Occidentul romanesc nr. 12 by Occidentul Romanesc

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Februarie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 12/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

România sub zăpadă:

Autostrăzi şi drumuri naţionale închise. Zeci de trenuri anulate. Cursuri suspendate în sute de şcoli.

„După un ger cumplit, care a ucis zeci de persoane, noul val de viscol a dat peste cap traficul rutier şi feroviar...”

România se î ndreaptă spre faliment...

„Aceasta este România, domnule Băsescu! O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să...”

Pagina 03

Încadrarea profesională şi contractul de muncă „Raportul de muncă angajat - angajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii şi contractele colective de...”

Pagina 04 Mihai Eminescu evocat în ţara lui Cervantes

„Au demonstrat-o de nenumărate ori: românii din Spania îşi amintesc cu drag de momentele importante din istoria neamului şi de personalităţile care nu au trecut neobservate...”

Pagina 09 Anul „Caragiale”

„Ca orice creator, Caragiale realizează rolul presei în societate, puterea acesteia de a influenţa c ititorul, considerând presa «pâinea cotidiană»...”

Pagina 11 Misterele consulatului de la Madrid

„A venit momentul în care este nevoie de o schimbare radicală în instituţiile statului, iar nepotismul, pilele, şpaga şi incompetenţa să dispară...”

Pagina 23

Paginile 12-13 Boc a demisionat

„Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie...”

Pagina 14 Conform INE, sunt 5,3 milioane de şomeri

„Numărul de şomeri înregistraţi la birourile de ocupare a forţei de muncă (fostele Inem) s-a situat, la finele lunii ianuarie, la aproape 4,6 milioane de persoane, după ce a crescut ...”

Pagina 23

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau r eligioasă.

FEBRUARIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin. Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net. Site: http://www.barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, C astellón şi Alicante). Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: consuladomurcia@xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Servicii consulare itinerante în Provincia Cuenca În continuarea programului Consulat itinerant, o echipă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în zilele de 17 şi 18 februarie 2012 în Provincia Cuenca pentru a oferi asistenţă şi servicii cetăţenilor români în colaborare cu Asociaţia Hispano Română din provincie. Programul serviciilor consulare este următorul: • Vineri, 17 februarie 2012, între orele 16:00 şi 20:00, în localitatea Cuenca, la sediul Asociaţia Hispano Română situat în Calle Pedro Almodovar, S/n (în faţa centrului comercial Alcampo) • Sâmbătă, 18 februarie 2012, între orele 10:00 şi 18:00, în localitatea Tarancón, la sediul asociaţiei situat la adresa: Casa de asociaciones, Plaza de la Constitucion, no. 1, 16400 Tarancón (fostul sediul al primăriei din Tarancón). Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare: • Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spaniole aferente; • Servicii consulare notariale (autentificări procuri / declaraţii, legalizări etc.); • Emitere de certificate şi inscripţii consulare, adeverinţe, etc. • Preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certificatelor se vor face numai la sediul consulatului); • Consultaţii pe teme consulare. Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie. Accesul se va face numai pe bază de programare obţinută de la Consulatul României din Ciudad Real prin: e-mail: cruciudadreal@telefonica.net, fax: 926 231 170 Cetăţenii români care doresc programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere numele şi prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea / provincia de domiciliu sau de rezidenţă din Spania, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact. Toate documentele se vor prezenţa în original şi fotocopie. Pentru acte necesare, taxe şi informaţii suplimentare poate fi accesată pagină de internet a consulatului: http://ciudadreal. mae.ro, secţiunea Vize şi Servicii Consulare.

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie. Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2011. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte

EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Dan Luca (Bruxelles) Mircea Fluieraş (Málaga)

scrise în limba română. Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2011, poeziile se pot trimite la următoarea adresă:

redacţia@occidentul-românesc. com

Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Protest Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine! De ce mă ameninţă că intră România în colaps! În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut. Comuniştii, nu ştiu cum făceau, dar nu se ajungeau fără să ne ia la contract porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură. Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească. Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsito. Va fi, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunicilor noştri. Şi-acum, aud că România se duce fix în faliment! Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidară nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea. Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în cri-

România se îndreaptă spre faliment... ză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate. Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit. Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş. Voi, clasa politică, l-aţi transformat în monstru. Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călă-

rit ţara, aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă i-aţi vârât pe gât. Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid. Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte şi i-aţi fabricat o instituţie. Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot. Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat. Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României. Nu mama-mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre. Nu populaţia a prăpădit banii statului - sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani - pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani

cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştrii voştri, ai clasei politice. Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari! V-aţi construit un aparat uriaş de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu. Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică. Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România. Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să vatingeţi de părinţii noştri! Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă. Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de

FEBRUARIE 2012 conducere... Cu ce curaj? Cu ce moralitate? Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi-vă întâi pe voi! Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi. După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite. După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei. • Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor. • Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame! • Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti. • Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul? • Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale. • Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro. • Voi, aţi creat şi întreţineţi

România vrea dreptate Aţi promis o viaţă bună, Şi acum strigăm la lună... Azi nu mai găsim servici, Viaţa noastră e un kitch. Ne trataţi ca pe gândaci, Dar noi suntem fii de daci. Şi-o să fie judecat, Cel ce ţara şi-a trădat! Aşa nu se mai poate, România vrea dreptate. Ne e frig şi n-avem bani, Ne-aţi minţit atâţia ani! Vă rugăm să ne scuzaţi, Nu producem cât furaţi! V-aţi bătut joc de popor, Ţara asta nu-i vapor. Ne luptăm pentru dreptate, Ţara asta nu mai poate! Aşa nu se mai poate, România vrea dreptate. Nu vreau să muncesc afară, Vreau servici la mine-n ţară. Vreau copiii mei să crească, Într-o ţară părintească. Aţi lovit destul în noi, Am crezut destul în voi. Dar voi n-aveţi Dumnezeu, Sunteţi doar hoţi cu tupeu. Aşa nu se mai poate, România vrea dreptate.

(Versuri trimise de Raluca Lang, Constanţa şi aparţin melodiei România vrea dreptate, Formaţia Play)

evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege. • După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări. Aceasta este România, domnule Băsescu! O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă. Semnează: Un bugetar protestatar!

De interes

FEBRUARIE 2012

Posibilitatea de angajare în Spania, în urma noilor dispoziţii privind accesul pe piaţa muncii spaniolă Dacă nu aveţi drept de rezidenţă în Spania, dar doriţi să vă angajaţi cu contract de muncă pe teritoriul acestui stat trebuie să obţineţi mai întâi autorizaţia de muncă, fără a se lua în considerare situaţia de pe piaţa locală a muncii. Autorizaţia de muncă se solicită de către un angajator spaniol la Ministerul Muncii şi Imigrării (www.mtin.es) În termen de trei luni de la intrarea în Spania trebuie să solicitaţi personal înregistrarea în Registrul Central al

etăţenilor Străini (www.mir. C es). Vi se va elibera un certificat de înregistrare în care va fi menţionată autorizaţia de muncă şi perioada de valabilitate a acesteia. Dacă aveţi drept de rezidenţă în Spania, dar nu deţineţi autorizaţie de muncă, şi doriţi să desfăşuraţi activitate lucrativă pe teritoriul acestui stat în baza unui contract de muncă, mai întâi trebuie să obţineţi autorizaţia de muncă, fără a se ţine seama de situaţia forţei de muncă la nivel naţional.

Şi în acest caz, angajatorul spaniol solicită autorizaţia la Ministerul Muncii şi Imigrării (www.mtin.es) În termen de trei luni de la data notificării autorizaţiei de muncă trebuie să solicitaţi personal modificarea înregistrării în Registrul Central al Cetăţenilor Străini (www.mir. es). Vi se va elibera un certificat de înregistrare în care va fi menţionată autorizaţia de muncă şi perioada de valabilitate a acesteia.

În cazul apariţiei unui conflict de muncă În cazul apariţiei unor conflicte de muncă vă puteţi următoarelor instituţii: În Spania: Inspección de Trabajo y Seguridad Social (Inspecţia Muncii şi Securităţii Sociale din Spania), la sediul central sau la direcţiile teritoriale şi provinciale: Sediul Central: Calle Agustin de Bethancourt, 4, 28003 - Madrid; tel: 0034 91 363 00 00; fax: 0034 91 363 0678; e-mail: webitss@ mtin.es; site web: www.mtin. es Ministerio del Interior Dirección de la Policía y de la Guardia Civil (Ministerul de Interne - Direcţia Generală

de Poliţie): Adresa: Avda Pio XII 50-E 28016, Madrid; tel.: 0034 91 302-41-91; site web: www.mir.es, www.policia.es Filiala sindicatului la care sunteţi afiliat, ai căror jurişti şi avocaţi vă pot consilia şi vă pot apăra interesele: Unión General de los Trabajadores UGT: www. ugt.es; Comisiones Obreras CCOO: www.madridsindical. es. Veţi avea dreptul la consiliere şi la apărarea intereselor de către juriştii şi avocaţii sindicatului respectiv, în cazuri precum concedierea abuzivă, dacă sunteţi obligat să lucraţi peste programul normal, etc. şi, de asemenea, veţi putea

beneficia de sprijin la semnarea unui contract de muncă Tribunalului naţional: www.poderjudicial.es Biroul ataşatului pe probleme de muncă si sociale din cadrul Ambasadei României în Spania - Mihaela NICA: Adresa: Avda Alfonso XIII nr. 157, 28016 Madrid; tel 0034 913 507 356; e-mail: mihaela. nica@e mbajadaderumania. es. În România: Direcţia Medierea Muncii, din cadrul ANOFM: tel: 004 021 303 98 32; fax: 004 021 311 07 38; e-mail: dmm@ anofm.ro; site web: www. muncainstrainatate.anofm.ro.

Încadrarea profesională şi contractul de muncă Vârsta minimă de la care se poate lucra în Spania este de 16 ani, deşi este nevoie de permisiunea părinţilor sau a tutorilor până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cazului în care persoana este emancipată din punct de vedere legal. Raportul de muncă angajatangajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii şi contractele colective de muncă. Contractele se încheie pe durată nedeterminată sau determinată, cu normă întreagă (media va fi de maximum 40 de ore pe săptămână) sau timp parţial de lucru. Pot fi încheiate în formă scrisă sau verbală (exemplu, în ultimul caz, fiind, de obicei, angajaţii în gospodării). Contractul de muncă se semnează la începutul relaţiei de muncă şi trebuie să conţină obligatoriu termenii şi condiţiile acestuia, iar o copie a acestuia i se înmânează angajatului român. Contractele pe durată determinată pot fi: Contractul pentru îndeplinirea unei sarcini specifice sau pentru prestarea de servicii a cărui execuţie, deşi limitată în timp, are o durată incertă de la bun început. În cazul în care depăşeşte un an, este necesar un preaviz de 15 zile înainte de sfârşitul sarcinii sau a serviciului pentru a rezilia contractul. În cazul în care angajatorul oferă acest preaviz, aveţi dreptul la despăgubiri; Contractul pentru producerea de contingent - scopul acestui contract este de a satisface cerinţele circumstanţiale asociate cu piaţa forţei de muncă, este o rezervă a cererii de locuri de muncă. Acest contract

nu poate dura mai mult de 6 luni într-o perioadă de 12 luni; Contractul de înlocuire temporară - când este necesară înlocuirea unui lucrător care-şi menţine dreptul de a rămâne pe postul respectiv. Trebuie specificat motivul înlocuirii; Contract în scopul instruirii/ formării profesionale - pot fi elaborate în cazul lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 21 de ani care nu dispun de calificările necesare pentru a încheia un contract privind experienţa în muncă. Unele persoane pot fi angajate în conformitate cu prevederile unui acord de instruire/formare, chiar dacă au depăşit limita de vârstă. Acest contract trebuie să dureze cel puţin şase luni, dar nu poate depăşi doi ani; Contract privind experienţa în muncă - următoarele cerinţe trebuie să fie îndeplinite pentru a încheia un asemenea contract: a) lucrătorul trebuie să deţină una dintre următoarele calificări: calificare obţinută în urma instruirii universitare sau formării profesionale, sau echivalentul acestora; b) să nu fi trecut mai mult de 4 ani de la încheierea studiilor respective sau de la validarea lor în Spania (în cazul în care calificarea

a fost obţinută în străinătate), sau 6 ani, în cazul lucrătorilor cu handicap. Acest contract trebuie să dureze cel puţin şase luni, dar nu poate depăşi doi ani. Munca la domiciliu - casnică şi contractul cu timp parţial de lucru - durata acestui contract poate fi nedeterminată sau fixă. În ambele cazuri, este recomandabil să fie încheiat în scris, cu specificarea locului unde serviciile sunt prestate şi a duratei zilei de lucru. Convenţia colectivă de muncă reprezintă documentul elaborat în urma acordului dintre angajatori şi salariaţi, prin intermediul reprezentanţilor acestora (organizaţii patronale şi sindicate), prin care se stabilesc: salariile lucrătorilor în funcţie de categoria profesională din cadrul sectoarelor de activitate, drepturile şi obligaţiile pe care aceştia le au în relaţia lor cu angajatorul, programul de lucru, normele de protecţie a muncii, etc. În Spania există diferite convenţii colective de muncă în funcţie de zonele geografice şi de activităţi. Din acest motiv, nu întotdeauna condiţiile de muncă ale lucrătorilor din provincii diferite sunt aceleaşi.

Comunitate

FEBRUARIE 2012

Ambasadorul român prezent la inaugurarea seminarului

Modernitatea clasicilor literaturii române Ambasadorul României în Spania Ion Vîlcu a participat, la 23 ianuarie 2012, la deschiderea lucrărilor seminarului Modernitatea clasicilor literaturii române, organizat de către Institutul Cultural Român, la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Complutense din Madrid (UCM). Seminarul, ce se desfăşoară în perioada 23-25 ianuarie a.c. este dedicat autorilor români Mihai Eminescu şi Ion Luca

aragiale şi este parte inteC grantă a acţiunilor organizate de misiunile diplomatice româneşti din Spania pentru celebrarea Zilei Culturii Române. În cadrul discursurilor, a fost subliniată oportunitatea promovării culturii româneşti în spaţiul hispanic, cu accent pe exponenţii de geniu ai literaturii române din perioada secolului XIX şi XX, icoane emblematice ale unui proces de sincronizare cu etapa de

dezvoltare în care se găsea Occidentul european. La sesiunea de inaugurare a seminarului au mai participat cu analize şi discursuri, profesorul român Eugenia Popeangă (UCM), criticul şi traducătorul spaniol Mariano Martin Rodriguez, precum şi Diego Munoz şi Jose Maria Pallas de la Universitatea Complutense din Madrid. La finalul prezentărilor teoretice, cei prezenţi au fost delectaţi cu punerea în scenă de că-

tre grupul de teatru S antiago Rusiñol del Cercle Catala din Madrid a Momentelor lui Ion Luca Caragiale - Căldură mare şi Cadoul - precum şi a unui fragment din opera lui Eugen Ionescu, Cântăreaţa cheală. Ziua a doua a seminarului este dedicată operei marelui poet naţional Mihai Eminescu. Comunicat transmis de Biroul de presă al Ambasadei R omâniei din Regatul Spaniei

Aniversarea Unirii Principatelor Române

Concursul de cultură generală „Cunoaşte România”

La 21 ianuarie, Ambasada României la Madrid a aniversat 153 de ani de la Unirea Principatelor Române prin organizarea la sediul misiunii diplomatice a primei etape a concursului de cultură generală „Cunoaşte România”. Concursul de cultură generală „Cunoaşte România” se adresează copiilor români din Spania, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, şi a ajuns anul acesta

la a doua ediţie. Tradiţia Ambasadei României la Madrid face ca etapa inaugurală a concursului să fie dedicată aniversării „Micii Uniri” de la 1859, actul de naştere al statului naţional român modern. La ediţia din 2012 a concursului „Cunoaşte România” s-au înscris 135 de copii români din Spania, grupaţi în 45 de echipe. Aceştia vor concura în cinci etape care se vor des-

făşura la Madrid şi Castellon de la Plana, la finalul cărora echipele clasate pe primele două locuri vor participa la finala pe Spania ce va avea loc la Madrid, la 3 iunie 2012. În cadrul primei etape a concursului au concurat 30 de copii, împărţiţi în zece echipe. Echipele au reprezentat şcoli şi asociaţii de români din comunităţile autonome Madrid şi Castilia – La Mancha. Concursul s-a încheiat cu victoria echipei „Îndrăzneţii” din localitatea Quintanar de la Orden, provincia Toledo, comunitatea autonomă Castilia – La Mancha. De asemenea, la finala din 3 iunie 2012 va participa şi echipa „Ardelenii” din Arganda del Rey, care s-a clasat pe locul II. Toţi copiii au primit premii constând în cărţi, materiale

educative şi materiale promoţionale despre România. La finalul concursului toţi participanţii au vizitat, cu sprijinul Fundaţiei Real Madrid, stadionul Santiago Bernabeu din capitala spaniolă. Concursul de cultură generală „Cunoaşte România” îşi propune să reprezinte ocazia prin care copiii români, mulţi dintre aceştia născuţi în Spania, să fie încurajaţi să îşi valorifice cunoştinţele despre originile lor, întrun spirit ludic, în scopul consolidării identităţii româneşti. La buna desfăşurare a concursului au colaborat Institutul Limbii Române din Bucureşti, Institutul Cultural Român de la Madrid, Fundaţia Real Madrid, Biroul de Turism al României la Madrid, compania WSC Europe şi compania de transport Nelu Bârsan.

Clasamentul primei etape a concursului „Cunoaşte România” 2012 ********************************* 1. ÎNDRĂZNEŢII Qintanar de la Orden (3100 puncte) 2. ARDELENII Arganda del Rey (2900 puncte) 3. SPORTIVII Arganda del Rey (2800 puncte) 4. FLORI DE COLŢ Mejorada del Campo (2500 puncte) 5. PRIETENIA Corral de Almaguer (2500 puncte) 6. PIRAŢII INTELIGENŢI Mejorada del Campo (2400 puncte) 7. DACII Brunete (2300 puncte) 8. ROMÂNCUŢELE Rivas Vaciamadrid (2300 puncte) 9. GHIOCEII Mora (2200 puncte) 10. VULTURII Rivas Vaciamadrid (2000 puncte)

Pagina mea

Ana-Maria Marinescu Madrid

Cu puţin timp în urmă, întruna din călătoriile mele în România, am cunoscut un spaniol imigrat, datorită muncii sale, la noi în ţară. Emigrantul din mine a făcut ca, la primul impuls, să mă bucur, zicându-mi în sinea mea: „¡Te vas a enterar!”, „Vei vedea şi tu cum e să pleci din ţara ta şi să trăieşti în altă parte!”, dorind, parcă, să-i fie cât mai rău, pentru a răzbuna suferinţa tuturor românilor aflaţi în pribegie. Deşi situaţia nu suferă grad de comparaţie cu cea a unui român emigrat în Spania – persoana în cauză e inginer de drumuri, canale şi porturi, şi lucrează la o importantă companie care investeşte în România -, totuşi, într-o oarecare măsură, procesul migratoriu e similar până la un punct, dacă ne gândim la „abandonul” familiei, la adaptare, la necesitatea de a învăţa limba şi la alte aspecte ale primei faze de integrare. Am profitat de ocazie pentru a vedea care este părerea sa despre ţara noastră şi despre români, în studiul meu de cercetare „România cu accent latin”. Deşi rezident de puţin timp pe plaiurile mioritice, omul a avut timp să-şi formeze o părere şi mi-a spus câteva lucruri, destul de dure-

ine. Însăşi persoana despre care vorbesc, pe lângă engleză, înţelege şi deja vorbeşte limba română, după doar opt luni de rezidenţă în România. Iar la cursul de limba română de la Centrul Hispano-Român din Coslada am cunoscut spanioli care vorbesc două, trei şi chiar patru limbi străine) etc. Departe de mine gândul de a mă autoproclama defensorul spaniolilor, însă mi-e ruşine de felul superficial în care vedem paiul din ochiul altuia, dar ignorăm bârna din propriul organ al vederii. Am reuşit totuşi, în timpul dialogului purtat înainte de refuzul unui interviu, să-i smulg câteva declaraţii acestei persoane spaniole – L.D.F., al cărei nume nu îl voi face public, pentru că ar fi împotriva voinţei sale, dar despre care pot spune că este un intelectual, un om cu experienţă în domeniul în care profesează şi care, din punctul meu de vedere, este avizat să-şi spună părerea despre românii cu care, de mai bine de opt luni, are contacte pe plan profesional. Mai ales când acest lucru se întâmplă la noi acasă. Şi nu identitatea persoanei este lucrul important din ecuaţie, ci imaginea pe care i-am creat-o noi, românii, despre români. Asemănători, şi totuşi atât de diferiţi Graţie unor personalităţi de renume mondial, reputaţia ţării noastre este una de nota zece, însă doar pentru cei care nu o cunosc decât prin prisma acestora. „Înainte de a mă muta în Bucureşti datorită serviciului”, mi-a mărturisit L.D.F., „imaginea pe care o aveam despre România era aceea a unei ţări disciplinate, cu o educaţie strictă, în stilul şcolii ruseşti. Asta pentru că aveam în minte imaginea Nadiei

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII FEBRUARIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Bun venit în România! roase pentru mine. Dar, ce să fac?!, ştiu prea bine că adevărul doare, mai ales atunci când este spus de un străin. Recunosc, m-am obişnuit cu remarcile pozitive la adresa României, făcute de obicei de străini aflaţi în vizită, comentarii de tipul: româncele sunt femei frumoase, peisajul e minunat, gastronomia lăudabilă etc. Aşa cum am mai spus, chiar mă identific cu această ţară pe care încă o consider patria mea. De aceea, tresar de bucurie când cineva o vorbeşte de bine şi sufăr atunci când aud critici caustice la adresa ei, pe care atât de mult mi-ar plăcea să le combat. Când însă argumentele ajung inexistente, când realitatea cruntă devine ucigător de autentică şi orbitor de evidentă, nu mai găsesc armele necesare pentru a lupta, pentru a spăla imaginea pătată a naţiunii mele. Cu o floare nu se face primăvara, iar eu mă simt mică şi neputincioasă în faţa acestui fenomen ce ia amploare pe zi ce trece, şi anume realitatea zdrobitoare din România. Românul are spirit critic Spaniolul cu pricina mi s-a părut un subiect interesant pentru un interviu pe tema mea, însă persoana în cauză m-a refuzat elegant, invocând faptul că nu i se pare normal să-i critice pe cei în a căror ţară locuieşte. Am rămas plăcut surprinsă de acest respect arătat conaţionalilor şi mie, până la urmă, şi m-am gândit imediat la uşurinţa cu care noi, românii, îi catalogăm pe spanioli, odată ajunşi în Spania. Mai bine zis îi criticăm la unison, cum că îşi fac siesta, că nu ştiu limbi străine (mit care, pentru mine, începe să se destrame pentru că tot cunosc, în ultimul timp, spanioli vorbitori de limbi stră-

FEBRUARIE 2012

DATA 04/02/2012 10, 17, 24/02/2012 12/02/2012 13/02/2012 14/02/2012 15/02/2012 16/02/2012 16-28/ 02/2012 19/02/2012 21/02/2012 22/02/2012 23/02/2012 24/02/2012 26/02/2012 27/02/2012 28/02/2012 Până la 27/02/2012 De luni până vineri

ORA

ACTIVITATEA

17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Recursos para tu integración” 18:00

“Mărţişor pentru mama”: Atelier de confecţionat mărţişoare, pentru copii.

17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Marco Constitucional” 18:30 Sf. Valentín: Atelier de lucru manual pentru copii. A 4ª ed. a Concursului de scrisori de dragoste, de Sf. Valentin şi Dragobete 17:00 (Prezentarea condiţiilor de participare) Proiect de sensibilizare prin intermediul valorilor interculturale. (partea I). 18:00 (Pentru copii de la ciclul primar). 18:00 – 20:00 Conferinţă pe teme juridice: “Noul regulament pentru menajere.” A se consulta programul Expoziţie itinerantă de fotografii: Proiectul “Citizens for United Europe” Centrului 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo” 18:00 – 19:30 Focus grup: “Vivencias en España”. 18:00 Carnaval 2012: Bal mascat pentru copii. 10:00 “Să cunoaştem Madridul!”: Vizită la Muzeul Oraşului (Museo de la Ciudad) A 4ª ed. a Concursului de scrisori de dragoste, de Sf. Valentin şi Dragobete 18:00 (Festivitatea de premiere). 17:00 – 20:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería” “CEPI colaborează!”: Atelier de lucru manual pentru copii, desfăşurat la 18:00 Biblioteca Publică “Rafael Alberti” din San Fernando de Henares. (În cadrul programului “Biblioteca deschisă”.) Sărbătorim Ziua Andaluziei: Festivitatea de deschidere a cursului de 13:00 sevillanas. A se consulta Înscrieri la cursul de sevillanas. programul Centrului 18:00 - 19:00 Repetiţii ale grupului de copii pentru serbarea de Ziua Mamei.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm! Comăneci obţinând nota 10 la toate competiţiile de gimnastică. Nu-mi imaginam că sunteţi atât de latini şi că, până la urmă, ne asemănăm atât de mult”. Dacă şcoala românească sau gimnastica nu mai sunt ce erau odată, cel puţin ne consolăm cu ideea că rezultatele sportivilor noştri de odinioară vor rămâne în istorie pentru totdeauna. Sper doar să nu fie eclipsate de fel şi fel de „isprăvi” de seamă ale unor conaţionali anonimi. De exemplu, taximetriştii care îşi aşteaptă clienţii la aeroporturile din România, atât de „dornici de a negocia preţul curselor” - şi asta mi-au spus-o mai mulţi spanioli, nu doar L.D.F., care a semnalat acest fapt, adăugând: „Aceştia nu dau deloc o imagine bună ţării, mai ales dacă ţinem cont şi de mizeria de pe străzi”. „O să vezi însă că, dacă politicienii îşi vor face treaba aşa cum trebuie, infrastructura se va dezvolta şi ţara va prospera”, m-a încurajat L.D.F. Desigur, omul priveşte lucrurile din perspectiva inginerului de

drumuri, vede un potenţial de exploatat în acest sector, însă nu ştie că acea condiţie sine qua non de care amintea – ca politicienii să îşi facă treaba – e ceva de domeniul science fiction în România. România, land of... Birocraţia, corupţia, machismul sunt doar câteva din elementele societăţii române, semnalate de L.D.F. Puteam să-l contrazic? Ştim cu toţii că ele există, nu numai la noi, ci şi în alte ţări, dar acasă ne ustură mai tare pentru că ne-am dori o societate, dacă nu perfectă, măcar puţin mai bună. Sunt curioasă care va fi drumul inginerului din povestea mea şi, odată trecut de finish, cu ce va înlocui el punctele de suspensie din sintagma „Romania, land of...” („România, tărâmul...”). Se va adapta societăţii, se va integra în mafia din România pentru a intra în competiţia rechinilor şi pentru a obţine proiecte care să-i aducă profituri considerabile? Sau se va da bătut în faţa sistemului, abdicând şi întorcându-se în Spania sau îndreptându-se

spre alte ţări? Nu ştiu de ce, dar, după cât părea de hotărât să facă „treabă” în România, bănuiesc că prima supoziţie este cea mai plauzibilă. Şi atunci, cum ar trebui să mă simt? Bucuroasă că românii sunt fermi pe poziţie şi nu se lasă în faţa străinilor, punând beţe în roate majorităţii investitorilor străini? Că aceştia, se presupune, vor să investească, nu doar pentru a scoate profit, ci şi pentru a ridica ţara noastră? Bravo lor, vor avea de câştigat şi vor striga cu mândrie „Veni, vidi, vici”, iar noi vom rămâne uitându-ne cu jind în urma lor, gândindu-ne că s-au îmbogăţit pe seama noastră, în timp ce noi încercam, fără succes, din păcate, să facem acelaşi lucru la ei acasă...

Comunitate

FEBRUARIE 2012

Seară culturală Mihai Eminescu Duminică, 15 ianuarie, s-au împlinit 162 de ierni de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu. Constantin Noica îl numea, atât de expresiv, „omul deplin al culturii româneşti”. Momentul e cu atât mai potrivit cu cât data naşterii poetului a devenit, printr-o lege adoptată de Parlamentul României în anul 2010, Ziua Culturii Naţionale, prilej de celebrare a patrimoniului valorilor româneşti la care geniul eminescian are o contribuţie semnificativă. Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale. El căuta mereu ,,cuvântul ce exprimă adevărul”. Pentru ca opera lui să rămână vie în sufletele noastre nu trebuie decât să lăsăm ca versurile să-i fie citite, cântate sau ascultate.

Sâmbătă, 14 ianuarie 2012 Asociaţia socioculturală Dor Român din Arganda del Rey a celebrat naşterea marelui poet în Conservatorul Montserrat Caballé cu un program artistico-cultural. Preşedintele asociaţiei, Vasile Moldovan a arătat importanţa acestui eveniment pentru români. S-au recitat cele mai cu-

noscute poezii scrise de Mihai Eminescu, copiii de la cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească în compania profesoarelor Marton Mihaela şi Iancu Octavia au adus un omagiu poetului printr-o poveste şi un fragment din Scrisoarea a III-a. Corul asociaţiei a interpretat Sara pe deal, Pe lângă plopii fără soţ şi Mai am un singur dor. Încercând să urmăm sfatul poetului din poezia Criticilor mei, de a nu scrie versuri „ce din coadă au să sune”, s-au prezentat câteva lucrări scrise de Vlaşin Mihaela, George Mândru, Dragoş Popa şi Gicuţa Dobre, membrii ai cercului literar. La finalul evenimentului toţi participanţii au cântat împreună celebra compoziţie a regretaţilor Ion Aldea şi Doina Teodorovici, „Eminescu”. A consemnat Dragoş C. Popa

Mihai Eminescu prezent spiritual în Tarancón Dacă cineva mi-ar fi spus cu ceva timp în urmă că mă voi întâlni cu poeziile lui Eminescu într-un mic orăşel de provincie din Spania, i-aş fi spus că e un visător. Dar acest vis s-a transformat în realitate pe 16 ianuarie 2012, la sediul Asociaţiei Hispano Române din Provincia Cuenca, unde români şi spanioli, ucrainieni şi moldoveni, l-au omagiat pe marele nostru poet. A fost numit simplu: Eminescu, dar sufletele celor prezenţi au ştiut să citească dincolo de această simplitate, să perceapă că Eminescu e un poet a cărui operă păşeşte şi astăzi pe multe meridiane ale culturii, ultimul romantic în literatura universală, de aceeaşi talie ca şi Lord Byron sau Novalis. În deschiderea evenimentului, ajuns deja la ediţia a treia, preşedinta asociaţiei, Violeta Vartic, a prezentat participanţii, autorităţi locale, prieteni şi membrii ai asociaţiei rezidenţi în Tarancón şi împrejurimi, printre care: Juan Alfaro, viceprimar al oraşului Tarancón, Perpetuo Jimenez, preot paroh din Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo şi El Acebron, Jose Antonio Magro Bonilla, fost consilier pentru cultură în Tarancón, Charo Domenech, coordonatoare a clubului de lectură, Ana şi Natalia Mihailicenko şi Oleksandr Stolyarchuc din Ucrania, Alexandru Sechei, Bianca Nădrag, Rodica Hoalbă, Lena Scridon, Adrian Mureşan, Chisbag Paraschiva şi Monica Pană. Întâlnirea s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea mass-media locale şi provin-

ciale, fiind prezenţi: CNC Cuenca, Tele Tarancón, şi ziarul El Dia de Cuenca. Pentru început s-a proiectat un film realizat de Anca Lovaszi, o scurtă incursiune în viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Prezentarea a fost efectuată în limba spaniolă, dar a fost însoţită de muzica şi versurile regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Deşi nu cred că există român adult a cărei inimă să nu tresalte la auzul numelui lui Eminescu, nici majoritatea spaniolilor prezenţi nu sunt la prima lor întâlnire cu marele poet. Cu multă plăcere am descoperit un înalt nivel de cunoaştere al marilor creaţii eminesciene. Pe de altă parte, experienţa a fost una pozitivă şi pentru cei mai mici membrii ai comunităţii româneşti

care, din păcate, departe de ţară, au auzit de Eminescu pentru prima oară, de pe la părinţi. Au urmat o serie de poezii, recitate atât în limba română cât şi traduse în limba spaniolă de Rafael Alberti, printre care: Luceafărul, O, rămâi, Dintre sute de catarge, De-aş avea, iar inimile tuturor au tresărit când, pe acorduri de chitară, Anca Lovaszi, a interpretat Mai am un singur dor, Şi dacă... Seara culturală s-a încheiat cu o scurtă dezbatere privind creaţia eminesciană şi viaţa sa, în care s-a pus accent pe faptul că Eminescu este o valoare perenă a culturii, atât române cât şi universale, creaţiile sale fiind traduse în mai mult de 60 de limbi. A consemnat Anca Mariana Lovaszi

Ziua Internaţională a Imigraţiei şi Eminescu sărbătorite la Santa Pola

Sâmbătă, 14 ianuarie 2012, s-a sărbătorit în Santa Pola, Spania, Ziua Internaţională a Imigraţiei. Sărbătoarea a început cu o conferinţă, în care s-a vorbit despre imigraţie şi imigranţi, după care am participat la Sfânta Liturghie în Biserica „La Asuncíon de Nuestra Señora”.

La acest minunat eveniment au luat parte persoane de mai multe naţionalităţi, iar la Sfânta Liturghie au concelebrat, împreună cu episcopul de Orihuela-Alicante, Rafael Palermo, atât preoţi de naţionalitate spaniolă, franceză, germană şi engleză (de rit latin), cât şi preoţi de naţionalitate ucraineană şi română (de rit bizantin). În cadrul Liturghiei au fost rostite rugăciuni în limbile tuturor celor prezenţi. Bucuria este mare atunci când rugăciunea poate aduna atâtea persoane de naţionalităţi diferite, care, de fapt, au aceeaşi credinţă şi se închină la ace-

laşi Dumnezeu. Toţi participanţii au plecat la casele lor cu sufletele pline de harul pe care Domnul l-a revărsat asupra lor şi cu gândul la predica episcopului Rafael, care a fost de o profunzime extraordinară şi a intrat în inimile tuturor celor prezenţi. Ziua Internaţională a Imigraţiei se sărbătoreşte pe 15 ianuarie, zi care coincide cu naşterea marelui poet român, Mihai Eminescu, şi cu Ziua Naţională a Culturii Române, astfel că noi, românii din afara ţării, am sărbătorit în această zi mai multe evenimente. A consemnat Preot, Radu Bokor

Comunitate Campania umanitară

„Strigăt de disperare” Luni, 16 ianuarie 2012, la sediul din Tarancón al Asociaţiei Hispano Române din provincia Cuenca, s-a desfăşurat o conferinţă de presă în care a fost prezentată o balanţă a campaniei umanitare „Strigăt de disparare” iniţiată de către asociaţie în colaborare cu Occidentul Românesc, cu scopul de a strânge fondurile necesare achiziţionării unui scaun medical special necesar lui Alin Rus, de 15 ani, care suferă de o boală teribilă: tetrapareză spastică. La întâlnire au fost prezenţi: Juan Alfaro, viceprimar al oraşului Tarancón, Perpetuo Navarro, preotul paroh de la Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo şi El Acebrón, Violeta Vartic preşedinta asociaţiei, Monica Pană mama lui Alin Rus, şi nu în ultimul rând, membrii voluntari ai echipei coordonatoare a acestei campanii: Lena Scridon, Adrian Mureşan, Iulia Mureşan, Rodica Hoalbă, Chisbag Paraschiva şi Anca Lovaszi. Din partea mediilor de comunicare au fost par-

ticipat: CNC Cuenca, Tele Tarancón şi ziarul El Dia de Cuenca. A fost prezentat din nou, pe scurt, cazul lui Alin de către preotul Perpetuo Jimenez, cel care cunoaşte de mulţi ani suferinţa acestei familii, ajutându-i ori de câte ori a fost nevoie. Preotul Perpetuo Jimenez a reuşit să strângă o frumoasă sumă de bani pe care a donat-o în scopul achiziţionării scaunului special. Au luat cuvântul membrii echipei coordonatoare ai campaniei, care au precizat că au fost donaţi până în momentul întâlnirii suma de 2.787 euro din cei 5.425 euro necesari, motiv pentru care campania v-a continua până la atingerea obiectivului, respectiv, achiziţionarea scaunului medical. În acest sens, noi puşculiţe vor fi prezente în magazine şi localuri, se vor trimite apeluri în reţelele de socializare şi se vor organiza diverse ateliere pentru realizarea unor obiecte destinate vânzării. Echipa coordonatoare a campaniei umanitare a mulţumit

tuturor celor care au participat la campanie, printre aceştia numărându-se cu donaţii substanţiale: preotul Perpetuo Jimenez, Caritas San Esteban de Cuenca, Roxana Focşa. S-a specificat că au fost efectuate donaţii şi din partea Asociaţiei Hispano Române din Provincia Cuenca, sumele fiind obţinute prin organizarea unei tombole, vânzarea loteriei de Crăciun şi donaţii particulare în puşculiţe sau efectuate la sediul Asociaţiei. Monica Pană, mama lui Alin Rus, a transmis mulţumiri tuturor celor care i-au sărit în ajutor şi speră ca oamenii de bine, vor continua să doneze mici sume pentru a se realiza suma necesară pentru achiziţionarea scaunului pentru Alin. Violeta Vartic, preşedinta asociaţiei, a ţinut să precizeze faptul că, teoretic, a fost obţinută o subvenţie, dar care nici până în momentul de faţă nu a fost realizată, subvenţie care nu acoperă decât o parte a costului. Acesta a fost şi motivul pentru care s-a iniţiat campania umanitară. În finalul conferinţei, Juan Alfaro, viceprimarul oraşului Tarancón, a promis că va face tot ceea ce-i stă în putinţă pentru ca această subvenţie să fie realizabilă, într-un timp cât mai scurt, iar Alin Rus să poată beneficia de mult aşteptatul scaun medical special pentru boala de care suferă. A consemnat, Anca Lovaszi.

Parohia “Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din Fuenlabrada

Biserica reprezintă o instituţie cu puternic impact social, reuşind să grupeze în jurul său, nu numai din raţiuni religioase membrii comunităţilor româneşti din Spania, devenind, astfel, o oglindă a dinamicii imigraţiei compatrioţilor noştri şi a problemelor acestora. Actualmente sunt constituite în Spania peste 60 de parohii ortodoxe, care reprezină pentru mulţi dintre cei care sosesc în Spania prima oprire şi un punct central de întâlnire şi de coagulare a comunităţii locale. Astfel că, prin grija părintelui paroh Vasile Alexa şi prin arhiereasca binecuvân-

tare a Preasfinţitului Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, s-a constituit la sfârşitul anului 2011 şi în Fuenlabrada, Parohia „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina”, lăcaş situat în Calle de Pozuelo, nr.25, unde concetăţenii noştri stabiliţi în acest municipiu şi împrejurimi sunt aşteptaţi pentru rugăciune în fiecare duminică de la orele 10:00. De asemenea, în fiecare sâmbătă, între orele 16:00 - 18:00, în cadrul lcolii parohiale se ţin cursuri de religie ortodoxă, istorie şi cultură românească pentru copiii şi tinerii parohiei „Sfânta Mare Muceniţă

Ecaterina” din Fuenlabrada. Date de contact: Preot, Vasile Alexa Mobil: 0034 - 642 667 198 Fix : 0034 - 910 091 979 E-mail: prvasilealexa@yahoo.com parohiafuenlabrada@yahoo.com.

FEBRUARIE 2012

Mihai Eminescu evocat în ţara lui Cervantes Au demonstrat-o de nenumărate ori: românii din Spania îşi amintesc cu drag de momentele importante din istoria neamului şi de personalităţile care nu au trecut neobservate prin această istorie. Şi mai mult decât atât, ţin să arate public de fiecare dată acest lucru, organizând, acolo unde se găsesc, manifestări comemorative. Ultimul astfel de moment a fost menit să evoce personalitatea poetului naţional Mihai Eminescu, ale cărui viaţă şi operă au fost evocate în mai multe oraşe din Spania, duminică, 15 ianuarie, când s-au împlinit 162 de ani de la naşterea sa. Ca de fiecare dată la astfel de activităţi, parohiile au avut şi acum un rol semnificativ, în biserică fiind concretizate toate gândurile, dorinţele şi iniţiativele românilor ortodocşi. Manifestări organizate la Madrid

Aşa a fost şi în capitală, unde credincioşii Parohiei „Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin” din Villaverde, Madrid, leau amintit celor care au participat duminică la Sfânta Liturghie, câteva dintre cele mai cunoscute versuri ale marelui poet, unele puse pe note muzicale. Cu sprijinul şi implicarea preotului paroh Constantin Şerban, ei au rămas după slujbă pentru a fi martorii acestui moment cultural. Au fost recitate poezii precum Luceafărul sau Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie! şi au fost interpretate de un grup de doamne cântece precum Pe lângă plopii fără soţ, Mai am un singur dor, sau Odă pentru Eminescu de Grigore Vieru. De asemenea, părintele Constantin a recitat creaţia Rugăciune, aducând şi câteva explicaţii pe marginea acesteia. La final, a mulţumit tuturor celor care au creat prilejul de a-şi aminti de poetul naţional al românilor şi de frumoasele sale poezii, dar şi celor care au participat la aceste momente. Eminescu celebrat la Leon Şi credincioşii ortodocşi români din Leon au organizat duminică, 15 ianuarie, un moment cultural dedicat poetu-

lui naţional Mihai Eminescu. Manifestarea a avut loc, de asemenea, în biserică, după Sfânta Liturghie, la care au participat zeci de români din Parohia „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş”, cărora li s-au adăugat câţiva ortodocşi ruşi stabiliţi în acest oraş din nordul Spaniei. Alături de preotul paroh ieromonahul Porfirie, un grup de tineri a pregătit fragmente din viaţa poetului, naşterea, locurile natale, etapele studiilor în ţară şi străinătate, creaţia, suferinţa şi moartea sa. După o scurtă descriere, fiecare a recitat din creaţia eminesciană, părintele fiind cel care a deschis ciclul recitărilor cu Patria vieţii e numai prezentul, urmat fiind de copii şi părinţi care au prezentat poezii precum Glosă, Luceafărul, despre care unul dintre tineri a citit şi un text explicativ. Au fost momente emoţionante şi pentru cei mici, dar mai ales pentru părinţii lor, care s-au bucurat să-şi aducă aminte de tinereţea marcată de poezia acestui mare geniu al neamului nostru. Ieromonahul Porfirie a arătat, în acest context, datoria noastră, a fiecăruia, de a transmite mai departe copiilor noştri această bucurie, de a le da şansa de a se împărtăşi la rândul lor de cuvântul românesc venit din partea unui geniu. Celebrarea poetului nepereche la Valdemoro „Luceafărului poeziei româneşti” nu a fost uitat nici de cre-

Eminescu. Spectacolul a fost propus pe două categorii de vîrstă: copii şi adulţi, introducerea în atmosfera specifică fiind făcută de poezia Eminescu n-a existat a lui Marin Sorescu, interpretată de tânăra Andreea Bobocea, prezentatoarea acestui montaj. Copiii au recitat apoi, pe soleea din faţa Sfântului Altar, poezii din creaţia eminesciană: Ce te legeni, Somnoroase păsărele, Dorinţa, Lacul, Revedere, Şi dacă, La mijloc de codru des etc. În partea a doua a manifestării, a fost rândul credincioşilor adulţi să-i încânte pe cei prezenţi cu neuitatele melodii pe versurile poetului nepereche: O, rămâi, Codrule, Măria Ta, Pe lîngă plopii fără soţ. Fundalul instrumental a fost asigurat pe ritm de chitară de către domnul Adrian Mironescu, prezenţă nelipsită la acest gen de exprimare artistică. Epilogul evenimentului eminescian din parohia Valdemoro l-a constituit dialogul dintre sultanul Baiazid şi Mircea cel Bătrîn din Scrisoarea a III-a, avându-i ca protagonişti pe domnul Vasile Bobocea şi părintele Dorin Sas care a asigurat regia întregului spectacol. Apreciind că activitatea a avut un real succes în rândul enoriaşilor, părintele Dorin Sas a precizat că vor fi şi altele de acest fel: „Mulţi dintre ascultători, plăcut impresionaţi de aducerea aminte a versului lui Mihai Eminescu, rosteau şoptit, alături de ar-

dincioşii Parohiei Ortodoxe Române „Sfinţii Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea” din Valdemoro, care au pregătit, tot duminică după Sfânta Liturghie, un moment literar-artistic în memoria lui

tişti, strofe din memorabila creaţiei a geniului literaturii româneşti din toate timpurile. Următoarea manifestare este preconizată a fi organizată la începutul lunii martie a.c. fiind dedicată Zilei Mamei”.

Opinii

FEBRUARIE 2012

Puterea gândului în modelarea realităţii Ce este gândul? Cum poate fi înţeles el, ca proces de manifestare a lumii interioare, a facerii şi prefacerii conştiinţei în contactul dur cu realitatea? Bineânţeles, că nu reprezintă un lucru simplu să sondezi adâncimea acestui fundament al ideilor din care izvorăsc toate noţiunile şi se zămislesc toate conceptele. Într-un fel, mintea noastră urmează un traseu ascendent al manifestării gândirii până la o anumită vârstă, după care, conform unei reguli implacabile a naturii, au loc procesele de regresie, estompare şi ştergere. Din acest punct de vedere, perioada cea mai prolifică a gândirii se regăseşte în perioada în care se desfăşoară procesul educaţional de acasă şi în diferitele unităţi de învăţământ. Cu toate acestea, gândirea nu reprezintă doar o reflectare pasivă a realităţii, ci deopotrivă se manifestă ca un factor modelator al acesteia prin intermediul uneia dintre cele mai formidabile puteri ce sălăşluieşte în om: imaginaţia. Ce ar fi lumea noastră, dacă nu am putea să visăm, să ne imaginăm lucruri existente sau nu, dacă nu am putea să avem acest salt în necunoscutul posibil sau chiar probabil? Blamată de multe ori, anatemizată de-a lungul a multe secole, adulată în altele, sau ignorantă în perioadele de opresiune totalitară, imaginaţia reprezintă acea stare primordială, rebelă, din care se nasc ideile, conceptele şi visarea sub toate formele ei. Astfel, fiinţa umană se poate manifesta ca atare tocmai datorită acestei facultăţi unice pe care o posedă şi care o distinge de orice altă formă de viaţă de pe pământ. Gândirea conduce voluntar sau nu la imaginaţie, generând o ţesătură de noţiuni ce se prind unele de altele, aducând înaintea conştiinţei trecutul, prezentul şi posibilităţile din viitor. De fapt, nici nu putem gândi altfel decât prin imagini ce se succed uneori liniştit şi candid, iar alteori vulcanic, spasmodic, erupând în mod necontrolat până acolo încât conduc la zguduirea profundă a întregii fiinţe. Nicio altă fiinţă nu trăieşte în spaţiul imaginaţiei aşa cum o face omul. Având posibilitatea de a formula prin intermediul limbajului această stare de visare, conceptele gândite de o persoană ajung

să călătorească prin spaţiu şi timp generând noi şi noi idei în procesul propagării prin societate şi univers. Din gândire se nasc revoluţii, lumea este schimbată conform unor forme mai evoluate, trecutul este abandonat, iar porţiile viitorului sunt deschise pentru noi posibilităţi de extindere a individului şi societăţii, deopotrivă. De aceea, dictatorii urăsc gândirea liberă şi în dorinţa lor absurdă, încearcă să suprime această forţă căreia nimeni nu i se poate opune pe deplin. De aceea, o adevărată democraţie permite dialogul şi comunicarea ideilor, fiindcă numai prin cumularea gândirii individuale societatea poate progresa. Cineva poate avea sugestie pozitivă într-un domeniu, altcineva un plan ingenios pentru depăşirea unei situaţii de criză sau o altă persoană poate avea o viziune deosebită pentru viitor. Fiindcă indiferent cât de mult ne deranjează sau nu părerile altora, evoluţia individuală este interdepen-

dentă de cea colectivă. Nu pot să am suficiente cuvinte pentru a aprecia darul gândirii şi al imaginaţiei, al acestei fântâni din care pot să izvorască nestematele unei concepţii înalte despre lume şi univers. Cu o forţă ce este comparabilă cu cea a atomului, ideile pot preschimba realitatea înconjurătoare transformând-o în paradis, aducând fericire şi împlinire tuturor oamenilor de pe pământ. În acelaşi timp, gândirea poate fi negativă, plină de angoasă şi teamă, poluând prin atingere orice lucru cu care vine în contact. Ea poate zămisli monstruozităţi distructive, poate aduce la existenţă închisori ale spiritului şi poate ridica teroarea în mijlocul prosperităţii. Acţiunea ei este neutră moral, aşa cum sunt şi forţele naturii, putând acţiona spre zidire, dar şi spre distrugere.

Prin imaginaţie putem ridica o lume armonioasă, dar tot prin ea putem aduce la existenţă arme de distrugere, ce vor provoca suferinţă şi multă durere pe pământ. De aceea, cultivarea gândirii reprezintă una dintre cele mai nobile lucrări pe care o avem de realizat de-a lungul întregii vieţi. Printr-o exprimare aleasă, plină de simţire, gândirea se purifică pe ea însăşi, se preschimbă în forme tot mai înalte de interpretare a realităţii. Printr-o gândire ce filtrează tendinţele negative, omenirea poate progresa în cunoaştere şi ştiinţă, îndepărtând acele forme care o ţin în sclavia lucrurilor de nimic. Dar acest lucru presupune efort şi educarea permanentă a modului de a gândi, ceea ce nu este simplu atunci când te-ai obişnuit să te laşi în voia simţurilor şi când ai delegat altora cultivarea minţii prin abandonul în faţa televizorului, calculatorului sau a telefonului mobil. Similar, gândirea nu se va dezvolta când te vei mărgini să fii doar un receptor de informaţii, consumând fără a produce, privind fără a experimenta, mărginindu-te la ceea ce au spus alţii şi prea puţin încercând să exprimi ceea ce ai tu de spus. De aceea, modelarea realităţii poate deveni benefică doar atunci când forţa imaginaţiei este lăsată să se exprime liber şi în acelaşi timp direcţionat către propulsarea unor valori eterne din patrimoniul gândirii universale. Numai astfel, lumea în care trăim va deveni mai bună, iar darul de nepreţuit al conceptualizării va propulsa fiinţa umană spre viitor. În ceea ce mă priveşte, întotdeauna am dorit ca forţa gândirii să îmi propulseze viziunea asupra existenţei către nivele tot mai înalte. Chiar dacă sistemul educaţional nu mi-a oferit multe elemente fundamentale, totuşi prin efort personal am căutat să am o înţelegere tot mai amplă a lumii în care am avut şansa de a mă naşte. Depăşind stadiul noţiunilor „moarte” expuse într-o programă de învăţământ, am căutat să îmi formez propria mea părere asupra lucrurilor pe care le întâlnesc în viaţa de zi cu zi, dar şi a celor care sub o formă sau alta mi-au fost aduse la cunoştinţă. În acest sens, cred că orice persoană trebuie să pornească pe această cale miraculoasă a descoperirii de sine prin cultivarea gândirii, exprimării şi acţiunii, adică a modelării deopotrivă a realităţilor interioare şi exterioare. Nu este vorba de o cale mistică, ascunsă, ci pur şi simplu de descătuşarea puterii ce a fost pusă în noi prin condiţia de fiinţe umane trăind pe acest pământ. *** Octavian Lupu - Bucureşti

Sprijin pentru presa Diasporei

Dan Luca - Bruxelles Media poate juca diverse roluri pentru Diaspora românească: de informare asupra realităţilor din ţara gazdă (în sensul prezentării chestiunilor de interes practic), de ‘‘interfaţă’’ cu ţara-gazdă, dar şi platforma de socializare şi relaţionare între membrii comunităţii, asta din ce în ce mai mult, pe măsura dezvoltării presei online. Sprijinirea presei Diasporei este necesară, românii din Diaspora au nevoie de mijloace de informare care să se adreseze cu predilecţie lor şi care să reprezinte totodată vocea acestora. În acest fel, se va asigura un spaţiu de dezbatere publică al românilor din Diaspora. Reprezentanţii Diasporei vor deveni mai vizibili nu numai comunităţilor din care fac parte, dar şi românilor rezidenţi în regiuni geografice apropiate şi celor din statele vecine (BelgiaOlanda, Franţa-Belgia, ItaliaAustria etc.), care pot întâmpina probleme asemănătoare, a căror rezolvare impune adeseori soluţii apropiate. Un alt rol important al presei este acela de promova-

re a imaginii şi a mesajelor Diasporei. Cu cât presa scrisă, posturile de televiziune şi comunităţile de pe internet ale Diasporei române sunt mai cunoscute în ţara gazdă, cu atât mai puternic poate fi răspunsul acestora în faţa campaniilor negative de imagine din unele state membre, campanii care vizează direct sau indirect cetăţenii români. Soluţia la acest fenomen trebuie să vină de la comunităţile de români din Diaspora – singurele care pot oferi un răspuns credibil, cu efect durabil împotriva acelor atitudini care încalcă principiile ce stau la baza Uniunii Europene. Acestea sunt doar câteva din ideile pe care le-am prezentat împreună cu colegii din Bruxelles încă de acum un an, însă sunt mult mai multe de spus pe acest subiect. Tehnologia ne ajută şi este necesar să apară surse alterantive. Majoritatea românilor, din Bruxelles, din Belgia şi din alte ţări, vizionează în timp real programele televiziunilor româneşti, citesc “la greu” presa românească şi ascultă chiar radiourile din România. Însă aceste publicaţii nu sunt la fel de aproape de românii plecaţi pentru a simţi la adevărata intensitate “bătăile inimii lor”. Veţi spune că sunteţi conştienţi de toate aceste avantaje pe care le oferă presa Diasporei, dar, mai ales cei implicaţi direct în dezvoltarea acestor genuri de proiecte, ştiu foarte bine că resursele financiare sunt limitate. Cum

se poate sprijini finanţarea presei românilor de dincolo de graniţele ţării? În primul rând importantă este recunoaşterea rolului românilor din Diaspora pentru România şi renunţarea la acele principii şi convingeri greşite care conduc la ruptura dintre românii din ţară şi semenii plecaţi. Mă refer aici inclusiv la introducerea soluţiilor de finanţare pe care ar trebui să le ofere guvernarea ca şi dovadă a faptului că statul sprijină integrarea românilor în ţara gazdă. Există români în Diasporă care fac miracole, pentru binele comunităţilor din care provin. Sunt portaluri întreţinute cu mare grijă, în care se găsesc informaţii practice despre diverse soluţii la problemele întâlnite în ţările de inserţie. Sunt oameni care dupa 10 ore de muncă mai au puterea să “stea” cu ochii în calcular cu orele, pentru că merită să-şi informeze compatrioţii despre ceea ce cred ei că e relevant. Să nu vă închipuiţi însă că sunt adevărate afaceri în spatele acestor web-uri, sau chiar publicaţii print. Majoritatea activităţiilor sunt înterţinute de pasiuniile unor români de suflet, pentru care valorile materiale sunt tot timpul învinse de dorinţa de a face bine. *** Mulţumiri tuturor acelor anonimi care contribuie la sedimentarea unor sentimente de normalitate între românii din Diasporă.

Rubrica permanentă

12 - Izvorul latinei savante

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

George Călinescu îşi începea a sa Istorie a literaturii române, din 1941, cu o frază care sună aşa: „Ceea ce jurământul de la Strasbourg (842) este pentru limba franceză şi carta capuană (960) pentru cea

italiană, au crezut unii că pot înfăţişa pentru limba română cuvintele torna, torna, fratre [...] pe care, după Cronografia bizantinului Theophan, le-ar fi strigat la anul 579 un soldat din armata condusă de Martin şi Comentiolus împotriva avarilor. Adevărul este că vorbele acestea n-au niciunul din caracterele esenţiale limbii române şi sunt numai nişte vestigii de grai romanic.” Oricât de neconfortabilă ar fi situaţia, trebuie să admitem, arată istoricul literar, că primul document în limba română este „răvaşul” lui Neacşu, din 1521. Diferenţa este de o mie de ani şi i-a apăsat pe mulţi. Fireşte, orice seminţie simte nevoia să se întrebe: Cine suntem? De unde venim? Încotro ne ducem? Aceasta triplă interogaţie identitară a născut, la români şi vecini, pasiuni şi polemici aprinse. Nu e de mirare,

aşadar, ca problema originii poporului şi a specificului limbii să dăinuie de la cronicari şi până în zilele noastre. Mai mult, o dată cu Şcoala ardeleană apare şi voinţa cărturărimii de a recroi limba pe tiparul latinesc. Aşa se explică, întoarcerea în secolul al XIX-lea spre latina savantă, spre italiană şi, în mod covârşitor, spre franceză. De voie, de nevoie, româna şi-a reaşezat sintaxa şi a asimilat un număr impresionat de vocabule comune şi tehnice până la dobândirea sonorităţii pe care o are astăzi, când nimeni nu se mai poate îndoi că vorbim o limbă romanica. Până la atingerea echilibrului şi naturaleţei, îndelungatul proces de reromanizare a cunoscut izbânda timpurie, dar şi excesul caricatural. Îmi reamintesc de ingenioasa glumă a lui Al. Odobescu la „prânzul academic din 15 sep-

tembrie 1871”, oferit, la el acasă, academicienilor latinizanţi, cuprinşi de febra Dicţionarului. „Lista de bucate” a acelui ospăţ de pomină a fost distribuită printre meseni, iar la puţin timp a devenit celebră în societatea intelectuală bucureşteană (în caseta laterală). Trecând la bucate mai „serioase”, să alegem câteva cuvinte „recuperate” din latina savantă şi care îmi par indispensabile vorbirii curente: cauză, conduce, convinge, decembrie, defect, doctor, fruct, insula, invidie, istorie, leu, linie, medicină, muzică, natural, nerv, ora, ordine, pericol, pictor, popor, principiu, produce, promite, provincie, publica, punct, regulă, rezolva, saluta, satisface, spaţiu, spera, spirit, stabili, sumă, susţine, ştiinţă, uniune. Acesta este cel din urmă sigiliu lingvistic al Romei. Salve!

Puşa Roth - Bucureşti „Pentru a face o operă de artă, o operă viabilă, trebuie talent, talent şi iar talent.” I. L. Caragiale, Câteva păreri, „Ziua”, nr. 35, 22 februarie 1896 În conformitate cu singurul document oficial care menţionează naşterea, data naşterii lui Ion Luca Caragiale este 1 februarie 1852 în satul Haimanale, judeţul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa. Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist, este considerat, pe bună dreptate unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Dar nu voi comenta date din biografia scriitorului, deşi anul acesta se vor împlini 100 de ani de la plecarea lui în nefiinţă (9 iunie 1912), ci voi aborda aspecte ale creaţiei sale, părerile autorului Nopţii furtunoase despre oamenii vremii, despre moravuri şi năravuri, despre politică, dar şi părerile sale estetice despre cultură în general şi despre teatru în special.. Pentru a înţelege esenţa creaţiei lui Caragiale trebuie, înainte de toate, să pornim de la studiul Câteva păreri (1896), care reprezintă un adevărat cod al esteticii sale. Deşi a fost socotit naturalist, zolist, opţiunea estetică a scriitorului este cate-

fragmentul următor: „Frate Vlahuţă, Mai întâi, eu nu cred că Eminescu, dacă ar mai trăi, «intrând în lupta politică şi ajungând mare şi puternic», n-ar mai scrie, şi ar înceta să fie poetul pe care-l admirăm. Ba, iartă-mă, cred tocmai contrariul. De ce să ne amăgim cu un optimism exagerat? Trăim într-o societate unde încă îi trebuie cuiva, fără nume de familie ori fără avere, de două ori minte ca să nu treacă prost; într-o vreme când, fără avere sau nume de familie, i se poate tăgădui talentului nu numai viitorul, ci şi trecutul.” Caragiale a încercat să facă politică, trecând de la un partid la altul. Dar discursul său politic, vorba unui mare scriitor contemporan, nu se ridica mult deasupra discursurilor personajelor sale. Descumpănit, Caragiale se retrage şi în urma atâtor dezamăgiri părăseşte ţara şi pleacă la Berlin. Renunţând la tăcerea ce şi-o impusese în exilul său voluntar, revoltele ţărăneşti din primăvara anului 1907 l-au determinat pe Caragiale să publice, în luna noiembrie a aceluiaşi an, la Bucureşti, broşura 1907 din primăvară până’n toamnă, punctând cu exactitate cauzele şi desfăşurarea marii mişcări ţărăneşti din primăvara lui 1907. Înainte de a-şi publica pamfletul în broşură, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez „Die Zeit”, întâia şi cea mai însemnată parte a viitoarei broşuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura Un patriot român: „Cauza dezastrului în care a căzut ţara este numai – da, numai, nenorocita politică ce o

fac partidele şi bărbaţii noştri de stat, de patruzeci de ani încoace.” Barbu Ştefănescu Delavrancea, cel care l-a şi apărat în procesul în care a fost acuzat de plagiat, i-a scris o scrisoare emoţionantă marelui său prieten: „Desigur, 1907 al tău e o minune ca adevăr, ca artă, ca sentiment, ca judecată. Ai zugrăvit un tablou de mare maestru. Jocul infect al partidelor noastre – pe deasupra ţării şi în detrimentul ţării – cu lăcomia nestăpânită a celor ajunşi şi cu îmbufnarea dizgraţioasă a celor căzuţi, l-ai sintetizat aşa de viu...” Importante şi de actualitate şi azi sunt reflecţiile sale despre teatru, literatură, muzică, artă în general. „Teatrul, după părerea mea, nu e un gen de artă, ci o artă de sine stătătoare, tot aşa de deosebită de literatură, în genere, şi, în special, de poezie ca orişicare altă artă – de exemplu arhitectura.”(I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, „Epoca”, 8 august 1897). „Dacă mi-ar fi vreodată permis să dau poveţe unor artişti dramatici, le-aş spune, fără să stau mult pe gânduri: alegerea repertoriului este o chestiune importantă pentru voi dintrun singur punct de vedere – al potrivirii pieselor cu forţele de care dispuneţi. În afară de acest punct de vedere, o piesă n-are nici o importanţă pentru voi, ca artişti. Arta dramatică este o artă de perfecţie: astfel, ea are un scop special – reprezentarea, reprezentarea frumoasă. Voi trebuie să conciliaţi acest scop cu al dramaturgului; nu trebuie niciodată să i-l subordonaţi.” (I. L. Caragiale, Ceva despre

Prandiulu academicu MIERCURI XV SEPTEMBRE MMDCIX. V. C. -------------------------------VINU ARSU DE ANICETU. Sorbitione cu Scriblete. VINU PERUNCTU DEIN INSULELE-FORTUNATE (Madera). Fame-stimuli varii. Siluru munitu cu astaci fluviali, in condimentu de sinape. VINU ALBICANTE PERENNIU ALUTENSE DE ACIDAVA. Lumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tuberculi leguminose. VINU NIGRU DE BURDIGALA (Sanctu Julianu). Coturnici cu pulte venatorica, abstrudi in placenta foliacea. POTIONE CONGELLATA DE MODU ROMANU. Melungine rubre cu farcimine de minutale. Copsa de ariete in verubi torresa. Acietaru de olere, condita pre usu Athonicu. VINU CAMPANICU SPUMOSU (Silleriu) Casiu induratu de Batavia. Vesice fermentate pre ratione Germanica. Biscopte lactantie glaciate. Canistru multipomariu. Pepone Cantaliense. VINU APPIANU BASTARNICU (Tocaiu) Conditure melimeraria e prunaria. Confapte saccharine. LICUORE BELLARIA DE BROMELIA. (Al. Odobescu, Opere complete, vol. II, Bucureşti, Minerva, 1908, p. 137)

2012, anul Caragiale

gorică în privinţa talentului, a creativităţii şi nu a apartenenţei la un curent literar sau altul. „A crea – a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună şi a le turna într-o formă, care să îmbrace o viaţă ce se diferenţiază într-un chip absolut hotărât de tot ce nu este ea – aceasta este puterea naturii şi a artistului. Şi această putere, la artist o numim talent. Talentul este deci puterea de expresivitate ce o au îndeosebi unii, pe lângă iritabilitatea ce o au toţi.” Ca orice creator, Caragiale realizează rolul presei în societate, puterea acesteia de a influenţa cititorul, considerând presa „pâinea cotidiană”, dar spre deosebire de Eminescu, care vedea în gazetărie o misiune de asanare civică, I. L. Caragiale a folosit limbajul ironic, pentru îndreptarea relelor unei societăţi. „Într-o ţară tânără ca a noastră, intrată de curând în sistema constituţională şi în concertul marilor puteri, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii.”(I. L. Caragiale, Succesul „Moftului român”, „Moftul român”, nr. 4, 7 februarie 1893). În articolul Politică şi literatură. Corespondenţă, III, publicat în „Universul”, la 17 aprilie 1909, Caragiale aduce un elogiu lui Eminescu, susţinând că, indiferent de locul pe care l-ar fi ocupat în politică, dacă ar fi trăit şi ar fi ajuns politician (Eminescu, aşa cum bine ştiţi, a fost unul dintre cei mai mari gazetari politici ai vremii), ar fi rămas acelaşi mare poet. Aprecierea geniului eminescian este fără putinţă de tăgadă, aşa cum reiese şi din

FEBRUARIE 2012

teatru, „Epoca”, 13 decembrie 1896). „Principiul fundamental al artei în genere este intenţia de a transmite o concepţiune prin mijloace convenţionale de la om la om.”(I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, „Epoca”, 8 august 1897). „Executarea bună a unei comedii slabe poate s-o scape, iar o executare slabă poate face să cază cea mai importantă piesă. Fară-ndoială cine zice teatru bun vrea sa zică actori buni.” (I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, V, „Evenimentul”, Iaşi, 3 martie 1898). „Virtuozul e un concertist; o cât de bună orchestră lui i se pare bună numai ca sa-l acompanieze. Nouă ne trebuie însă o simfonie de Beethoven, nu variaţiile lui Paganini.Acea orchestră o avem desigur: sunt destui de dibaci artiştii noştri; teatrul nostru posedă elemente preţioase. Însă… însă mai trebuie şi un maestru care să bată tactul.”(I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, II, „Evenimentul”, Iaşi, 5 februarie 1898). „Dacă e o favoare viaţa, cine nu gustă din farmecul generoasei muzici este un fel de orb care nu o poate simţi întreagă acea favoare: el nu se poate bucura de o nemăsurată frumuseţe binefăcătoare, cărei numai lumina îi poate fi pereche.” (I. L. Caragiale, Al doilea concert simfonic Peters, „Epoca”, 1 ianuarie 1897). „Teatrul nostru naţional n-are decât artişti de foarte mare valoare; cel mai puţin: fiecare are enorm talent; cel mai mult; unii au chiar geniu.” (I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, II, „Universul”, 3 decembrie 1899). „Cine înţelege ce este arta,

orice i-ar spune aşa-numitele sentinţe fără apel ale opiniei publice, nu se va putea un moment amăgi asupra deosebirii fundamentale dintre stil şi manieră.”(I. L. Caragiale, Câteva păreri, în Notiţe şi fragmente literare, „Biblioteca pentru toţi”, nr. 121-122, 1897). „O piesă de teatru, veche sau modernă, simplă sau complicată, întrucât nu e urâtă, falsă ori de-a dreptul neroadă, n-are alţi sorţi de a ne interesa decât felul cum va fi executată. Teatrul, ca şi muzica şi arhitectura, este o artă de execuţiune materială. O piesă de teatru, o bucată de muzică sunt ca un plan arhitecton: ele notează, până în amănunte, o construcţie – o grămădire raţională de materialuri. O deosebire numai: pe când construcţia arhitectonică rămâne una, fixă şi durabilă, şi, voind să se repete, va fi tot aceeaşi, fiindcă materialurile ei sunt inerte, construcţia dramatică şi cea muzicală se iau în mişcare; încep, se petrec şi se sting în câteva momente sub atenţia noastră, şi, voind să se repete, sunt totdeauna altfel, fiindcă materialurile lor sunt însufleţite. [...]De aceea, la teatru, la muzică, la arhitectură, arta execuţiunii este tot aşa de importantă ca şi arta concepţiunii. Ba la teatru şi la muzică arta execuţiunii capătă o importanţă cu atât mai mare cu cât materialurile de construcţie sunt deosebite suflete omeneşti, iar nu pietre şi lemne. Executarea bună a unei comedii slabe poate s-o scape, iar o executare slabă poate face sa cază cea mai importantă piesă. Fără îndoială, cine zice teatru bun vrea să zică actori buni.”(I. L. Caragiale, Teatrul Naţional, V, „Evenimentul”, Iaşi, 3 martie 1898).

FEBRUARIE 2012

Ziaristul de serviciu

MISTERELE CONSULATULUI DE LA MADRID

ULTIMA PARTE Nici nu s-a instalat bine în funcţie ambasadorul român în Spania că cele mai cunoscute şi mai profesioniste canale mass/media româneşti din Insula Iberică au şi dat năvală să prindă un surâs de primă pagină celui care la primul contact cu românii, promitea transparenţă, mare interes pentru viaţa acestora, servicii consulare ca la spanioli şi multă corectitudine, motiv pentru care, concetăţenii noştri au început a se

înghesui ca la ofertele cu oale şi tigăi, să ceară ce n-au avut niciodată de când sunt în Spania, noului ambasador. Şi astfel, de ceva vreme, sediul ambasadei din Madrid s-a transformat peste noapte într-un peron de gară, unde unii vin şi alţii pleacă, de dimineaţă şi până-n noapte. Treburi necunoscute de care nu s-a auzit să se mai fi petrecut în vestita instituţie vreodată, iar ştirea bombă că cinci posturi de funcţionari consulari se vor scoate la un „concurs transparent şi foarte corect” pentru consulatul din Madrid, a isterizat comunitatea românească din Spania dar şi pe mulţi din ţară. După aflarea ştirii mult mediatizată, vestiţi preşedinţi de asociaţii, persoane importante şi tot felul de reprezentanţi ai clasei politice româneşti din Peninsula Iberică s-au îngesuit să se înscrie la marele concurs, sau să-şi aducă copiii, fraţii şi surorile şi alte neamuri tocmai din România. La o aşa ofertă unică, musai românul trebuia să prindă ceva mai mult decât o tigaie, o oală sau un detergent ieftin

pentru toată familia. Adică, în vorbe scurte, a rămas acelaşi cunoscut naiv şi visător. Încă mai crede în miracole care nu mai pot fi rezolvate nici de către vestitele vrăjitoare, Melisa şi Vanessa, al căror farmece şi trai de împărătese a luat sfârşit. Naivul cetăţean român nu are de unde să ştie că un minister precum cel de externe este la fel de ferecat în lanţuri precum toate celelalte instituţii ale statului român în momentul de faţă, unde

nimeni nu pătrunde oricum şi oricând. Trebuie să ai pile puternice în vârful piramidei altfel nu ai nicio şansă să treci de bariera nepotismelor şi-a birocraţiei mult cunoscute din România. Cetăţeanul de rând nu are de unde să ştie că un funcţionar care este recrutat din comunitate pentru o perioadă temporară, nu are aceleaşi drepturi ca şi cel care vine din ţară. Că nu i se oferă mult rânvita casă gratis, maşină la scară, un salar de câteva mii de euroi şi un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, ci doar o simplă convenţie civilă pentru trei sau şase luni, un fel de „muncă la negru”, prost plătită, adică, slugă la statul român. Fără niciun fel de drepturi. De ce? Pentru că el, statul român de astăzi, îşi poate permite orice. Mult trâmbiţatul concurs s-a finalizat, în ciuda pretenţiilor domnului Petre Constantin, pentru care studiile, experienţa şi educaţia nu au importanţă. În opinia domniei sale, un funcţionar consular poate fi oricare cetăţean român cu 10 clase şi un pic, (care poate fi mani-

pulat) cu experienţă în curăţenie prin case, în vânzarea legumelor şi fructelor la un aprozar de prin Ferentari sau infirmier la un dispensar sătesc care-a scăpat ca prin urechile acului de reforma sănătăţii. Astfel că, cei cinci finalişti au depăşit cu mult condiţiile domnului mai sus amintit, fiind licenţiaţi în diverse domenii, dar lipsiţi de experienţă, absolvenţi a două/trei universităţi de renume de la care, simplul cetăţean român din Spania

aşteaptă acum, servicii consulare ca în străinătate. Da, dar peste câtă vreme? Cât va trebui românul din Spania să mai aştepte până tinerii licenţiaţi vor căpăta experienţa necesară? Mai precis, domnul consul de la Madrid nu a făcut altceva decât săncurce şi mai mult situaţia, iar românul nu numai că nu găseşte azi rapiditate şi corectitudine în acte, ci pierde aproape o zi de muncă pentru a obţine la aceleaşi preţuri astronomice, banala procură sau un titlu de călătorie pentru a se reântoarce în ţara care l-a alungat în urmă cu cinci-şase ani. „Domnilor, se filmează! Faceţi-vă că munciţi!” Georgică P. din Getafe „..., şi pe măsură ce timpul trece, grămada de oameni se măreşte, pietonii nu mai pot folosi trotuarul şi circulă pe marginea străzii (un risc destul de mare, fiindcă e trafic în zonă). Şi aşa în fiecare zi, începând cu primele ore ale dimineţii, românii se adună precum oile în faţa staulului. La 8,55 se produce mult aşteptata des-

chidere a porţii şi lumea se buluceşte încercând să între toţi deodată! Lume multă, loc puţin, înghesuit şi mizer. Doi-trei dintre funcţionari, printre ceilalţi amabili şi zâmbitori, sunt nervoşi şi au mers de melc codobelc. Se întrebă unii pe alţii cum să scrie ici, cum se scrie colo. De unde să ia formularul x ori y. Numai în ziua când am fost, la 9:00 erau în jur de 50 de persoane în curticica mică şi murdară a consulatului din Madrid. Eu am avut numărul 23 şi am venit de la ora 5:00 dimineaţa iar de ieşit, la 12 şi 20. Obosit ca după două zile de muncă în construcţii vara, plin de nervi şi scârbă de mizeria de peste tot şi de tot ce-am putut vedea şi auzi într-un loc care se vrea a fi o instituţie. Cam asta a fost aventura mea la poarta şi consulatul român din Madrid. Şi din câte comentarii am auzit, am scăpat ieftin. Închei cu un sfat pentru domnul care conduce acest consulat: să viziteze măcar odată una din instituţiile statului unde cetăţeanul spaniol ajunge cu sau pentru un act. Va avea de învăţat. Şi-n ceea ce priveşte un local ce reprezintă o ţară ce se vrea civilizată dar şi modul în care cetăţeanul de rând este respectat. Sper să nu mai am ocazia să apelez la serviciile dumneavoastră comuniste şi jalnice, domnule consulat. Mult noroc!” Virginia L. din Alcalá de Henares “Lucrez ca internă şi nu pot pleca eu când vreau din casă. Mi-am cerut voie la doamna pentru 2 ceasuri şi

m-am întors după 7. Dar ce era să fac? Aveam nevoie de paşaport că peste o lună mă duc să-mi văd copila că nu am mai văzut-o de 4 ani. M-am programat acu 2 săptămâni pentru azi la ora 10 şi am plecat din consulat la ora 17. Pentru un amărât de paşaport să aştept 7 ceasuri. În picioare, nemâncată, obosită ca vai de mama mea. Da ce, e poleit cu aur? Ce le-a trebuit atâta moşcăială? N-am pomenit aşa ceva. M-am dus ieri cu doamna mea la primărie să scoată un act şi a durat nici 15 minute. Am luat bon, am stat pe scaun, în căldură şi curăţenie ca la farmacie şi am aşteptat civilizat să ne apară numărul de ordine pe ecran. Dar la români ca la nimeni. Ţigănie. Bine că ştiu să ceară bani mulţi. Vai de mama noastră cum suntem trataţi. Ca nişte animale...” Reporter: Am înţeles că aţi avut mulţi ani o relaţie specială cu consulatul din Madrid, cu unii angajaţi ai acestei instituţii. Puteţi să ne spuneţi în ce a constat această relaţie? G. O. A.: Relaţia mea cu consulatul a început ca şi angajat al unei firme de securitate spaniole din Albacete, în luna iulie 2008, dar a durat puţin. Consulatul avea contract cu acea firmă de securitate iar eu am fost detaşat ca şi agent de securitate împreună cu alţi colegi spanioli la consulatul din Madrid, apoi am rămas “angajat” al unor traducători recunoscuţi de consulat. Relaţia mea cu unii angajaţi ai consulatului a început în vara anului 2008 şi s-a finalizat în iulie 2011. Rep.: Puteţi concretiza această relaţie cu unii angajaţi din această instituţie, deoarece au planat asupra dumneavoastră acuzaţii re-

feritoare la faptul că sunteţi implicat în obţinerea pe bază de şpagă a documentelor consulare pentru anumite persoane din comunitate? G. O. A.: Relaţia mea cu angajaţii din consulat era bazată în general pe prietenie, exceptând legătura mea cu Virgil Gabriel Anastasescu, cel care m-a ajutat să obţin pentru diferite cunoştinţe programări rapide pentru obţinerea paşaportului. Această programare putea să dureze 3-4 luni, astfel că, Virgil Gabriel Anastasescu îmi facilita contra cost, obţinerea acestor programări în doar câteva zile. El a fixat un preţ în acest sens, respectiv: fiecare programare făcută costa 100 de euro. Rep.: Alte persoane din consulat nu v-au ajutat în obţinerea paşaportului sau a altor documente contra cost? G. O. A.: Pe bani? Nu. Niciodată. Cu informaţii simple cum ar fi: dacă e multă lume la coadă, sau când e mai bine să vină cineva la consulat ca să nu aştepte mult, da. Informaţii banale, fireşti, pe care le puteam primi de la oricare angajat. Rep.: Să înţeleg că singura persoană care vă oferea servicii contra cost şi cu care aveaţi o relaţie mai specială era acest Virgil Gabriel Anastasescu? G. O. A.: Da, pentru că el era unul dintre puţinii angajaţi ai MAE, care avea acces direct la programări pentru obţinerea paşaportului. Nicio altă persoană pe care eu o cunoşteam nu putea să intre în program, majoritatea cunoscuţilor mei lucrând cu convenţie civilă, motiv pentru care el făcea programările pe care i le ceream şi îi plăteam pentru fiecare programare 100 de euro.

Ziaristul de serviciu

FEBRUARIE 2012

MISTERELE CONSULATULUI DE LA MADRID

şi la rele. Iar pe domnul Petre Constantin l-am ajutat de foarte multe ori în diferite situaţii.

Rep.: Cât a durat această afacere între dumneavoastră şi Anastasescu? G. O. A.: Relaţia mea de prietenie cu Anastasescu a durat peste 2 ani şi jumătate iar cea de afaceri în jur de 1 an. Rep.: Consider foarte grav comportamentul acestui angajat al MAE pe nume Virgil Gabriel Anastasescu şi întreb: consulul Petre Constantin ştia de afacerile acestei persoane? Şi dacă da, cum şi-a permis să tolereze aşa ceva? G. O. A.: Să ne înţelegem. Virgil Gabriel Anastasescu era unul dintre puţinii angajaţi ai MAE din consulatul din Madrid, protejat de domnul consul Petre Constantin, iar funcţionarii de la ghişeu, informaţii sau securitate erau doar simpli zilieri, plătiţi cu un salar între 720 şi 1.200 de euro. Fără drepturi, fără contracte de muncă, fără asigurări sociale. Sigur că domnul consul ştia de combinaţiile financiare ilegale pe care le face Virgil Gabriel Anastasescu. Rep.: S-a discutat la un moment dat despre falsificarea unor documente consulare realizate de un grup de români şi spanioli în Toledo. Vorbind despre documente consulare, spuneţi-mi dacă dumneavoastră aveţi ştiinţă de această situaţie? G. O. A.: Da, însă conform

datelor furnizate de autorităţile spaniole competente, nici eu şi nicio altă persoană din consulatul sau ambasada din Madrid nu am avut vreo implicare. Falsificarea documentelor a început cu mulţi ani înainte, când era şef un alt consul. A durat ceva timp şi chiar eu, personal, i-am prezentat domnului consul Petre Constantin informaţii şi un document fals ca să ia măsurile necesare. Rep.: Din informaţiile pe care le deţinem, dumneavoastră aţi fost unul dintre cei care aveau acces direct la domnul Petre Constantin. Eraţi un apropiat al acestuia. Care era de fapt rolul dumnevoastră? G. O. A.: Eram Jolly joker-ul consulatului şi al ambasadei în multe situaţii. Spre exemplu: domnul Petre Constantin mă chema când avea câte un caz pe care nu vroia să-l rezolve. Adică, venea un român cu probleme şi cerea ajutor. Mă chema pe mine şi-mi spunea să-l ajut eu sau să îl trimit pe om la plimbare, pe motiv că domnul consul nu este disponibil. Rep.: Dar eu nu înţeleg în ce calitate trebuia să rezolvaţi dumneavoastră astfel de situaţii din moment ce nu eraţi un angajat al consulatului? G. O. A.: Pentru că eram omul bun la toate. Şi la bune

Rep.: Legat de afacerea dintre dumneavoastră şi acest Virgil Gabriel Anastasescu care a durat aproape 1 an, spuneţi... În toată această perioadă, nimeni din consulat nu a observat mişcările dumneavoastră şi a acestui domn? Faptul că efectua programări la paşapoarte peste rând, faptul că lua şpagă de la dumneavoastră pentru acest serviciu? Îmi puteţi preciza cam câte programări de maniera aceasta efectua pe lună pentru dumneavoastră? Una, două, cinci? G. O. A.: Aproximativ 10 programări a câte 100 euro fiecare. Cu siguranţă că mai ştiau şi alte persoane de obiceiurile lui Virgil Gabriel Anastasescu sau de faptul că pleca în timpul serviciului cu destinaţia poştă şi pierdea ore întregi la păcănele. Dar el era un angajat al Ministerului Afacerilor Externe

şi îşi putea permite orice. Şi apoi, era protejatul lui Petre Constantin. Rep.: Consider că este foarte grav faptul că domnul Petre Constantin avea ştiinţă de tot ce era în stare să facă subalternul său şi nu a luat măsuri de stopare a comportamentului acestuia, sau nu a transmis mai departe faptul că are o problemă gravă cu unul dintre angajaţii Ministerului Afacerilor Externe din consulatul de la Madrid. G. O. A.: Domnul consul Petre Constantin a sacrificat cei mai capabili şi cei mai profesionişti oameni din consulat, pentru a-l proteja pe Virgil Gabriel Anastasescu, unul dintre foarte puţinii angajaţi ai Ministerului Afacerilor Externe din consulatul din Madrid. Aşa că, nimic nu trebuie să vă mire!

Nota redacţiei: Românii, au fost şi încă mai sunt, cea mai mare comunitate de imigranţi din Spania,

începând cu anul aderării României la U.E., timp în care au trimis în România miliarde de euro rudelor şi familiilor lor. Şi cu toate că, mulţi au fost manipulaţi, mai speră la un trai măcar de supravieţuire în ţara care i-a adoptat, refuzând să se întoarcă în România de azi. În semn de respect pentru sacrifiiciile lor, oamenii aceştia ar fi meritat ca statul român şi reprezentanţii acestuia în străinătate, să le ofere servicii consulare şi asistenţă de calitate, să răspundă prezent atunci când li se cere ajutorul într-o ţară care nu-i a lor şi să nu aştepte ca aceştia să-i slugărească şi să se plece în faţa lor. Vremurile slugărniciei, a umilinţei şi a plecăciunilor s-a dus. Trăim cu toţii într-o altfel de ţară şi nu în România de astăzi. Ar fi cazul ca Ministerul Afacerilor Externe să trimită în străinătate oameni competenţi, oneşti, profesionişti, care pot reprezenta cu cinste România. A venit momentul în care este nevoie de o schimbare radica-

lă în instituţiile statului, iar nepotismul, pilele, şpaga şi incompetenţa să dispară. Avem tineri bine pregătiţi şi educaţi în toate domeniile. E vremea ca aceşti profesionişti să înlocuiască relicvele comuniste şi pe cei incompetenţi, iar România să devină un stat civilizat şi educat, un stat democratic în care fiecare cetăţean să fie respectat şi valorat după cum merită. • Relatarea cronologică de mai sus se bazează în totalitate pe date, documente obţinute de la anumite instituţii, declaraţii, mesaje, fragmente din interviuri concret realizate cu şi despre românii din comunitatea Madrid, arhivate de OR.

• Un material realizat în exclusivitate pentru Occidentul Românesc de un grup de ziarişti ai publicaţiei, coordonat de Cristian Ioanoviciu Guitars - Redactor Investigaţii/Barcelona în colaborare cu Lorena B. Borrero şi Gerardo M. Bedoya - colaboratori/Madrid.

Spania

FEBRUARIE 2012

A crescut numărul imigranţilor ilegali intraţi în Spania

Numărul de şomeri înregistraţi la birourile de ocupare a forţei de muncă (fostele Inem) s-a situat, la finele lunii ianuarie, la aproape 4,6 milioane de persoane, după ce a crescut cu 177.470 de şomeri, cu o creştere procentuală de 4% faţă de decembrie, a informat Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale. Concret, volumul total de şomeri a atins la sfârşitul lunii precedente numărul de 4.599.829 de şomeri, cel mai înalt nivel din toată seria istorică - pornită în 1996 - comparabilă. În termeni interanuali, şomajul a crescut în ianuarie cu 368.826 de persoane, cu 8,7% mai mulţi. Creşterea şomajului din ianuarie a fost superioară celei experimentate în aceeaşi lună a anului 2011, când şomajul a crescut cu 130.930 de persoane, şi este a doua cea

mai ridicată creştere dintr-o lună ianuarie din toată seria istorică, după cea din 2009 (+198.836). Creşterea din ianuarie este a şasea consecutivă, după cele din august, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie, când 51.185, 95.817, 134.182, 59.536 şi 1.897 de persoane s-au „alăturat” listelor de şomaj. Reformele muncii nu au evitat ca principalul mecanism de ajustare să fie, în continuare, concedierile. Secretara de Stat pentru Muncă, Engracia Hidalgo, a subliniat că datele şomajului din ianuarie arată că reformele muncii puse în practică de Guvernul socialist „nu au evitat ca principalul mecanism de ajustare a scăderii cererii să fie concedierile”. În acest context, Hidalgo afirmă că o reformă a muncii precum cea pregătită de Mariano

Rajoy „va fi mai mult decât justificată” pentru a reda încredere muncitorilor şi angajatorilor şi pentru ca, de data asta, „concedierile să fie ultima soluţie”. Potrivit datelor Ministerului Muncii, şomajul a crescut în ianuarie în rândul ambelor sexe, deşi o creştere mai mare a avut loc în rândul femeilor, cu 98.815 noi şomere (+4,5%), faţă de creşterea masculină de 78.655 de şomeri (+3,5%). Numărul total al femeilor aflate în şomaj este de 2.311.436, iar al bărbaţilor de 2.288.393. Pe sectoare, şomajul a crescut în ianuarie în toate, în special în Servicii, cu 132.581 de noi şomeri (+5%). În construcţii s-au înregistrat 16.347 de noi şomeri (+2,1%), în industrie 15.105 (+2,9%), în colectivul celor fără un job anterior 7.155 (+15%) şi în agricultură 6.282 (+4,3%). În ceea ce priveşte contractele de muncă, în ianuarie s-au înregistrat la Inem 1.038.601 contracte, cu 7% mai puţine decât în ianuarie 2011. Dintre acestea, 75.899 sunt pe ter-

men indefinit, număr echivalent cu 7,31% din total şi cu 26,1% mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut. Asigurările Sociale au înregistrat în ianuarie o scădere medie de 283.684 de afiliaţi (-1,6%), cu care totalul ocupaţilor s-a situat la sfârşitul lunii la 16.946.237 de persoane, scăzând astfel sub 17 milioane pentru prima oară în mulţi ani. Pierderea de cotizanţi în ianuarie, a şasea consecutivă, este superioară celei înregistrate în aceeaşi lună din 2011, când sistemul a experimentat o scădere mai mare de 223.000 de persoane. În termeni interanuali, Asigurările Sociale şi-au redus numărul de cotizanţi cu 415.601 (-2,4%). Calculele numărului de şomeri conform numărului celor înregistraţi la fostele Inem arată doar 4,6 milioane de şomeri, faţă de cei 5.273.600, care au reieşit în urma Sondării Populaţiei Active (EPA), de către Institutul Naţional de Statistică, săptămâna trecută, cu 700.000 de persoane mai puţin. Sursa: 20minutos

Anul trecut au intrat cu 1.881 mai mulţi imigranţi ilegali în Spania faţă de 2010, în creştere cu aproape 50%, dar încă departe de anii de boom economic din statul iberic, când intrau circa 40.000 pe an. Sosirea de imigranţi ilegali pe coastele spaniole în 2011 a crescut cu aproape 50% faţă de 2010, când s-au contabilizat 3.652 de persoane, faţă de 5.443 în acest an. Se rupe, astfel, tendinţa descendentă din ultimii ani, deşi continuă la nivele foarte joase faţă de acum 5 ani: în 2006, au sosit în Spania 39.180 de imigranţi ilegali pe mare, scrie 20 minutos. În timpul prezentării bilanţului luptei împotriva imigraţiei ilegale 2011, secretarul de Stat pentru Securitate, Ignacio Ulloa, a explicat că

Spania „continuă să fie un tărâm dorit şi o destinaţie preferată de străinii care doresc să-şi îmbunătăţească nivelul de calitate a vieţii”. Ministerul de Interne atribuie această creştere a imigranţilor mişcărilor de protest din nordul Africii, aşa numita primăvară arabă, de anul trecut. În Canare au intrat 340 de imigranţi anul trecut, cu ambarcaţiuni, cu 144 mai mulţi ca în 2010, în timp ce restul de 5.103 au intrat prin Peninsulă şi Baleare (cu 1.667 mai mulţi ca în 2010). În plus, în 2011 s-au produs 11.358 de expulzări, din care 80% au fost persoane cu antecedente penale sau judiciare. Acest număr presupune o creştere de 11,2% faţă de 2010.

Româncă arestată pentru furt cu violenţă Una din tinerele românce aduse în Spania în 2000 de banda de proxeneţi condusă de Ioan Clămparu, alias „Cap de Porc”, pentru a le obliga să se prostitueze în Casa de Campo (Madrid), a povestit Poliţiei că după ce a rămas însărcinată, aceştia au lovit-o cu picioarele în burtă până a început să sângereze. Declaraţia fetei a fost citită în sala de judecată, în cea de-a doua zi a procesului lui Ioan Clămparu, pentru care procuratura a ridicat „ştacheta”, cerând acum 30 de ani de închisoare, în loc de 28, pentru cinci infracţiuni de prostituţie, una dintre ele contra unei minore şi pentru provocarea unui avort. Deşi apărarea lui Clămparu, care cere absolvirea acestuia, a protestat pentru că nu poate pune întrebări martorilor protejaţi, aceştia nefiind prezenţi la tribunal sau neputând fi localizaţi, declaraţiile acestora au fost citite în lipsă, scrie La Informacion, care trece în

revistă cea de-a doua înfăţişare din procesul contra lui Clămparu, de la Tribunalul Provincial din Madrid. Astfel, s-a reamintit că femeia, numită fictiv Pepa, a povestit cum a fost bătută la sosirea în Spania, unde a ajuns cu paşaport fals pentru care banda i-a cerut 10.000 de euro, pe care îi avea de plătit în trei luni. Femeia susţine că a doua zi după sosire, ea şi alte tinere, toate românce, au fost duse în Casa de Campo şi „liderul” bandei le-a cerut numele, le-a notat pe bucăţele de hârtie şi apoi le-a introdus într-o fructieră, de unde membrii bandei de proxeneţi scoteau, ca la loterie, numele femeilor care le vor aparţine, ca prostituate. Pepa, care l-a recunoscut pe Ioan Clămparu ca fiind şeful bandei, a adăugat că i s-a povestit că acuzatul ar fi asasinat şi ciopârţit trei femei şi că o alta a fost legată de copac şi dată pradă câinilor înfometaţi s-o sfâşie.

Referitor la tânăra care a depus mărturie ieri, declarând că a fost obligată să avorteze la 17 ani, medicul legist care a examinat-o susţine că aceasta a scris o scrisoare în care îşi exprima regretele pentru avort. „Am o durere în suflet care mă chinuie de când mi-am ucis copilul”, spunea minora, pe nume fictiv Andreea, în scrisoarea găsită de Poliţie şi care i-a fost arătată medicului care a examinat-o. „Scrisoarea sa arată că nu a fost vorba de consimţământ” al avortului şi „amintirea acestei scrisori mi-a rămas întipărită în memorie pentru că în 30 de ani de profesie nu am mai citit ceva asemănător”, a semnalat doctorul, care a mai îngrijit şi alte victime ale lui Ioan Clămparu. Medicul, ginecolog la spitalul La Paz, unde a fost dusă minora de către poliţiştii care au localizat-o în Casa de Campo, la 15 zile după avort, a rememorat că fata părea o fetiţă,

era „foarte speriată” şi avea simptomele unui avort provocat cu 2-3 săptămâni în urmă. O altă reclamantă, dusă la un centru de adăpost pentru prostituate, a fost localizată de bandă şi bătută, a explicat poliţistul care a primit-o când aceasta a venit plină de leziuni la secţie pentru a depune plângere. Agentul a povestit că operaţiunea poliţiei a demarat în 2000, în urma reclamaţiilor făcute de mai multe românce, care susţineau că au fost obligate să se prostitueze în Casa de Campo. Agenţii, care au supravegheat mult timp apoi zona, au spus că l-au văzut uneori pe Clămparu, considerat liderul grupării, în parc, colectând banii de la femei. Procesul împotriva lui Clămparu se va relua pe 9 februarie, după ce avocatul său a cerut o amânare pe motive de sănătate.

Agenţii Poliţiei Naţionale au arestat o femeie de 30 de ani şi naţionalitate română, acuzată de comiterea mai multor furturi în luna ianuarie în oraşul Alicante. Momentan, i se impută două infracţiuni de furt cu violenţă, din care a obţinut un beneficiu de 5.000 de euro. Investigaţia a fost demarată acum aproximativ o lună, când agenţii Comisariatului Districtul Nord au aflat de existenţa mai multor furturi comise de o femeie asupra persoanelor de vârstă înaintată, când acestea scoteau bani de la bancă, ceea ce a alarmat cetăţenii din oraş, scrie El Periodic. Autoarea furturilor supraveghea în prealabil filialele bancare, cu obiectivul de a localiza posibile victime, mereu persoane în vârstă sau cu dificultăţi de mobilitate, care scoteau sume importante de bani din conturile bancare. Odată ales obiectivul, hoaţa îşi urmărea victimele până acasă, aşteptând momentul optim pentru a rămâne singură

cu ele în scara blocului, unde le distrăgea atenţia cerându-le anumite informaţii sau folosind fluturaşi publicitari. Astfel, distrăgându-le atenţia, femeia le sustrăgea banii fără ca victimele să-şi dea seama, nedându-se înapoi nici de la uzul violenţei atunci când nu reuşea să-şi atingă obiectivul. După o minuţioasă investigaţie şi după ce mai multe dispozitive de supraveghere au fost amplasate în preajma băncilor, poliţiştii au reuşit să o identifice şi să o aresteze pe româncă ieri. Momentan, femeia este acuzată de furtul a 5.000 de euro, dar ancheta continuă.

România dimineaţă până duminică seara, avertizând că aria ninsorilor va cuprinde treptat toate regiunile, începând din sudvest, local stratul de zăpadă va depăşi 20 de centimetri, iar vântul va avea la rafale viteze de peste 60 de km/h. Începând de sâmbătă dimineaţă, local în regiunile sudice şi centrale precipitaţiile vor fi şi sub formă de ploaie sau lapoviţă şi frecvent se va depune polei. În Oltenia, Muntenia şi în sudul Banatului ninsori şi intensificări ale vântului vor fi încă din cursul zilei de joi, au precizat meteorologii. Totodată, meteorologii au emis o avertizare cod galben pentru acelaşi interval, valabilă pentru Crişana şi Banat, unde noaptea temperatura va coborî sub -10 grade. Armata este pregătită să intervină cu aproximativ 4.000 de militari şi 1.000 de mijloace tehnice, personalul putând fi suplimentat cu alţi 4.000 militari, pentru misiuni de evacuare a persoanelor, deszăpezire a căilor de comunicaţii,

deblocare a autovehiculelor, evacuare medicală terestră şi aeriană. Cursurile au fost suspendate joi în 180 de unităţi de învăţământ din 16 judeţe, în şase judeţe fiind înregistrate probleme mai mari, printre care Alba, Botoşani şi Constanţa, a anunţat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Potrivit raportărilor transmise de inspectoratele şcolare judeţene până la ora 10.00, în 20 de judeţe activitatea unităţilor de învăţământ nu a fost afectată de temperaturile scăzute, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei. În cazul în care traficul rutier se întrerupe din cauza zăpezii, şoferii sunt sfătuiţi să oprească autovehiculele în afara părţii carosabile, pentru a permite utilajelor de deszăpezire să intervină. Nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public constituie contravenţie şi se sancţionează cu reţinerea

Conducerea BNR justifică reducerea ratei dobânzii prin scăderea puternică a inflaţiei, care se va înscrie în ţintă în următorii doi

ani, dar vede ca principale riscuri inflaţioniste acţiunile Guvernului sau ale politicienilor, reiese din comunicatul Consiliului de Administraţie al băncii centrale.”Persistă însă riscuri asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale - ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implemen-

tării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral”, se arată în comunicatul detaliat al CA-ului BNR. Toate riscurile enumerate de banca centrală reprezintă, practic, acţiuni ale Guvernului, sau presiuni manifestate din partea mediului politic, în ceea ce priveşte reformele sau alegerile din acest an. „Aceste riscuri, coroborate

cu incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”, se mai spune în comunicatul Consiliului de Administraţie al BNR. ***

O misiune a FMI, CE şi BM condusă de Franks se află la Bucureşti, începând de miercuri şi până pe 6 februarie, pentru a patra evaluare a acordului cu România. Surse oficiale au declarat, miercuri, că premierul Emil Boc se va întâlni joi cu reprezentanţii celor trei instituţii. Şeful Guvernului a fost mandatat, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat primvicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde. Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile

ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista „derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice. Premierul a declarat însă că Guvernul va lua în calcul o uşoară recuperare salarială în sectorul public şi indexare a pensiilor, dar numai condiţionat de stabilitate şi creştere economică, fără să se angajeze în măsuri populiste care pot destabiliza ţara. România a prelungit acordul cu FMI din 2009-2011 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea

Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul

anterior. BM a aprobat în decembrie acordarea tranşei de 400 de milioane de euro. Sursa: mediafax

Ministerul Sănătăţii a anunţat, joi, că numărul persoanelor fără adăpost şi a celor cu hipotermie care au fost transportate de către serviciile de ambulanţă şi echipajele SMURD la unităţile sanitare şi în centrele sociale, în ultimele 24 de ore, este de 363. Din cele 363 de persoane, 186 au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile şi comparti-

mentele de primiri urgenţe, iar 73 persoane încă se mai află internate. Opt decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în judeţule Argeş, Buzău, Satu Mare, Hunedoara, Prahova şi Dolj (trei decese), a precizat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat de presă. Meteorologii au emis un nou cod galben, valabil de vineri

FEBRUARIE 2012

permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile şi cu amendă de la 6 la 8 puncte, respectiv de la 420 la 560 de lei. Şoferii sunt obligaţi să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor când carosabilul este acoperit cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă. În ceea ce priveşte căile ferate,

au fost anulate 41 de trenuri, o linie a fost închisă, în trimp ce pe şinele ferate acţionează 148 de utilaje de deszăpezire. Boagiu a mai spus că la Aeroportul Otopeni acţionează 26 de utilaje de deszăpezire, la Băneasa opt utilaje, la Traian Vuia 11 utilaje şi la Mihail Kogălniceanu cinci utilaje. Totodată, pe Dunăre se află trei nave de intervenţie, în zonele Galaţi, Tulcea şi Sulina. Sursa: mediafax

Legislaţia muncii prevede că procesele de muncă pot fi întrerupte dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, la articolul 6 (1) prevede că angajatorii care nu pot asigura anumite condiţii de muncă în timpul temeperaturilor extreme, pot lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, mai multe măsuri, printre care reducerea duratei zilei de lucru sau întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţtii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă. Aceste măsuri pot fi stabilite dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Dacă se decide aplicarea acestor măsuri, angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, vor stabili modalităţile

de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, putând opta pentru recuperarea în următoarele şase luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior sau pentru nerecuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat. OUG 99/2000 mai stabileşte că pe durata întreruperii colective a lucrului, contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă. În normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă 99/2000 se stabileşte că temperaturile scăzute extreme sunt considerate „temperaturile sub minus 20°C sau când indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32”. În normele metodologice se mai precizează că angajatorii au obligaţia să ia cunoştinţă direct sau prin personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii că temperatura, respectiv indicele temperatură-umiditate sau indicele de răcire, a atins sau se prognozează să atingă valorile extreme. Acelaşi act normativ mai prevede că angajatorii vor putea lua orice măsuri, altele decât cele prevăzute în ordonanţa de urgenţă, pentru protecţia persoanelor care lucrează în condiţii de temperaturi extreme. Sursa: mediafax

Diaspora

FEBRUARIE 2012

Într-o declaraţie comună, europarlamentarul britanic Michael Cashman, preşedinte al Consiliului Naţional Executiv al Partidului Laburist, alături de reprezentanţi ai social-democraţilor români din Marea Britanie, îşi manifestă sprijinul pentru cauza manifestanţilor din Bucureşti şi din ţară şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de

În data de 25 ianuarie, Joyce Heather, lider al al consiliului local din Cardiff, Ţara Galilor a invitat reprezentanţi ai Partidului Social D emocrat organizaţia din Marea Britanie, alături de membri ai Asociaţiei Românilor din Ţara Galilor, la o întrunire ce a avut ca agendă crearea unei strategii comune de promovare şi integrare a comunităţii româneşti din Ţara Galilor Din delegaţia social democraţilor români au făcut parte Alexandru Petrescu, preşedintele PSD Anglia şi vicepreşedintele organizaţiei PSD Diaspora, Ciprian Bolos vicepreşedinte al organizaţiei PSD Anglia şi Liviu Leucă membru al Biroului Executiv PSD Anglia. Din partea autorităţilor din Ţara Galilor, au mai participat la întâlnire şi consilieri ai Partidului Laburist din zonele cu o concentraţie mare a românilor, Iona Gordon şi Susan Goddard.

Românii din străinătate s-au solidarizat cu protestatarii din România. În faţa ambasadelor şi a consulatelor României de peste hotare, de la Madrid, Paris, Strasbourg, Roma, Padova şi Montreal, români din diaspora au susţinut cauza protestatarilor din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării. La Madrid, în faţa Ambasadei României s-au adunat peste o sută de „indignaţi” protestatari din rândul românilor care trăiesc şi muncesc în Spania, exprimându-şi nemulţumirea faţă de Guvernul de la Bucureşti şi de preşedintele Traian Băsescu. Nota de umor nu a lipsit din mesajele lor de protest, într-unul dintre acestea ei scandând „Vă rugăm să ne scuzaţi/ Nu trimitem cât furaţi!”, protestatarii referinduse la faptul că români sunt nevoiţi să îşi părăsească familiile

lipsa de reacţie constructivă a guvernanţilor din România. „I stand alongside the decent Romanian people în their deep concerns about the current state of their country and their deep unease about the future. I am ready to work în the European Parliament with social democrats MEPs from România and elsewhere to en-

Asociaţia Românilor din Ţara Galilor a fost reprezentată de Ştefan Giurcă, preşedintele organizaţiei. Asociaţia reprezintă români din spaţiul sud-vestic al Marii Britanii, şi alături de preşedintele acesteia, un frecvent suporter al drepturilor românilor la educaţie şi cultură naţională, a organizat nenumărate evenimente şi acţiuni ce contribuie la integrarea celor 3.000 de familii de români ce trăiesc în Ţara Galilor, menţinând în acelaşi timp vie identitatea românească. Este binevenită iniţiativă autorităţilor locale de a se asocia cu PSD Anglia în scopul promovării de programe de integrare a românilor în societatea britanică. Au fost discutate iniţiative culturale, educaţionale, de integrare socială precum şi sprijin pentru promovarea antreprenoriatului în rândul românilor. Autoritatile din Ţara Galilor şi consilierii oraşului Cardiff sunt foarte deschişi să colabo-

şi să muncească în străinătate, ca să le poată întreţine. Şi în Franţa, comunitatea românilor a participat la acţiuni asemănătoare, de susţinere a protestatarilor din România. La Strasbourg, în faţa Consulatului României, s-au adunat 40 de români, care au vrut „să transmită un mesaj comun” şi să arate că sunt „civilizaţi” şi că cei care protestează în România „sunt exact ca noi”, după cum a explicat Oana Niculescu, organizatoarea protestului de solidaritate de la Strasbourg. Câteva zeci de persoane au protestat şi în faţa Ambasadei României din Paris. Majoritatea participanţilor erau tineri, studenţi sau absolvenţi ai unor universităţi franceze. „România solidară şi în ţară, şi în afară”, era unul dintre sloganurile lor. Întrebaţi cum ar trebui să arate România pe care şi-ar dori-o, protestatarii au răspuns că în nici un caz cum arată acum. „Să arate cât mai aproape de cum arată ţările

sure that these worrying trends and issues are addressed” a declarat Michael Cashaman „Alături de românii din ţară, Dublin, Londra, Madrid sau Berlin intenţionam să milităm şi în cancelariile marilor partide europene cauza celor care simt nevoia unei redresări fundamentale a spaţiului politic românesc, în care să se regă-

reze cu echipa PSD Anglia şi Asociaţia Românilor din Ţara Galilor. „În perioadă imediat următoare vom stabili un calendar de evenimente culturale şi acţiuni sociale ce vor promova comunitatea românilor din Cardiff şi vom oferi ocazia locuitorilor din această zonă să descopere din valorile de cultură, viaţă şi etică a cetăţenilor români ce au ales să trăiască în Cardiff şi împrejurimi.” a declarat Alexandru Petrescu, vicepreşedinte PSD Diaspora. Asociaţia Românilor din Ţara Galilor va continua sub conducerea lui Ştefan Giurc şi alături de partenerii din PSD Anglia să menţină legăturăa cu autorităţile locale şi în parteneriat cu aceştia, să transpună în realitate programul de acţiuni din 2012 Heather Joyce a încurajat strângerea relaţiilor cu partenerii social democraţi români din Anglia şi a agreat şi posibilitatea nominalizării unui membru al PSD Anglia din

din Occident, în care suntem obligaţi să plecăm pentru a avea o viaţă civilizată şi lipsită de problemele pe care le au cei care rămân acasă”, a precizat unul dintre ei. „Nu facem parte nici dintr-o asociaţie, nici dintr-o organizaţie. Suntem doar tineri şi voci inviduale, care se coalizează să manifeste solidar în sprijinul României”, a spus altcineva. În Italia, românii care s-au solidarizat cu protestatarii din România au pichetat sediul Ambasadei României din Roma, începând cu ora 12:00, din Strada Nicolo Tartaglia, nr. 36. Manifestaţii de solidaritate cu protestatarii din România au fost organizate şi în Padova, la iniţiativa Nonei Evghenie, consilier în Primăria Romei pe listele Partidului Democrat. Un grup de români din Padova a pichetat Prefectura oraşului, simultan cu acţiunile organizate la Roma, „în semn de solidaritate cu manifestanţii din

sească competenţa şi bunul simţ.” a declarat Alexandru Petrescu În urmă discuţiilor dintre reprezentanţii diasporei socialdemocrate şi reprezentanţii laburişti s-a agreat o abordare a tuturor europarlamentarilor români ce ar putea contribui la detensionarea prin dialog şi impunerea unor măsuri imedi-

Cardiff, pentru înscrierea în cursa electorală pentru poziţia de consilier local în alegerile locale viitoare. Ciprian Bolos, vicepreşedinte PSD Anglia a meníonat faptul că, ”Alături de Northampton, Lewisham, Merton-Londra şi alte consilii vom continuă dezvoltarea relaţiilor cu autorităţile locale, cele mai în măsură să se aplece asupra agendei comunităţii româneşti. Răspunsul primit de la autorităţi şi recunoştinţa românilor din zonele unde stabilim parteneriate ne-a determinat să creem un departament în cadrul organizaţiei PSD Anglia, dedicat integral menţinerii şi dezvoltării relaţiilor regionale.” Social democraţii din Anglia îşi continuă campania de parteneriate la nivel regional, cu autorităţi şi asociaţii româneşti, pentru ca împreună să poată stabili o mişcare unitară şi o poziţie puternică în sprijinul tuturor românilor din Regatul Unit.

omânia”, cerând „demisia R preşedintelui Băsescu şi un Guvern de tehnocraţi”. Nona Evghenie a mai spus că a fost creat un grup de susţinere şi pe Facebook, în care românii din Italia îşi manifestă susţinerea faţă de protestatarii care au manifestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte oraşe: „În mai puţin de două zile au fost adunate 640 de adeziuni”. „Protestul de duminică”, ţine să precizeze Nona Evghenie, „nu are nici o culoare politică şi a fost organizat de conaţionalii mei, rolul meu fiind acela de a-i ajuta din punct de vedere organizatoric, ţinând cont de faptul că le susţin mesajul”. Şi românii din Canada s-au mobilizat pentru susţinerea celor din România. Dacă acum câţiva ani diaspora română, în general, şi cea din Montreal, în special, dădeau procente aproape de 100% în favoarea lui Traian Băsescu atât la alegerile prezidenţiale (2004 şi 2009),

ate ce ar satisface doleanţele oamenilor ce îşi văd viitorul periclitat de un guvern incapa-

bil de dialog social şi de lansarea de programe de stimulare economică.

Românii din Italia, solidari cu România Acţiunile de solidarizare a românilor din Italia cu oamenii care protestează de trei săptămâni în România şi care cer demisia guvernului Boc şi a preşedintelui Băsescu au continuat şi duminică 29 ianuarie. După ce duminică 22 ianuarie au fost organizate manifestaţii în faţa Ambasadei României de la Roma şi în faţa Prefecturii din Padova, duminică 29 ianuarie au avut loc noi manifestaţii, la Roma, Milano, Bologna, Florenţa, Piacenza şi la Canicattì (Sicilia). La Roma, în apropiere de consulatul României din Via del Serafico, între 12.00 şi 14.00 au manifestat circa 100 de persoane. Prima parte a manifestaţiei a fost dedicată socializării, discuţiilor între participanţii la miting. Asociaţia Românilor din Italia a strâns semnături pentru „Apelul pentru Adevărata Schimbare”, o petiţie lansată săptămâna trecută de un grup de intelectuali şi acti-

vişti civici români, care a strâns deja 4.000 de semnături. ARI a strâns semnături pentru petiţie şi de dimineaţă, în Porta Portese, astfel încât până la sfârşitul zilei au fost adunate 400 de semnături. Protestul de la duminică de la Roma s-a desfăşurat, la cererea forţelor de ordine, la distanţă destul de mare de sediul consulatului, în piaţa din faţa parcului de pe via del Serafico. Participanţii au afişat pancarte cu mesaje contra guvernului şi preşedintelui, cum ar fi „Jos Băsescu”, „Demisia, Alegeri anticipate”, „Vrem guvern tehnic pentru România”, „Primăvara românească / Mubarak 2011 / Gaddafi 2011 / Băsescu 2012”, „Căutăm un Mario Monti pentru România”, „Nu vreau să muncesc afară, vreau servici la mine-n ţară” sau deja clasicul „Vă rugăm să ne iertaţi, nu trimitem cât furaţi”. Sursa: gazeta românească

cât şi la referendumul din 2007 privind demiterea sa din funcţia de preşedinte al României, anul acesta pare să aducă o schimbare în viziunea lor asupra conducerii de la Bucureşti. A adus însă o schimbare de optică a unei părţi a românilor din Montreal, o dată ce, în ciuda gerului de până la minus 40 de grade Celsius, un grup de români a rezistat în stradă pentru a cere, în faţa Consulatului General al României de la Montreal, demisia din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului premierului Emil Boc, precum şi alegeri anticipate, relatează Zig-Zag, o publicaţie româno-canadiană. Numărul protestatarilor a fost mic, de cel mult 30 de persoane, care s-au împărţit în „ture” sâmbătă, în faţa Consulatului,

din cauza gerului, intrând pe rând să se încălzească în sediul unei bănci de la parterul clădirii. Lozincile scandate şi pancartele purtate de manifestanţi conţineau mesaje antiprezidenţiale: „NO to Romanian Neocomunism! Demisia!”, „Jos Băsescu şi clanul lui!”, „Viermii şi ciumpalacii de la Montreal suntem alături de cei de acasă”, „Românii din Montreal, Canada sunt solidari cu Piaţa Universităţii”, „Ia-ţi cocoşul şi puicuţa/ Şi dă la popor punguţa”, „Un pirat hidos şi chior/ Şi-a bătut joc de popor” sau „Pierdut clasă politică. O declar nulă”. Un copil a avut chiar propria pancartă – „România, trezeşte-te! Eu sunt mic, dar ţara mea e mare”. Sursa: jurnalul.ro, zig-zag

Avocatul răspunde

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Răspuns la întrebările dumneavoastră Vasile T. - Madrid Sunt în Spania de peste patru ani şi muncesc cu contract de muncă de când am venit. M-am căsătorit şi soţia mea are NIE din vara anului 2011. Cum poate obţine permis de muncă în Spania? Răspuns: Permisul de muncă în Spania, începând cu data de 22.07.2011, se poate obţine numai ca urmare a existenţei unui contract de muncă din partea unui angajator spaniol. Aceasta, în cazul nostru concret, presupune că soţia dumneavoastră trebuie să găsească o firmă, sau persoană fizică autorizată (autonom), interesate în eventualele sale servicii. Din partea ei nu este nevoie decât de actul de identitate naţional şi numărul de NIE, iar angajatorul va trebui să prezinte anumite documente, în funcţie de tipul angajatorului (declaraţia de rentă şi DNI-

ul în cazul unei persoane fizice, declaraţia de autonom şi obligaţiile fiscale achitate la zi în cazul autonomilor şi escrirtura firmei, codul fiscal împreună cu TC 1 şi TC 2 reprezentând plata obligaţiilor fiscale pentru SL-uri). Nicolae B. – Toledo, Diana I. – Madrid, Sofia G. – Cuenca, Pop D. - Arganda del Rey Există posibilitatea să beneficiez de şomaj în ţară dacă intenţionez să mă întorc în România, după ce am lucrat o perioadă în Spania? Răspuns: Nu puteţi primi ajutor de şomaj în România decât dacă, după întoarcerea în ţară, realizaţi aici o perioadă de asigurare pentru şomaj, indiferent de durata acesteia. Stagiul minim de cotizare prevăzut de legislaţia română este de 12 luni în ultimele 24. Să presupunem că, după întoarcerea din statul membru în care aţi lucrat anterior, lucraţi doar 2 luni în România, ceea ce nu v-ar da în mod normal dreptul la ajutor de şomaj. În acest caz, dumneavoastră sau agenţia teritorială veţi solicita instituţiei competente din statul membru respectiv formularul care atestă perioada de asigurare realizată. Astfel, cele 12 luni de asigurare realizate în alt stat membru se vor cumula cu cele 2 luni de asigurare realizate în România şi va fi îndeplinită condiţia stagiului minim de cotizare. Totuşi, pentru a primi ajutor de şomaj, nu este suficient să aveţi stagiul de cotizare menţionat mai sus, trebuie să îndepliniţi şi celelalte condiţii prevăzute de legislaţia română (să nu realizaţi venituri sau veniturile realizate să nu fie mai mari decât salariul minim pe economie garantat în plată, să nu îndepliniţi condiţiile de

pensionare, să fiţi înregistrat la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa). Onisie P. - Valencia Am lucrat câteva luni în Spania. Am solicitat ajutor de şomaj, dar instituţia spaniolă mi-a respins cererea pe motiv că perioada de asigurare realizată în Spania nu este suficientă pentru a primi ajutorul de şomaj. Cum trebuie să procedez în acest caz, mă pot întoarce şi pot beneficia de ajutor de şomaj în România? Menţionez că înainte de plecarea în Spania, am lucrat timp de 7 ani în România. Răspuns: Nu, nu puteţi beneficia de ajutor de şomaj în România. În schimb, puteţi beneficia de prevederea europeană referitoare la totalizarea perioadelor de asigurare. În acest scop, veţi contacta agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă (după caz, agenţiile judeţene sau agenţia Municipiului Bucureşti) de care aparţineţi cu domiciliul sau reşedinţa şi veţi solicita formularul U1 sau E 301 pe baza căruia agenţia teritorială va certifica că aţi realizat o perioadă de activitate şi de asigurare pentru şomaj de 7 ani în România. Pe baza acestui formular, perioada de asigurare din România se va cumula cu perioada de asigurare din Spania şi astfel poate fi îndeplinită condiţia stagiului minim de cotizare pe care trebuie să-l realizaţi potrivit legislaţiei spaniole. Nicuşor T. - Gijón Dacă obţin ajutorul de şomaj în România ca urmare a totalizării perioadelor de asigurare, cum se stabileşte durata perioadei de indemnizare pentru şomaj şi suma

pe care o primesc ca ajutor de şomaj? Răspuns: În acest caz, dreptul la ajutor de şomaj se va stabili în conformitate cu legislaţia română. Perioada de indemnizare se stabileşte în raport cu stagiul de cotizare constituit prin totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România şi în alt stat membru al UE. În schimb, la stabilirea cuantumului ajutorului de şomaj nu se va lua în considerare salariul sau venitul pe care l-aţi obţinut în celălalt stat membru, calculul se va face pe baza salariului/ venitului pe care l-aţi primit/ realizat pentru ultima activitate din România. În mod similar, dacă solicitaţi acordarea ajutorului de şomaj în statul membru în care v-aţi desfăşurat ultima activitate, durata perioadei de indemnizare şi cuantumul ajutorului de şomaj se vor stabili potrivit legislaţiei statului membru respectiv. Gina P. – Coslada, Florica G. - Alcalá de Henares, Costică H. - Torrejón de Ardóz, Nicu S. - Alcorcón Membrii de familie care sunt în întreţinerea mea sunt luaţi în calcul la stabilirea cuantumului ajutorului de şomaj în România? Răspuns: Nu, în România cuantumul ajutorului de şomaj nu diferă în funcţie de numărul membrilor de familie care sunt în întreţinerea şomerului. Sunt însă state membre (de exemplu, Spania, Austria, Luxemburg, etc) a căror legislaţie prevede luarea în considerare a membrilor de familie în vederea stabilirii cuantumului ajutorului de şomaj. Instituţiile competente din aceste state membre pot solicita informaţii referitoare la membrii de familie cu domiciliul în

FEBRUARIE 2012 România, precum şi la veniturile obţinute de aceştia în România, în vederea stabilirii cuantumului ajutorului de şomaj potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplică. Mioara P., Viorel I., Ancuţa R. - Alcalá de Henares Dacă sunt şomer în România pot solicita exportul ajutorului de şomaj în Spania? Răspuns: Da, binenţeles, toate prevederile descrise mai sus se aplică în mod similar indiferent de statul membru în care primiţi ajutorul de şomaj şi indiferent de statul membru în care doriţi să vă căutaţi un loc de muncă. Reţineţi însă că agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din România autorizează exportul ajutoru-

lui de şomaj în alt stat membru pentru o perioadă iniţială de maximum 3 luni. Extinderea perioadei de la 3 la maximum 6 luni se va face la cererea dvs, transmisă agenţiei teritoriale la coordonatele indicate de aceasta (poştă, fax sau e-mail) înainte de expirarea celor 3 luni. Nu uitaţi însă că durata perioadei extinse de export este condiţionată de durata perioadei în care mai aveţi dreptul să beneficiaţi de ajutor de şomaj. De exemplu, dacă după epuizarea primelor 3 luni de export nu mai aveţi dreptul să primiţi ajutor de şomaj decât pe o perioadă de, să presupunem, 1 lună, extinderea se va face pentru maximum 1 lună.

Costa Blanca

FEBRUARIE 2012

Prin Canare, pe urmele lui don Alejandro

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Mulţi români de seamă au trăit şi creat în afara graniţelor României, făcând cinste poporului nostru. Păcat că atunci când ne întreabă cineva la cine ne gândim concret, ne vin în minte doar personalităţile celebre precum Brâncuşi, Eliade, Ionescu, Cioran. Românii de vază sunt mult mai mulţi, dar, modeşti, nu se înghesuie la rampă. Un savant cu adevărat prestigios, de la naşterea căruia s-au împlinit recent o sută de ani, a trăit, ca şi noi, în Spania şi n-a fost cu nimic mai prejos decât intelectualii de marcă pomeniţi anterior. Profesorul Alexandru Ciorănescu, vestitul savant taciturn din Insulele Canare, a trăit o viaţă care ar putea face subiectul unui roman interesant. Am pornit la drum pe urmele reputatului profesor pe insula Tenerife. Mă contaria lipsa aproape completă de informaţii privind viaţa sa privată. Îmi doream să aflu mai multe despre omul din spatele catedrei, despre felul în care l-au cunoscut locuitorii Insulelor Canare, cetăţenii ţării sale de adopţie. Şi îmi mai doream să văd cu proprii mei ochi locurile prin care a trecut, străzile oraşului în care a trăit, natura şi oamenii cu care s-a înconjurat. Despre Tenerife, supranumită şi „Insula Primăverii Veşnice”, se perpetuează legende potrivit cărora ar fi întruchiparea a ceea ce a mai rămas din dispăruta Atlantidă. Soarta a vrut ca, în anul 1948, în şirul naufragiaţilor istoriei care au poposit pe aceste meleaguri să se înscrie şi românul Alexandru Ciorănescu, împreună cu soţia sa, Lydia. Venise acceptând un post de lector de limba franceză, oferit de Universitatea La Laguna, una din-

tre cele mai vechi universităţi spaniole. Guvernul comunist din România îl destituise din funcţia de consilier cultural pe lângă Ambasada Română de la Paris, interzicând ieşirea din ţară a celor doi fii ai lor, minori. Nu ştiau pe atunci că aveau să treacă peste douăzeci de ani până la eliberarea copiilor din captivitatea abuzivă. Născut în România în anul 1911, licenţiatul în literatură română şi franceză avea să devină un respectat filolog şi profesor, unul dintre pionierii literaturii comparate din Spania. Refugiat pe coasta Tenerifei, fugind de teribila ameninţare a dictaturilor europene interbelice şi de urmările celui De-al Doilea Război Mondial, a ales ca strategie de supravieţuire studiul unui domeniu teoretic intangibil, o disciplină intelectuală pură. I s-a dedicat cu atâta ardoare încât s-a convertit într-o figură-cheie salvatoare a patrimoniului istoric şi literar al Arhipelagului Canarelor. Imensele sale cunoştinţe şi capacitatea sa de sinteză, îmbinate cu modestia şi simplitatea exemplară, l-au ridicat la rangul de reprezentant al plenitudinii ştiinţei în sens rensacentist. În zilele noastre, termenul la modă care l-ar fi descris cel mai bine ar fi probabil neologismul allrounder. Alejandro, aşa l-au rebotezat spaniolii, a fost un umanist, probabil unul dintre ultimii reprezentanţi ai speciei pe cale de dispariţie a omului de ştiinţă complet, cu cunoştinţe vaste, care depăşesc cu mult limitele înguste ale unei singure discipline. Revin însă la plimbarea prin locurile în care a trăit. Am fost surprinsă să constat că locuitorii Tenerifei nu înregistrează nici cel mai mic discomfort acustic atunci când se confruntă cu numele atât de „exotic” de Ciorănescu. Un şofer de taxi din capitala Santa Cruz mi-a silabisit zâmbind: Si-oranescu. Mi-am manifestat recunoştinţa după modelul spaniol de a „da mulţumire” – dar las gracias (aşa cum noi dăm bineţele). Şoferul mi-a răspuns vesel, printr-o expresie în coadă de peşte, de mai mare dragul: la gracia la tiene Usted en

la cara („graţia vă stă înscrisă pe faţă”). Încep să înţeleg mirajul exercitat de amestecul fermecător de limbi şi dialecte asupra cercetătorului-literat, care a ales să trăiască aici, înconjurat de astfel de oameni! Pe aici, „Alejandro Ciorănescu” se recită fluid, fără efort, cu „si” la început şi fără tremă pe „ă”. Librarul, m-a privit cu un zâmbet dezarmat: Sioranescu? S-a scuzat că nu avea momentan nimic în sortiment, dar m-a trimis două străzi mai departe, la doi paşi, unde activează Biblioteca Insulară. Şi ţin-te frate, prestigioasa instituţie poartă numele de nici mai mult nici mai puţin Alejandro Ciorănescu! Biblioteca ocupă 4000 de metri pătraţi, rămânând deschisă publicului 24 de ore din 24! Fără îndoială că primii care profită de această adevărată mană cerească sunt studenţii Universităţii La Laguna, cea la care a activat Ciorănescu însuşi. La Laguna, municipiul situat la

fi recunoscut îndeajuns pentru efortul său generos, dar catedra pe care nu a condus-o niciodată l-a recompensat prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa în anul 1990. Multiplele sale publicaţii în şase limbi îl califică drept umanist şi enciclopedist incontestabil. „Îl vedeam venind târziu, mereu punctual, înalt şi mândru, îndreptându-se spre secretariat, de unde îşi prelua corespondenţa şi pleca la cursuri; apoi ieşea, la fel de drept şi de distant, saluta, asta da, întotdeauna corect, cobora pe scările de marmură cenuşie ale vechii Universităţi şi se întorcea la Santa Cruz. Mereu aşa, niciodată nu l-am văzut oprit pe coridoare, discutând cu un student sau cu alt profesor, niciodată nu a participat la întâlniri, reuniuni, comisii sau ocazii mondene. Cei care îl aveau la clasă spuneau că era bun, ştia multe; noi, cei care îl vedeam doar trecând pe culoare, gândeam că aşa trebuie să fie: un

o conversaţie strălucită, cu un fin simţ al umorului, vesel şi galant. Meritul său major faţă de Spania este acela de a fi primul care a tradus din franceză documentele istorice care stau la baza constuirii entităţii cunoscute astăzi unanim drept Insulelele Canare. Reconstituind migălos însemnările de la faţa locului ale cavalerului francez Bethencourt, în timpul conquistei, cronica Le Canarien, a intrat în istorie drept opera cea mai cunoscută a istoricului Alejandro Ciorănescu. Scrierile sale au pecetea universalităţii, sunt martorele unei curiozităţi fără margini, dublate de cunoştinţe acumulate din atât de multe domenii, încât numai o minte enciclopedică, de erudit desăvârşit, putea să le cuprindă. Un fenomen unic în epoca noastră, când pericolul super-specializării pe domenii din ce în ce mai restrânse constituie o ameninţare pentru substanţa cultu-

nord-est a rămas incontestabil capitala de suflet a întregii regiuni. Fondat încă din secolul al XV-lea, a fost capitala insulei Tenerife şi a întregului Arhipelag al Canarelor până în secolul al XIX-lea. Recunoaşterea sa internaţională a culminat cu înscrierea în anul 1999 în Patrimoniul Cultural al Umanităţii de sub egida UNESCO. Cu toate acestea, plimbarea pe străzile sale fermecătoare are darul de a deconecta de lumea exterioară. Turiştii dornici de soare şi mare par a nu fi descoperit încă farmecul discret al oraşului universitar, care trezeşte nostalgii din secolul trecut. Inevitabil, gândul zboară la silueta misterioasă a profesorului taciturn, pe care l-au purtat paşii pe aici. Alexandru Ciorănescu a fost docent al acestei Universităţi timp de treizeci de ani, predând nu doar Filologie Romanică, ci şi Franceză, Română, Italiană. Portugheză şi Literatură Comparată. Era unul dintre acei profesori la care se recurgea atunci când alţii nu făceau faţă. Se spune că instituţia academică nu l-ar

om care ştia multe.” Sunt cuvintele cu care îl caracterizează pe Alejandro Ciorănescu profesorul Maximiano Trapero, şeful Catedrei de Filologie Spaniolă de la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, întrun articol publicat în cotidianul La Provincia pe 27 noiembrie 1999, la două zile după moartea marelui filolog. Se consideră norocos pentru că a avut şansa să-i devină mai apropiat. Tot el spune: „cunoscând cu adevărat dimensiunea intelectuală a lui Alejandro Ciorănescu şi importanţa operei sale, am început să-l admir. Am înţeles atunci că abţinerea sa de la participarea la viaţa universitară din La Laguna – mă refer la catedre, alegeri, secretariate, decanate etc. – avea o justificare în opera sa de investigaţie, cea căreia i s-a dedicat cu trup şi suflet, mai presus decât titlurilor şi onorurilor, chiar cu preţul renunţării la o remuneraţie mai demnă şi mai generoasă.” Sunt puţini aceia care l-au cunoscut mai îndeaproape, descoperind surprinşi un intelectual afabil, cu

rii în accepţiune tradiţională. Naţiunea care l-a adoptat pe Ciorănescu este conştientă de valoarea lui. Se consideră că pasiunea cu care s-a dedicat chestiunilor specifice Insulelor Canare este benefică tuturor locuitorilor, pentru că i-a ajutat să vadă acum lucrurile cu mai multă claritate. Alejandro Ciorănescu a ştiut să mulţumească Insulei Tenerifa pentru ospitalitatea cu care l-a primit, oferindu-i roadele cercetărilor sale pe teme specifice care o individualizează, conturându-i portretul în întreaga lume. Parcă anume ieşită în cale pentru a mă atenţiona încă odată asupra caracterului cu adevărat enciclopedic al cercetătorului tinerfeño de origine română, Grădina Botanică din oraşul Puerto de la Cruz mă surprinde plăcut: opera cu caracter de cronică, dedicată originii şi bogăţiei acestui centru este semnată de acelaşi Alexandru Ciorănescu. Grădina botanică din Puerto de la Cruz este reponsabilă pentru prezenţa multor plante pe care le considerăm de pe acum de la sine

înţelese în Europa. Spre exemplu, pe insula Tenerife cresc peste 30 de soiuri de cartofi, unele dintre ele provenind din specii deja dispărute pe continentul sud-american. Sunt multe instituţii, lucrări şi manifestări dedicate lui Alejandro Ciorănescu pe Insulele Canare. Există chiar şi o trupă de teatru alejandro ciorănescu. De bună seamă că nu am descoperit tot ce s-ar fi putut găsi pe parcursul unei singure săptămâni de sejur, legat de personalitatea atât de prolifică a valorosului om de cultură. A primit onoruri şi distincţii atât de multe, încât simpla lor enumerare ar ocupa un spaţiu considerabil. A fost un om fundamental, în sensul etimologic al termenului, un adevărat clasic al secolului XX. A scris nu numai despre Insule, ci a elaborat şi studii critice despre opera autorilor relevanţi autohtoni, cum ar fi Antonio de Viana, Elías Serra Rafols şi Leopoldo de la Rosa. Opera în patru volume, Istoria oraşului Santa Cruz de Tenerife în anii 14941977, îmbină rigoarea ştiinţifică şi stilul fluent, creând o bază de date inestimabilă, imposibil de egalat, chiar şi la treizeci de ani de la apariţie. Nimeni altcineva n-a reuşit să studieze atât de metodic toate arhivele canariene, provinciale, locale, civile, religioase şi familiale. Cariera sa literară este fără egal. Însăşi începuturile ei au pus bazele viitoare: pe vremea bacalaureatului colabora deja cu revista colegiului pe care îl frecventa la Bucureşti, unde conta pe sprijinul lui Emil Cioran în persoană. Pasiunea, entuziasmul, sacrificiul l-au însoţit şi pe Alexandru Ciorănescu pe tot parcursul vieţii sale. Finalizarea studiilor la Sorbona a condus la perfecţionarea sa teoretică şi la punerea în practică a metodei sale comparative. Se spune că Ciorănescu ar fi făcut pentru literatură ceea ce Ibáñez a făcut pentru sociologie. Înainte de a face calea întoarsă pe bătrânul continent, am mai coborât odată panta lină a străzii Alejandro Ciorănescu din Santa Cruz. La baza ei, ochi în ochi cu Oceanul Atlantic am realizat că mă aflam pe un areal cu valoare istorică: era locul în care Amiralul Nelson şi-a pierdut un braţ. Zadarnic încercase britanicul să pună stăpânire cu forţa pe insulă. Iată că, tăcut şi retras, demn şi modest, românul Ciorănescu a reuşit în mod paşnic şi prin daruri benefice să dobândească ceea ce lui nu i-a da... mâna: inimile conaţionalilor din patria sa adoptivă!

Sănătate, frumuseţe, stil

FEBRUARIE 2012

Cum ne protejăm sănătatea în perioda friguroasă Zoe Stoleru / Valencia

Tot ce trebuie să faci este să te bucuri de sporturile de iarnă, să mănânci sănătos şi să-ţi protejezi imunitatea cu citrice şi legume bogate în betacaroten. În sezonul rece găsim tot felul de scuze ca să mâncăm mai mult şi să facem mai puţină mişcare. Însă dacă vrem să ne menţinem sănătoşi şi supli, trebuie să ne schimbăm obiceiurile. Acest lucru nu înseamnă să ne pedepsim cu diete drastice şi cu exerciţii fizice suprasolicitante. Secretul constă doar în activităţile fizice care ne fac plăcere. Fie că vorbim despre ski, patinaj, snowboarding, hochei, săniuş, toate contribuie la arderea caloriilor şi la refacerea tonusului general. Investeşte în articole sportive. Odată ce le cumperi, cu siguranţă nu le vei ţine în debara. Vei vedea că o pereche de patine sau de schiuri vor face minuni în ceea ce priveşte silueta şi starea ta de sănătate. În plus, îţi petreci timpul întrun mod activ şi plăcut. Ca să te protejezi de factorii externi, precum vremea rece, precipitaţiile şi vântul puternic încarcă-te cu doze serioase de antioxidanţi. Îi găseşti în citrice. Iarna este sezonul răcelilor şi gripelor, aşa că este mai important ca niciodată să ne protejăm sistemul imunitar. Expertul în nutriţie Ilyse Schapiro recomandă luarea de suplimente de vitamina C, pe lângă consumul de fructe şi legume colorate în portocaliu. Clementinele şi portocalele nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic în acest sezon. Morcovii şi cartofii dulci conţin betacaroten, provitamina A care contribuie la creşterea rezistenţei organismului în faţa îmbolnăvirilor.

Obiceiuri care îţi întăresc sistemul imunitar Nu e nevoie de schimbări mari pentru a fi sănătos. Este suficient să îţi formezi câteva obiceiuri, care te vor ajuta să îţi menţii sistemul imunitar crescut.

resimţi la nivelul pieptului. Specialiştii susţin că durerile din zona pieptului pot fi de fapt semnale ale unor afecţiuni cardiace. Mai mult, în cazul în care eşti deja răcit, durerile din piept pot ascunde o posibilă pneumonie.

Spală-te pe mâini

Durerile de spate

Poate că acest lucru este destul de normal, însă de câte ori nu ţi s-a întâmplat să mergi la restaurant, să te aşezi la masă şi să mănânci fără ca înainte să te fi spălat pe mâini? Sau, de câte ori mânânci la birou, în timp ce îţi faci treaba? Pe tastatură şi mouse se strâng cele mai multe bacterii, iar în momentul în care mănânci, te poţi alege cu câteva dintre ele. Spală-te pe mâini în mod constant, astfel vei ţine departe acele bacterii care îţi pot afecta sistemul imunitar.

Dureri lombare? Deşi dispar când te întinzi în pat sau atunci când masezi zona lombară, durerile nu trebuie ignorate. Ele pot proveni de la probleme ale coloanei, dar şi de la afecţiunile rinichi-

Bea ceai verde Ceaiul verde are numeroase beneficii asupra organismului. Un consum moderat intensifică metabolismul, menţine în limite normale colesterolul rău şi poate pre-

veni afecţiunile dentare prin distrugerea acelor bacterii care duc la apariţia acestora. Şi dacă iei antibiotice, dar bei şi ceai verde, bacteriile vor fi distruse de trei ori mai repede, decât dacă ai opta doar pentru medicamente. Poartă pantofi cu toc mediu Specialiştii recomandă purtarea unor pantofi cu un toc de aproximativ 4 cm, deoarece

nici cei înalţi, dar nici cei joşi nu aduc beneficii organismului. Pantofii cu toc mediu au rolul de a întări muşchii pelvieni, nu pun în pericol articulaţiile şi nu provoacă întinderi musculare, ca în cazul celor înalţi, care presupun o postură încordată. Ai nevoie la toaletă? Mergi imediat! Multe persoane nu merg la toaletă atunci când au nevoie, sub pretextul că nu au timp. Însă, potrivit unor studii recente, cei care se abţin chiar şi pentru câteva minute, pun în pericol sănătatea inimii. Când vezica este plină, inima se află sub presiune, iar acest lucru poate fi destul de grav, mai ales pentru persoanele care sunt predispuse atacului de cord. Ce faci să nu te afecteze frigul Din cauza frigului, circulaţia sângelui la nivelul mâinilor, picioarelor şi degetelor poate avea de suferit. Bătrânii şi copiii sunt mai susceptibili la a face hipotermie (scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius), care se manifestă prin tremurat, amorţeli ale degetelor de la mâini şi de la picioare, oboseală accentuată, tensiune arterială scăzută, în stadiile severe (sub 28 de grade Celsius) putând apărea pierderea cunoştinţei. În cazurile uşoare de hipotermie este indicată încălzirea treptată a victimei cu pături groase, evitându-se expunerea imediată la surse puternice de căldură. În cazul în care există şi degerături, extremităţile afectate se vor spăla cu apă călduţă, nu fierbinte. Sfaturi de vreme rece Poartă căciulă, şosete de lână, fular, mănuşi şi încălţăminte cu talpă groasă, pentru a împiedica pierderile de căldură. Dacă ai de făcut drumuri mai lungi iarna, intră în magazine pentru a te mai încălzi. În staţie, în timp ce aştepţi autobu-

zul sau tramvaiul, nu sta pe loc: plimbă-te de la un capăt la altul al staţiei şi freacă-ţi mâinile. Vârstnicilor cu afecţiuni cronice le este indicat să se vaccineze pentru a preveni complicaţiile date de infecţiile respiratorii. Cardiacii trebuie să evite trecerea bruscă de la cald la frig şi ieşirile dimineaţa şi seara, când este mai frig. 5 dureri pe care nu trebuie să le ignori Din lipsă de timp sau din comoditate preferăm să trecem cu vederea peste durerile care ne dau ,,bătăi de cap” adeseori. Deşi trecătoare, de cele mai multe ori durerea este un semn care ne trimite la medic.

cioare, cel mai indicat este să nu treci cu vederea şi săţi programezi din timp o vizită la medicul tău. Simpla senzaţie de ace în picioare poate indica de fapt o leziune a nervilor sau posibile tulburări ale circulaţiei sangvine. Grăsimea brună arde caloriile pe timp de iarnă Grăsimea brună, un ţesut special care se găseşte în organism, are un rol important pe timp de iarnă: arde caloriile ca să ne încălzească, potrivit unor studii recente. Ca răspuns la frig, celulele

Durerile de cap intense Dacă ai frecvent parte de dureri de cap care par să nu se mai sfârşească nu te aştepta ca medicamentele să rezolve problema de fiecare dată. ,,În unele cazuri, simplele dureri

lor. Pentru a preveni apariţia complicaţiilor sau a altor simptome, cel mai indicat este să ceri sfatul medicului. Dureri abdominale frecvente

de cap pot fi de fapt semne clasice ale anevrismelor cerebrale sau chiar ale unei hemoragii cerebrale”, este de părere purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Americane de Geriatrie.

Dacă durerile pe care le resimţi în zona abdomenului apar frecvent, nu mai amâna vizita la medic. Problemele vezicii biliare, ale pancreasului, apendicelui, ulcerul gastric sau blocajele intestinale se numără printre posibilele cauze ale acestor dureri.

Dureri în piept, umeri sau braţe

Senzaţia de ace în picioare?

Nu ignora dureri pe care le

Dacă simţi mii de ace în pi-

sistemului imunitar activează această grăsime brună, determinând-o să ardă calorii ca să producă astfel căldură pentru organism. Cercetătorii de la Universitatea Sherbrooke din Quebec au descoperit, de asemenea, că acest tip de grăsime nu funcţioneză la fel atunci când este cald. Oamenii de ştiinţă au vrut să găsească şi o cale prin care să mărească cantitatea de grăsime brună din organism. Astfel, persoanele predispuse obezităţii ar putea avea un risc mai mic de a suferi din cauza complicaţiilor date de prezenţa kilogramelor în plus.

Tradiţii populare

FEBRUARIE 2012

Denumire populară a lunii Februarie:

FE B R U A R IE

Tradiţii: „Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a se desfunda pământul. Şi februarie nu lasă să se facă una ca asta deodată. Căci ştiut este că în februarie noaptea îngheaţă şi ziua se dezgheaţă, şi aşa treptat merge de la îngheţul cel mare din decembrie şi ia-

faur, făurar (luna faurilor de fier, care pregătesc fiarele aratului; „Faur ferecă/ Şi desferecă”; „Două săptămâni ferică/ Iar două desferică – ninge şi plouă, îngheaţă şi dezgheaţă, e ger şi căldură”), fluierar („Luna lui fluierar bagă omătul pe borta acului în casă“), luna lupilor nuarie la căldura lui martie şi aprilie. Aceasta când merg lucurile pe calea lor firească. Câteodată februarie îşi dă şi el arama pe faţă; vrea să arate că şi el este lună de iarnă. Atunci, ţin-te pânză, să nu te rupi! unde îmi întoarce cojoaca pe dos, şi unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul

Februarie – luna iubirii

Denumirea populară a lunii februarie, “Făurar”, provine de la faur, adică timpul în care se ascuţeau unelte, ceea ce sugerează începutul pregătirilor pentru muncile agricole. Conform tradiţiei, luna februarie este o lună capricioasă şi nemiloasă, datorită fluctuaţiilor de temperatură de la o zi la alta. Se spune că noaptea îngheaţă tot, iar ziua se dezgheaţă. Această “răutate” a lunii februarie se vorbeşte

că ar proveni de la faptul că acesteia i s-au repartizat mai puţine zile faţă de celelalte luni ale anului. Sărbătorile lunii februarie sunt legate, în principal, de începutul noului an agricol, de bunăstarea casei şi de sentimentul înălţător al iubirii, simbol al vieţii şi al schimbării. Dintre acestea amintim: Sfântul Trifon, pe data de 1 februarie; Martinii de Iarnă, de pe data de 1 februarie până pe data de 3 februarie; Sfântul

Haralambie, pe data de 10 februarie; Dragobetele, pe data de 24 februarie. Totodată se spune despre luna februarie că este o lună a tradiţiilor legate de sfârşitul iernii şi începutul primăverii, datorită faptului că se află la răspântia dintre aceste două anotimpuri. Multe dintre superstiţiile lunii februarie se leagă de vreme, astfel: • Dacă în luna februarie nu există îngheţ, atunci e semn că va fi mană în decursul anului; • Dacă în luna lui făurar apa curgătoare e caldă, atunci urmează un ger năpraznic; • Dacă în luna februarie nu vin ninsorile şi viscolele, atunci vor apărea la Paşte; • Dacă se întâmplă ca în februarie să tune, atunci la vară vor fi furtuni însoţite de grindină. Tradiţiile şi obiceiurile româneşti de Dragobete, sărbătoarea bunei dispoziţii şi a iubirii în grăi românesc Fiul Babei Dochia, Dragobetele, este echivalentul Sfântului Valentin şi simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele este un obicei românesc care marchează în-

iernii!” Sfaturi generale: „Cerne bucatele de sămânţă. Cară şi împrăştie gunoi, ca, pe când se dezgheaţă, zama lui să intre în pământ. Când timpul e frumos, poţi începe aratul. De n-ai făcut în ianuarie, adună acum neaua în jurul pomilor. Curăţeşte livezile de muşinoaie, pietri şi mărăcini şi, pe

unde locul e pleş, seamănă iarbă. Lasă berbecii la oile ce vrei să fete în iulie şi le păzeşte să nu bea apă de pe neauă, căci cele de a făta pierd mielul, iar celor fătate li se strică laptele. Taie mlădiţe de altoit din partea despre miazăzi a pomilor, le împlântă în nisip ori în pământ umed până la folosinţă. Sfârşeşte curăţirea pomi-

lor de omide şi, când timpul e frumos, poţi sădi pomi. Curăţeşte altoii mai tineri de crengile netrebnice, ca să crească frumoşi. Fă resadniţă şi seamănă ţeler, ceapă, sălată, călărabe, castraveţi şi altele, pe cari le vei apăra prin un acoperemânt în contra gerului.” Prevestire de timp: Când bufniţa prin luna fe-

bruar va cânta, e semn de primăvară timpurie. Dacă cântă piţigoii vesel în luna lui Faur, în curând se va desprimăvăra. Faur urât, mai frumos. Când nu îngheaţă la Faur e semn de an mănos. Zăpada în Faur întăreşte semănăturile. Viforele ce nu vin în Faur se răzbună la Paşti. Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă.

ceputul primăverii. În mediul rural, Dragobetele se sărbătorea prin logodne simbolice şi prin jocuri de iubire. În mediul urban aceste tradiţii sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine’s Day, o sărbătoare de împrumut occidental. Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile româneşti sau obiceiurile româneşti păstrate din generaţie în generaţie pentru sărbătoarea de Dragobete. Puţini sunt şi cei care mai sunt interesaţi de ritualurile acestei sarbarbatori de când sărbătoarea occidentală de acceaşi natură, Sfântul Valentin a dobândit statut mioritic. Există, însă, anumite zone rurale care cred în obiceiurile româneşti şi în simbolul sărbătorii de Dragobete. Astfel, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiţilor la români era văzută că fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prosperitate. Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a ţării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuţii în jurul focului, săruturi, logodne simbolice etc. Dragobetele era sărbătorit în preajma zilei de 1 martie, cel mai des pe 24 februarie fiind denumit şi Ziua îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul păsărilor. Este posibil ca luna februarie să fi fost considerată luna de primăvară, momentul de trezire al naturii în care păsările îşi caută cuiburi iar tinerii intră în rezonanţa cu atmosfera. Se spune că prin sate se auzea zicala: ”Dragobetele săruta fetele”. În credinţa populară românească se spune că cei ce participă la Dragobete sunt feriţi de boli tot anul. Ţinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii îmbrăcaţi în cele mai bune haine. Porneau în grupuri cântând către pă-

dure sau lunci pentru a cauta ghiocei şi alte plante folosite în descântecele de dragoste dacă vremea era frumoasă. Dacă în schimb vremea era urâtă se adunau la unii dintre ei acasă pentru a se ţine de jocuri şi poveşti. De Dragobete se făceau deasemenea logodne simbolice pentru următorul an (fiind foarte des urmate de logodne adevărate), sau frăţii de sânge între fete şi băieţi. Se aprindeau focuri în pădure în jurul cărora fetele şi băieţii stăteau de vorbă. Pentru comunitate era foarte important ce se întâmplă deoarece era un prilej de a afla la ce nunţi se va merge în toamnă. Petrecerea avea loc după-amiază unde toată lumea trebuia să se simtă bine deoarece se spunea că cei ce nu au petrecut de Dragobete sau n-au văzut o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche restul anului. În unele zone fetele nemăritate strâng zăpada şi o topesc pentru a se spăla pe faţă şi pe cap cu ea în dimineaţa de Dragobete pentru ca cel iubit să le considere mai frumoase. Dacă în ziua de Dragobete ai noroc să auzi pupăza, se spune că vei fi harnic tot anul. Dacă plouă se spune că primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă.

Treburile mărunte sunt socotite de bun augur în această zi, dar nu şi cele mari. Nu se coase, spăla sau merge la câmp dar se poate face curăţenie în toată casa pentru ca zilele ce urmează să fie pline de prospeţime şi spor. Dacă va număraţi printre cei care păstrează tradiţiile româneşti referitoare la sărbătoarea de Dragobete sau dacă doriţi să oferiţi un cadou persoanei iubite, piaţa românească şi site-urile online vă pun la dispoziţie o gamă amplă de felicitări de dragoste oricare ar fi preferinţele dumneavoastră. Fie că doriţi să

adresaţi celui drag un mesaj haios de iubire, fie că sunteţi în căutarea unor mijloace de inspiraţie pentru o declaraţie de dragoste în adevăratul sens al cuvântului, felicitările de dragoste româneşti vă ajută să va suprindeti în mod plăcut partenerii de viaţă. Există, de asemenea, felicitări de dragoste de Dragobete ce pot fi personalizate sau animate, oferindu-vă astfel şansa de a oferi partenerului sau partenerei un cadou unic. A consemnat Timeea Oprean – Cluj Napoca Foto: Arhiva personală - Dan Timoc

Bucătăria de acasă

FEBRUARIE 2012

Limbă cu măsline Ingrediente: • 300 g. limbă de porc sau vită, 1 ceapă, 70 ml ulei • 100 ml vin, 150 ml suc de roşii • 100 g măsline, 25 g făină, piper boabe, 1-2 foi dafin Modul de preparare: Limba de porc sau de vită se curăţă şi se spălă bine cu o periuţă şi se pune la fiert în oala sub presiune, în apă cu o lin-

Ciorbă ca la Rădăuţi Ingrediente: • 1 kg carne de pui (preferabil piept) • 2 morcovi, 2 cartofi, 1/4 ţelină (150 g) • 1 rădăcină de păstârnac sau 1 pătrunjel • 2 buc. de ardei gras, 1 ceapă mare • 3 gălbenuşuri de ou, 500 ml smântâna • 2 -3 linguri oţet, 5 - 6 căţei de usturoi • verdeaţă tocată Modul de preparare: Se fierbe pieptul de pui împreună cu legumele în 2-3 l de apă cu sare, până când carnea este foarte bine fiartă. Se scoate carnea şi legumele iar supa se strecoară. Dacă pieptul are piele sau oase, acestea se îndepărtează. Carnea se tăie bucăţele cât mai mici, la fel şi legumele. Se pun carnea şi legumele

înapoi în supă. Când ciorba fierbe, se toarnă smântâna bătută cu gălbenuşurile de ou, amestecând repede. Se acreşte cu oţet, se adaugă usturoiul făcut mujdei şi se potriveşte de sare. Ciorba de Rădăuţi se serveşte fierbinte,

presărată cu verdeaţă tocată mărunt. Se poate prepară şi din pui sau găină întreagă, însă este mai uşor să preparăm această ciorbă din piept de pui (carnea trebuie aleasă de pe oase şi tăiată mărunt). ***

Tort de mere pentru zile friguroase Ingrediente pentru realizarea unui tort mare, în cratiţă înaltă cu diametru de cca. 28 cm.: • un pahar de 250 ml. cu zahăr pentru tapetat cratiţă • 7-8 mere curăţate şi tăiate felii • cremă de zahăr ars din: 1 litru lapte, 8 ouă, un pahar zahăr, vanilie • pandişpan din: 6 ouă, 6 linguri zahăr, 6 linguri făină, 1 praf de copt, vanilie, coajă de lămâie • opţional: frişcă pentru ornat sau 3 plicuri de glazură de za-

hăr ars din comerţ Modul de preparare: Pentru prepararea acestui tort se urmează următoarele etape: • se tapetează cratiţa cu siropul de zahăr ars format dintrun pahar de zahăr preparat la foc mic • după ce s-a răcit zahărul ars, se adaugă merele tăiate felii peste care se pune compoziţia de cremă de zahăr ars; se introduce în cuptorul încins, la foc mic şi se lasă până începe crema de zahăr ars să se des-

prindă de pe margini • pentru pandişpan: 3 ouă, făină cât cuprinde, 1 linguriţă unt, 1 pahar lapte. Într-un castron puneţi untul, făina, ouăle şi câte puţin lapte. Amestecaţi adăugând făina şi laptele obţinând un aluat omogen, apoi compoziţia o turnaţi peste crema de zahăr ars şi se coace circa 40 minute, în funcţie de cuptor; se încearcă cu o scobitoare dacă este copt • se lasă puţin să se răcească, se desprinde uşor cu un cuţit pe margini şi se răstoarnă punând un platou cu margini mai înalte peste cratiţă şi întorcând-o dintr-o mişcare; în prima fază tortul va avea sirop de la crema de zahăr ars care va fi absorbit de pandişpan şi astfel tortul de va însiropa. • se poate orna, pentru aspect, după gust şi inspiraţie sau se poate consuma ca atare

Poftă bună! Reţete trimise de Ancuţa Dunea - Rădăuţi, Jud. Suceava

guriţă de sare sau cu delikat şi o lăsăm să fiarbă 1 - 1,5 ore. Limba fiartă se va curăţa de pieliţa care o acoperă fierbinte fiind. Apoi, se taie mărunt ceapa şi se căleşte în ulei. Se stinge cu sucul de roşii amestecat cu făină şi cu 250 ml din supa în care a fiert limba. Se adaugă limba tăiată felii groase de aproximativ 1 cm, măslinele,

vinul, piperul şi foile de dafin. Dăm cratiţa cu limba cu măsline la cuptor pentru o jumătate de oră, să se formeze sosul,

apoi gustăm de sare. Limba cu măsline este o mâncare excelentă, specială, care se serveşte rece, ca aperitiv.

Pulpă de porc împănată cu costiţă Ingrediente: • 7 kg pulpă de porc dezosată, 100 g. costiţă uşor afumată • 150 g măsline, 1-2 linguri ulei, 150 ml. vin alb, 1 linguriţă muştar • sare, piper, cimbru Mod de preparare: • carnea se spală, se curăţă de pieliţe şi se desface în 5-6 bucăţi. Costiţa se taie cubuţele, iar măslinele se curăţă de sâmburi şi se taie în sferturi. • se străpung bucăţile de carne cu ajutorul unui cuţit cu vârful ascuţit şi se împănează cu măslinele şi costiţa trecută prin muştar. Se condimentează apoi bucăţile de carne cu sare, piper şi cimbru şi se pun într-un vas pentru copt care se poate acoperi. • se stropeşte carnea cu ulei, apoi se adaugă vinul îndoit

cu apă, se acoperă şi se pune la cuptor, la foc potrivit, 60 minute. Se mai lasă apoi fără capac, 20 minute, să se rume-

nească frumos. • se taie felii şi se serveşte cu garnituri de legume şi salate de sezon.

Calendarul ortodox - februarie 2012

De tu interes

FEBRUARIE 2012

PROGRAMACIÓN MES DE FEBRERO / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA 04/02/2012 10, 17, 24/02/2012 12/02/2012 13/02/2012 14/02/2012 15/02/2012 16/02/2012 16-28/ 02/2012 19/02/2012 21/02/2012 22/02/2012 23/02/2012 24/02/2012 26/02/2012 27/02/2012 28/02/2012 Hasta el 27/02/2012 De lunes a viernes

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Recursos para tu integración” 18:00

“Martisor para mi madre”: Taller infantil de martisoare.

17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Marco Constitucional” 18:30 San Valentín: Taller infantil de manualidades. 4ª Ed. del Concurso de cartas de San Valentín y Dragobete (Bases) 17:00 Proyecto de sensibilización en valores interculturales. 1ª sesión. (Para niños 18:00 de primaria). 18:00 – 20:00 Charla jurídica informativa: “Nueva regulación de las empleadas de hogar” Consultar Exposición fotográfica itinerante: Proyecto “Citizens for United Europe” horario del Centro 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo” 18:00 – 19:30 Grupo de discusión: “Vivencias en España”. (Para inmigrantes). 18:00 Carnavales 2012: Fiesta infantil de disfraces. 10:00 “Conoce Madrid”: Visita al Museo de la Ciudad. 4ª Ed. del Concurso de cartas de San Valentín y Dragobete (Fallo y entrega 18:00 de premios) 17:00 – 20:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería” “¡El CEPI colabora!”: Taller infantil de manualidades en la Biblioteca 18:00 Pública “Rafael Alberti” de San Fernando de Henares. En el marco del Programa “Biblioteca abierta”. Celebración del Día de Andalucía: Iniciación del curso de sevillanas. 13:00 Consultar Inscripción clases de sevillanas. horario del Centro 18:00 - 19:00 Ensayos del coro infantil para el “Día de la Madre”.

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas. Si les gustan los bailes tradicionales, les informamos que el Centro Hispano-Rumano de Coslada inicia a partir del mes de marzo un curso de sevillanas, impartido por la psicóloga del Centro, Alba García. Habrá dos grupos, uno los miércoles por la tarde, de 18:00 a 19:00, y el otro los viernes, en horario de mañana, de 11:00 a 12:00. El curso es gratuito y las plazas son limitadas. Inscripciones y más información hasta el 27 de febrero, en el Centro Hispano-Rumano situado en la Travesía del Curtidor, nº 1, Coslada. Teléfono 916741263.

Campaña “Un grito de desesperación” Lunes, 16 de enero de 2012, en la sede de la Asociación Hispano Rumana de la Provincia de Cuenca ubicada en Tarancón, ha tenido lugar una conferencia de prensa donde se ha presentado un balance de la campaña “Un grito de desesperación” iniciada en colaboración con el periódico “Occidentul Românesc” (El Occidente Rumano), con el fin de recaudar el dinero necesario para la compra de una

silla especial que tanto necesita Alin Rus, un chico de 15 años que padece de una terrible enfermedad: tetraparesia espástica. Al encuentro estuvieron presentes: Juan Alfaro, teniente alcalde de Tarancón, Don Perpetuo Jiménez, párroco de la Fuente de Pedro Naharro, Torrubia del Campo y El Acebron, Violeta Vartic, presidenta de la asociación, Monica Pana, la madre de

Alin Rus, y no por el ultimo, miembros voluntarios del equipo de coordinación de esta campaña: Lena Scridon, Adrian Mureşan, Iulia Mureşan, Rodica Holaba, Chisbag Paraschiva y Anca Lovaszi. De parte de los medios de comunicación estaban presentes: “CNC” Cuenca, “Tele Tarancón” y periodico “El Día” de Cuenca. Don Perpetuo Jiménez, presento de nuevo el caso de Alin Rus, especificando que él conoce de mucho tiempo el sufrimiento de esta familia, y los prestó ayuda cada vez que pudo y era necesario. Ahora ha conseguido recaudar una suma importante de dinero, donativo con fines de ayudar en comprar esta silla especial. A continuación hablaron los miembros del equipo coordinador de la campaña, quien

resaltaron que se han recaudado 2.787 euros de los 5.425 euros necesarios, motivo por cual continuaran con la campaña hasta que se alcanza el objetivo de esta misma: comprar la silla. Con este fin pondrán nuevas huchas en diversos establecimientos, se harán nuevos llamamientos en las redes sociales, organizaran diversos talleres e intentaran vender los objetos obtenidos. También agradecieron a los que han colaborado y han hecho donativos, entre cual han sido destacados: Don Perpetuo Jiménez, Caritas

San Esteba Cuenca, Roxana Focşa, Parroquia de Saelices. De parte de la Asociación Hispano Rumana de la Provincia de Cuenca se hicieron donativos con dinero obtenido por la rifa de dos cestas de Navidad, participaciones para la Lotería de Navidad o donaciones particulares en las huchas o en la sede de la Asociación. Monica Pană, madre de Alin

poco alcanza por sí misma el pago de la silla, por lo cual se ha decidido iniciar esta campaña. Si esta subvención se hace efectiva se podría comprar la silla y el dinero restante podría ser empleado para comprar cosas necesarias para Alin (por ejemplo: pañales, leche en polvo, etc.) Para concluir, Juan Alfaro, el teniente alcalde de Tarancón, ha prometido hacer todo el

Rus, se mostro agradecida a todos los que le ofrecieron ayuda, y con la esperanza que la gente siga colaborando hasta que se consigue el dinero necesario. Violeta Vartic, presidenta de la Asociación, quiso especificar que fue obtenida una subvención, que aun no se ha hecho efectiva, pero tam-

posible para ayudar a agilizar los trámites necesarios para que se haga efectiva esta subvención lo antes posible. El encuentro ha acabado con la promesa de todos los participantes que harán todo lo posible que este chico para su vida diaria, pueda contar con la silla que tanto necesita. Anca Lovaszi - Tarancón

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 < Tânăr de 32 ani din Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică. Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Căutăm o persoană responsabilă, care vorbeşte şi scrie foarte bine limba spaniolă, ca internă, într-o casă din Madrid. Este necesar să ştie să îngrijească copii, să facă curăţenie, să calce şi să gătească. Mai multe informaţii, la telefon: 658 902 559. < Am nevoie de o persoană serioasă, cu experienţă, pentru a face curăţenie 3 ore /zi, de luni şi până vineri, în Paracuellos de Jarama. Tele-

fon: 630 480 091. < Caut o persoană cu rezidenţă în Fuenlabrada, cu experienţă, care poate îngriji o persoană în vârstă câteva ore/ zi, ca externă. Mai multe informaţii la telefon: 655 374 291, 916 061 393. < Avem nevoie de o persoană cu experienţă, pentru a avea grijă de casă şi copii în Boadilla del Monte, ca internă. Sunaţi la telefon: 658 902 559. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Depozit produse româneşti situat la 20 km de madrid angajează băiat la facturare. Sunt necesare cunoştinţe PC, WORD, internet. Masina proprie ar constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt rugaţi să trimita CV la: comercial@ produseromanesti.es < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale

utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, varsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de munca in domeniu. Experienta in stomatologie 3 ani. Mai multe informatii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés

începând cu luna februarie 2012. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014. < Se închiriază o cameră în Torrejón de Ardóz începând cu orice dată a lunii februarie 2012. Condiţii foarte bune, internet, piscină, staţie de autobuz în faţa blocului. Mai multe informaţii la telefon: 634 052 068. < Se închiriează 1 cameră într-un apartament modern, curat, liniştit, în Fuenlabrada, pentru 1 persoană sau 2 persoane. Preţul camerei este de 295 euro şi include: 1 baie individuală, gaz, lumină, internet, apă, produse de curăţenie, piscină, comunitate. Mai multe informaţii la telefon 617 080 531 sau lupulescumarian36@yahoo. com < Închiriez foarte avantajos o cameră pentru o internă, în Madrid, zona ENTREVIAS, lângă Atocha. Telefon de contact: 697 774 620 < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782 < Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro. Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751

FEBRUARIE 2012 < Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación de Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662 < Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 VÂNZĂRI

< Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. < Teren de vânzare, 650 mp. zona Avantgarden, Braşov, România, zonă de case, intravilan, utilităţi în apropiere. Preţ 25 euro/mp negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: brb_liliana@yahoo. com < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 18500 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: brb_liliana@yahoo.com CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite

ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE

< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921 < Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu serviciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comunitatea Madrid. Telefon: 662 433 916. < Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992 < Bărbat singur, 40 ani, caut doamnă/domnişoară pentru a petrece un placut sfârşit de săptămână. Aragón, La Rioja. Nu contează vârsta. Telefon: 634 063 820

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne! E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

642 823 497

(luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul Românesc nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ •

România sub zăpadă: Autostrăzi şi drumuri naţionale închise. Zeci de trenuri anulate. Cursuri suspendate în sute de şcoli.

După un ger cumplit, care a ucis zeci de persoane, noul val de viscol a dat peste cap traficul rutier şi feroviar. Autostrăzile şi zeci de drumuri naţionale au fost închise temporar şi peste 70 de trenuri au fost anulate. Gerul a răpus în ultimele zile 25 de persoane, care au murit din cauza hipotermiei. Vremea se va încălzi în weekend, însă vestea nu este neapărat bună. Începând de sâmbătă dimineaţă, în mai multe regiuni ale ţării, printre care şi Bucureşti, ninsoarea se va transformă în ploaie, care, la

contactul cu asfaltul îngheţat, se va preface în polei. Meteorologii spun că fenomenul „ploaie îngheţată” este extrem de periculos şi va

transformă România într-un „patinoar imens”. Înainte de a plecă la drum, puteţi sună la Comandamentul Central de Iarnă din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la numărul de telefon 021.93.60, unde veţi obţine informaţii legate de traseul pe care urmează să-l parcurgeţi, precum şi starea acestuia. Sursa: mediafax

Boc a demisionat

Premierul Emil Boc a anunţat, luni, 6 februarie 2012, că a decis să depună mandatul Guvernului, privind demisia din funcţie. „Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a

mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un „parteneriat corect în interes

public”, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său. Sursa: mediafax

FEBRUARIE 2012

Informaţii utile

Stimaţi cititori, venim în ajutorul dumneavoastră cu lista taxelor consulare corecte pe care le vom publica în mai multe etape. Pentru cei care aveţi acces la internet, puteţi vizualiza lista în totalitate accesând: http://mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/ (continuare din numărul trecut...) servicii-consulare/2010.09.01_taxe_consulare.pdf

LISTA TAXELOR CONSULARE (II) stabilite în baza Legii nr. 198/2008 cu m odificările şi completările ulterioare D. SERVICII DE STARE CIVILĂ

Înscrierea certificatelor de naştere şi de căsătorie eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti se înregistrează separat, pe fiecare serviciu component, chiar dacă serviciile de autentificare, legalizare sau certificare sunt incluse în taxele generale, prevăzute în Anexa 1 lit. D – Servicii de stare civilă, punctele 4 şi 6. Pentru statele cu care România a semnat Acorduri/Tratate de asistenţă judiciară prin care se recunosc anumite acte judiciare şi extrajudiciare se va completa obligatoriu rândul 1 iar celelalte rânduri numai dacă oficiul consular efectuează servicii de legalizare/autentificare/certificare.

1. Încheierea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare între cetăţeni români Cerere oficiere căsătorie şi eliberare certificat de căsătorie Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţiei* Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţului* Recuperări Total**

90 euro 40 euro 40 euro 5 euro 175 euro

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro ** Taxa este calculată pentru situaţia în care actul este tradus de către un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România. Dacă traducerea se efectuează la oficiul consular, taxa se va modifica în mod corespunzător, percepându-se atât taxa de traducere cât şi cea de certificare a traducerii. În cazul în care solicitanţii prezintă certificate medicale prenupţiale de la medicul de familie din România, emise în termenul prevăzut de lege, aceste servicii de traduceri nu mai sunt necesare. Taxa se va modifica în funcţie de locul unde s-a efectuat traducerea ori au fost emise certificatele prenupţiale.

2. Încheierea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare între un cetăţean român şi un cetăţean străin Cerere oficiere căsătorie şi eliberare certificat de căsătorie Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţiei* Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului medical al soţului* Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de naştere al cetăţeanului străin* Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de celibat* Legalizarea semnăturii traducătorului pentru traducerea certificatului de cutumă* Recuperări Total**

135 euro 40 euro

4 (b). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine Efectuarea traducerii în limba română/pagină* Recuperări Total(*+**)

90 euro 30 euro 5 euro 125 euro

* Pentru fiecare pagină în plus se adaugă 30 euro. Taxa de efectuare a traducerii la ambasadă nu este inclusă în taxa prevăzută pentru înscriere ceea ce conduce la modificarea în mod corespunzător a taxei totale de înscriere; certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea se înregistrează separat, dar este inclusă în taxa totală prevăzută pentru înscriere. ** În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

5. a) Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine Recuperări Total*

135 euro 5 euro 140 euro

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

5. b) Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular. Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine Efectuarea traducerii în limba română/pagină* Recuperări Total(*+**)

135 euro 30 euro 5 euro 170 euro

6 a). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine Recuperări Total*

135 euro 5 euro 140 euro

40 euro

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

40 euro

6 b). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de peste 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular.

40 euro 45 euro 5 euro 345 euro

3 (a). Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 90 euro Recuperări 5 euro Total** 95 euro * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

3 (b). Pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în termen de până la 6 luni - traducere efectuată la oficiul consular Înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine 90 euro Efectuarea traducerii în limba română/pagină* 30 euro Recuperări 5 euro Total(*+**) 125 euro * Pentru fiecare pagină în plus se adaugă 30 euro. Taxa de efectuare a traducerii la ambasadă nu este inclusă în taxa prevăzută pentru înscriere ceea ce conduce la modificarea în mod corespunzător a taxei totale de înscriere; certificarea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea se înregistrează separat, dar este inclusă în taxa totală prevăzută pentru înscriere. ** În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

4 (a). Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti, în termen de până în 6 luni - traducere efectuată de un traducător autorizat Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine 90 euro Recuperări 5 euro Total* 95 euro * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

Înscrierea certificatelor de căsătorie eliberate de autorităţile străine Efectuarea traducerii în limba română/pagină* Recuperări Total(*+**)

135 euro 30 euro 5 euro 170 euro

7. Înregistrarea cererii pentru eliberarea unui duplicat după certificatele de stare civilă româneşti Înregistrarea cererii Recuperări Total

45 euro 5 euro 50 euro

8. Înregistrarea cererii pentru apostilarea certificatelor de stare civilă româneşti Înregistrarea cererii Recuperări Total

30 euro 5 euro 35 euro

9. Eliberarea extraselor de stare civilă Înregistrarea cererii Recuperări Total

30 euro 5 euro 35 euro

E. SERVICII DIVERSE 1. Înregistrarea cererii pentru redobândirea cetăţeniei române Cerere Recuperări Total

60 euro 5 euro 65 euro

2. Înregistrarea cererii privind renunţarea la cetăţenia română Cerere Recuperări Total

600 euro 5 euro 605 euro

3. Eliberarea dovezii de cetăţenie Eliberarea dovezii Recuperări Total

10 euro 5 euro 15 euro

* În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro (va continua...)