ajuta să scapi de grăsimea inestetică de pe abdomen, acumulată după sarmale şi prăjituri.

Foarfeca Stai întinsă pe spate cu bra-

ţele pe lângă corp, picioarele ridicate în poziţia lumânare şi cu vârfurile degetelor de la picioare direcţionate în sus. Împinge-te în aşa fel încât să-ţi aplatizezi mijlocul, lucrânduţi musculatura abdomenului.

Continuă din această poziţie.

Inhalează în timp ce îţi coborî piciorul drept, în aşa fel încât degetele de la picioare să ajungă la nivelul nasului.

Expiră, schimbând piciorul printr-o mişcare stil foarfece.

Piciorul drept trebuie să revină în poziţia iniţială, pentru ca piciorul stâng să îi ia locul.

Nu atinge podeaua cu picioarele. Fă trei seturi a câte 8-10 repetiţii.

Scândura răsucită Sprijină-te în genunchi şi în antebraţe, cu coatele poziţionate chiar sub umeri, şi degetele încrucişate. Întinde-ţi picioarele şi ridică-te în degetele de la picioare în aşa fel încât să stai în poziţia „scândură”. Expiră în timp ce te răsuceşti doar din şolduri

spre stânga. Inhalează pe măsură ce revii în poziţia iniţială.

Repetă mişcarea şi cu partea dreaptă. Fă trei seturi a câte 10 repetiţii.

Paşi pe minge Îngenunchiază în faţa unei mingi ortopedice mari, luândo în braţe în aşa fel încât şoldurile să ţi se lipească de ea.

Plasează-ţi mâinile pe podea, înaintea ta, şi „păşeşte” până când mingea ajunge la fluierele picioarelor. Contractă-ţi muşchii abdominali şi ridicaţi şoldurile uşor, apoi lasă-te în jos. Fă trei seturi a câte 12 repetiţii.

Ridicare pe lateral Stai întinsă pe partea stânga cu picioarele întinse, aşezate unul deasupra celuilalt. Sprijină-ţi capul pe mână. Inhalează pe măsură ce îţi ridici picioarele de pe podea, apoi expiră lăsându-le jos până la aproximativ 2 cm de podea.

Nu atinge podeaua şi repetă exerciţiul de 10 ori, câte trei serii. Mult succes!

Tradiţii populare

IANUARIE 2012

Denumire populară a lunii Ianuarie:

IA N U A R IE

20

Sfaturi generale: “Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi grajdu-

genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, ­cărindariu, cărindar, gerariu

rile, daţi sare la vite. Cară gunoi, că locurile altcum sărăcesc şi nu-ţi răsplătesc munca. Drege uneltele de economie, căci acum având

Tradiţii şi obiceiuri în luna ianuarie

„Cum e omul la Anul Nou, aşa e tot anul, de aceea e bine să pui gând bun la toate, că aşa vor rămâne. Să te păzeşti să nu te superi şi să nu te sfădeşti, să râzi, să ai bani la tine şi să fii tot vesel, că aşa îţi va merge.” (I. Muslea) Ca de fiecare dată, anul nou aduce cu el şi redescoperirea tradiţiilor străbune. Sorcova sau pluguşorul cântate de glasurile de copii înveşmântaţi în costume populare bucură şi pe cel mai întristat român. Dorinţele de bine urate de copii îţi

termina aici, cum de-altfel nici pentru noi, ci continuă dincolo şi de aceea pregătirea pentru viaţa de dincolo se face aici, una o pregăteşte pe cealaltă.

Sărbătorile tradiţionale din ianuarie l ianuarie - Anul Nou, Sf. ­Vasile, Sân-Vasâi Este prima zi a anului şi de aceea are o mare încărcătură magică.

Există multe practici şi ritualuri prin care oamenii încearcă să-şi stabilească sau să influenţeze un destin fast în anul

dau speranţe că anul care vine va fi unul mai bun (nu numai financiar, ci mai ales spiritual). Acele urări de sănătate şi de bine trebuiesc percepute nu numai în plan lumesc ci şi duhovnicesc, pentru că autorii populari ai acestor versificări aveau alte percepţii asupra lumii. Pentru ei lumea nu se

care începe, pentru ei, pentru cei apropiaţi lor, pentru recoltele viitoare şi chiar şi pentru animalele din gospodărie.

Pluguşorul, Semănatul, Plugul cel mare, Vasilca, ­Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt tradiţii întâlnite în toate zonele ţării, obiceiuri încărcate de magia primei zile şi bazate pe

timp, poţi să stai lângă măiestru, ca să-ţi facă un lucru de treabă. Vitelor dă nutreţul învrâstat, că-l mănâncă şi mistuie mai bine. Numără săptămânile până la Sân George şi vezi cum stai.

Curăţeşte pomii de muşchi, coajă bătrână, crengi uscate şi, pe timp umed, de iască.

Unge ranele cu o amestecătură de balegă, pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt. Adună neaua cu lo-

pata grămezi în jurul pomilor. Astfel umpli pământul de umezeală şi faci pomii să întârzie cu înflorirea, prin ce-i scapi de brumă. Din pivniţă depărtează legumele putrede.”

Prevestiri de timp: Dacă luna lui ianuarie este cu moină, apoi primăvara va fi friguroasă, iar vara călduroasă.

Dacă ianuarie e moale, atunci greul vine în februarie.

Ianuarie cu moină, primăvară

friguroasă, vară călduroasă.

Ianuarie cald, nu e semn de an mănos. Ianuarie uscat şi geros aduce Faur cu nea.

Când se trag norii spre miazăzi, urmează frig; când spre miazănoapte – căldură.

Dacă-n ianuarie e frig, va fi cald în iulie. Dacă picură de la streşini, adică este vreme moale şi se topeşte zăpada în săptămâna dintâi, după Anul Nou, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă sunt slo-

iuri mari la straşini, vor fi mulţi şi mari cucuruzii peste an.

Dacă în ianuarie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă.

Dacă primele douăsprezece zile din an sunt seci, cu ger, celelalte douăsprezece zile cu omăt, atunci vara vor fi tot câte douăsprezece zile de secetă şi douăsprezece zile ploioase.

urări de bunăstare şi fericire.

Acestei zile i se mai spune şi Crăciunul mic pentru că, în tradiţia populară, se spune că Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la naştere ­Mântuitorul, Iisus fiind numele pe care 1-a primit odată cu taina botezului.

Această este şi ziua în care este pomenit Sf. Vasile cel Mare care a trăit în Capadocia.

5 ianuarie - Ajunul B ­ obotezei Această zi se serbează prin post. În noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au privegheat şi au postit. Mai ales fetele şi flăcăii de însurat ţin această zi ca să-şi ghicească ursitul.

6 ianuarie - Iordanul, ­B oboteaza Este o mare sărbătoare creştină din perioada celor “12 zile sfinte dintre ani”, este ziua în care se prăznuieşte botezarea domnului lisus în apa ­Iordanului de către Sf. Ioan Botezatorul. În această zi se crede că apele toate sunt sfinte şi e mare păcat să speli sau să arunci necuraţii în apă. În seara de Bobotează tinerii umblă cu Iordanitul, se duc pe la case, colindă şi stropesc, iordănesc, pe toţi din familie cu apă sfinţită, ca să le poarte noroc. Se fac focuri în curţi, se trage cu puşca pentru a speria diavolii care fug şi se îneacă în ape adânci.

7 ianuarie - Ziua Sfântului loan Botezatorul şi Înaintemergătorul Domnului Este ziua care încheie sărbătorile de iarnă. Biserica a rânduit să-l prăznuiască pe ­Botezătorul Ioan a doua zi după ­Bobotează. Ziua de Sântion este o zi de mare bucurie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul.

Nănaşul lui lisus este şi patronul pruncilor, el îi scuteşte de nenorociri şi-i ajută să nu moară nebotezaţi. În această zi se organizează în unele zone Masa moaşei. Femeile se duc cu plocoane la moaşa care le-a ajutat să aducă pe lume copii.

Are loc apoi o petrecere cu mâncare şi băutură în timpul căreia femeile rup câte o bucată din colacul mare făcut de

moaşă şi încearcă, după forma bucăţii de colac, să ghicească dacă vor mai avea copii, dacă vor naşte fete sau băieţi. În alte zone se ţine Iordănitul sau Tontoroiul femeilor. Se crede că în această zi femeile sunt mai puternice decât bărbaţii lor cărora nu le gătesc nimic şi pe care nu-i ajută în gospodărie. Ele se adună acasă la o “gazdă”, fac o petrecere cu lăutari fără să-i cheme şi pe bărbaţi, iar când ies pe uliţă îi prind pe bărbaţii întâlniţi întâmplator şi le cer câte o vadră de vin ca răscumpărare, altfel îi aruncă în râu sau îi “iordanesc” stropindu-i cu apă.

16 ianuarie - Sânpetrul ­Lupilor, Sf. Petru de iarnă (cel Şchiop), Fulgerătoarele, Miezul iernii Este ziua care deschide sărbătorile ţinute de teama lupilor.

Cine ţine această zi este ferit de atacul fiarelor, ferit de boli şi închisori. Sf. Petru cel

Şchiop este frate cu Sf. Petru de vară, între cele două sărbători încadrându-se, de fapt, cele două jumătăţi ale anului agricol şi pastoral. În credinţa populară Sânpetrul Lupilor este cel care le spune lupilor câte vite, de la cine şi când să mănânce. Lupii n-au voie să atace după capul lor. Pe de altă parte, el sancţionează şi pe oamenii care nu-şi îngrijesc bine animalele. Se spune că această zi este miezul iernii şi că trebuie neapărat respectată pentru că altfel Fulgerătoarele, divinităţi meteorologice, aduc drept pedeapsă trăsnete şi foc.

Alte datini în această zi: se dau pomeni de covrigi şi plăcinte pentru sufletele celor duşi, se zice că din această zi începe să se înmoaie frigul.

16 – 17 - 18 ianuarie - Cuviosul Antonie cel Mare, ­Circovii de iarnă, Atanasiile Aceste zile le ţin mai cu seamă femeile care au copii mici, ca

să fie apăraţi de boli. Circovii sunt divinităţi periculoase, puţin definite în calendarul popular, care aduc boli, grindina, foc şi lupi la casa celui care nu le ţine ziua.

29 – 31 ianuarie - Filipii de iarnă Filipii sunt patroni ai lupilor, de aceea această sărbătoare este ţinută mai cu seamă în casele de ciobani şi în gospodăriile în care sunt animale.

30 ianuarie – Sfinţii Trei ­Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur În această zi sunt interzise toate activităţile casnice pentru bunul mers al vieţii în gospodărie. Se dau pomeni pentru cei morţi neîmpărtăşiţi. Se ţine mai ales în casele unde sunt fete de măritat, pentru norocul acestora.

A consemnat Timeea Oprean – Cluj ­Napoca

Bucătăria de acasă

IANUARIE 2012

21

Ciorbă cu afumătură, varză şi tarhon

Mod de preparare: Se pune ciolanul la fiert, tăiat sau nu. Când carnea este fiartă bine se adaugă morcovul ras şi cepele tăiate. După ce a dat în clocot se adaugă şi varza tăiată.

Se mai lasă la foc mic până ce fierbe şi varza, iar la final, după ce focul este oprit se adaugă tarhonul.

Ingrediente: • ciolan afumat (1 kg) • 1 morcov mic • 2 cepe potrivite • 200 g varză dulce • tarhon de la sare şi oţet (dacă tarhonul este verde sau uscat, atunci se va adăuga o linguriţă de oţet în ciobă) • smântână

Curcan umplut cu castane de Baia Mare Ingrediente: • 1 curcan (al meu a avut 5 kg) • 150 g carne tocată de porc • 500 g castane în coajă • 100 g unt • piper, sare, boia după gust • 5-7 căţei de usturoi • nucşoară (opţional) • 1 cartof (opţional) • 4 l de lapte • ierburi aromate care vă plac • untură • vin alb 150 ml Mod de preparare: Se curăţă curcanul bine, se taie vârfurile şi pintenii de la aripi şi se aşează într-o oală mare.

Se aleg diferite ierburi aromate pentru a prepara un baiţ în care să păstrăm curcanul pentru 24 de ore. După alegerea ierburilor, le fărâmiţăm cât putem de mărunt, le amestecăm cu sare, piper, usturoi, boia, eventual ceapă uscată şi le adăugăm la cei 4 litri de lapte. Turnăm peste curcanul din oală şi lăsăm la frigider, pentru 24 de ore. Înainte de a scoate curcanul de la marinat, pregătim tot ce avem nevoie pentru „îndoparea” lui.

Luăm castanele, le spălam, le crestăm cu un cuţit în 2 sau 3 locuri. Crestăturile se fac pentru a

Prăjitură „Petre Roman” Ingrediente pentru foi: Blat: • 7 ouă • 7 lg zahăr • 7 lg făină • 7 lg nuci măcinate • 1 plic praf de copt Crema: • 3 gălbenuşuri • 200 g zahăr • 1 plic zahăr vanilat • 300 ml lapte • 3 lg făină • 250 g unt Caramel: • 200 g zahăr • 50 g unt Glazura: • 3 albuşuri • 200 g zahăr Decor:

putea aburii emanaţi să iasă afară din coajă în timpul coptului.

După crestare, se aşează castanele într-o tavă. Punem apă cât să le acoperim şi le lăsăm aşa timp de 10-15 minute. Scurgem apa de pe ele, apoi le dăm la cuptor la foc potrivit (aproximativ 20-30 de minute). La scoaterea din cuptor trebuie să avem pregătit un prosop îmbibat în apă rece ca să le acoperim imediat.

Lăsăm câteva minute şi apoi începem să le decojim. Castanele se curaţă mult mai uşor după ce au stat în prosopul umed.

Castanele curăţate, le tocăm mărunt sau le dăm prin maşina de tocat. Cât timp se coc castanele, punem într-o tigaie untul la topit, adăugăm carnea de porc tocată şi o prăjim. Condimentăm după gust, cu sare, piper şi nucşoară dacă folosim. Când este gata, amestecăm cu castanele coapte şi mai măcinăm încă o dată pen-

tru o omogenizare mai bună.

Cu această compoziţie umplem curcanul scos din lapte. Cu mâna desfacem uşurel pielea de pe carne (în regiunea pieptului) şi aşezam umplutura în spaţiul format. La sfârşit, coasem pielea ca să ferim împrăştierea umpluturii. Într-o tavă, punem untură de porc (sau ulei de măsline), vin, şi aşezăm curcanul. Acoperim cu o folie sau cu hârtie de copt şi dăm la cuptor. Un curcan de mărimea asta trebuie să stea în cuptor cam 2,5-3 ore. Când e gata, scoatem folia şi ungem curcanul cu sosul din tavă, apoi îl punem din nou la cuptor să se rumenească.

Când este gata îl aşezăm pe un platou, decorăm de jur împrejur după dorinţă. Se serveşte cu sos de merişoare (vişine), sos de hrean, sau un sos beshamel făcut cu lichidul scurs din tavă în care s-a copt curcanul.

Cuib de viespi Ingrediente pentru aluat: • 575g făină • 30 g drojdie • 30 g zahăr • esenţă rom • 50 ml ulei • 5 gălbenuşuri • 200 ml lapte • 100 ml apă • jumătate linguriţă sare • coajă de la o lămâie Cremă: • 200 g unt • 100 g zahăr • dacă doriţi se poate folosi după gust, nucă, cocos, scorţişoară Sirop: • 125 ml lapte • 150 g zahăr • Zahăr vanilat Se frământă un aluat cu toate ingredeientele (dacă e prea moale mai adăugaţi un pumn de făină) şi lăsaţi la dospit.

După ce a crescut îl împărţiţi în 4 părţi şi din fiecare parte faceţi o foaie pe care o ungeţi cu crema obţinută prin amestecul untului cu zahăr (aveţi grijă să vă ajungă crema pen-

tru toate foile).

Dacă doriţi, presăraţi cu nucă, cocos sau scorţişoară.

Faceţi o ruladă din care tăiaţi bucăţele de cca. 4 cm pe care le puneţi în tavă una lângă alta. Lăsaţi să mai dospească

cca. 30 minute după care daţi la cuptor la180 grade. După 20 minute le scoateţi şi le ungeţi cu siropul obţinut prin fierberea laptelui cu zahărul şi vanilia, după care daţi din nou la copt.

Calendarul ortodox - ianuarie 2012

• ciocolată rasă Pentru blat: Mixăm ouăle cu zahărul până se albesc, adăugăm făina amestecată cu praful de copt şi nucile şi omogenizăm bine.

Turnăm compoziţia într-o tavă (25*35cm). Coacem cam 20 minute. După ce s-a răcit blatul îl tăiem în două.

Pentru cremă: Batem gălbenuşurile cu zahărul şi zahărul vanilat. În făină adăugăm laptele treptat amestecând continuu să nu se formeze cocoloaşe. Acest preparat îl adăugăm la spuma de gălbenuşuri şi punem pe aburi, amestecând mereu până se

îngroaşă crema, apoi o lăsăm să se răcească. Untul adus la temperatura camerei îl mixăm spumos iar în el punem câte o lingură din crema răcită şi omogenizăm, până încorporăm toată crema.

Pentru caramel: Punem pe foc într-o crăticioară zahărul şi amestecăm până se topeşte, apoi adăugăm untul, amestecând bine. Cu ajutorul unei linguri, stropim cele 2 blaturi cu acest caramel cald.

Lăsăm cam 5 minute să se răcească caramelul şi începem asamblarea prăjiturii astfel: 1/2 blat-1/2 caramel-1/2 cremă-1/2 blat-1/2 caramel-1/2 cremă.

Pentru glazură: Tot pe aburi mixăm albuşurile cu un praf de sare şi zahărul până se întăresc. Aşezăm bezeaua caldă peste cremă. Deasupra radem ciocolată.

Poftă bună!

Reţete trimise de Măriuca Rus, Baia Mare/Maramureş

22

IANUARIE 2012

Români cu care ne mândrim

Mereu alături de oameni

Dana Moldovan Smoker este ceea ce se numeşte un om pozitiv. Gândeşte şi acţionează cu vigoare, este o perfecţionistă şi, cu toate că şi-ar dori mai mult timp pentru reflexie şi lecturi, izbuteşte să-şi organizeze viaţa personală şi cea profesională în aşa fel încât să „bifeze” un program zilnic solicitant la maximum. Am cunoscut-o cu puţin timp în urmă, cu prilejul organizării de către Asociaţia RomânoAmericană Friends, a balului de Crăciun pentru strângere de fonduri destinate copiilor imigranţi talentaţi aflaţi în dificultate financiară din Barcelona şi nu numai. Dana este o iubitoare de artă şi de tot ceea ce înseamnă calitate, de profesie inginer chimist, mamă a doi copii, căsătorită cu un american de origine română din 1993. În biroul de la fabrica de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice la care lucrează de puţină vreme, fabrică ce face parte din solidul grup industrial American

Plastics Corp. din California, Dana mi-a mărturisit printre altele că, detestă „morga” şi „aerele de şef” întâlnite la mulţi români din Spania care în ţară erau necunoscuţi, iar aici „..., au uitat să vorbească în dulcele grai românesc. Încerc să fiu un om cât se poate de normal, care să cuprindă şi să răspundă problemelor mai mari sau mai mici - întro manieră constructivă şi creativă, apelând deseori la umor....”. Că se ţine de cuvânt este evident. A urmat Facultatea de Chimie Industrială din Bucureşti, a lucrat în cercetare, iar primul masterat în domeniu l-a susţinut în SUA. Au fost ani frumoşi şi îşi aduce aminte de ei cu un anume regret, deşi drumul afacerilor pe care a pornit în 1998 alături de soţul ei, i-a adus multe satisfacţii şi împliniri. În ultimul timp, o perioadă a coordonat afacerile din Spania prin telefon. A fost foarte greu, dar, în cele din urmă, în pofida dificultăţilor, experien-

ţa americană i-a fost de mare folos: „Mi-a modificat modul de a privi lucrurile. Societatea americană te obligă să-ţi îmbunătăţeşti comportamentul în sensul pragmatismului, să devii eficient şi activ, să te pliezi pe situaţie pentru ca să o stăpâneşti optim. Am învăţat că lucrul cel mai neplăcut cu care trebuie să te confrunţi îl faci la prima oră, eliberându-ţi în acest mod ziua de tensiune. Nu există lift către succes. Cariera se face pas cu pas”. Revenită în Spania de Crăciun, Dana Moldovan Smoker împreună cu doi investitori spanioli va construi şi un sediu, ceea ce va reprezenta o investiţie importantă.

Cu numai 43 de angajaţi are o cifră de afaceri pe care o obţin întreprinderi cu personal de 800 de oameni. Începând cu anul 2012, vor exporta în peste 10 ţări. „Parametrii de calitate sunt de nivel internaţional şi deţinem, în acest sens, certificatul care atestă acest lucru. Poate părea lipsă

de modestie, dar sunt mândră de ceea ce fac şi una dintre cheile reuşitei - am acestă convingere - a fost alegerea colaboratorilor. Sunt ambiţioşi, le place munca şi au un mod matur de a gândi”. Fabrica se va dezvolta şi vor fi aduse utilaje noi, foarte performante.

Pentru ceea ce a dovedit că ştie să facă, Dana Moldovan Smoker se numără printre femeile de succes ale anului 2011. Criteriile selecţiei sunt dure: să aibă o afacere de mai multe milioane de dolari, să fie considerată „antreprenor” în sensul iniţiativei şi a construcţiei unui bussines, să fie implicată activ în viaţa civică şi în acţiuni de caritate, să fie recomandată ca model pentru alte femei. „Noul vine peste noi şi trebuie să-l asimilezi.

Nu poţi sta deoparte”. Înarmată cu această convingere, reieşită dintr-o disciplină mentală bine exersată, Dana şi-a „croit” un program care să nu scape nimic important din vedere. În primul rând, familia. Soţul ei - cel care a convins-o să intre în afacere alături de el - este la fel de ocupat

spectivă, se visează avocat.

Părinţii au grijă să pună temelie solidă aspiraţiilor lor şi i-au învăţat că tot ce vrei este posibil numai dacă munceşti.

Aşa cum ei înşişi o fac şi cum au fost, la rândul lor, deprinşi în familie. De altfel, (şi comit o indiscreţie care sper să numi fie luată în nume de rău...), Dana Moldovan Smoker mi-a vorbit despre mama şi tatăl ei, care îi sunt mereu aproape. Ei sunt cei care i-au spus că, necazurile celor din jur nu trebuie să te lase indiferent, că e important să ajuţi, să fii solidar cu ceilalţi. „M-am implicat în multe lu-

40.000 de dolari. În această activitate, s-au implicat câteva doamne şi domni, americani stabiliţi pe Costa Blanca şi spanioli, de numele cărora se leagă lucruri bune, frumoase şi generoase. Sunt autorii unor gesturi al căror ecou este încă prea mic şi insuficient înţeles. Pentru Dana Moldovan Smoker însă, această implicare - cum o numeşte - face parte din stilul ei de viaţă.

Ordonat şi elegant, eficient şi creativ. La 53 de ani are încă multe vise: „..., să dispară „instituţionalizarea egoismului”, să ne redobândim simţul umorului, să nu ne lăsăm

profesional, fiind acţionar al American Plastics Corp., dar amândoi îşi dedică mult timp copiilor. Andrei are 19 ani şi studiază în cadrul UCLA, iar Irina are 16 ani. „În ce priveşte educaţia lor, am fost severă şi tenace. Şcoala îi ţine ocupaţi doar câteva ore pe zi, aşa că am instituit o şcoală paralelă: fac germană, franceză, spaniolă, sunt preocupaţi de artă, au lecturi serioase.

Sunt copii buni şi cred cu tărie în viitorul lor.” Probabil că Andrei se va orienta către matematică aplicată şi economie. Legătura cu familia este constantă deşi e greu să transmiţi tandreţea de la Barcelona la LA şi invers. Cu siguranţă însă, el ştie şi simte că este prezent clipă de clipă lângă ai lui. Irina are o fire veselă, iubeşte animalele şi, în per-

cruri, în acţiuni de voluntariat pentru sponsorizări, opere de caritate faţă de copii şi bătrâni, strângeri de fonduri pentru aparatură destinată spitalelor din România. E o muncă pe care o fac cu mare plăcere. Am sentimentul că datorez ceva societăţii în care m-am născut şi m-am format.

Să oferi doar bani nu e de ajuns. Iar în America cât şi în Spania, efortul organizatoric este mai mare ca în alte părţi.

Cum sunt un bun manager (aşa apreciează soţul meu...), reuşesc să aranjez piesele separate de puzzle, în aşa fel, încât, efectul să fie prompt şi cât mai de amploare”. Şi efectul există într-adevăr. Anul trecut, pentru copiii imigranţi (printre care şi mulţi români), aflaţi în dificultate financiară pe Costa Blanca, s-au strâns

pradă sentimentului că totul e certitudine, să ducem ceea ce am început la bun sfârşit.” Visează să călătorească (şi o face serios, cu ghidul în mână, dar fără să piardă nimic din plăcerea de a vedea şi de a cunoaşte), să schieze, să citească mai mult şi, mai presus de orice, să poată avea, mai departe, în jurul familiei sale, haló-ul acela de armonie, de bucurie şi împlinire care dă principalul sens al vieţii sale.

Am întâlnit în Dana ­Moldovan Smoker o femeie puternică, o româncă, dintre cele, nu multe, care ştiu să dea semnificaţie fiecărei zile trăite, nerisipind nimic din ceea ce avem doar o singură dată.

Un material realizat de ­Kasandra Kalmann ­Năsăudean în colaborare cu Cristian I. Guitars - Barcelona

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 < Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-

soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare.

Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina proprie ar constitui un avantaj.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimita CV la: comercial@ produseromanesti.es < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid.

Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo.

com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de munca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

tact: 697 774 620 < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în ­Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane.

Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782 < Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro.

Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751 < Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din ­Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662 < Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

< Închiriez foarte avantajos o cameră pentru o internă, în Madrid, zona ENTREVIAS, lângă Atocha. Telefon de con-

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951

IANUARIE 2012 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere.

Preţ 25 euro/mp negociabil.

Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo. com < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 18500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE

< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai

23

multe informaţii la telefon: 673 334 921 < Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu serviciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comunitatea Madrid. Telefon: 662 433 916. < Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - ­Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992 < Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja.

Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820 < Bună! Crezi ca viaţa nu înseamnă doar muncă? Crezi ca viaţa e mai uşoara şi mai frumoasă în doi? Crezi că mai există bărbaţi pe care te poţi baza? Sinceri, romantici şi cu simţul umorului? Dacă răspunsul tău e DA, nu trebuie decât să suni la 692 976 709. Sunt un bărbat de 45 de ani, locuiesc in Barcelona, sunt singur şi am nevoie de tine! Nu ezita, curaj!

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com Telefon: 642 823 497 (luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

Mircea Lucescu se recuperează

Scandalul ­p oliţiştilor corupţi:­ Audierile p ­ oliţiştilor de la s ­ ecţiile 1

şi 3 din B ­ ucureşti, aproape de final Numărul poliţiştilor de la secţiile 1 şi 3, reţinuţi pentru luare de mită, complicitate la prostituţie şi la proxenetism, lipsire de libertate şi tortură, a ajuns la 28, aceştia urmând să fie prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) remis, marţi, ­MEDIAFAX, unii dintre cei 31 de poliţişti surprindeau femei care practicau prostituţia şi le percepeau taxe de protecţie, pentru a nu constata faptele şi pentru a nu le sancţiona.

Agenţii de poliţie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism.

Din actele dosarului rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunoşteau pe aceste persoane (în

special pe proxeneţi) şi erau în relaţii cu ei de mult timp, se arată în comunicatul DGA. „Persoanele în cauză nu acţionau ca o grupare, ci individual, pe tură, împreună cu unul sau doi colegi. O parte din cei în cauză îi cunoşteau pe proxeneţii şi pe prostituatele din circumscripţia secţiei de poliţie şi primeau bani de la aceştia pentru a nu întocmi actele constatatoate”, a declarat procurorul de caz Bogdan Staicu.

Potrivit acestuia, unii dintre cei 31 de poliţişti au supus o femeie care practica prostituţia la violenţe fizice şi psihice, ţinând-o încătuşată „câteva minute” în secţia de poliţie.

Femeia a fost ţinută o noapte întreagă în secţia de poliţie, fără să i se permită să beneficieze de prezenţa unui avocat, fiind eliberată după şase ore.

Bogdan Staicu a spus că un alt mod de operare a poliţiştilor era să identifice şi să selecteze anumite maşini, pe care le opreau, le aduceau la cunoştinţă şoferilor că au încălcat legea, apoi, prin expresii precum „acum mingea e la dumneavoastră” sau „mergeţi la maşină şi gândiţi-vă la situaţia dumneavoastră” îi determinau să le dea bani.

Poliţiştii selectau în trafic anumite autoturisme de lux, pe care le surprindeau în timp ce încălcau legea. „Astfel, fie le surprindeau direct în timp ce încalcă o normă legală, fie le verificau prin mijloacele din dotare şi dacă se constatau anumite deficienţe - de ex.

ITP expirată - le urmareau şi le opreau, apoi îl verificau şi pe conducătorul auto, fie, sub diferite pretexte sau motive, opreau direct astfel de autoturisme şi verificau atât autoturismele cât şi conducătorii auto”, arată documentul citat.

Potrivit DGA, după primirea banilor sau la sfârşitul turei, în unele situaţii agenţii împărţeau între ei banii astfel obţinuţi, iar sumele erau cuprinse între 50 şi 600 de lei.

Peste 100 de astfel de infracţiuni au fost reţinute în sarcina celor 31 de poliţişti, acestea fiind comise, potrivit lui ­Staicu, în perioada octombrie - decembrie 2011. Sursa: mediafax

Unul dintre cei mai iubiţi antrenori români, Mircea Lucescu a fost implicat pe 6 ianuarie într-un grav accident rutier, ce a avut loc pe Bulevardul Vasile Milea, din Capitală. Lucescu a avut nevoie de intervenţia echipajelor de descarcerare pentru a fi scos din maşină şi a fost transportat de urgenţă la Spitalul Universitar.

Mircea Lucescu, antrenorul echipei Şahtior Doneţk a fost operat, se simte bine şi chiar a schimbat câteva vorbe cu familia lui, aflată în vizită la Spitalul Universitar. „Il Luce” se află în acest moment la Secţia Terapie Intensivă. Medicii sunt optimişti privind starea de sănătate a antrenorului şi spun că recuperarea decurge normal. „Nu există complicaţii, evoluţia este cea la care ne aşteptam”, au informat medicii de la Spitalul Universitar. „Lucrurile merg bine, starea este stabilă, nu există complicaţii postoperatorii majore. Evoluţia a

fost conformă parametrilor la care ne aşteptam. Este conştient, a comunicat cu familia, ne aşteptăm la o evoluţie pozitivă”, a spus medicul Dragoş ­Vinereanu, care a mai completat: „Practic suntem mulţumiţi cu starea postoperatorie”.

Vinereanu a mai spus că tratamentul administrat lui Mircea Lucescu este cel standard în astfel de cazuri, că nu exista complicaţii, iar „cordul este foarte bun”. În aceste condiţii, timpul de recuperare estimat pentru Mircea Lucescu este cuprins între 4 şi 6 săptămâni.

Sursa: mediafax.

24

IANUARIE 2012

Informaţii utile

Stimaţi cititori, venim în ajutorul dumneavoastră cu lista taxelor consulare corecte pe care le vom publica în mai multe etape. Pentru cei care aveţi acces la internet, puteţi vizualiza lista în totalitate accesând: http://mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/ servicii-consulare/2010.09.01_taxe_consulare.pdf

LISTA TAXELOR CONSULARE (I) stabilite în baza Legii nr. 198/2008 cu ­m odificările şi completările ulterioare

A. DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE 1. ELIBERARE PAŞAPORT SIMPLU Eliberare paşaport electronic Blancheta paşaport electronic Recuperări Total

40 euro 59 euro 1 euro 100 euro

2. ELIBERARE PAŞAPORT TEMPORAR Eliberare paşaport Blancheta paşaport simplu temporar Recuperări Total*)

40 euro 20 euro 5 euro 65 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

3. ELIBERARE PAŞAPORT CRDS – ADULT Eliberare paşaport Blancheta paşaport electronic Recuperări Total*)

40 euro 59 euro 1 euro 100 euro

*) Pentru certificările prevăzute la art. 10 alin. (2) şi la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse şi apostilate sau supralegalizate, după caz, conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către oficiul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea paşaportului

4. ELIBERARE PAŞAPORT CRDS - COPIL Eliberare paşaport Blancheta paşaport electronic Recuperări Total*)

40 euro 59 euro 1 euro 100 euro

*) Pentru certificările prevăzute la art. 10 alin. (2) şi la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse şi apostilate sau supralegalizate, după caz, conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către oficiul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea paşaportului.

5. ELIBERARE TITLU DE CĂLĂTORIE Eliberare titlu de călătorie Blanchetă titlu de călătorie Recuperări Total*)

40 euro 5,2 euro 4,8 euro 50 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

B. SERVICII NOTARIALE 1. Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris indiferent de natura acestuia Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris (un exemplar)**) Recuperări Total*)

40 euro 5 euro 45 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro **) Pentru fiecare exemplar în plus se încasează taxa de 10 euro

2. Legalizarea semnăturii traducătorului Taxă consulară Recuperări Total*)

40 euro 5 euro 45 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

3. Legalizarea sigiliului şi semnăturii MAE de pe actele eliberate de autorităţile române, inclusiv de pe declaraţiile de chemare, darea de dată certă, pentru fiecare act Taxă consulară 30 euro Recuperări 5 euro Total*) 35 euro *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

4. Legalizarea unei copii de pe înscrisuri Legalizare unei copii de pe înscrisuri Recuperări Total*)

10 euro 5 euro 15 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

5. Legalizarea sigiliilor şi semnăturilor de pe actele eliberate de autorităţile străine, care urmează să producă efecte în România Taxă consulară Recuperări Total*)

30 euro 5 euro 35 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

6. Legalizarea sigiliului şi semnăturii autorităţilor competente străine de pe certificatele de origine a mărfurilor a facturilor comerciale şi de pe orice documente cerute de exportul mărfurilor din şi în România, în funcţie de valoarea mărfurilor, de fiecare exemplar: Pt. valori de până la 50.000 euro Pt. valori între 50.001 - 100.000 euro Pt. valori între 100.001 - 500.000 euro Pt. valori între 500.001 - 1.000.000 euro Pt. valori peste 1.000.000 euro Recuperări Total

300 euro 600 euro 900 euro 1500 euro 3.500 euro plus 0,1% din valoare 5 euro VARIABIL*)

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

7. Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele aflate în arhivele misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, de fiecare pagină Eliberare copie/extras 10 euro Recuperări 5 euro Total*) 15 euro *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

8. Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fiecare pagină*** Efectuarea traducerii/pagina** Recuperări Total (1 pagină)*

30 euro 5 euro 35 euro

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro ** Pentru fiecare pagină în plus se adaugă 30 euro *** În situaţia în care se impune certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea, pentru aceasta se percepe în plus taxa aferentă, respectiv 20 euro.

9. Certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea Certificarea conformităţii Recuperări Total*)

20 euro 5 euro 25 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

10. Certificarea unor fapte constatate personal de funcţionarul consular Certificarea faptelor Recuperări Total*)

20 euro 5 euro 25 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

11. Eliberarea unui certificat de cutumă Eliberarea certificatului Recuperări Total*)

30 euro 5 euro 35 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

12. Certificarea modificărilor survenite în rolul de echipaj al navelor, inclusiv schimbarea comandantului de navă Efectuarea certificării 30 euro Recuperări 5 euro Total*) 35 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

13. Prelungirea valabilităţii actelor de convenţie ale navelor Efectuarea prelungirii Recuperări Total*)

30 euro 5 euro 35 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

14. Înregistrarea şi vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord şi a jurnalului de maşini**) Efectuarea înregistrării şi vizării 30 euro Recuperări 5 euro Total*) 35 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro ** ) Taxele se plătesc separat pentru fiecare categorie de documente

15. Eliberarea permisului provizoriu de naţionalitate, pentru navele construite în străinătate, achiziţionate sau cărora li se schimbă clasa Eliberarea permisului 300 euro Recuperări 5 euro Total*) 305 euro

*) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de (va continua...) ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro