Occidentul romanesc nr. 13

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Martie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 13/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania Prestaţii familiale şi prestaţii acordate în caz de accident de muncă sau boală profesională

Alegeri prezidenţiale în Rusia

Vladimir Putin a obţinut 63,9 la sută din voturi „Vladimir Putin, premier din 2008, a părăsit Kremlinul în acelaşi an deoarece Constituţia nu îi permitea să efectueze mai mult de două mandate consecutiv...”

„Părinţii vor avea dreptul la prestaţii pentru copilul minor sau persoane cu handicap ...”

Pagina 04

Spania: Şomajul a atins rata de 23,3% „Problema şomajului a fost agravată de o ­neaşteptată creştere a ratei inflaţiei, ­indicele preţului de consum ­atingând 2,7% în ­februarie...”

Pagina 09 Gala de box profesionist - t­ itlul I­ ntercontinental „Emil Pavel Pop (­România) - Julio César Chávez (­Uruguay), 23 Martie 2012, începând cu orele 21:30, ­Localitatea: Ciruelos/­ Provincia Toledo, Bilet ­intrare: 5 euro/general...”

Pagina 10 Ion Creangă: Vremea amintirilor

„Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce ­oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne...”

Pagina 11 Victimele unei societăţi bolnave

„Societatea românească este, în continuare mai apropiată de ţările subdezvoltate decât de statele occidentale, din ­cauza lentorii progreselor...”

Pagina 23

Paginile 12-13

Guvernele României şi Republicii Moldova au semnat Planul integrării europene a statului ­moldovean. Membrii guvernelor, huiduiţi la ieşirea din sediul Universităţii Cuza

Reglarea tensiunii

„Presiunea sanguină prea mare este cauza a 15% din ­totalul deceselor, după cum arată un studiu recent al celor de la Harvard. Chiar dacă nu are mereu simptome clare...”

„Şedinţa comună a guvernelor român şi moldovean a fost ­organizată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a durat aproximativ trei ore...”

Pagina 16 Ceremonia organizată în memoria poliţistului ­ucis în statul Washington – USA „Sute de persoane au participat pe data de 1 Martie, la ­ceremonia organizată în memoria poliţistului de origine română...”

Pagina 15

Pagina 22

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.

02

MARTIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­Hamilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”.

La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în ­Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.

Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2012.

Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.

Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania ­American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu ­British Airways pe ruta M ­ adrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei ­Barbara ­Hamilton ­Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă:

Comunicat - ­Ambasada ­României în regatul S ­ paniei Avem onoarea de a vă informa că, în vederea strângerii fondurilor pentru ajutorarea familiilor aflate în situaţii critice din zonele afectate de viscol, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a comunicat că persoanele interesate pot face donaţii în lei sau în valută în următoarele conturi:

• Judeţul Vrancea: RON: RO14 RNCB 0267 0364 4280 0012 EUR : RO84 RNCB 0267 0364 4280 0013 USD: RO57 RNCB 0267 0364 4280 0014 • Judeţul Ialomiţa: RON: RO33 TREZ 1665 005 XXX 0042 57 • Judeţul Giurgiu: RON: RO 43RNCB 0145037306490001 EUR: RO 32RNCB 0145037306490005

8 Martie

redactia@occidentul-românesc. com

Echipa publicaţiei în limba română Occidentul Românesc, transmite tuturor cititoarelor şi mamelor noastre, femeilor românce din străinătate şi de acasă, sănătate şi fericire, mult curaj şi putere de muncă, speranţă de mai bine, o viaţă liniştită în pace, înţelegere, dragoste şi credinţă.

La mulţi ani!

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean

EDITORI: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Dan Caragea (Portugalia) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Anastasia Criste (Barcelona) Dan Luca (Bruxelles) Mircea Fluieraş (Málaga)

Vasile Mureşan (Illinois) Tiberiu Grădiştean (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia) SPECIALIŞTI: Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

Guvernele se duc, ţara rămâne Kasandra Kalmann-Năsăudean

Privită din avion, România pare o altă ţară, mai nouă, faţă de cea de acum un an, doi sau poate cinci, când a intrat în Uniunea ­Europeană.

Un nou premier, un nou ministru de Finanţe, un nou succes pe piaţa americană...

Dacă privim însă mai în detaliu, şi coborâm pe pământ, acum, după viscolele din februarie, ni se dezvăluie aceeaşi Românie veche de 10, 20 sau 50 de ani. Cu un mediu rural arhaic, cu sate îngropate până la cer în zăpadă, cu oameni săraci, prost îmbrăcaţi şi îmbătrâniţi înainte de vreme. Aceeaşi Românie veche, în care toată lumea află de la televizor, în acelaşi timp cu Guvernul, că zeci de kilometri de drumuri, printre sate risipite pe dealuri sau pe câmpii, nu pot fi deblocate din lipsă de bani, utilaje, combustibil sau, pur şi simplu, din lipsă de interes, imaginaţie sau inteligenţă.

Aceeaşi Românie în care autorităţile, cunosc teoria la perfecţie, dar nu au nicio idee să o pună în practică. O Românie în care, permanent, aceleaşi autorităţi sunt luate prin surprindere de calami-

tăţi. Acum au fost zăpezile, în alţi ani au fost inundaţiile, alunecările de teren sau seceta. Peste tot în lumea aceasta, natura dezlănţuită ia autorităţile prin surprindere. Diferenţa constă în forţa de reacţie. Rapidă, punctuală şi acompaniată de mijloace materiale suficiente. În ­România însă, pompierii încă mai strâng zăpada din satele Călăraşiului cu lopata. Din păcate, această Românie veche, care se prăbuşeşte puţin câte puţin după fiecare dezastru natural, are probleme mari nu numai în resurse materiale şi în infrastructură, ci şi în mentalităţi. După mai bine de două decenii, vechiul îndemn patriotard „Nu ne vindem ţara!” reapare, o dată cu intenţia noului ministru al agriculturii de a bloca, după 2013, accesul străinilor la achiziţia de terenuri agricole. Ne-am aşteptat să dea dovadă de o minte deschisă, necoruptă de strategii de genul “Noi, prin noi, înşine!”.

Practic, nici nu are voie să se joace cu astfel de declaraţii, mai ales când în discuţie este şi ­Tratatul de aderare la ­Uniunea ­Europeană. Dacă domnia sa vrea să dea un răspuns ­Europei care a blocat accesul României pe pia-

ţa muncii, ar trebui să lase rezolvarea acestei probleme pe seama diplomaţiei. Pe de altă parte, România are o povară fiscală comparabilă cu cea a zonei euro după cum reiese din datele Băncii Mondiale. Aproape jumătate din profitul comercial al firmelor se duce, în medie, în visteria statului. În acelaşi timp, ţara noastră este vicecampioana lumii după numărul de taxe pe care firmele trebuie să le plătească în fiecare an. Pe lângă fiscalitatea directă extrem de împovărătoare, România are una dintre cele mai mari cote de TVA din Uniunea ­Europeană, impozit indirect care are un efect negativ asupra consumului. Aşadar, dragi români, dacă aveţi copii, spuneţi-le că sunt datori.

Pe termen lung sau poate pentru toată viaţa. Din păcate, munca voastră de până acum v-a îndatorat şi mai tare. Creditele luate ca să vi se achite salariile, vor fi plătite de descendenţii voştri.

Dacă mai aveţi aşteptări de la stat, uitaţi-le! Orice politician vă va spune că statul sunteţi voi, suntem noi... Şi are dreptate. Statul sunt ei, politicienii. Tu, românule, eşti doar sluga umilă care înghite în sec, transpiră, mun-

ceşte, priveşte şi răbdă. Te-ai vândut pentru un pumn de promisiuni şi acum ţi-a rămas doar pumnul. În gură! În primitivismul lui, Ceauşescu a lăsat ţara fără datorii. E adevărat că tot tu, ai muncit pentru plata lor. După 1990 au apărut alţi ceauşeşti mai mici, dar mult mai infometaţi care te-au vândut şi ţiau îndatorat până şi pruncii.

Au tocat mărunt, în 20 de ani peste 98 de miliarde de euro şi nu te-au întrebat nimic. Dar tu, ai supravieţuit lor, politicienilor. Astăzi, ţi-e tot mai greu dar obişnuieş-

MARTIE 2012 te-te cu gândul că mâine îţi va fi şi mai greu. Politicienii lucrează la datoria ta şi a copiilor tăi, pentru viitor. Ei ştiu că eşti conştient de asta, dar dacă nu îţi repetă nimeni din când în când, uiţi. Te vei duce din nou la vot. Şi, pe cine să votezi, dacă nu tot pe ei?! Aceeaşi care au făcut datoriile copiilor tăi. Pe aceeaşi care au vândut materiile prime pe nimic la străini şi acum scumpesc fosta avuţie a ţării când vor ei. Pentru că ţara este a lor şi numai a lor. Tu, nu ai fost întrebat când ţi s-a vândut petrolul, gazele, energia, pădurile, apele, corăbiile, silozurile etc. Tu doar ţi-ai făcut datoria de cetăţean şi i-ai votat!

Autoritatea statului există şi cine nu crede să se pună cu statul. Demnitatea statală în schimb, a dispărut. Pentru că demn nu poţi să fii decât atunci când eşti corect şi respecţi democraţia, când nu faci datorii nelimitate pe spatele contribuabililor ca să-ţi asiguri cariera politică sau funcţia. Şi dacă statul vrea să

Primăvara Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Şi cucul pierde-vară...

Duiliu Zamfirescu (fragment)

03

te încurajeze, o face zilnic, fără niciun efort. Te încurajează să furi, te instigă să părăseşti ţara dacă nu-ţi convine să trăieşti în România.

Te face să te simţi umilit în lumea largă doar pentru faptul că eşti român. Şi tu speri în continuare. Când zăpezile se vor topi în totalitate, vei uita că şi-n iarna anului 2012 te-a sfidat din nou. Vei lasa la o parte memoria şi vei zice cu mândrie: sunt român, hai la vot! Păi, da! De ce să le porţi pică lor, politicienilor?

Ai uitat însă că, înainte să fii român, eşti om. Dar, pentru a avea acest privilegiu în propria ţară, meriţi să fii respectat. Şi, dacă nu te mai respectă autorităţile, dacă îţi cer numai taxe şi impozite, dacă te fac să devii neom în propria ogradă, nu uita, românule, să zâmbeşti. Primăvara se apropie şi noi promisiuni vor răsări ca ciupercile după ploaie într-o Românie care nu arată că se înnoieşte, ci doar îşi cosmetizează vechea imagine şi îşi lustruieşte vechile obiceiuri...

04

De interes

MARTIE 2012

Prestaţii familiale şi prestaţii a ­ cordate în caz de accident de muncă sau boală profesională Prestaţii pentru copilul aflat în îngrijire Părinţii vor avea dreptul la prestaţii pentru copilul minor sau persoane cu handicap dacă îndeplinesc următoarele condiţii: •Îşi desfăşoară activitatea sau îşi au reşedinţa legală în ­Spania.

•Se suspendă dreptul pentru absenţa din Spania pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.

•Au copii sub vârsta de 18 ani în întreţinere, sau au în întreţinere persoane peste 18 ani cu un grad de handicap mai mare

nilor români cu rezidenţa în Spania pentru a beneficia de prestaţii pentru copii: •Cerere tip care se poate descărca de pe pagina web a I.N.S.S. - www.seg-social.es •Acte de rezidenţă ale părinţilor •N.I.E.- Numărul de identificare ce se acordă străinilor din Spania •Adeverinţe de venit •După caz : Hotărârea de divorţ şi documentul care atestă părintele desemnat drept reprezentant legal al copilului

Numărul de copii

Limita de venit a familiei

Cuantum anual

1

11.264,01

291,00

2

12.953,61

582,00

3

14.643,21

873,00

4

16.332,81

1.164,00

5

18.022,41

1.455,00

6

19.712,01

1.746,00

7

21.401,61

2.037,00

8

23.091,21

2.328,00

9

24.780,81

2.619,00

10

26.470,41

2.910,00

sau egal cu 65% din capacitate (evaluarea se face după criteriile impuse de legislaţia spaniolă) şi sunt rezidenţi în Spania.

•Primesc un venit anual, de

după divorţ •Certificate de handicap •Prestaţii în caz de accident de muncă şi boală profesională De la data de 1 mai 2010

muncă determinată de accidente de muncă şi boli profesionale şi prestaţiile în natură în caz de accident de muncă şi boală profesională.

orice tip, mai mic de 11,264.01 euro. Această sumă va creşte cu 15% pentru fiecare copil aflat în întreţinere începând cu al doilea copil. Persoanele care depăşesc limita de venit nu pot deveni beneficiari. Nu există limite de venit pentru copiii cu handicap.

•În cazul familiilor mari, câştigurile salariale anuale nu trebuie să depăşească 16,953.05 de euro pentru familiile cu 3 copii aflaţi în întreţinere. Această sumă creşte cu 2,745.93 de euro pentru fiecare copil aflat în întreţinere, inclusiv şi după al patrulea copil.

•Pentru copiii cu handicap cuantumul anual este de 1.000 de euro, fără limite de venit.

•Pentru persoanele peste 18 ani dependente de familie, cu un handicap mai mare de 65% din capacitate, cuantumul anual este de 4.171 de euro.

Documente necesare cetăţe-

România aplică următoarele regulamente în domeniul securităţii sociale a lucrătorilor migranţi: •Regulamentul (CE) nr.

883 / 2004 al Parlamentului ­European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială; •Regulamentul (CE) nr.

987 / 2009 al Parlamentului ­European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.883/2004.

Pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor europene în domeniul accidente de muncă şi boli profesionale în ­România, prin Decizia nr.112 din 1 aprilie 2009 (publicată în ­Monitorul Oficial nr. 335 din 27 mai 2009), au fost desemnate: 1. Instituţii competente: Casele teritoriale de pensii - com-

Tipurile de prestaţii acordate în caz de accident de muncă şi boală profesională sunt: •prestaţii în natură - acordate de către instituţia statului de reşedinţă/şedere temporară/ detaşare, în numele şi pe cheltuiala instituţiei competente, conform dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplică; •prestaţii în bani - acordate de instituţia competentă.

Pentru a beneficia de prestaţii în statul de reşedinţă/şedere temporară/detaşare din ­Uniunea Europeană, pe seama asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale din România, lucrătorul migrant român trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: •să fie asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale în România, conform prevederilor legii nr. 346/2002 republicată; •să deţină un Document por-

partimentele accidente de muncă şi boli profesionale pentru indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă determinată de accidente de muncă şi boli profesionale şi prestaţiile în natură în caz de accident de muncă şi boală profesională.

2. Organism de legătură: Casa Naţională de pensii publice - Direcţia generală accidente de muncă şi boli profesionale pentru indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

CUANTUM

tabil A1 - „Certificat privind legislaţia în materie de securitate socială care se aplică titularului” eliberat de Direcţia Relaţii Internaţionale din Casa ­Naţională de Pensii Publice. În plus, lucrătorul migrant român care figurează înregistrat cu un accident de muncă sau o boală profesională în ­România, în cazul în care şi care îşi schimbă reşedinţa/locul de şedere temporară, sau este detaşat în alt stat membru al Uniunii Europene trebuie să deţină un Document portabil DA1 - „Document care atestă dreptul de a primi asistenţă medicală în cadrul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale” eliberat de Direcţia generală accidente de muncă şi boli profesionale din Casa Naţională de Pensii Publice. Deţinătorul acestui document este obligat să se înregistreze la instituţia de la locul de reşedinţă sau de şedere temporară.

Schimbul de informaţii şi decontarea cheltuielilor se face între instituţiile competente din statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul formularelor europene.

Ajutorul de deces, atunci când decesul survine sau când beneficiarul îşi are reşedinţa într un alt stat membru decât statul membru competent În cazul în care persoana asigurată sau un membru al familiei sale decedează într - un alt stat membru decât statul membru competent, decesul se consideră a fi survenit în statul membru competent.

Instituţia competentă (instituţia căreia îi revine sarcina să acorde ajutorul de deces) este obligată să acorde ajutorul de deces, care se plăteşte în temeiul legislaţiei pe care o aplică, chiar dacă beneficiarul îşi are reşedinţa într - un alt stat membru decât statul membru competent.

Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul în care decesul este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale.

Solicitantul aflat pe teritoriul altui stat membru decât cel în care se află instituţia competentă poate adresa cererea de acordare a prestaţiei: a) instituţiei de la locul de şedere b) instituţiei competente În România, instituţia competentă în acordarea ajutorului

de deces, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre este casa teritorială/ sectorială de pensii.

Potrivit legislaţiei române în vigoare, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul decesului asiguratului sau pensionarului, ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care dovedeşte cu documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz: • Soţul supravieţuitor; • Copilul; • Părintele; • Tutorele; • Curatorul; • Oricare altă persoană.

De asemenea, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Se consideră membru de familie, potrivit legii menţionate anterior: •soţul; •copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; •părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi. În România, ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.

Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. În cazul în care cererea de acordare a ajutorului de deces se depune la instituţia de la locul de şedere, solicitantul completează şi depune la instituţia menţionată formularul E 124, intitulat „Cerere pentru acordarea ajutorului de deces”, împreună cu documentele justificative prevăzute de legislaţia română în vigoare şi anume: •certificatul de deces; •actul de identitate al solicitanţilor; •acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu persoana decedată sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar; •dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces; •actul medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l - a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, dacă este cazul; •adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii, dacă este cazul.

Instituţia de la locul de şedere va transmite formularul şi documentele menţionate mai sus instituţiei competente din România (casa teritorială/sectorială de pensii).

Nota redacţiei: Mulţumim şi pe această cale Ministerului Muncii din România pentru precizările primite pe această temă şi sperăm că am răspuns numeroasele mesaje şi scrisori primite de la ­dumneavoastră.

06

Comunitate

MARTIE 2012

Primăvara a ­început cu un atelier “Mărţişor”

Cu toate că suntem departe de România, nu trebuie să ne uităm rădăcinile şi tradiţiile.

Din acest motiv, pentru Asociaţia Hispano Română din Provincia Cuenca, primăvara a început şi în acest an cu un atelier “Mărţişor” organizat la sediul din Tarancón al asociaţiei. Români, spanioli, senegalezi şi marocani, dar şi ucrainieni sau columbieni, şi-au exprimat dorinţa de a afla sau de a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre acest străvechi obicei românesc.

Preşedinta asociaţiei, doamna Violeta Vartic, adresându-se mediilor de comunicare prezente, şi-a exprimat bucuria pentru numeroasa

participare, care indică o bună integrare a comunităţii româneşti în planul sociocultural local, precizând totodată că “Mărţişorul” este o contribuţie importantă la zestrea de tradiţii şi obiceiuri a românilor. Doamna Ana Maria Soledad Massó ­Heras, viceprimar şi consilier pe probleme de servicii sociale al Primăriei Tarancón, prezentă la eveniment, a declarat reprezentanţilor massmedia prezenţi că: “Nu am cunoscut acest obicei. Ştiam de un obicei legat de vopsirea ouălor de Paşti”, menţionând că “E bine că faceţi cunoscută acestă tradiţie…”, lansând un mesaj

de colaborare la îmbogăţirea ­patrimoniului întercultural al oraşului ­Tarancón, mesaj susţinut şi de către Benjamín Prieto Valencia, preşedintele guvernului provincil ­Cuenca, prezent la eveniment. Acelaşi mesaj a fost lansat şi de către domnul Raul Martinez Gallego, viceprimar şi consilier pe probleme fiscale şi de patrimoniu al Primăriei Tarancón, specificând faptul că oferă sprijinul său în promovarea valorilor culturale, indiferent de naţionalitate. În continuare, copii, părinţi, bunici şi invitaţi de seamă, au fost călăuziţi, prin intermediul materialelor video, la originile mărţişorului, şi au urmărit cu interes evoluţia acestuia până în zilele noastre. Materialul, prezentat în limba spaniolă ca să poată fi înţeles de către toţi cei prezenţi, a fost acompaniat de muzica autentică a lui Grigore Leşe, cunoscutul rapsod din Ţara Lăpuşului.

Apoi, cei mici au fost invitaţi în lumea poveştilor şi a legendei de către Nicoleta

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII MARTIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

ACTIVITATEA

01/03/2012 03/03/2012 03/03/2012 05/03/2012 07 şi 09/03/2012

18:00 – 19:00 17:00 – 19:00 16:00 18:00 18:00 şi 10:30

“Internetul, o modalitate de a găsi de muncă”: Atelier pe probleme de muncă.

“Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración”.

“O, mamă, dulce mamă…: Serbare de Ziua Mamei.

“Să cunoaştem Madridul Junior!”: Atelier de cultură generală, pentru copii Deschiderea oficială a cursului de sevillanas.

“Ele au făcut istorie: rolul femeii în schimbările politice”. Conferinţă şi ­forum.

10/03/2012 17:00 – 19:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Derechos y deberes. Marco ­Constitucional”.

A se consulta 28/02/2012 – “Primăvară, bun venit!”: Expoziţie de mărţişoare (ed. a III-a). În colaborare programul 10/03/2012 cu Asociaţia “ART-Meşteşugurile Prutului” din Iaşi. centrului “Abilităţi sociale în căutarea unui loc de muncă”: Atelier pe probleme psi12/03/2012 18:00 hosociale.

“Artizanat ecologic. Expoziţie de miniaturi din lemn”. Expune meşterul po14/03/2012 18:00 pular Anton Pătraşcu.

15/03/2012 18:00 – 19:00 “Tips and Tricks”: Atelier pe probleme de muncă.

16/03/2012 17:00 “Ziua Tatălui (19 martie)”: Atelier de lucru manual pentru copii.

17/03/2012 17:00 – 19:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”.

21/03/2012 09:30 “Să cunoaştem Madridul!”: Vizită la Mânăstirea “Las Descalzas Reales”.

22/03/2012 18:00 – 20:00 “Cum să-ţi deschizi propria afacere”: Atelier pe probleme de muncă.

24/03/2012 17:00 – 19:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”.

“Acţiuni de sensibilizare prin intermediul valorilor interculturale” (Partea 26/03/2012 18:00 a II-a).

“Reforma laboral”: Conferinţă pe probleme juridice despre noul Regulament 29/03/2012 18:00-20:00 al muncii.

“Omagiu lui Van Gogh”: Atelier de cultură generală şi lucru manual pentru 30/03/2012 17:00 copii.

31/03/2012 17:00 – 19:00 “Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración”.

A se consulta A se consulta “Să cunoaştem examenul LETRA!”: Îmbunătăţirea competenţelor lingvistice programul programul de exprimare în scris cu ajutorul WebQuests. centrului centrului 08/03/2012

19:30

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile ­organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, ­gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Paula Nadrag, voluntară la asociaţie, care le-a explicat de ce se folosesc culorile alb şi roşu la fabricarea şnurului de mărţişor şi ce semnificaţii are acesta din urmă. Cu gândurile la Zâna Primăvara din poveste, cei mici au confecţionat şnururi pentru mărţişoare, apoi s-au alăturat celor mari, care, îndrumaţi de

Anca, o altă voluntară, au trecut direct la confecţionarea de felicitări şi mărţişoare. Dând frâu liber imaginaţiei, timp de aproape două ore, bucăţi de hârtie colorată sau pânză, mărgele, boabe de orez, pene sau scoici, au luat rând pe rând formă de ghiocei, gărgăriţe, potcoave şi alte tipuri de mărţişoare,

fiind completate cu şnururi roş-albe confecţionate de către micuţi.

O mini expoziţie, alcătuită din mărţişoare vechi şi noi, a fost expusă la sediul asociaţiei, la dispoziţia tuturor acelor care doresc să o vadă, în prima săptămână a lunii martie.

A consemnat Anca Lovaszi

08

Mama

MARTIE 2012

Mama mea era CASNICĂ Mama mea era casnică. Dar ce casnică!!! Dintre cele care fac din casă palat. Nu în sensul material al cuvântului ci în cel valoric. Casa casă şi masa masă, spune o vorbă înţeleaptă românească, prin care se arată că lucrurile sunt aşa cum trebuie să fie. Adică cum? Echilibrate, la locul lor, la timpul lor.

Como Dios manda, ar spune spaniolul.

Cine mai poate spune astăzi aşa ceva? Acum, când femeia nu mai este ţintuită la tigaie şi la ţânci, ci i s-a dat libertatea de a ieşi din ţarcul casei în arena cea mare a societăţii, ea este medic, inginer, profesor, judecător, strungar, lăcătuş, electrician etc., etc., etc., etc… Tot ce vrea şi ce… nu vrea! E extraordinar să fii una din astea – sau chiar mai multe! E nemapomenit să te poţi simţi, în sfârşit, egală cu… egalul tău, să-ţi poţi dezvolta întreaga capacitate de care dispui, să-ţi poţi înmulţi talanţii pe care ţi i-a dat Dumnezeu! Nimeni nu se mai îndoieşte astăzi, în lumea noastră civilizată, de faptul că o femeie este nu doar la fel de capabilă ca un bărbat, ci, în nu puţine cazuri, se dovedeşte chiar superioară.

Dar s-a gândit oare cineva care e preţul acestei emancipări, cu ce se plătesc toate aceste… avantaje, aceste… câştiguri, aceste…victorii? S-a gândit careva dintre noi vreodată că în timp

ce studiem, sau profesăm una din aceste meserii pentru care le-am studiat, pierdem ceva ce mamele şi bunicile noastre, demodate, neemancipate, aveau din plin? Ceva esenţial, care le făcea nu egale cu bărbatul ci chiar superioare, deşi ele nu-şi dădeau seama, sau dacă îşi dădeau seama nu aveau timp să o spună, sau pur şi simplu nu socoteau important să o spună!

Aveau simţul menirii lor, fără să teoretizeze, fără ca cineva să le fi convins de asta. Aşa pomeniseră de când lumea şi aşa făceau şi ele, cât puteau de bine. Pe spinarea lor purtau întreaga povară a casei, cu treburile mici şi chiar mari ale gospodăriei, dar mai ales cu creşterea pruncilor.

Fără să ştie că aveau o misiune de îndeplinit, aceea de a duce viaţa mai departe. Ştiau, că ele sunt stâlpul. Fără ele familia se năruia. (Nu degeaba cuvântul “femeie” provine din latinescul

“familia”).

Eu una nu m-am gândit. Am crezut pur şi simplu că totul merge de la sine, că a întemeia o familie este doar contextul complex, ce-i drept - pentru a mă putea realiza pe plan profesional. Şi m-am pomenit în faţa unei realităţi cu totul deosebite de ceea ce-mi închipuisem eu. Învăţată acasă ca lucrurile să se facă simplu, ca de la sine parcă, credeam că treburile casei – gospodăria şi copiii – nu au nevoie de un timp anume – şi încă mult! - şi nici de cunoştinţe, sau mai degrabă calităţi, speciale. Credeam că orice femeie e casnică prin naştere.

A completa de exemplu întrun formular căsuţa referitoare la profesie cu “casnică” mi se părea a fi echivalent cu lipsa de profesie; probabil chiar asimilam cuvântul cu “obiecte casnice” sau “industrie casnică”, adi-

că ceva ce s-ar putea defini mai degrabă prin carenţă, prin lipsă de importanţă, ceva ce nu ar ajunge la o categorie semnificativă din punct de vedere social, şi nicidecum ceva de o bogăţie extraordinară. Ce amarnic mă înşelam! Şi cât de scump aveam să plătesc această înşelare! Eu, dar mai ales ai mei, şi în primul rând copiii!

Nu eram pregătită pentru viaţa de familie, pe care o doream din tot sufletul dar a cărei responsabilitate nu avea încă ecou real în conştiinţa mea. Împărţită între casă şi serviciu, între vocaţia de mamă/soţie şi cea de profesoară, am fost treptat supusă unei tensiuni pe care cu mare greutate, şi în foarte mult timp, am reuşit (oare chiar am reuşit?) s-o depăşesc. Mi-a fost cumplit de greu să înţeleg, şi mai ales s-accept, că “cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”. Că nu se pot face două lucruri în acelaşi

timp (decât în cazuri cu totul excepţionale) şi că unul din ele trebuie - sau va fi în orice caz - sacrificat. Şi care va fi acesta?

Desigur casa, căci acolo, în ea, lucrurile nu se văd - deocamdată! - , acolo, în ea, nu există un şef care să te dea afară -oare?- , acolo, în ea, eşti înţeleasă, întrucât “ai tăi te iubesc”. Toate astea sunt adevărate, până la un punct însă. Căci realitatea “cu adevărat adevărată”, adică cea profundă, este alta. Locul unde eşti absolut necesară, unică, de neînlocuit e casa, e familia ta.

De acolo nu eşti dată niciodată afară - ba dimpotrivă chemată, căci e mare nevoie de tine, oricât de nepricepută ai fi -. Acolo eşti înţeleasă, dar, mai ales, acolo este cea mai mare nevoie de tine ca să înţelegi, căci cine altcineva dacă nu tu eşti balsamul care alină toate durerile? Acolo lucrurile vor ieşi la iveală, mai devreme sau mai târziu, nu din altă pricină decât pentru că “nicio minciună nu ţine o veşnicie”. Şi a-ţi abandona – chiar şi cu cele mai bune intenţii - menirea esenţială este echivalent cu o minciună care este contrariul adevărului iar pentru o mamă a privi în altă parte decât înspre familia ei înseamnă a încălca adevărul, a trăda. Îmi spunea mai de mult fiica mea: “În momentul în care eşti mamă toate celelalte trec pe un plan secundar”. Poate că sună egoist o asemenea afirmaţie dar ea exprimă de fapt o realitate adâncă de care prea puţine dintre femeile integrate în angrenajul social ţin seama. “Mamă, iar pleci?”, îmi mărturisea deunăzi, cu durere, o prietenă, vorbindumi despre fetiţa ei. Nu ieşea la plimbare, la distracţie sau la vreo întâlnire galantă, ci la lucru! Că deh,… ne-am emancipat!

Am înţeles cu timpul cât de departe eram de adevăratul sens al cuvântului CASNICĂ. Spaniolii spun “ama de casa”. Chiar numai faptul că este un substantiv cu valoare deplină (nu un subtantiv derivat dintr-un adjectiv) dă cuvântului altă greutate. Ca să nu mai vorbim de sensul pe care îl are acest substantiv: AMA, adică stăpână.

Spuneam la-nceput că mama transformase casa în palat. Asta face de fapt orice casnică ce-şi

merită numele, orice bună gospodină, cum se mai spune, din ce în ce mai rar. (Păcat, căci în felul acesta mai puteam simţi ceva din vechea demnitate, “gospod” însemnând în româna veche “domnesc”). Ea poate preschimba chiar o cocioabă în palat. Nu e doar o supoziţie teoretică ci în acest moment îmi vine în minte cineva foarte drag: Mariţi. Venea la noi în fiecare an la Lăsata Secului ca să ne facă gogoşi. Cele mai bune din lume! Fusese bucătăreasă sau ajutor de bucătăreasă la ­Simion Mehedinţi şi era sfetnicul de nădejde al mamei. Locuia într-o cămăruţă, care strălucea de curăţenie, deşi treceau pe acolo o mulţime de oameni, care mai de care mai cu treabă (era în incinta abatorului). Ea este pentru mine modelul de gospodină. Târziu mi s-a spus că era ţigancă. Încet-încet cuvântul “casnică” a dobândit în conştiinţa mea valenţe pe care nici nu i le puteam bănui. Înţelegând cu timpul că baza societăţii este CASA, că celula ei este familia, că acolo se plămădesc nu elementele unui conglomerat, care ar fi societatea, ci oamenii acestei lumi, persoane unice, inconfundabile. (Spunea cândva Pablo Casals un lucru care m-a marcat : “Educatorii - părinţii, profesorii - trebuie să inculce copilului ideea unicităţii lui; în felul acesta nimeni nu mai poate ucide pe altul, căci ar însemna să ucidă ceva unic!” Sau – continuând judecata: nimeni nu ar mai putea invidia pe altul. Ştiindu-se unic, cu o valoare intrinsecă, la fel ca şi celălalt, dar neidentic cu el, nimeni nu ar mai trebui să aibă vreun complex de inferioritate şi nici să simtă cumva invidie, de vreme ce el are ceva ce nimeni altul nu are!). Am înţeles cât de nedreaptă este societatea noastră civilizată atunci când “emancipează femeia”, ca să spun aşa, obligând-o oarecum la asta, scoţând-o aproape forţat din casă! Nu că aş fi împotriva emancipării, Doamne fereşte!. Sunt însă împotriva unei emancipări greşite, aparente, înşelătoare. Prin care, pe de o parte, femeia este de fapt înrobită dublu: în casă şi în afara ei! Iar pe de alta, este îndepărtată de la menirea ei adevărată, este deviată de la ceea ce o face unică: “meseria” de mamă. José Martí, Apostolul Cubei, vorbea de “meseria” de om, pentru care trebuie pregătit copilul.

Cu siguranţă că bazele le punea mama – cu cât mai pregătită pentru asta mai bine pentru societate. Şapte ani de-acasă! Ştim cu toţii ce-nseamnă această expresie din popor, referinduse mai ales la situaţia negativă.

De ce oare? Pentru că lipsa lor, adică lipsa educaţiei din acei ani şi de acolo, din cuibul de dragoste şi căldură, îl împiedică pe om să fie de omenie. Ce de expresii pline de tâlc, de învă-

ţătură! Iar noi fugim după teorii moderne şi de prin alte părţi.

Femeia trebuie să se emancipeze, cu siguranţă, dar nu “aruncând odată cu apa din copaie şi copilul”. Ea trebuie să se descătuşeze de lanţurile care o împilează, nu de legăturile ce dau viaţă, ei şi altora. Emanciparea femeii înseamnă cultivarea ei şi uşurarea de sarcini, ce trebuie şi pot fi preluate de societate. Să i se ia toată povara pe care de secole o poartă, nu copilul de care atâta nevoie are ea, dar mai ales el, viitorul cetăţean al lumii. Şi, aparent uşurând-o, el să fie dus la creşă iar ea… la muncă! Asta ca să dau un exemplu, poate dintre cele mai dureroase.

Cuvintele au viaţa lor, îşi schimbă sensul, într-o direcţie sau alta. Îmi vine acum în minte cuvântul “ţăran” care pentru mine a avut întotdeauna o conotaţie nu numai pozitivă ci una cu totul specială, rivalizând în modul cel mai efectiv cu acela de nobil. Acum vreo şapte ani, înainte de intrarea noastră glorioasă în Uniunea Europeană, cineva scrisese în“Român în lume”(am aflat mai apoi că era un tânăr, ceea ce era şi mai surprinzător şi deci îmbucurător) un minunat articol intitulat “Românii suntem un popor de ţărani”. Mare mi-a fost însă uimirea, şi supărarea, când altcineva, tot tânăr, mi-a spus: “Auzi, domnule, să ne facă ţărani!”. Pentru că, de când cu atâta civilizaţie orăşenescă, “ţăran” a devenit un adjectiv cu sens peiorativ (asta atât datorită ignoranţei orăşenilor cât şi decăderii ţăranilor, veniţi la oraş şi deveniţi proletari, adică robi industriali). Cred că ceva asemănător se întâmplă şi cu cuvântul “casnică”. Nu ştiu dacă a avut vreodată un sens cu totul pozitiv, căci femeia nu a fost niciodată preţuită la justa valoare (decât de poeţi, filozofi sau copii). Socialmente nu i s-a recunoscut de fapt însemnătatea. De acolo şi necesitatea emancipării ei. De fapt necesitatea recunoaşterii valorii ei.

Ceea ce este cu totul altceva.

Nu vreau să bagatelizez cumva acest cuvânt, ba dimpotrivă, el fiind pentru mine un adevărat titlu de onoare. Mă gândesc însă că piaţa modernă pune tot mai mult accent pe “produsele de casă”; petrecem sau ne

PARCĂ IERI ERAM FETIŢĂ...

Lăstărel crud de sulfine Ţi-a fost greu, mamă! ştiu bine, Până m-ai crescut pe mine; Ziua toată-n câmp lucrai Şi noaptea mă legănai, Visele mi le vegheai. În zori de zi te trezeai, De la capăt o luai, ODIHNA NU-ŢI MAI GĂSEAI! Eram mică, copiliţă, Când mă luai pe potecuţă Pe vânturi şi pe arşiţă; Şi mă duceai de mânuţă, Prin câmpul plin cu verdeaţă Şi-mi spuneai poveşti de viaţă.

De mă văitam de picioare, Mă purtai mamă-n spinare, Nu ştiam că ţi-e greu, tare... Şi-atunci când mergeam pe jos, Îmi ziceai doina frumos, Ţi-ascultam glasul duios. În mijlocul lanului, La prasa porumbului Te-am surprins plângând întâi.

Eram mică, copiliţă, Nu ştiam ce-i suferinţa...

De venea vreo ploaie mare, Mă strângeai la piept... mai tare!

Priveai -naltul cerului, Te rugai pentru-ai tăi pui, Să nu creasc-ai nimănui!

Apa vieţii-a curs mereu, De m-am adăpat şi eu Şi-ţi sunt bun sprijin la greu.

Acum mamă-nţeleg,... spune, Să mă rog şi eu cu tine, Răul să se facă-n bine!

Că unde se roagă doi, DUMNEZEU este cu ei, Şi-i salvează din nevoi.

Mama-i inima fierbinte Suflet mare de părinte Cu necazuri şi griji, multe...

Luaţi aminte, semeni, bine!

Că mama-i doar una-n lume S-o cinstim cum se cuvine, Că poartă dorul la toţi; La copii şi la nepoţi.

De mai are şi părinţi...

Plânge cu lacrimi fierbinţi! Şi-oricât ar fi de departe Din suflet n-o putem scoate Fiindc-a fost, e şi rămâne UNICĂ în astă lume, MAMA!!!

Gicuţa Dobre simţim, mâncăm, “ca la mama acasă”. E pură publicitate? Poate da, poate nu. În orice caz am putea profita ca să atragem puţin atenţia asupra cât de mult înseamnă casa şi… derivatele ei!

Din păcate femeia casnică pare a fi încă un asemenea derivat!

Sau nici măcar!

Prof. Dr. Ileana Bucurenciu Madrid

Spania Spania: Şomajul a atins rata de 23,3% Rata şomajului din uniunea monetară a sărit la un nivel record de 10,7% în ianuarie, evidenţiind provocarea cu care se confruntă liderii europeni care se reunesc la Bruxelles pentru un nou summit dedicat redresării economice a continentului.

Veştile au fost extrem de proaste pentru Spania, unde şomajul a atis rata de 23,3 %, conform biroului de statistică al Uniunii Europene. Şomajul în rândul tinerilor, rată care măsoară integrarea în câmpul muncii a angajaţilor sub 25 de ani, s-a situat cu puţin sub 50%.

Problema şomajului a fost agravată de o neaşteptată creştere a ratei inflaţiei, indicele preţului de consum atingând 2,7% în februarie, creştere pusă pe seama preţului ridicat al ţiţeiului provocat de o iarnă foarte rece.

Howard Archer, economist la IHS Global Insight, a considerat acest raport drept o „dublă lovitură”. „Sunt veşti foarte proaste în special pentru consumatori, aceştia confruntându-se nu doar cu spectrul şomajului dar şi cu reducerea puterii de cumpărare”, a declarat

­ rcher. „Informaţiile confirA mă opinia noastră că zona euro se îndreaptă către o nouă contracţie a produsului intern brut cel puţin în primul trimestru al lui 2012”, a adăugat acesta.

Statisticile cu privire la piaţa muncii au dezvăluit, din nou, diferenţele dintre ţările din nordul zonei euro şi cele de la periferia sa. În timp ce în Spania, Grecia, Irlanda şi Portugalia rata şomajului depăşeşte, în continuare, 10%, aceasta era de doar 4% în Austria, 5% în Olanda şi 5,8% în Germania.

Mai mult, în Grecia, centrul crizei datoriilor suverane, sectorul manufacturier a suferit cea mai puternică prăbuşire din ultimii 13 ani, conform unui studiu. Indicele PMI a scăzut de la 41,0 puncte în ianuarie la 37,7 puncte în februarie, cu mult sub pragul de 50 de puncte care desparte expansiunea de contracţie. „Există o divergenţă enormă între sentimentul optimist de pe bursele de acţiuni şi ceea ce se întâmplă în economia reală”, a declarat ­Steen ­Jakobsen, economist la ­Saxobank. „În pofida ba-

nilor pe care Banca Centrală Europeană îi tot tipăreşte, nu există nicio îmbunătăţire a pieţei de împrumuturi pentru companii”.

Informaţiile vor intensifica dezbaterile dintre membrii zonei euro dacă măsurile de austeritate implementate pentru a sprijini sectorul finanţelor publice şi a combate criza nu au avut efecte contrare scopului acestora prin slăbirea creşterii economice. În cadrul unei conferinţe care a avut loc înaintea summitului liderilor Uniunii Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a recunoscut că criza datoriilor suverane i-a forţat pe lideri să se concentreze aproape exclusiv în ultimii doi ani pe implementarea de măsuri de austeritate.

Barroso a considerat că recenta acalmie pe pieţe a oferit posibilitatea statelor membre să implementeze reforme mai cuprinzătoare care vor rezulta, în cele din urmă, în crearea de noi locuri de muncă şi în creştere economică.

Sursa: elmundo.es, Reuters.

A consemnat Mircea Fluieraş

Echipajele companiei Iberia vor organiza o grevă de 24 de zile

Sindicatul piloţilor SEPLA a precizat că cele 24 de zile de grevă vor viza o perioadă din intervalul 16 martie - 28 mai şi vor include şi Săptămâna Sfântă a Paştilor. „Piloţii au decis să crească numărul zilelor de grevă din cauza refuzului conducerii de a negocia”, potrivit unui comunicat al sindicatului, care afirmă că lansarea filialei low cost va distruge 8.000 de locuri de muncă.

Sindicatul personalului de la bord STAVLA şi-a anunţat intenţia de a se alătura mişcării. Acesta consideră „necesar

şi indispensabil să ceară noi zile de grevă şi intensificarea acţiunii în timpul Săptămânii Sfinte”.

Conducerea, care asigură că Iberia Express nu va afecta cu nimic condiţiile de salariu şi muncă ale angajaţilor, şi-a exprimat regretul faţă de acest apel la grevă. Aceasta a apreciat, într-un comunicat, că greva „va aduce prejudicii viabilităţii companiei” şi va ameninţa „turismul, precum şi imaginea, credibiliatea şi solvabilitatea Spaniei”.

Salariaţii Iberia au organizat deja mai multe zile de grevă în

ultimele luni pentru a protesta faţă de proiectul filialei low cost, care au condus la anularea a numeroase zboruri.

Iberia Express, care va efectua primul zbor la 25 martie, va opera curse pe distanţe mici şi medii, un segment deficitar pentru Iberia, care aparţine International Airlines Group (IAG), după fuziunea, în ianuarie 2011, cu British Airways.

Iberia are circa 20.000 de salariaţi, respectiv 1.500 de piloţi, 3.500 de membri ai personalului de bord şi 15.000 de persoane care lucrează la sol.

Sursa: elmundo.es

MARTIE 2012

09

Spania a anunţat un ­deficit bugetar peste limită convenită în pactul bugetar În aceeaşi zi în care a semnat pactul de stabilitate bugetară, Spania a anunţat o ţintă de deficit bugetar de 5,8% pentru acest an, cu mult peste limită de 4,4% convenită cu autorităţile de la Bruxelles, transmite Reuters.

Premierul Mariano Rajoy a declarat că Spania se încadrează în recomandările UE întrucât deficitul bugetar va fi redus la 3% până n 2013. El a arătat că şi noua ţintă stabilită pentru 2012 este dificil de realizat. „Susţin austeritatea şi obiectivul de a reduce deficitul de la 8,5% la 5,8%”, a afirmat ­Rajoy la încheierea summitului UE de la Bruxelles.

Anunţul umbreşte acordul liderilor europeni pentru o disciplină bugetară mai strictă şi echilibrarea finanţelor publice, pe termen mediu.

Rajoy a spus că decizia ­Spaniei nu va agita pieţele, dar acţiunile europene s-au depreciat, iar obligaţiunile germane au atins un vârf al şedinţei.

Spania este pe cale să devină un caz test al disponibilităţii Europei de a relaxa regulile fiscale pentru statele membre afectate de stagnare, şomaj ridicat şi pericolul tulburărilor sociale.

Spania a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 8,5%, cu 2,5 puncte procentuale peste ţinta stabilită. Din

acest motiv, pentru a reduce deficitul bugetar la 4,4% în acest an, guvernul ar trebui să taie cheltuieli de circa 44 miliarde de euro, ceea ce ar adânci recesiunea.

Pentru un deficit bugetar de 5,8% din PIB este nevoie de economii de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetar Olli Rehn a cerut Spaniei să justifice de ce a depăşit atât de mult ţinta pentru deficitul din

2011. Comisia Europeană anticipează că economia Spaniei se va contracta cu 1% în acest an, în timp ce FMI şi Banca Spaniei estimează un declin de circa 1,5%.

Guvernul se aşteaptă la o agravare a şomajului în acest an, la 24 ,5%. Numărul şomerilor a depăşit anul trecut pragul psihologic de 5 milioane de persoane, reprezentând o rată de 22,85%, cea mai ridicată din rândul statelor industrializate.

10

MARTIE 2012

Sport

Rubrica permanentă

MARTIE 2012

11

13 - „O, Franţă! Dulce Franţă!”

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Deşi nu lipsesc mărturiile unor contacte culturale mai timpurii, Dimitrie Cantemir a rămas în conştiinţa naţională ca primul savant la care cultura orientală se contrabalansa armonic cu o închegată apetenţă apuseană. Şi tot prin el au pătruns în limbă şi unele concepte specializate din sfera logicii sau psihologiei.

Occidentalizarea este însă un fenomen care începe spre sfârşitul veacului al XVIII-lea

şi se continuă, progresiv, în secolele următoare. Patru izvoare ne-au adăpat: literatura în latină, culturile germană, italiană şi franceză. Cea de pe urmă însă ne-a transmis matricea discursivă, sintaxa şi „graiul nou”, în chip reîntemeietor şi definitiv. Ar trebui, totuşi, să facem aici o menţiune: influenţa lexicală franceză nu trebuie privită ca o preluare nătângă, căci geniul lingvistic local a „elaborat” neologismul. Dacă unele cuvinte au intrat pe cale orală, iar altele s-au impus prin scris, un număr însemnat de termeni au fost reclădiţi etimologic pe bază latinească, apoi derivaţi local, după model sau imaginaţie liberă. Dicţionarul limbii române moderne, apărut prin anii 50, şi din care Mihai Dinu extrage 15121 de cuvinte de bază de origine franceză, este exemplul unei lexicografii oarbe, de neluat în seamă.

Iată despre ce este vorba: dacă „semna” ne-ar fi popo-

sit pe cale directă, am fi spus „signa, signatură”... precum „insignă” (din fr. insigne, lat. insigne). Dar nu a fost aşa. „Semna” nu se poate explica prin fr. signer decât semantic (în DEX, din fr. signer, după semn). Noi l-am făurit din „semn”, care ne vine din lat. signum, dar dospit secole de-a rândul, de vreme ce îl regăsim şi în meglenoromână sub forma semn. Să mai examinăm şi alte franţuzisme. „Categorie” vine, spune DEX-ul, din fr. catégorie, lat. categoria. La Cantemir întâlnim „categorii” în sens logic, iar cărturarul nu avea de ce să recurgă la franceză. La fel, „catalog” (în DEX, din fr. catalogue, lat. catalogus) intră înainte de secolul al XVIIlea, din greacă, aşa cum arată ­Mihai Vinereanu (2009). Lipsa unui dicţionar istoric este profund resimţită. Pentru o judecată corectă avem nevoie de prima atestare, de sensul primar, şi numai după aceea

Ion Creangă:

Vremea amintirilor

Puşa Roth - Bucureşti „Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi ­Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în ţintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streşinit cu şindilă, şi ce chilie durată s-a făcut la poarta bisericii pentru şcoală; ş-apoi, să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădiţa ­Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos şi voinic, şi sfătuia pe oameni să-şi dea copiii la învăţătură. Şi

unde nu s-au adunat o mulţime de băieţi şi fete la şcoală, între care eram şi eu, un băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra mea. Şi cea dintâi şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa popii, o zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte, dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puţin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan şi l-a lăsat în şcoală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la şcoală, cu moş Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de şcoală nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos, şi părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este şi hramul bisericii din Humuleşti...

Apoi pofteşte pe moş Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă aşa, din când în când, câte unul, şi ceva mai grosuţ, dacă se poate... Bădiţa Vasile a zâmbit atunci, iară noi, şcolarii, am rămas cu ochii holbaţi unii la alţii. Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învăţat peste săptămână; şi câte greşeli va face să i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greşeală să-i ardă şcolarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprinţară şi

plină de incuri, a bufnit în râs.

Păcatul ei, sărmana!”

Cu acest ultim pasaj citat începe romanul copilăriei, romanul copilului aflat pe scena satului ca pe scena lumii, sat pe care Nică a lui Ştefan a ­Petrei ­Ciubotariul l-a adus la rangul de sat universal. ­Amintiri din copilărie simbolizează, pe bună dreptate, copilăria fiecăruia dintre noi, cel de-al cincilea anotimp al omenirii, cel fără de griji, cel plin de jocuri şi jucării, plin de vise cu îngeri, Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene. Creangă descrie cu talent, cu geniu, ceea ce trăieşte sau poate trăi orice copil, însă ceea ce îl deosebeşte dar îi şi conferă unicitate e faptul că „chiotul lui este... mai plin, sonor ca o voce minunată distinsă într-o gloată şi se rezumă la: Şi, Doamne, frumos era peatunci!” – spunea G. Călinescu în lucrarea dedicată marelui povestitor.

Data naşterii lui Creangă este incertă. El însuşi afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti, publicată de Gh. Ungureanu. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, ­Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919. În 1847 începe şcoala de pe lângă biserica din satul natal.

Mama voia, ca toate mamele grijulii, ca băiatul ei să îşi depăşească condiţia, să înveţe carte, considerând asta unica

am putea face o apreciere etimologică corectă. Nu am vrea să se înţeleagă că influenţa culturii franceze nu a afectat profund lexicul şi semantica, dar adevărul e că occidentalizarea este un fenomen mai vast, cu intrări episodice din surse culturale diverse, până la relativa stabilitate de astăzi. În secolul al XIX-lea, abuzul de neologism francez, în gura unei lumi parvenite, a produs reacţii caricaturale. În 1833, Costache Faca a scris o comedie pe care, postmortem, Heliade o publică în 1860.

Franţuzitele este o imitaţie după Molière, dar comicul de limbaj este vioi şi oportun. O replică din piesă a Luxandrei sună aşa: „În jurnalu după urmă, e ceva deosebit, / Dabor o demoazelă când se află an vizit, / Este de bonton la modă să aibă capot deschis, / În mână cu portofeliu şi cu baiader închis, / Iar când mergem la plimbare, voale verzi ne trebuiesc, / Ba de soa, şi

botine ca-n jurnalu franţozesc”. Tot aşa, C. Bălăcescu scrie o comedie pe aceeaşi temă: O bună educaţie, 1845, dar comediograful care ne-a rămas în minte în privinţa criticii excesului de franţuzisme este V. Alecsandri, cu ­Chiriţele sale. El ne-a dat acel „furculison” ca înţepătură de ironie lingvistică pentru românul „ambetat” de magia cuvântului străin şi care nu este, din păcate, doar un personaj de vodevil.

Marea cultură franceză va forma însă elitele începând cu România lui Carol I, unde biblioteca omului subţire se îmbogăţeşte cu opere fundamentale, iar românii pătrund în societatea literară franceză.

Al. Odobescu este unul dintre ei, bacalaureat în litere la Paris, „gourmet”, amator de artă şi rafinamente, om perfect civilizat, al cărui prototip, surprins într-o paletă de umor şi ironie admirabilă, îl întâlnim la Eça de Queiroz, în

A ­Cidade e as Serras (Oraşul şi muntele, tradus şi la noi în 1987).

De la Odobescu la extravagantul Macedonski, lumea românească se va lasă sedusă de Oraşul luminilor într-atât încât sfârşitul acelui veac splendid şi decadent va trasa, mimetic, bulevardele Micului Paris, care va fascina, la rândul său, câteva generaţii de oameni de solidă cultură apuseană, până la ultimul război.

Astăzi limba noastră se sileşte să absoarbă englezisme şi americanisme cu o frenezie de neînţeles, cu acelaşi ridicol care îi jena pe tânărul ­Heliade, pe Costache Faca sau ­Alecsandri sau ­Caragiale...

Nu mai spunem bonjour, spunem hello, dar despre limba pe care o auzim azi vom vorbi în cronica următoare, în care aş vrea să şeruiesc cu voi tot ce îmi trece prin minte. Îi spun aşadar României mele culturale adieu sau addio, iar vouă, dragi cititori, bye, bye.

salvare, singura cale de a pleca de la plug, de la coada vacii, de a face pasul esenţial spre altă treaptă socială. Această parte a biografiei sale, ca de altfel fiecare capitol al copilăriei marelui povestitor, este savuros comentată, scoţând în evidenţă bogăţia înţelepciunii populare. „Şi când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasă şi citea acum la ceaslov, la psaltire şi Alexandria mai bine decât mine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte. Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu şi vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ştefan a Petrei, om de treabă şi gospodar în Humuleşti. Vorba ceea: Decât codaş în oraş, Mai bine-n satul tău fruntaş.

Mama însă era în stare să toarcă-n furcă, şi să învăţ mai departe. Şi tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la şcoală, căci auzise ea spunând la biserică, în Parimei, că omul învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat slugă-l va avea. Şi afară de aceasta, babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi, toţi zodierii şi cărturăresele pe la care căutase pentru mine şi femeile bisericoase din sat îi băgase mamei o mulţime de bazaconii în cap, care de care mai ciudate: ba că am să petrec între oameni mari, ba că-s plin de noroc, ca broasca de păr, ba că am un glas de înger, şi multe alte minunăţii, încât mama, în slăbăciunea ei pentru mine, ajunsese a crede că am să ies un al doilea ­Cucuzel, podoaba creştinătăţii, care scotea lacrimi din orice inimă împietrită, aduna lumea de pe lume în pustiul codrilor şi veselea întreaga făptură cu viersul său. Doamne, măi femeie, Doamne, multă minte-ţi

mai trebuie! zicea tata, văzândo aşa de ahotnică pentru mine.

Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. N-ai auzit că unul cică s-a dus odată bou la Paris, unde-a fi acolo, şi a venit vacă? Oare Grigore a lui Petre Lucăi de la noi din sat pe la şcoli a învăţat, de ştie a spune atâtea bongoase şi conocăria pe la nunţi? Nu vezi tu că, dacă nu-i glagore-n cap, nu-i, şi pace bună!

– Aşa a fi, n-a fi aşa, zise mama, vreau să-mi fac băiatul popă, ce ai tu?

– Numai decât popă, zise tata.

Auzi, măi! Nu-l vezi că-i o tigoare de băiat, cobăit şi leneş, de n-are pereche? Dimineaţa, până-l scoli, îţi stupeşti sufletul.

Cum îl scoli, cere demâncare. Cât îi mic, prinde muşte cu ceaslovul şi toată ziulica bate prundurile după scăldat, în loc să pască cei cârlani şi să-mi dea ajutor la trebi, după cât îl ajută puterea. Iarna, pe gheaţă şi la săniuş. Tu, cu şcoala ta, l-ai deprins cu nărav. Când s-a face mai mărişor, are să înceapă a-i mirosi a catrinţă, şi cu astă rânduială n-am să am folos de el niciodată. Şi după cum am cinste a vă spu-

ne, multă vorbă s-a făcut între tata şi mama pentru mine, până ce a venit în vara aceea, pe la august, şi cinstita holeră de la ’48 şi a început a secera prin Humuleşti în dreapta şi în stânga, de se auzea numai chiu şi vai în toate părţile. Şi eu, neastâmpărat cum eram, ba ieşeam la pârlaz, când trecea cu mortul pe la poarta noastră şi-l boscorodeam cu cimilitura: Chiţigaie, gaie, ce ai în tigaie?

Papa puilor duc în valea socilor.

Ferice de gangur, că şede într-un vârf de soc Şi se roagă rugului şi se-nchină cucului!

Nici pentru mine, nici pentru tine, Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă şi doi boi să tacă,

ba îl petreceam până la biserică şi apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, roşcove şi smochine din pomul mortului, de se încruceau tata şi mama când mă vedeau cu dânsele. Şi ca să mă scape de belea, m-au trimis la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul ­Cărăgiţei, unde erau şi oile noastre, să şed acolo până s-a mai potoli boliştea... (va urma)

12

Români în Spania

MARTIE 2012

Emigrarea Motivele emigrării sunt multiple şi de multe ori ciudate, ori nejustificate din punctul de vedere al celor care aleg să nu plece. Dramele şi dezamăgirile celor care pleacă sunt şi ele foarte mari şi foarte des întâlnite. Cu cât eşti mai puţin pregătit, cu atât vei avea mai mult de suferit ca emigrant în ţara în care doreşti să pleci.

Noi, românii, avem astăzi mai multe motive de a pleca. După mai bine de 20 de ani de la aşa zisa revoluţie din decembrie 1989, România se găseşte întro situaţie disperată şi trebuie să ne întrebăm cu toţii foarte serios de ce ne-am întoarce în România, sau cei care trăiesc în România de ce ar rămâne?

Ce a făcut această ţară pentru cetăţenii ei în ultimii 22 de ani, ce face acum şi ce oferă în viitor românilor din România? Odată cu instaurarea dictaturii comuniste din 1947, au început epurările politice, iar mânia proletară a urgisit intelectualii vremii, pe ofiţerii armatei regale, pe politicienii partidelor politice istorice, pe preoţi şi pe oricine a îndrăznit să se opună, să critice sau să se îndoiască de noua orânduire. Toate valorile autentice, toate modelele ţării au fost repede ucise şi înlocuite cu nonvalori, cu mitocani analfabeţi şi criminali, oameni fără frică de Dumnezeu, în fapt, nişte parveniţi ai momentului. După mai bine de 60 de ani, societatea românească de astăzi este una total imorală, tributară încă sistemului comunist. Omul nou format, este un neandertalian grotesc şi grobian, obişnuit ca atunci când nu i se mai dă de pomană, să se descurce cu învârteli şi coţcării pentru supravieţuire. Ţara este şi ea de-a dreptul ruinată de incompetenţa şi fărădelegile politicienilor, mulţi dintre ei fiind tocmai fiii nonvalorilor impuse în România de tancurile sovietice. Ni s-a luat tot ce am crezut cândva

că avem. De la încrederea în noi, la încrederea în viitor şi, ce-i mai rău, ni s-a furat credinţa în ­Dumnezeu, în bine, în frumos, în lege şi adevăr.

Am fost violaţi psihic şi manipulaţi, ni s-au răpit până şi visele, speranţele de mai bine.

De când ne-am născut am fost consideraţi o generaţie de sacrificiu, iar acum aflăm că nu numai noi, dar şi strănepoţii noştri vor fi tot generaţie de sacrificiu. România nu mai are industrie, nu mai are economie funcţională, nu mai are profesori, şcoli, spitale şi medici. România nu mai are un sistem de pensii viabil, nu mai are infrastructură şi nu mai are politicieni. Nu mai are credibilitate internă şi internaţională, şi nu numai că nu mai are bani, dar s-a şi îndatorat cu mult peste limită. În ­România, legile sunt proaste şi facultative, nu există protecţie socială şi statul a devenit cel mai mare inamic al cetăţeanului.

Statul ne-a trădat, ne-a vândut, ne-a umilit, ne-a furat, ne-a exploatat, ne-a ruinat, ne-a ucis părinţii şi acum doreşte să ne ucidă şi pe noi, iar pe copiii noştri să îi transforme în sclavi. Pentru ce să nu plecăm din ţară? Pentru ce să ne întoarcem în România? Pentru ce să nu cerşim dragostea altor naţiuni? Ce ne reţine sau ce ne aşteaptă în ­România? Viitorul este mai sumbru ca niciodată. Prietenii pleacă fiecare pe unde apucă, rudele ne-au plecat deja în toate colţurile lumii. Din punctul meu de vedere, România a pierdut lupta cu mafia, sărăcia a învins şi va domni pentru zeci de ani, iar politicienii nu mai pot fi schimbaţi decât ca nume, nu şi ca nărav. Pentru foarte mulţi dintre români singura scăpare a rămas emigrarea. Dacă nu o fac pentru ei, trebuie să o facă pentru copiii lor. Trebuie să plecăm cu toţii cât mai departe pe unde putem şi să-i lăsăm pe cei ce au distrus ţara să culeagă roadele muncii lor,

să trăiască în dezastrul pe care l-au creat singuri. Cea mai mare răzbunare a noastră este că vom trăi mai bine, decent, normal, departe de ţara care ne-a trădat şi ne-a alungat.

Personal, refuz să mă întorc şi să trăiesc pentru a plăti hoţiile altora. Refuz să mai fac parte din generaţia de sacrificiu.

Vreau să nu fiu considerată o povară atunci când anii îmi vor încovoia spatele şi durerile mă vor împiedica să mai pot munci.

Desigur că nu e uşor. Amintirile vor face de multe ori ca dorul de locurile natale să ne sfâşie sufletele dar putem urmări de la distanţă ce se întâmplă în ţară. Când ne va fi mai greu, ne vom uita la copiii noştri şi ei ne vor da tăria de a învinge, de a ne integra perfect ca cetăţeni ai noilor ţări de adopţie. Nu e uşor nicăieri, mai ales acum. Mulţi români din ţările vest-europene se plâng că muncesc doar pentru a plăti facturile şi vor să se întoarcă în România. Da, e simplu, dar vor găsi o ­Românie unde vor munci (dacă vor avea unde) iar banii nu vor fi suficienţi nici pentru plata facturilor.

Energia este mai scumpă, hrana la fel, taxele mai mari şi viaţa mult mai stresantă decât în majoritatea ţărilor din UE. De bine, de rău, copiii noştri au şansa de-a se afirma într-o societate civilizată şi mult mai corectă, fie în ţările vestice din Europa, fie în ­America, Australia sau ­Canada. În ­România nu vor avea această şansă nici peste 50 de ani. Din nenorocire! Şi atunci, pentru ce să vorbim despre o posibilă întoarcere? Nu avem niciun motiv. Statul român nu e în stare să ofere în acest moment nimic bun românilor de acasă iar nouă, celor plecaţi de zeci şi zeci de ani spre alte zări de soare pline... nici atât.

Societatea românească este, în continuare mai apropiată de ţările subdezvoltate decât de statele occidentale, din cauza

VICTIMELE UNEI

lentorii progreselor şi a mentalităţii misogine. Din punctul de vedere al respectării drepturilor femeilor, ­România aparţine lumii a treia. E revoltător că numai unu din zece parlamentari români este femeie, că o persoană de sex feminin câştigă în medie 75% din salariul unui bărbat, că rata mortalităţii maternale rămâne foarte ridicată şi că unu din cinci români consideră că e justificabil ca un bărbat să-şi bată soţia. Dar şi mai revoltător decât această imagine creionată a societăţii româneşti de raportul agenţiei ONU pentru femei, este faptul că, în loc de progrese, asistăm la o degradare a situaţiei femeilor, pe fondul recesiunii, pierderii locurilor de muncă, sărăciei în creştere, abandonului şcolar tot mai mare, degradării serviciilor medicale şi lipsei de protecţie din partea statului. Şi atunci, pentru ce să ne întoarcem în draga noastră ţară sau pentru ce să rămânem slugi la un stat corupt şi mafiot?!

Drama unui imigrant român Pentru ce şi pentru cine să mă fi întors în România?

Aceasta a fost întrebarea Anei ­Cristina Schneider, o româncă de-a noastră care s-a stabilit pe coasta de est a Spaniei în urmă cu nişte ani şi care a fost de acord să facem publică drama prin care a trecut din momentul în care a plecat din România să-şi caute soţul pierdut în ţara lui Cervantes, în urmă cu peste 10 ani. Dramă care poate să fie învăţătură pentru alţii.

KKN: Să ne întoarcem în trecut şi să ne povesteşti care era situaţia ta în România în urmă cu 12 ani?

Ana Cristina Schneider: Pe atunci aveam doar 32 de ani, eram profesoară de germană la o şcoală generală din ­Sibiu, căsătorită cu un bărbat extraordinar în care aveam încredere deplină, fost inginer într-o întreprindere care astăzi e doar o ruină.

KKN: Care-a fost motivul pentru care soţul tău a plecat în Spania?

ACS: Rămăsese fără slujbă şi din salariul meu nu reuşeam să trăim, să ne plătim rata la casă şi să ne pregătim de copilul care se anunţase că soseşte pe lume şi pe care îl aşteptam amândoi ca pe un balsam al vieţii noastre triste şi amare pe care o trăiam atunci.

KKN: Aşadar, v-aţi hotărât ca unul dintre voi să se sacrifice şi să ia calea emigrării.

Ce s-a întâmplat de fapt?

ACS: Simplu. A plecat, ajutat de nişte cunoştinţe care se stabiliseră de ani buni în Girona, o provincie situată în partea de nord a comunităţii autonome Catalonia. Mai precis, a plecat pe data de 02 februarie 2000. Am hotărât de comun acord atunci plecarea lui în străinătate pentru că eram într-o situaţie disperată. Părinţii mei şi ai lui erau pensionari, bolnavi, nu aveau cu ce să ne ajute, aşa că ne-am gândit că trei sau patru ani trebuie să ne sacrificăm amândoi. În primul an a fost bine. Îmi trimitea bani în fiecare lună, reuşind să achit astfel datoriile la bancă pentru casa cumpărată şi să fac câte toate pe lângă casă. De sărbătorile de Paşte şi de Crăciun a venit acasă şi toate păreau bune şi la locul lor. Muncea în construcţii ca şi salahor, adică peon, îi era foarte greu, dar altă vari-

antă nu aveam la momentul acela. A venit pe lume şi fetiţa noastră, Maria, tatăl ei a participat la botez şi a rămas cu noi aproape o lună de zile când am simţit că trăim luna de miere de care nu am avut parte când ne-am căsătorit.

După întoarcea în Spania însă, nu a mai venit acasă.

Mi-a trimis bani lună de lună o vreme, vorbeam la telefon, apoi nu a mai răspuns nici la telefon, iar acele cunoştinţe comune nu ştiau nimic de el.

Am intrat în panică totală în momentul în care mi-a venit acasă o citaţie de divorţ. Şocată şi eu şi părinţii, am hotărât să plec în Spania să-l caut. Să cer explicaţii.

La adresa pe care îi scriam şi unde ştiam că locuieşte nu era şi cei pe care i-am găsit acolo (tot români) mi-au spus că se mutase împreună cu soţia... I-am rugat să repete ce mi-au spus. Iar şi iar. M-am gândit că nu aud cum trebuie dar situaţia era cât se poate de clară. Soţul meu drag pe care l-am iubit ca pe ochii din cap, pe care l-am respectat şi aşteptat ca pe nimeni altcineva în viaţa mea, avea o altă soţie. Una surogat. Ar trebui să scrieţi sute de pagini ca să vă povestesc prin ce am trecut începând cu momentul următor după ce am primit vestea.”

Dezamăgire, regret şi suferinţă Toată viaţa, încercăm să ne facem remarcaţi, încercăm să ne dăm silinţa cât mai mult în tot ceea ce facem, încercăm să fim cât mai sinceri şi cât mai oneşti unii cu alţii, încercăm să nu facem persoana de lângă noi să sufere, mai bine acea suferinţă să ne afecteze pe noi. Ne doare să ştim că ceea ce visăm nu se găseşte pe

Români în Spania

MARTIE 2012

SOCIETĂŢI BOLNAVE

lumea aceasta plină de ură şi de prostie. Deşi trăim în comunităţi, avem prieteni, avem apropiaţi, totuşi, nu avem certitudinea că sunt de încredere şi toate acestea pentru că trăim într-o lume relativă, în care sinceritatea şi încrederea nu mai există demult, toate

aceste valori au fost înlocuite cu valori perfide, fără sens, fără nuanţă, fără contur, fără substanţă şi, când întâlnim dragostea, suferim enorm pentru că nu întotdeauna o înţelegem, pentru că nu întotdeauna suntem capabili să iubim până la sacrificiu. Oare chiar ştim puterea şi semnificaţia cuvintelor „te iubesc”?!

Cred că foarte puţini cunosc cu adevărat sensul acestor cuvinte magice şi foarte puţini îl înţeleg. De toate acestea, fostul soţ al Cristinei nu a avut vreodată habar. La nici patru luni după ce s-a instalat în Spania, şi-a înlocuit soţia cu o altă femeie. A uitat că acasă la Sibiu, era aşteptat de o minune de copil şi de o soţie credincioasă care îi ducea grija şi dorul. A plecat din Girona în Italia şi a refuzat să mai aibă vreo legătură cu cei de acasă.

Cu Ana Cristina şi-a încheiat socotelile prin intermediul unui avocat iar pe fetiţa lor nu a mai văzut-o de când avea doar câteva luni. Nici până astăzi, când aştern pe hârtie

parte din drama acestei familii destrămate, drama acestei românce care a dovedit tuturor că dragostea de mamă e mai presus de orice pe lume, nu s-a arătat interesat de copilul pe care l-a abandonat fără milă în urmă cu aproape 11 ani. Ana ­Cristina îşi aduce aminte şi spune că: „Ajunsă acasă, în România, i-am rugat pe ai mei să aibă grijă de fetiţă o vreme şi m-am întors înapoi în Spania cu gândul curat de a-mi căuta soţul.

Eram hotărâtă să-i iert toate păcatele şi să începem viaţa din nou, dar nu a fost să fie.

Faptul că ştiam limba germană a fost un mare noroc pentru mine pentru că acele cunoştinţe la care venise prima dată şi fostul meu soţ, m-au ajutat să-mi găsesc de lucru ca femeie de servici la un hotel din Girona. Aproape doi ani am muncit câte 12 ore pe zi în acel hotel la curăţenie să strâng bănuţ cu bănuţ, timp în care am învăţat limba spaniolă, mi-am căutat cu disperare bărbatul pierdut şi

mi-am achitat datoriile către bancă.”

După patru ani de zbucium, de umilinţă şi suferinţă, timp în care Ana Cristina şi-a adus fetiţa cu ea în Spania şi părinţii, a reuşit să-şi găsească un loc de muncă la recepţia unui hotel din Benidorm. Şi-a regăsit cu greu fostul soţ stabilit în nordul Italiei împreună cu românca cu care plecase din Spania şi Ana Cristina spune că a avut un şoc când s-au întâlnit. Nu mai rămăsese aproape nimic din bărbatul frumos, corect şi iubitor cu care ea se măritase în urmă cu ani de zile. Creştea alţi copii, nu ai lui, părea bătrân, muncit şi trist. A refuzat să se întoarcă în România, a refuzat să-şi vadă fetiţa, cerându-i Cristinei doar divorţul. Fără explicaţii, fără scandal şi fără să aibă pretenţii. Au mai trecut de atunci ceva ani, timp în care Ana Cristina nu şi-a părăsit copilul nicio clipă şi i-a redat libertatea fostului soţ.

Ajutată de părinţi în tot acest timp, a educat-o pe Maria (minunea mea) şi-a avut grijă de ea cât a putut mai bine. Pe lângă munca la recepţia hotelului, şi-a mai luat o alta şi a închiriat o căsuţă într-un sat la 30 de km de Benidorm unde şi-a regăsit liniştea şi pacea sufletească alături de „minunea ei” şi părinţii care i-au fost alături în tot acest timp. În vara anului 2008 l-a cunoscut pe Jonas Schneider, neamţ de origine, stabilit cu familia în Benidorm din 1997 şi mai tânăr decât Ana Cristina cu cinci ani. Amândoi susţin că a fost dragoste la prima vedere.

S-au căsătorit în linişte, s-au mutat cu toţii în casa familiei Schneider şi Ana Cristina spune că se consideră acum o femeie împlinită şi cea mai fericită mamă din lume. Cei doi copii, băiat şi fată, careau venit pe lume din multă dragoste, au întregit şi unit familia şi au înlocuit vechea suferinţă şi dezamăgire cu

13

multă iubire, respect, dăruire şi credinţă. În final, aş spune că, Ana Cristina Schneider a avut noroc. Într-o ţară care a adoptat-o, a întâlnit o familie care i-a oferit mult sprijin şi înţelegere într-un moment crucial din viaţa ei. În România nu mai are pe nimeni şi nu se va întoarce decât să revadă locurile în care s-a născut şi a copilărit. E contrariată de tot ce se petrece în ţară şi profund dezamăgită. Se felicită că a avut curajul şi puterea să vândă tot şi să-şi aducă părinţii alături, care, spune ea, au întinerit. Le prieşte clima, s-au îndrăgostit de Marea Mediterană şi de bucătăria spaniolă şi îi dau o mână de ajutor Cristinei în creşterea şi educarea copiilor. Cele două familii şi-au regăsit împreună liniştea, pacea, credinţa şi siguranţa de care aveau atât de multă nevoie şi care credeau că sunt pierdute pentru totdeauna.

Un material realizat de ­Kasandra Klamann ­Năsăudean

14

România

MARTIE 2012

În cazul unui cutremur, strategia de intervenţie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul de urgenţă unic 112, declară purtătorul de cuvânt al ISU. Apoi este evaluată situaţia la nivelul municipiului Bucureşti şi este stabilit modul de acţiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.

După aceea este pus în aplicare Planul Roşu de Intervenţie (plan de ridicare a capacităţii operaţionale a SMURD), raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii şi a mijloacelor de intervenţie în funcţie de natura situaţiei create. Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor

Preşedintele Traian ­Băsescu a scris greşit data când a semnat, vineri, la Bruxelles, textul pactului fiscal european, el trecând luna a doua în loc de a treia. Băsescu a declarat că aceasta nu este o problemă, pentru că nu va fi contestată de UE, el menţionând, râzând, că semnătura este „frumoasă”, având mulţi doi. „Aia e semnătura mea, frate! Ce atâta problemă cu semnătura, că nu o contestă nimeni la UE?”, a spus, râzând, Băsescu.

Potrivit preşedintelui, este

35 de ani de la c ­ utremurul din 1977: ISU face anual simulări de producere a unui cutremur, iar tehnicile de intervenţie sunt moderne locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate/evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături nu poate fi stabilită o prioritate, deoarece fiecare viaţă este valoroasă. Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacităţi motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unităţile de învăţământ (dacă este cazul), urmând gradual evacuarea şi cazarea tuturor persoanelor din zonele afectate. Pe parcursul fiecarui an se fac două simulări de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu.

Potrivit purtătorului de cuvânt, este o mare diferenţă astăzi faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism. „Există în 2012 tehnici de intervenţie modernă cu capacitate de răspuns crescută faţă de 1977. De asemenea, acum există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc ceea ce conduce la cunoaşterea unei situaţii ipotetice de intervenţie şi antrenament în executarea unor astfel de operaţiuni.

Totodată, există planuri de acţiune concrete de realizare a măsurilor de salvare, evacuare şi protecţie a populaţiei; existenţa unei forţe (structuri) de intervenţie profesionalizată”, spune sursa citată.

„foarte frumos” modul în care a semnat documentul 02.02.2012 - pentru că „sunt foarte mulţi doi”.

Preşedintele a semnat documentul, alături de liderii celorlalte 24 de state care au agreat documentul. Din imaginile transmise din sala în care a fost semnat documentul rezultă că preşedintele ­Băsescu a scris, după semnătură, „02.02.2012”.

Un număr de 25 state ale ­Uniunii Europene (UE), inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat,

vineri, pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Marea Britanie a decis să nu adopte pactul, întrucât nu a obţinut o serie de concesii pentru sectorul financiar.

De asemenea, Cehia a anunţat că nu va semna vineri pactul fiscal, întrucât nu consideră că acesta aduce îmbunătăţiri substanţiale faţă de reglementările existente. Cehia nu exclude însă posibilitatea de a se alătura la o dată ulterioră, a declarat premierul Petr Necas.

Pactul fiscal european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanţă fiscală solidă, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

România va deveni principalul partener economic al Republicii Moldova, după finalizarea unor proceduri de privatizare, a afirmat, sâmbătă, premierul Mihai Răzvan Ungureanu, la finalul şedinţei comune a guvernelor celor două ţări.”România este al doilea partener major economic al Republicii Moldova.

Deocamdată, va fi primul,

după privatizare”, a spus Ungureanu, fără alte detalii.

Anul trecut, comerţul bilateral dintre cele două ţări a depăşit un miliard de dolari, Republica Moldova fiind a şasea piaţă extracomunitară de desfacere a produselor româneşti. Exportul român s-a ridicat la 786 milioane dolari, iar importul s-a cifrat la 343,7 milioane dolari.

În Republica Moldova sunt înregistrate 1227 societăţi mixte, dintre care 130 constituite anul trecut, cu o valoare de capital subscris de 30 milioane dolari.

România ocupă prima poziţie investiţională în Republica Moldova după numărul de societăţi mixte şi locul 7 după valoarea capitalului subscris.

Întrebat dacă, în ceea ce îi priveşte pe foştii miniştri ai Economiei, ­A driean ­Videanu şi Varujan ­Vosganian, DIICOT face cercetări, procurorul şef Codruţ Olaru a declarat: „Vom proceda la cercetarea, verificarea, punerea sub urmărire penală, sub învinuire, a tuturor celor implicaţi. Evident, dacă sunt elemente şi faţă de cei care au avut responsabilităţi în cadrul ministerelor în obţinerea acestor con-

tracte, evident vom merge până la capăt. În măsura în care sunt probe şi pentru aceste persoane cu certitudine vom merge până la capăt”.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (­D IICOT) a afirmat, vineri, în conferinţa de prezentare a bilanţului instituţiei pe anul trecut, că instituţia pe care o conduce vrea să amplifice acţiunile investigative în cauze ce au ca obiect securitatea economică a ­R omâniei, Olaru referindu-se la dosare privind tranzacţiile cu gaze naturale şi energie electrică. Totodată, Codruţ Olaru a spus că cercetările vor viza şi persoanele din instituţiile

publice care au contribuit într-un mod sau altul, direct sau indirect, la obţinerea preferenţială a unor contracte în domeniu. Olaru a sbliniat faptul că activitatea ­D IICOT a vizat şi investigarea unor cauze complexe - în premieră - sub aspectul săvârşirii infracţiunii de subminare a economiei naţionale prevăzute de articolul 165 Cod penal.

Patruzeci de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul ­E conomiei, ­Comerţului şi ­Mediului, de Afaceri şi Agenţia ­Naţională de R ­ eglementare în D ­ omeniul Energiei (ANRE) sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de ­Criminalitate Organizată şi Terorism.

România „Societarea Naţională de ­Oncologie s-a întrunit de urgenţă sâmbătă pentru a discuta situaţia gravă în care se află bolnavii din cauza lipsei unor medicamente vitale pentru viaţa lor şi care lipsesc din farmacii, deşi sunt trecute în ghidurile Ministerului ­Sănătăţii. Am decis la această întâlnire să invităm partidele parlamentare la redactarea unui document pentru implementarea registrului naţional de oncologie şi pentru găsirea unor soluţii de urgenţă privind medicamentele şi fondurile destinate tratării bolnavilor de cancer”, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, preşedintele SNO, profesor doctor Florin Bădulescu.

Medicii spun că din gama de medicamente oncologice existente în lume lipsesc în

România peste 40 de produse în total. „Autorităţile o scaldă. Sunt citostatice, sunt bani, dar anumite citostatice necesare şi obligatorii în respectarea ghidurilor MS, nu mai sunt.

Unele medicamente nu se mai gasesc nici în CANAMED. Am 56 de citostatice în ţară, merg pe linia întâi, dar sunt pacienţi care nu mai răspund la linia întâi şi trebuie să trec la linia a doua, dar aici nu am medicamente. Ce fac? Ieri a venit la mine o pacientă. Are 28 de ani şi doi copii acasă.

Trebuie să îi dau un medicament. Nu se găseşte. Să cumpere este prea scump pentru ea. Ce fac? Cel mai grav este că lipseşte medicamentul numit dacarbazină. Noi vom continua şi mâine (duminică-n.r.) lucrările Societăţii

­ aţionale, la Hotel Capital N Platza din Bucureşti, începând cu ora 9.00. Trebuie să facem ceva pentru aceşti bolnavi. Eu când mă trezesc dimineaţa, după o viaţă în care am tratat bolnavi de cancer, când mă uit în oglindă, mă rog la Dumnezeu să nu fiu eu mâine ceea ce sunt bolnavii mei astăzi, pentru că nu ştiu cum aş recţiona”, a conchis profesorul Bădulescu. În România sunt 90.000 de bolnavi cu cancer care primesc citostatice. Bugetul alocat pentru tratamentul cu citostatice este de 830 milioane lei pe an, o treime din bani fiind alocaţi de către Ministerul Sănătăţii, iar două treimi de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Restul costurilor aferente tratării unui bolnav oncolo-

gic sunt decontate prin cheltuielile spitalelor raportate la CNAS drept caz rezolvat (DRG), declara, în 29 februarie 2012, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de ­Sănătate, Lucian Duţă.

Bolnavii de cancer au dreptul la tratament gratuit, iar dacă medicamentul gene-

MARTIE 2012

15

ric prescris pacienţilor nu se găseşte în farmacii vor fi făcute analize concrete, produsul putând fi scos de pe lista de gratuităţi, a spus şeful CNAS. „Toţi pacienţii bolnavi de cancer au dreptul la tratament gratuit. Faptul că unii pacienţi plătesc anumite me-

dicamente ar putea avea mai multe explicaţii. Ar fi vorba despre medicamente ieftine, neatractive din punctul de vedere al profitului firmelor şi, în acest caz, Ministrul ­Sănătăţii va interveni ca respectivele produse să fie aduse de Unifarm”, a explicat preşedintele CNAS.

Din cauza vremii nefavorabile multe ţări au fost afectate, iar producţia va fi dereglată, astfel încât oferta va fi insuficientă, iar preţurile se vor dubla, a spus Cristian Rusu, directorul asociaţiei producătorilor de legume şi fructe Hortifruct, în prezenţa ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, aflat în vizită la serele din Popeşti-Leordeni. „Partea afectată se reflectă în costurile de înfiinţare a producţiei. Va fi o întârziere pe piaţă de cel puţin o lună a producţiei de legume româneşti - salată, roşii, castraveţi şi altele, iar scumpirea va fi de 100%, începând de acum. Deja importatorii ştiu că avem probleme şi ştiu că avem pagube, şi acum s-au repliat pe preţuri”, a spus Rusu. „Tot ciclul de producţie va fi afectat, în special lunile martie şi aprilie, dar tot anul va fi decalat cu o lună-

o lună şi jumătate. Am avut două tipuri de pierderi: una cauzată de vremea nefavorabilă, este vorba despre căderea infrastructurii serelor, şi o pierdere economică din cauza întârzierilor, a reparaţiilor şi a pierderilor pe care le-am avut cu seminţele”, a spus Rusu.

El a declarat că la nivel naţional sunt circa 300 de hectare de sere de legume, dintre care cel puţin 75-80% au fost afectate de vremea nefavorabilă din prima jumătate a lunii februarie. Din serele de la Popeşti-Leordeni, care se întind pe 90 de hectare, a fost afectată 65% din suprafaţă. „Eu nu cred că va fi chiar o dublare de preţ, o să vedem în zilele următoare ce se va întâmpla. Dar probabil că o să vedem în luna martie o ofertă mai mică pe piaţă de salată, de castraveţi”, a spus, la rândul său, ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.

Costuri p­e ntru ambasade: 8,5 milioane de euro

Şedinţa comună a guvernelor român şi moldovean a fost organizată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a durat aproximativ trei ore. Aceasta a fost prima reuniune comună a celor două guverne. În vara anului trecut, oficialii declarau că realizarea gazoductului Ungheni-Iaşi, investiţie de 19 milioane de euro, este susţinută atât de Uniunea Europeană, cât şi de Federaţia Rusă.

Aceştia arătau că Uniunea Europeană a fost de acord să acorde un grant de 7 milioane de euro pentru realizarea conductei de gaze, iar autorităţile moldovene discută deja cu Banca ­Europeană pentru Reconstrucţie şi ­Dezvoltare şi Banca ­Europeană de ­Investiţii pentru finanţarea diferenţei.

Consumul anual de gaze al

Republicii Moldova se ridică la 3 miliarde metri cubi, în timp ce al României este de circa 14 miliarde metri cubi.

Prin această conductă ­România va putea să importe şi să exporte gaze naturale.

O cantitate cuprinsă între 16 şi 18% din gazele exportate de Gazprom în Europa trec prin conducte aflate pe teritoriul Republicii ­Moldovei, potrivit lui Lazăr.

La ieşirea din sediul Universităţii, membrii celor două guverne au fost huiduiţi de un grup de aproximativ 20 de persoane aflate pe trotuarul din faţa instituţiei, oamenii scândând „Jos Guvernul securist”, „Jos mafia”, Afară, afară, trădători din ţară”, „Vrem anticipate”, „PDL - UDMR, aceeaşi mizerie”, „Cuza domnitor, Băsescu trădător”.

România îşi desfăşoară activitatea în 163 de misiuni diplomatice şi consulare. În proprietatea statului se află 61 dintre sediile acestora.

Pentru restul, statul român plăteşte anual costuri totalizând aproximativ 8,5 milioane de euro, respectiv 701.255 de euro pe lună.

Datele au fost comunicate de MAE, la solicitarea ­M EDIAFAX. Ministerul a transmis o listă a misiunilor diplomatice pentru care statul român plăteşte chirie.

Printre acestea se numără ambasadele României din ­C olombo (Sri Lanka), Luanda (­A ngola), Abuja (­N igeria), Hanoi (Vietnam), Manila (­F ilipine), Minsk (­B elarus), Nairobi (Kenya) sau ­J akarta (Indonezia).

Statul român plăteşte, printre altele, şi pentru sediul misiunii permanente a ­R omâniei la UNESCO, care, deşi este situat în Paris, nu funcţionează în somptuosul Palat Behague,

imobil de patrimoniu şi proprietate a statului român care adăposteşte ambasada României.

MAE a evitat să comunice informaţii amănunţite despre diferite ambasade din Asia, Africa sau America Latină. Astfel, Ministerul s-a limitat la a comunica, în ceea ce priveşte Asia de Sud şi de Est, că România are ambasade la Kabul, ­B eijing, Phenian, Seoul, Manila, New ­D elhi, ­J akarta, Tokyo, Kuala ­L umpur, ­I slamabad, ­S ingapore, ­C olombo, ­H anoi şi ­B angkok, unde lucrează, în total, 75 de angajaţi.

Misiunile diplomatice ale ­R omâniei la Seul, ­P henian şi Tokyo sunt, potrivit MAE, proprietate a statului român. Pentru restul, statul plăteşte chirie. În ceea ce priveşte Africa, MAE a precizat că ­România are în prezent 13 ambasade pe continentul african, din care 8 în regiunea sub-sahariană. Între anii 1990-2000 au fost închise 15 oficii diplomatice.

16

Diaspora

MARTIE 2012

PSD Belgia solicită Guvernului României extinderea cursurilor de cultură şi civilizaţie românescă şi în Flandra Carta de Parteneriat „Limbă şi cultură de origine”, semnată în februarie 2008 între Guvernul ­Comunităţii ­Franceze din Belgia şi ­Guvernul ­României, dă posibilitatea predării cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în şcolile belgiene, în unităţi de învăţământ patronate şi subvenţionate de Comunitatea Franceză, la nivelurile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Obiectivul principal al cursului ţinteşte favorizarea contactului cu limba şi civilizaţia româneascã, exersarea şi îmbunatãţirea comunicãrii în limba maternã, pãstrarea legăturilor afective cu ­România. Pentru a participa la acest program, şcolile trebuie să adreseze o cerere Direcţiei Generale pentru Învăţământ Obligatoriu, strada Lavallée, nr. 1, 1080 Bruxelles. “Lansăm o invi-

Limbă, cultură şi civilizaţie românească în şcolile belgiene taţie pentru părinţii români din Belgia de a-şi încuraja copiii să urmeze Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Luna martie este foarte importantã pentru derularea cursului deoarece se hotărăsc în această perioadă paşii pentru anul şcolar viitor”, precizeazã Mariana POLATOS, membră a Biroului Executiv PSD Belgia. Părinţii pot întreba la şcoală dacă există un curs similar de limba română. “În caz contrar se poate obţine un asemenea curs, printr-o scrisoare, cerere scrisã, adresatã direcţiunii şcolii respective”, a adaugat Polatos.

Proiectul se derulează şi în Italia şi Spania, dar în ­Belgia există o problemă care afectează comunitatea românilor din această ţară.

Carta de Parteneriat a fost

semnată doar cu Ministerul ­omunităţii Franceze, deci pentru învăţământul în sistemul flamand nu se aplică. „Programul nu este generalizat la nivelul regiunii ­Flandra şi este păcat. Solicităm Guvernului ­României finalizarea demersurilor cu autorităţile flamande astfel încât programa să fie accesibilă tuturor copiilor cu părinţi vorbitori de limba română care trăiesc în ­Belgia.

PSD Belgia sprijină implementarea programului şi va face eforturi permanente pentru mediatizarea programului în cadrul comunităţii din această ţară”, a menţionat Dan Luca, ­Vicepreşedinte PSD ­Diaspora.

•Informaţii suplimentare despre PSD Belgia se pot obţine de la Dan Luca (dan. luca@psdbruxelles.eu / telefon: 00 32/485 62 45 42)

“Labour F ­ rie­nds of Romania” Lansarea la Londra pe 27 Februarie 2012 la Palatul ­Westminster, sediul Parlamentului Britanic, a grupului laburist de cooperare politică româno-britanic “Labour Friends of Romania” marchează un moment de vârf în

colaborarea dintre Partidul Social Democrat, organizaţia din Marea Britanie şi Partidul Laburist. Grupul se doreşte a fi un vector de promovare al politicilor social-democrate la nivel european şi oferă cadrul politic de cooperare

între politicienii de stânga din Marea Britanie şi România.

Alături de social democraţii români din Marea Britanie, au fost invitaţi la eveniment reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Londra din zona academică, asociaţii

Sute de persoane au participat pe data de 1 Martie, la ceremonia organizată în memoria poliţistului de origine română împuşcat mortal, în urmă cu o săptămână, de un infractor aflat la volanul unui autovehicul, pe care îl oprise pentru un control pe autostradă.

La ceremonia organizată în Kent în memoria românului Tony Rădulescu au participat sute de ofiţeri de poliţie din diverse zone din Statele ­Unite şi Canada. „El credea cu adevărat că munca lui contează”, a declarat căpitanul Steve Sutton. „Simţea că fiecare şofer în stare de ebrietate scos din trafic înseamnă o viaţă salvată”, a adăugat el.

Tony Rădulescu, în vârstă de 44 de ani, a fost împuşcat mortal la 23 februarie după ce a oprit o maşină în Gorst, Kitsap County. Ucigaşul lui, identificat de autorităţi drept Joshua Jearl Blake, s-a sinucis câteva ore mai târziu.

Rădulescu a fost întruchiparea „poveştii americane clasice”, a declarat guvernatorul Chris Gregoire. Originar din ­România, el a emigrat în adolescenţă în Statele Unite împreună cu tatăl său unde a

servit în armată timp de opt ani după care a decis să rămână în Pacific Northwest.

Rădulescu a lucrat timp de 16 ani în cadrul poliţiei statului ­Washington, în Kitsap County. „Tony şi-a dat viaţa protejându-vă pe voi, protejându-mă pe mine, protejând fiecare locuitor al statului ­Washington”, a declarat guvernatorul.

Gina Miller, prietena lui ­Rădulescu, a vorbit despre pasiunea acestuia pentru maşini, ceasuri şi dispensoarele de bomboane Pez, în timp ce fiul acestuia, în vârstă de 22 de ani, Erick Rădulescu a citit un poem de Mary Elizabeth Frye, intitulat „Să nu stai la mormântul meu şi să plângi”.

Ceremonia a fost precedată de o procesiune sumbră a circa 700 de autospeciale, în timp ce pe marginea traseului parcurs de acestea sute de persoane i-au adus un omagiu poliţistului român. Şase persoane au fost arestate în legătură cu moartea lui ­Rădulescu şi acuzate pentru asistenţă oferită lui Blake după crimă. Toate se află în închisoarea din Kitsap County.

A consemnat, Michael ­Harrison Cronkite CA/USA

studenţeşti, oameni de afaceri români, parlamentari şi europarlamentari britanici şi români, reprezentanţi media ai principalelor surse de informare pentru românii din diaspora.

Emma R ­ eynolds, parlamentar britanic şi membru marcant al Partidului Laburist, a elogiat activitatea organizaţiei PSD Anglia şi a reconfirmat sprijinul parlamentarilor de stânga din Regat pentru programele de integrare a comunităţilor româneşti din Marea ­Britanie.

David Schoibl, preşedinte al Mişcării Laburiste pentru ­Europa a subliniat importanţa comunităţii româneşti în ­Anglia şi a felicitat organizaţia PSD ­Anglia pentru activitatea politică din 2011 şi pentru proiectele comunitare ale anului 2012. Ciprian ­Tănăsescu, europarlamentar social democrat, unul din suporterii organizaţiilor PSD din diaspora, a salutat înfiinţarea grupului de cooperare politică “Labour ­Friends of Romania”: „Urmăresc parcursul politic al colegilor din organizaţia PSD ­Anglia şi îi felicit pentru iniţiativa de a lansa „­Labour ­Friends of Romania”. Voi căuta, ca în cadrul grupului de cooperare nou înfiinţat, să intensific agenda comună de colaborare cu europarlamentarii laburişti şi la nivelul administraţiei de la Bruxelles.”

Tematica discuţiilor a fost centrată pe nevoia de integrare a comunităţilor româneşti din Marea Britanie şi a surescitat un interes deosebit din partea participanţilor. Un apropiat al PSD Anglia, Dr Graham Giles MBE, preşedinte al Mişcării Socialist-Creştine din Marea Britanie şi membru marcant al Partidului Laburist a subliniat importanţa de reprezentare a românilor în Regat şi a încurajat activitatea organizaţiilor comunitare şi implicarea lor în viaţa socială şi politică din ­Anglia. Alături de Ciprian ­Boloş, vicepreşedintele PSD Anglia, membrii organizaţiei au prezentat activitatea acesteia în contextul relaţiilor la nivel central şi regional cu Partidul Laburist precum şi proiectele propuse pentru 2012. Au luat parte la discuţii şi invitaţi din organizaţiile PSD Diaspora din Europa, precum Vali ­Staicu, vicepreşedinte PSD Belgia şi Alexandra Cârstea, secretar general al Departamentului de Politică Externă, Consiliul PSD şi secretar executiv PSD Diaspora.

Departamentul de Politică Externă şi-a reconfirmat sprijinul pentru proiectele organizaţiilor social democrate din afara graniţelor ţării şi a apreciat activitatea intensă a colegilor PSD din organizaţia din Marea Britanie.

Alexandru Petrescu, vicepreşedinte PSD Diaspora şi preşedinte al organizaţiei PSD Anglia a menţionat faptul că: „Mulţumesc deopotrivă colegilor mei din organizaţiile PSD cât şi celor din Partidul Laburist pentru parcursul colaborării noastre din 2011.

Labour Friends of România facilitează dialogul la vârful politicii pe coordonata ­Londra-Bucureşti-Bruxelles şi aşteptăm ca baza de membri să crească în diversitate prin atragerea a cât mai multor oameni care vor să fie parte dintr-o organizaţie dinamică şi cu un cuvânt greu de spus în politica social democrată a următorilor ani.” Alexandru Petrescu va coordona activatea grupului de cooperarea politică „Labour Friends of Romania” şi va menţine cadrul de dialog între membrii şi reprezentanţii organizaţiilor ce au aderat la noua structură. Anul 2012 va marca o activitate susţinută pentru Partidul ­Social ­Democrat, organizaţia din Marea Britanie, cu evenimente şi iniţiative îndreptate către comunităţile româneşti din Regatul Unit. Alături de colegii din Partidul Laburist, sindicate, societatea civilă şi organizaţiile afiliate, sunt pregătite proiecte ce vor atrage participări semnificative din partea românilor ce locuiesc în Anglia.

Avocatul răspunde

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania

Cititorii î­ntreabă, ­avocatul ­răspunde Dacă nu mai am carnetul de muncă din România ce trebuie să fac?

Dacă nu sunteţi în posesia actelor din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de foştii angajatori din România) realizate anterior datei de 1.04.2001, este necesar să vă adresaţi, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţinătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor. În cazul în care nu poate fi identificat carnetul de muncă, cariera din România va putea fi reconstituită prin adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de către foştii angajatori sau deţinătorii de fonduri arhivistice. Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Dacă am realizat în ­România 20 de ani de asigurare şi în Spania doar 3 luni de asigurare, beneficiez de

pensii din ambele state? În cazul în care conform legislaţiei celuilalt stat membru implicat nu pot fi dobândite drepturi de pensie exclusiv în temeiul celor de 3 luni de asigurare, instituţia competentă a respectivului stat membru nu este obligată să aplice totalizarea perioadelor de asigurare şi în consecinţă veţi beneficia de drepturi de pensie din partea instituţiei competente din România.

Există posibilitatea să beneficiez de şomaj în ţară dacă intenţionez să mă întorc în România, după ce am lucrat o perioadă în Spania?

Nu puteţi primi ajutor de şomaj în România decât dacă, după întoarcerea în ţară, realizaţi aici o perioadă de asigurare pentru şomaj, indiferent de durata acesteia. Stagiul minim de cotizare prevăzut de legislaţia română este de 12 luni în ultimele 24. Să presupunem că, după întoarcerea din statul membru în care aţi lucrat anterior, lucraţi doar 2 luni în România, ceea ce nu v-ar da în mod normal dreptul la ajutor de şomaj. În acest caz, dvs. sau agenţia teritorială veţi solicita instituţiei competente din statul membru respectiv formularul care atestă perioada de asigurare realizată. Astfel, cele 12 luni de asigurare realizate în alt stat membru se vor cumula cu cele 2 luni de asigurare realizate în România şi va fi îndeplinită condiţia stagiului minim de cotizare. Totuşi, pentru a primi ajutor de şomaj, nu este suficient să aveţi stagiul de cotizare menţionat mai sus, trebuie să îndepliniţi şi celelalte condiţii prevăzute de legislaţia română (să nu realizaţi venituri sau veniturile realizate să nu fie mai mari decât salariul minim pe economie garantat în plată, să nu îndepliniţi condiţiile de pensionare, să fiţi înregistrat la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţineţi cu domiciliul

sau reşedinţa).

Beneficiez de ajutor de şomaj în Spania şi intenţionez să mă întorc în ­România.

Pot să transfer ajutorul de şomaj din Spania în ­România?

Da, transferul (exportul) ajutorului de şomaj este posibil în scopul de a vă căuta un loc de muncă în alt stat membru, dar numai cu acordul instituţiei spaniole şi numai cu respectarea anumitor condiţii: • timp de 4 săptamâni de la intrarea în şomaj veţi rămâne la dispoziţia instituţiei spaniole • după această perioadă, veţi solicita instituţiei spaniole să autorizeze „exportul” ajutorului de şomaj în România pentru a căuta un loc de muncă • instituţia spaniolă vă va înmâna documentul U2 în care se precizează perioada în care beneficiaţi de exportul ajutorului de şomaj, data limită până la care trebuie să vă înregistraţi ca persoană în căutarea unui loc de muncă la agenţia teritorială de care aparţineţi cu domiciliul/reşedinţa, data limită până la care s-a autorizat exportul.

Termenul de înregistrare este de maximum 7 zile de la data la care instituţia din Spania a autorizat exportul.

• în perioada în care sunteţi înregistrat ca persoană în căutarea unui loc de muncă în evidenţa agenţiei teritoriale trebuie să vă supuneţi controalelor organizate de aceasta şi să respectaţi obligaţiile care vă revin potrivit legislaţiei române • dacă mai aveţi dreptul să primiţi ajutor de şomaj în Spania după ce se încheie perioada autorizată de export, trebuie să vă asiguraţi că vă întoarceţi în Spania înainte, sau cel târziu la data la care expiră perioada autorizată. Întârzierea conduce la pierderea dreptului de a beneficia în continuare de ajutor de şomaj.

Cum pot să primesc pensia obţinută în sistemul de pen-

sii din România pe teritoriul statului de domiciliu? În cazul persoanelor stabilite în străinătate, poate fi utilizată o procedură de transfer bancar, plăţile urmând a fi făcute în EUR, GBP sau USD, în funcţie de opţiunea persoanelor interesate. Având în vedere diferitele situaţii în care se regăsesc persoanele beneficiare de pensii şi de alte drepturi din sistemul public de pensii din România, procedura de export al pensiilor presupune următoarele: • Deschiderea, de către beneficiar, a unui cont la banca agreată de acesta, de pe teritoriul statului de şedere obişnuită, respectiv de domiciliu, după caz; • Comunicarea, de către beneficiar, a detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea şi adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e cazul, precum şi numărul de cont internaţional bancar) către instituţia plătitoare (casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensii). În funcţie de situaţia în care se regăseşte persoana, această comunicare poate fi: • Asigurată prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă.

• Directă, cererile şi documentele necesare urmând a fi depuse sau transmise casei teritoriale de pensii care plăteşte prestaţiile, în cazul beneficiarilor domiciliaţi pe teritoriul altor state. În cazul tuturor beneficiarilor stabiliţi în străinătate, detaliile bancare pot fi comunicate: • din iniţiativa persoanelor interesate, prin depunerea sau transmiterea, de către titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii, a declaraţiei de trans-

MARTIE 2012 fer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii • declaraţia poate fi transmisă şi prin poştă sau pe e-mail, scanată, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postată de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.

• declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii trebuie însoţită de: • un document care confirmă detaliile bancare şi de • copie a actului de identitate a titularului care atestă locul de şedere obişnuită • din iniţiativa casei teritoriale de pensii, prin transmiterea, de către casa teritorială de pensii, a unui exemplar al certificatului de viaţă, beneficiarul drepturilor căruia i se trimite un asemenea certificat având obligaţia de a-l restitui casei de pensii, în termenul indicat de respectiva instituţie.

Certificatul de viaţă se completează după cum urmează: • Partea A de către casa teri-

17

torială de pensii • Partea B de către beneficiarul sistemului public • Partea C de către o autoritate legală de pe teritoriul statului de şedere obişnuită • Certificatul de viaţă va fi transmis beneficiarilor nerezidenţi în versiune bilingvă, utilizându-se, alături de limba română, o limbă de circulaţie internaţională.

• Termenul indicat de casa teritorială de pensii pentru transmiterea certificatului de viaţă semnat şi ştampilat trebuie respectat cu stricteţe de către beneficiari, în caz contrar drepturile de pensie cuvenite acestora din sistemul public de pensii nefiind puse în plată, în cazul noilor beneficiari, respectiv fiind suspendate, în cazul beneficiarilor aflaţi în plată.

• Confirmarea detaliilor bancare şi/sau adresei de reşedinţă, respectiv de domiciliu: • beneficiarii nerezidenţi au obligaţia de a confirma detaliile bancare şi/sau adresa de şedere permanentă, respectiv de domiciliu, ori de câte ori vor interveni modificări ale informaţiilor respective.

18

Costa Blanca

MARTIE 2012

Las Fallas de Valencia

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Călătorule, de te nimereşti prin Valencia în preajma idelor lui Marte, păzeşte-ţi pielea de para focului! „Mare scofală!”

– vor protesta cârcotaşii, convinşi de pe acum că au văzut destule rituri arhaice, de prin moşi strămoşi. Care mai de care se grăbesc să „ardă” iarna grea şi să renască natura din cenuşă. Dacii şi romanii, vichingii, maiaşii şi aztecii, mongolii, egiptenii şi întreaga Ţară a Oaşului, chiar şi păstorii románşi de prin Alpii elveţieni, toţi, fără excepţie, par a se fi înţeles să aprindă ruguri dogorâtoare la venirea primăverii, pasămite pentru a alunga spiritele rele. În cazul valencienilor, pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezeşte bănuiala că folosesc tradiţia doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porţile nestăvilitei lor pofte de viaţă şi pasiunii pentru fiesta îndrăcită.

Nu mă miră aşadar fireasca delăsare cu care mă tratează localnicii când e să stabilim ceva pentru perioada de faţă.

Buteliile se livrează în graba mare, cu avans de o zi; poşta nu lucrează; rezultatele de la analize vin abia săptămâna viitoare. Nu e critică, doar constatare, anume că ai de ales între „acum” sau „după”, de la caz la caz.

Analog calendarului creştin, calendarul valencian are două ere: înainte sau după adoratele Fallas. Ce s-o mai învârtim încolo sau încoace? Nici nu se pune problema dacă ne place sau nu. La modul la care li se dedică toată lumea, trebu-

ie să fii de piatră ca să nu te molipseşti de la ei, fericit că te primesc. Pentru că „permis de intrare” avem toţi, fără restricţii: popularele Fallas sunt cunoscute pentru toleranţa cu care absorb toată suflarea, indiferent de vârstă, sex, naţionalitate, rasă, religie sau mai ştiu eu ce ciudăţenii absurde, care i se pot năzări doar unei minţi înguste, de suflet rătăcit.

Dovadă stau cohortele de turişti, veniţi din te miri unde, chiar şi din cele mai ascunse unghere ale planetei.

Aparent dificila problemă a cazării lor se rezolvă mai uşor decât s-ar crede, într-un mod inedit: nu se doarme deloc, decât pe apucate, la schimb, printre picături, în puţinele

şi 20 martie.

De ce ora 14, în plină zi, pentru un spectacol de focuri de artificii? Aşa cere tradiţia, chiar dacă nu se vede nimic. În schimb, se aude. Monstruos, cum ar zice Caragiale.

Deşi e păcat că se propulsează spre ceruri adevărate simfonii pirotehnice, care ameninţă cu falimentarea fondurilor publice ale municipalităţii, administraţia Valenciei se conformează fără a clipi. Clipim doar noi, gură-cască adunaţi ciorchine în piaţa din faţa Primăriei, intimidaţi de compoziţia sonoră monumentală, vestita „mascletà”. La ora 14 trecute fix, se avântă spre văzduh o rachetă răzleaţă, vestitoare timidă a spectacolului

răstimpuri dintre asurzitoarele parade şi focuri de artificii, care oricum ne menţin „alerţi”. Un factor important în reuşita nebuniei generale rămâne clima blândă a ­Mediteranei, aptă să primească generos masele de entuziaşti fără frică de îngheţ.

Ghidurile turistice respectabile somează amatorii să nu subestimeze zgomotul infernal al pocnitorilor de toate calibrele, îndemnând la purtarea obligatorie de dopuri în urechi. Proba de rezistenţă maximă pentru timpane este canonada zilnică de la orele 14, ritual care se ţine cu sfinţenie, cu începere din prima zi a lunii, până într-un „final furioso” la cumpăna dintre 19

care va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto, amintind de Bach. Apoi un tunet prelung din mai multe guri de foc, sincronizate perfect. Nu degeaba e nevoie aici de peste o sută de kilograme de praf de puşcă! Finalul apoteotic, supranumit „cutremurul”, face să trepideze pământul sub picioarele noastre, ducând cu gândul la arii triumfale din Korsakov sau Stravinsky. Începând cu 15 martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. „Echipa” completă angrenată în organizarea vestitelor „Fallas” numără

nici mai mult nici mai puţin decât 50.000 de localnici, grupaţi în 400 de comitete şi comisii.

Nu focurile de artificii, ci „las fallas” propriu-zise, figurinele multicolore dispuse pe 400 de străzi sunt adevărata atracţie. Înalte cât clădirile din jur, modelate cu migală de îndrăgostit, colorate strident, par viziuni alegorice dintr-un vis halucinant. Fiecare din ele este o adevărată operă de artă barocă, un caleidoscop umoristic pe teme actuale din viaţa publică a contemporanilor noştri mai mult sau mai puţin vestiţi. Suspendate în echilibru incredibil între cer şi pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim trişti, lasă să adie boarea efemerului, pe fondul unei intuiţii care nu ne mai dă pace. Descumpănit, privitorul oscilează ades între lacrimi şi veselie, pentru a depune armele în final, abandonându-se frecvent unui râs nervos, care pare să pună stăpânire pe el, obsedant, irezistibil.

Nu ajunge o săptămână pentru a le vizita pe toate, ca să le înţelegi îndeajuns tâlcul ascuns. Gândul că rodul muncii de un an al artiştilor de-a dreptul geniali va fi sacrificat fără drept de apel şi va dispărea fără urme, mistuit de flăcările nopţii „de San Juan”, ne strânge inima în menghină.

Cu cât e mai mare valoarea grupurilor statuare din lemn şi carton presat – unele depăşesc un milion de Euro – cu atât mai mare pare să fie entuziasmul localnicilor, în aşteptarea distrugerii lor din noaptea care întruchipează coşmarul celor mai bravi pompieri din lume.

Bineînţeles că - la fel ca-n cazul criticilor corridei sângeroase - există voci care condamnă vehement obiceiul „iresponsabil” de a aprinde focuri cât casa în mijlocul oraşului, sub iminenţa unui incendiu devastator, într-o adevărată orgie de fum şi cenuşă, dăunătoare mediului înconjurător dar şi... portofoliului public. Până la ora actuală, nimeni şi nimic nu a împiedicat buna desfăşurare, lipsită ca prin farmec de incidente grave, a visului devenit realitate, de oraş al libertăţii perfecte, fără duşmănii, prejudicii sau tabuuri. Valencia tresaltă, zguduindu-se de râsete! În valul de bună dispoziţie şi uşurinţă de a fi, există totuşi momente de linişte deplină şi seriozitate maximă. Cum altfel s-ar putea, ştiut fiind că spaniolii sunt catolici din convingere, mereu gata să guste din cupa vieţii până la fund, dar fără să uite vreodată să mulţumească sorţii pentru darurile cu care au fost înzestraţi?! Oraşul care tră-

ieşte în stradă nu se dezminte de vocaţia sa religioasă în zilele de 17 şi 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiţionale de sărbătoare, confecţionate din dantelă, catifea şi mătase, cu părul împodobit de piepteni preţioşi, legendarele femei valenciene par adevărate prinţese. Rochiile lor sunt rodul economiilor întregii familii, echivalând uneori la preţ un automobil.

După ore şi ore de ofrandă neîntreruptă, florile depuse pe soclul statuii adorate rămân dispuse simetric într-o trenă imensă, ca un covor multicolor. Odată încheiată festivitatea religioasă cu cel mai puternic foc de artificii pe 18 martie – „la nit del foc”, noaptea de foc - nimic nu mai stă în calea ameţitorului crescendo către

rezervă ultimul loc la rând.

Doar una din figurinele mai mici, supranumită „ninot” (copilul) este desemnată, de comun acord cu participanţii, pentru a supravieţui în muzeul special amenajat. Se poate spune aşadar că tot ce ţine de trecut, de iarnă, de bagajul apăsător, a fost înlăturat temeinic.

Chiar din ziua următoare, artiştii „falleros” se vor încuia în atelierele lor, în aşteptarea inspiraţiei, începând să modeleze statuile pentru anul care va urma. Doar municipalitatea va mai lupta scurt cu sechelele nopţii de pomină, trimiţând armate de angajaţi pe străzi, să elibereze urbea de resturile „luptei” dintre bine şi rău.

Focul consumă, dar şi creează, îndeosebi spaţiu. De pe acum, totul se reia de la zero,

punctul culminant: „la Cremà” (arderea). În seara de 19 martie, masele de oameni se îndreaptă spre locurile în care sunt dispuse colosalele statui, care urmează să fie date pradă focului devorator. La miez de noapte, întregul oraş pare cuprins de flăcări.

Nici cea mai frumoasă dintre Fallas nu se sustrage destinului implacabil, chiar dacă i se

cu poftă nestăvilită, fără compromisuri. Pentru că „fallar” înseamnă „a rata, a eşua”, putem spune că am ars tot ce poate nu ne-a reuşit sută la sută în anul care a trecut.

Sunt şanse să nu ne mai confruntăm cu aceleaşi eşecuri de aici înainte? Un lucru e sigur: neuitate rămân „las Fallas”, „eşecurile” pe care ar fi fost păcat să le ... ratăm.

Sănătate, frumuseţe, stil

MARTIE 2012

19

Colecţia de primăvară a legumelor

Zoe Stoleru / Valencia

Lipsa de mişcare din timpul iernii, la care se adaugă excesele alimentare îşi fac simţite efectele la început de primăvară. Acest anotimp aduce odată cu ea şi o mare diversitate de legume.

Legumele lunii martie îşi încep marea defilare. În fond, este o chestiune de zile până când trufandalele proaspete, suculente şi sănătoase vor sta la dispoziţia noastră. Ceapă verde, ridichi, salată, morcovi noi, sunt doar câteva din minunile pe care le va aduce luna martie. Caracteristica lunii martie este că alături de trufandale sunt încă la dispoziţia noastră şi legumele care vin din toamna trecută. Conopida, sfecla, prazul, sunt vegetalele pe care le avem încă la dispoziţie.

Ceapa verde este vedeta lunii martie. O să apară în pieţe în primele două săptămâni ale lunii, indiferent de vreme şi trebuie neaparat să prinzi momentul şi să te bucuri de ea. Este fragedă, dulce şi miroase delicios a primăvară.

Este păcat să o mănânci altfel decât crudă, în salate sau pur şi simplu să o ronţăi de plăcere. Ador gustul proaspăt al salatei, îmi place să „ronţăi” bulbii albi ai cepei verzi, să-i simt aroma, şi-apoi să mă chinui să curăţ dinţii care păstrează dovada vie.

Nu mi-e ruşine să mănânc un mic dejun rustic cu: brânză, pâine de casă şi ceapă verde. Combinaţia aceasta îmi aduce aminte, cam de fiecare dată, de aerul proaspăt şi de iarba verde, de la bunici.

De fapt numai vorbind mi se face poftă de o cremă de brânză cu ceapă verde, de o porţie cu stufat de miel, dar până atunci mai este. Aşa că, mă prefac că, nici prin gând nu mi-a trecut. Dar să vedem de ce este bine să gătim cu ceapă verde, de ce eu nu pot renunţa la ea, de ce salatele au un gust aparte, dacă este adăugată ceapa verde, şi multe altele.

Ca să vă bucuraţi de sosuri,

salate delicioase şi multe alte preparate cu ceapă verde, va trebui să fiţi atenţi la cum vi se prezintă ceapa, mai precis la starea sa. Legăturile de ceapă verde, care trebuie să fie consistente, vă vor indica o ceapă de calitate, după bulbii albi ce nu trebuie să fie pătaţi, şi frunzele care trebuie să fie de un verde intens. În plus, acestea nu trebuie să fie vestejite.

Ajunşi acasă, după un lung drum obositor la cumpărături, nu aruncaţi ceapa oriunde.

Căci în comparaţie cu surata sa (cea uscată), ceapa verde este perisabilă, aşa că înlăturaţi legăturile şi puneţi-o într-o pungă de plastic uscată. Punga îşi va găsi loc în frigider, într-un sertar liber.

Atenţie, ceapa verde nu trebuie să stea alături de alimente ce „fură” din mirosuri, ca de exemplu: porumbul şi ciupercile! Frigiderul îi va fi „cămin” pentru cel mult cinci zile, până când bulbii albi încep să se vestejească.

Daţi-i salatei gust, adăugând ceapă verde. Poate fi adăugată întreagă în mâncare, sau, poate fi tocată şi adăugată în multe reţete. Oferă mâncării o aromă uşoară de ceapă. Se potriveşte la multe tipuri de salate, de la salata verde, la salata de paste, până la salata de cartofi. Se poate căli, sau servi ca şi garnitură la cartofi copţi, ori piure de cartofi.

Mai puteţi adăuga ceapă verde în: supe, salsa, sosuri, peste pizza. Indiferent dacă sunteţi vegetarieni, ori nu, ceapa verde îşi găseşte cu uşurinţă loc în multe reţete atât vegetariene, dar şi pe bază de carne. Poate da culoare şi savoare până şi unei banale omlete. Însă, până la momentul în care ceapa va ajunge în oală, va trebui să o pregătiţi.

Spălaţi-o bine cu apă rece şi tăiaţi-i „mustăţile”, rădăcinile şi vârfurile frunzelor.

Are în mare parte aceleaşi beneficii cu ceapa uscată.

Adică: scade glicemia, reduce tensiunea sângelui, scade riscul dezvoltării cancerului de colon şi a altor tipuri de cancer; scade colesterolul

şi reduce inflamaţia. Toate acestea se datorează faptului că, este săracă în calorii, nu are colesterol, sodiu şi grăsimi.

Habar n-avem, mulţi dintre noi, câte vitamine şi minerale se găsesc în ceapa verde. Conţine o substanţă (ali propil disulfid) care reduce glicemia; querticina care este un antioxidant puternic ce-i oferă proprietăţi antiinflama-

cură cu ridichi este extrem de benefică pentru organism.

Culoarea ridichilor este dată de antociani, pigmenţi roşii sau purpurii prezenţi la suprafaţă, care ajută la consolidarea în organism a vitaminei C. Ridichile au mireasma dulce şi picantă şi îţi conferă o energie răcoroasă. Bogate în fibre vegetale, vitamina A, acid folic şi fier, ridichile fac

torii. Cât priveşte mineralele, ceapa verde conţine: magneziu, cupru, vitamina B6 şi potasiu. Este recomandată graţie conţinutului de crom, care normalizează nivelul de glicemie. La toate acestea se adaugă un important nivel de vitamina C (cu rol de stimulare a sistemului imunitar) şi fibre, care reglează digestia şi grăbesc saţietatea.

Ridichile Nu trece primăvara fără ca vreo persoană să nu mănânce măcar o salată de crudităţi cu ridichi. Şi este cu atât mai bine cu cât creşteţi cantitatea acestor legume, deoarece o

parte dintre legumele cu rol important în prevenirea cancerului.

Prin consumul lor puteţi trata cu succes afecţiuni ale stomacului, balonările abdominale, indigestiile. Ridichea ajută la refacerea florei intestinale, a ficatului, a inimii.

Consumul regulat de ridichi poate preveni guturaiul, gripa şi infecţiile respiratorii.

Datorită conţinutului ridicat de vitamina C, această legumă este benefică pentru toate afecţiunile care au la bază carenţe ale acestei vitamine.

S-au constatat rezultate foarte bune şi în astmul bronşic, mai ales în cazul copiilor.

Sucul proaspăt de ridichi îndepărtează intoxicaţiile digestive.

Nici frunzele de ridichi nu trebuie neglijate, căci ele sunt în măsură să trateze congestia pulmonară, sughiţul, indigestiile, diareea, durerile faringo-laringiene, inflamaţiile sânilor şi lipsa secreţiei lactate.

Morcovii noi Ca să completeze curcube-

ul colecţiei de primăvară, morcovii noi sunt una dintre cele mai mari bucurii ale lunii martie. Aromaţi, dulci, zemoşi şi foarte fragezi, morcovii noi sunt perfecţi.

Trebuie să-i mănânci cruzi pentru cantităţile impresionanate de vitamia A naturală, beta-caroten, antioxidanţi şi enzime. Morcovul de primăvară are proprietăţi depurative, tonice, emineralizante, diuretice. Este foarte apreciat de intestin pentru acţiunea sa regulatoare, laxativă şi antidiareică, precum şi pentru efectul său cicatrizant asupra mucoasei iritate.

Stomacul beneficiază şi el de această acţiune cicatrizantă şi antiseptică. Morcovul fluidizează bila şi tonifică ficatul.

Este antianemic, intervenind astfel în procesul de creştere, dar şi în cazul rahitismului şi al demineralizării. Creşte nivelul globulelor roşii.

Participă la intinerirea ţesuturilor şi a pielii, grăbeşte cicatrizarea rănilor şi îmbunătăţeşte acuitatea vizuală. Prin conţinutul său de levuloză şi dextroză, este recomandat diabeticilor.

Dacă efectuaţi o cură internă cu morcovi, profitaţi de acest lucru pentru a vă regenera şi pielea: dă un morcov pe răzătoarea fină şi aplică-l pe toată faţa; ţine-l un sfert de oră şi apoi spală-te cu apă minerală. Înmoaie o bucată de vată în suc de morcovi şi şterge-ţi faţa; pielea ta îşi va recăpăta supleţea şi aspectul odihnit.

Morcovul este deosebit de bogat în vitamina A şi provitamina A (caroten), vitaminele B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B9 (acid folic), C şi E; de asemenea, mai conţine minerale - fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, caroten, asparagină şi daucarină. Potrivit gustului

şi disponibilităţii fiecăruia, avem la dispoziţie două variante: monodieta de morcovi şi cura de suc de morcovi. În ambele cazuri, nu se înlătură coaja, ci se curăţă repede cu o perie pentru fructe şi legume, sub un jet de apă, deoarece toate proprietăţile miraculoase ale morcovului se regăsesc în coaja lui.

Spanacul Spanacul este o altă vedetă a colecţiei de primăvară. Provenit din culturile în seră, spanacul de martie este ca o promisiune pentru bogăţia de legume şi fructe care ne aşteaptă în următoarele luni de primăvară. Frunzele fragede ale spanacului nou trebuie mâncate crude, în salate vesele, alături de ceapa verde, ridichi şi suc proaspăt de lămâie. După fiecare porţie de spanac ai să simţi cum întinereşti. La propriu. Şi asta ca urmare a antioxidanţilor şi vitaminelor pe care spanacul le oferă cu generozitate. Ultima pe listă, dar nu cea din urmă, salata verde, încheie colecţia de primăvară a legumelor lunii martie. Salata verde este disponibilă întrun număr mare de soiuri, este crocantă şi are o aromă delicată. Este ideală crudă, dar poate fi temelia unor supe delicioase, pline de minerale şi vitamine. Salata este bogată în vitamine, are calciu şi evident enzime şi antioxidanţi.

Adaugă la aceasta minerale fundamental necesare.

Să spunem, deci, bun venit trufandalelor şi să aplaudăm colecţia de primăvară – legumele lunii martie.

20

Tradiţii populare

MARTIE 2012

Tradiţii şi obiceiuri de primăvară

Originiea sărbătorii mărţişorului nu este cunoscută exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu-război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII lea. Cercetări arheo-

fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui ­Iordache ­Golescu în Condica limbii romane. Acesta a trăit între 1768 şi 1848, a fost boier, cărturar şi om de stat român, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare a lui Dinicu Golescu şi al Marioarei, soţia sa. Folcloristul Simion Florea ­Marian presupune că în Moldova şi în Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie şi era purtat de copii în ju-

logice efectuate în ­România, la Schela ­Caldovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum circa 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb şi roşu erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a

rul gâtului. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţi-

şorul şi-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe casă. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o bătrână zeiţă agrară, care moare de 1 martie şi renaşte de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeiţă Terra Mater şi poate fi asociată cu Diana şi Iuno de la romani şi cu Hera şi Artemis de la greci.

Una dintre legendele Babei Dochia spune că aceasta a avut un fiu, pe numele sau ­Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi necaji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră şi a trimis-o la rău să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soţul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Isus Cristos i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulţumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna şi a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reuşit să ducă la bun sfârşit această sarcină grea, şi-a îndreptat paşii spre casă. După această întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărţişor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, şi-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea şi totul începuse să îngheţe. Dochia a îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Se spune că rocile ce se pot observa şi astăzi pe muntele ­Ceahlău sunt o mărturie vie a acestui mit românesc. După unele tradiţii, firul ­Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba ­Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemenea ­Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăverii, la naşterea anului agrar. De la români şi aromâni, obiceiul a fost preluat şi de alte popoare din centrul şi sud-estul E ­ uropei.

Babele Zilele babei cuprind un ciclu de 9 zile, începând cu 1 martie şi corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile, la

munte. Se spune că aşa cum va fi ziua aleasă, din Babe (frumoasă, urâtă, întunecată, însorită), aşa va fi firea şi sufletul persoanei în acel an.

Zilele urcuşului, echivalente cu numărul cojoacelor, reprezintă durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, în ziua de 9 Martie se consideră hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. După

în aceste zile era ploaie, toată munca agricolă se făcea pe umezeală, iar dacă era soare, se făcea pe uscătură.

Măcinicii Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din ­Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această zi,

încetarea Zilelor ­Babei, numite în Transilvania şi ­Vântoase, încep Moşii numiţi şi Sfinţi sau Samti. Babele sunt considerate rele iar Moşii sunt buni. Ţăranii erau foarte atenţi cum va fi vremea în primele trei zile din luna martie, deoarece 1 martie era baba plugului, 2 martie era baba sapei, iar 3 martie era baba de cules. Dacă

se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac nu-

meroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să între gerul, sau jocul copiilor peste foc. În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau bradoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă. În Dobrogea se păstrează aceeaşi formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. În Muntenia, pe lângă bradoşii obişnuiţi, se face o Uitată pentru morţi, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copiii îl joacă în jurul focului şi care este dedicat celor morţi care pe timpul anului au fost uitaţi.

Dacă până la 8 martie, a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului existând obiceiul de a bea 40 de pahare (200 ml) de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi ­Mucenici.

Conform tradiţiei populare cum va fi vremea în 9 martie, aşa va fi timp de 40 de zile. Dacă în ziua de Mucenici va îngheţa şi va fi frig, este semn că iarna va continua până în ziua de ­Sfântul Gheorghe (23 Aprile).

A consemnat Timeea Oprean – Cluj Napoca Foto: Dan Timoc

Bucătăria de acasă

MARTIE 2012

21

Supă de salată verde Ingrediente: •2 căpăţâni mari de salată verde, îndesate bine •300g şunculiţă ţărănească afumată (sau Kaiser, slăninuţă, bacon) •500 ml lapte bătut •500 ml lapte dulce •2 ouă •1 litru de apă •3 linguri de făină •5-6 căţei de usturoi •suc de lămâie •4-5 linguri de smântână •2 linguri ulei •sare după gust •mărar proaspăt tocat mărunt Mai întâi am tăiat afumătura mărunt, apoi în oala de supă am încins uleiul şi am rumenit puţin şunculiţa ţărănească. Am pus apoi usturoiul pisat, am

amestecat bine şi l-am lăsat să se călească 1-2 minute împreună cu şunca, după care am adăugat făina. Am turnat în oală apa şi laptele bătut amestecat cu laptele dulce. Salata am spălat-o bine şi am lăsat-o să se scurgă puţin într-o sită.

Am tocat-o nu foarte mărunt (puteţi la fel de bine să rupeţi frunzele, e chiar mai indicat) şi am pus-o în oală. Am lăsat să fiarbă până când salata s-a înmuiat.

Am separat ouăle şi am amestecat gălbenuşurile cu smântâna. Ştiţi deja procedura pentru a adăuga amestecul acesta în supă: luăm zeamă fierbinte din oală, o turnăm din aproape în aproape peste smântână, până are consistenţa supei, apoi tur-

năm totul în oală, amestecăm bine şi punem oala pe foc. O lăsăm să dea în clocot şi adăugăm albuşurile, încet, pentru a face „zdrenţele” specifice

supei de salată. La ultimul clocot adăugăm şi mărarul tocat mărunt şi acrim supa cu puţină zeamă de lămâie. Să va fie de bine!

Aripioare “săseşti” Ingrediente: •1 kg aripi de pui •½ cană ulei de floarea soarelui •½ cană sos de soia •½ cană vin roşu •½ cană suc proaspăt de portocale •3 linguri praf de usturoi sau mujdei •¾ cană miere •1 lingură ghimbir măcinat

Spălam bine aripioarele şi le tăiem vârfurile. Dacă vreţi, puteţi să tăiaţi aripile în jumătăţi. Aşezăm aripioarele într-o pungă cu fermoar sau o pungă pentru marinat carnea şi turnăm peste ele toate celelalte ingrediente. Închidem punga şi o agităm bine, pentru ca aripioarele să fie acoperite de sos. Punem punga în fri-

gider şi lăsăm aripioarele la marinat peste noapte, apoi le scoatem din marinată, le aşezăm pe o tavă cu hârtie de copt şi le coacem 10-12 minute pe fiecare parte, la 200 de grade. Am servit aripioarele cu un supercremos piure de cartofi, făcut cu smântână dulce şi caşcaval. ***

Prăjitură cu morcovi Ingrediente pentru blat: •200 g unt •375 g zahăr •coajă de la 2 portocale •sucul de la o portocală •4 ouă •500 g morcovi •150 g migdale sau nuci •1 linguriţă esenţă de vanilie •250 g făină •2 linguriţe praf de copt •1 linguriţă arome (scorţişoară şi cuişoare) Ingrediente pentru glazură •200 g smântână pentru frişcă •65 g unt •400 g zahăr praf •1 linguriţă esenţă de vanilie •zeama de la o lămâie

Se tapetează cu unt şi cu făină o tavă rotundă (diametru 2023 cm) cu margine înaltă. Se încinge cuptorul la 180 grade. Se rad morcovii pe răzătoarea mică. Se bate untul cu zahăr până devine pufos după care se adaugă ouăle, unul câte unul, amestecând după fiecare. Se adaugă coaja de portocală, esenţa de vanilie şi aromele. Se adaugă în fir subţire, amestecând sucul de portocală. Se adaugă morcovii şi nucile/migdalele şi se amestecă. La final se adaugă făina şi praful de copt stins cu zeamă de lămâie. Se pune aluatul în tavă şi se coace 45-60 de mi-

nute. Când e gata se scoate şi se lasă să se răcească.

Se prepară glazura. Se bate smântâna până se întăreşte după care se adaugă zahărul pudră şi se amestecă până când acesta se dizolvă. Se înglobează untul şi se amestecă bine. Se adaugă esenţa de vanilie şi zeama de lămâie. Se lasă la frigider să se întărească după care se întinde în strat gros cu un cuţit pe suprafaţa prăjiturii.

Poftă bună!

Reţete trimise de Ana Kristin Fleischer Blaj/Judeţul Alba

Calendarul ortodox - martie 2012

22

Terapia verde

MARTIE 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

Beneficiile pentru sănătate ale uleiului de nucă au fost remarcate încă din 1931 când cercetătorii au descoperit că nucile sunt o sursă importantă de vitamina C. Uleiul de nucă este bogat în acizii graşi omega 3, vitaminele B1, B2, şi B3, vitamina E şi niacină. În prezent, se poate afirma că un consum re-

gulat de nuci poate preveni mai multe tipuri de boli, dar cel mai important avantaj este că se va diminua riscul apariţiei afecţiunilor cardiace coronariene.

Nucile sunt bogate în fitonutrienţi şi sunt o sursă excelentă de seleniu, fosfor, magneziu, zinc, fier şi calciu.

Cum se obţine şi se păstrează uleiul de nuci?

Un ulei de nucă de calitate va avea gust de nuci şi culoarea topazului şi poate fi păstrat

maximum şase luni sau un an. După deschiderea recipientului, uleiul de nuci trebuie menţinut într-un loc răcoros, la întuneric. Acest produs a ajuns în atenţia specialiştilor după ce în urma mai multor studii şi cercetări s-a ajuns la concluzia că este o sursă extrem de bogată de antioxidanţi şi acid elagic. Antioxidanţii prezenţi în uleiul de nucă au un rol important în eliminarea toxinelor şi a diverselor substanţe nocive din organism, care sunt indirect sau direct asociate cu dezvoltarea mai multor tipuri de cancer.

Pe de altă parte, acidul elagic împiedică multiplicarea şi dezvoltarea celulelor canceroase.

Uleiul de nucă este o sursă bogată de cupru şi mangan.

Acesta conţine şi melatonină, un hormon responsabil cu reglementarea ceasului biologic al organismului.

Importanţa pentru sănătate a uleiului de nucă

Uleiul de nucă oferă multiple beneficii sănătăţii. Iată doar câteva dintre acestea: •Circulaţia sângelui Uleiul de nucă este bogat în grăsimi mononesaturate cum ar fi acizii graşi omega-9, ce susţine elasticitatea arterelor şi implicit ajută la îmbunătăţirea fluxului de sânge din organism, reducând şansele de rigidizare a arterelor.

•Reduce riscul apariţiei bolilor cardiace

Reglarea tensiunii

Uleiul de nucă este benefic pentru sănătatea inimii în special datorită nivelului extrem de ridicat de acid alfa-linoleic care este un tip de acid gras omega-3. Acidul alfa-linoleic este transformat în acid eicosapentaenoic şi acid docosahexaenoic. În urma unui studiu s-a demonstrat că la persoanele care au consumat zilnic ulei de nucă, a avut loc o îmbunătăţire semnificativă a sănătăţii vaselor de sânge, fapt ce stimulează o funcţionare adecvată a inimii şi reduce riscul de boli cardiace.

•Ameliorarea inflamaţiei Uleiul de nucă este o sursă bună de grăsimi polinesaturate, cum ar fi omega-3 şi omega-6, care sunt extrem de utile pentru reducerea inflamaţiei care apare în cazul unor boli, cum ar fi artrita.

•Reglarea nivelurilor hormonale Nucile sunt o sursă extrem de bogată de fitonutrienţi. Acestea conţin minerale precum seleniu, magneziu, fier, calciu, fosfor şi zinc. Toate aceste substanţe ajută la menţinerea echilibrului hormonilor din organism.

•Frumuseţea pielii Uleiul de nucă este o sursă bună de vitamină B (conţine vitaminele B1, B2, B3) dar şi vitamină E şi niacina. Toate aceste vitamine contribuie la înfrumuseţarea şi menţinerea sănătăţii pielii. Unii dintre fitonutrienţi precum şi acizii graşi din compoziţia uleiului de nucă fac pielea mai elastică şi îi îmbunătăţesc textura.

•Eczeme O linguriţă de ulei de nucă pe zi ajută la vindecarea eczemelor şi erupţiilor pielii.

•Beneficii anti îmbătrânire (antiaging) Uleiul de nucă este bogat în antioxidanţi care ajută la reducerea efectelor radicalilor liberi şi previne deteriorarea celulelor, prevenind procesul îmbătrânirii.

Uleiul de nucă în compoziţia

preparatelor culinare Uleiul de nucă are o valabilitate de aproximativ 6-12 luni. După deschidere, recipientul trebuie păstrat într-un loc răcoros, ferit de lumină sau refrigerat pentru a preveni râncezirea.

Poate fi folosit la diverse feluri de mâncare însă, uleiul de nucă nu este recomandat pentru gătit deoarece temperaturile înalte distrug aroma sa delicată. Poate fi folosit, în schimb în compoziţia salatelor sau a preparatelor care conţin peşte pentru a le oferi un gust deosebit. Iată câteva modalităţi de utilizare a uleiului de nucă în preparatele culinare: •se va amesteca puţină smântână cu puţin oţet sherry şi se va turna peste o bucată de somon sau piept de pui fiert. Câteva nuci prăjite vor oferi un gust plăcut mâncării.

•se va amesteca uleiul de nuci cu puţin oţet sherry, doi căţei de usturoi, muştar şi sare; Compoziţia se va adauga peste salata de andive şi ridichi, iar deasupra se va presăra puţină brânză cu mucegai.

•uleiul de nuci este o alternativă delicioasă la uleiul de măsline clasic sau sosul vinaigrette pentru salate; •de asemenea, uleiul de nuci poate fi adăugat într-un bol de supă din măcriş proaspăt; •uleiul de nuci este delicios adăugat peste peşte, alături de puţină brânză moale, cum ar fi gorgonzola, câteva păstăi de fasole verde proaspătă sau spanac, sote de ciuperci sau puţin pătrunjel şi usturoi; •se va folosi uleiul de nuci şi în compoziţia deserturilor pentru a le oferi o aromă plăcută, de nucă; •pentru un mic-dejun festiv, se vor stropi cu ulei de nuci brioşele sau feliile de cozonac, clătitele cu miere sau sos de ciocolată, acoperite cu câteva felii de pere coapte, banane sau nuci prăjite. Toate acestea pot

fi însoţite de o porţie de iaurt grecesc, frişcă sau mascarpone.

•se vor unge jumătăţile de fructe, cum ar fi piersicile sau nectarinele cu ulei de nucă şi miere, înainte de a le coace sau prăji şi se vor servi alături de o cupă cu iaurt sau îngheţată; •brânza de capră marinată în ulei de nucă ar putea fi un prânz delicios alături de o salată şi pâine proaspătă. Ueiul rămas poate fi adăugat ca dressing pentru cartofi sau peşte; •se vor tăia felii din brânza de capră de un centimentru, se vor pune într-un vas şi peste

Presiunea sanguină prea mare este cauza a 15% din totalul deceselor, după cum arată un studiu recent al celor de la Harvard. Chiar dacă nu are mereu simptome clare, ea poate duce la atac cerebral sau infarct, dar şi la anevrisme şi blocaje renale.

Medicamentele te pot ajuta să ţii sub control presiunea sanguină, dar ele pot avea efecte secundare precum ameţeală, insomnii, stări de confuzie sau crampe. Din fericire, există şi alte metode de a preveni această afecţiune, în afară de pastile.

Alege produse alimentare bogate în potasiu Fructele şi legumele bogate în potasiu reprezintă un mare ajutor atunci când vrei să-ţi reglezi tensiunea, explică dr.

Linda Van Horn, de la Universitatea Feirnberg. Trebuie să te îngrijeşti să oferi corpului între 2.000 şi 4.000 mg de potasiu pe zi, acest lucru fiind realizabil prin consumul de roşii, banane, cartofi dul-

ci, suc natural de portocale, pepene, mazăre, fasole, sau fructe uscate precum prunele sau stafidele.

Fii atent la conţinutul de sodiu Persoanele care au o dietă bogată în sodiu sunt mult mai predispuse la o tensiune ridicată faţă de restul. Sub nicio formă nu trebuie să consumi mai mult de 1.500 de miligrame de sare pe zi, în condiţiile în care o jumătate de linguriţă are cam 2.000 mg de sodiu.

Poţi consuma hrană şi mai nesărată atâta vreme cât adaugi diverse condimente care să îi dea gust.

Alege suplimentul potrivit Numeroase studii au arătat faptul că prin coenzima Q10 se poate reduce presiunea sanguină. Antioxidantul, necesar pentru producerea energiei, ajută la dilatarea vaselor de sânge. Întreabă-ţi doctorul dacă este indicat să iei un astfel de supliment de 3 ori pe zi, câte 60-100 miligrame.

Bea ceai în mod constant

Alege ceaiul potrivit şi vei sta mult mai bine cu tensiunea.

Spre exemplu, poţi consuma ceai de zămoşiţă (maculcioarei) timp de 6 săptămâni, în jur de 3 căni pe zi, şi vei vedea rezultate uimitoare, după cum au arătat cercetătorii de la Universitatea Tufts, în cadrul unui studiu.

Fitochimicalele din această plantă sunt responsabile de această schimbare.

Caută o soluţie împotriva sforăitului Sforăitul nu este doar un obicei care o deranjează pe partenera de dormitor, ci şi un lucru ce îţi poate face rău din punct de vedere al sănătăţii, putând fi indicatorul unei tensiuni prea ridicate. În plus, acneea de care s-ar putea să suferi te împiedică să te odihneşti cum trebuie, te face să fii mai stresat pe timpul zilei şi îţi afectează inima.

Consumă soia Un studiu publicat în ­Jurnalul American de Sănătate a Inimii arată că prin înlocuirea

Uleiul de nucă, benefic pentru sănătate

acestea se va presăra cimbru proaspăt, usturoi zdrobit şi piper negru proaspăt măcinat.

Se va adăuga peste compoziţie ulei de nucă, se va acoperi şi se va lăsa la rece, la marinat timp de 24 de ore. La acest preparat se pot adăuga şi câteva ciuperci tocate mărunt.

•varza de bruxelles şi păstârnacul combinate cu morcovi şi cartofi au un gust deosebit dacă înainte de a fi servite vor fi stropite cu ulei de nuci; •se vor unge peştele, puiul sau raţa cu ulei de nucă, înainte a fi rumenite la grătar sau în tigaie.

produselor ce abundă în carbohidraţi rafinaţi cu alte alimente din soia se poate reduce considerabil nivelul tensiunii. Pe lângă toate acestea, este indicat să faci sport în mod regulat, să ai o dietă echilibrată, să dormi suficient, să încerci să nu te stresezi prea mult şi să îţi găseşti metode potrivite de relaxare, în funcţie de firea ta.

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 < Tânăr de 32 ani din ­Madrid, absolvent de Conservator, canto clasic caut un cor profesional sau să activez ca solist. De asemenea doresc să cunosc alţi muzicieni pentru schimb de experienţă sau pentru a înfiinţă o formaţie în care să abordăm atât muzică tradiţională românească cât şi muzică uşoară şi clasică.

Am experienţă, am cântat la diverse ocazii şi aştept oferte. ­bogdanpavaroty@yahoo.com OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Avem nevoie de ajutorul unei doamnă de cel puţin 40 de ani, cu experienţă, internă, pentru a îngriji două persoane în vârstă cu probleme de sănătate, în Villaverde. Mai multe informaţii la telefon: 618 592 050 - Olga. < Caut o tânără peste 30 de ani, serioasă şi responsabilă care să aibă grijă de o persoană în vârstă în San Sebastian de Los Reyes, de luni până sâmbătă între orele 10:00 şi

14:00. Telefon: 607 410 072 - Soledad < Căutăm o persoană responsabilă, care vorbeşte şi scrie foarte bine limba spaniolă, ca internă, într-o casă din Madrid. Este necesar să ştie să îngrijească copii, să facă curăţenie, să calce şi să gătească. Mai multe informaţii, la telefon: 658 902 559. < Am nevoie de o persoană serioasă, cu experienţă, pentru a face curăţenie 3 ore /zi, de luni şi până vineri, în ­Paracuellos de Jarama. Telefon: 630 480 091. < Caut o persoană cu rezidenţă în Fuenlabrada, cu experienţă, care poate îngriji o persoană în vârstă câteva ore/ zi, ca externă. Mai multe informaţii la telefon: 655 374 291, 916 061 393. < Avem nevoie de o persoană cu experienţă, pentru a avea grijă de casă şi copii în Boadilla del Monte, ca internă. Sunaţi la telefon: 658 902 559. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid.

Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-

trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697 726 258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist –

experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă interna, în Madrid-Entrevias.

Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés începând cu luna februarie 2012. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014. < Se închiriază o cameră în Torrejón de Ardóz începând cu orice dată a lunii februarie 2012. Condiţii foarte bune, internet, piscină, staţie de autobuz în faţa blocului. Mai multe informaţii la telefon: 634 052 068. < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în ­Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane.

Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782 < Închiriez 1 cameră pentru o persoană, în Alcorcón, foarte aproape de staţia de metro.

Apa şi căldura sunt incluse în preţ. Mai multe informaţii la telefon: 664 044 695, 697 330 751 < Se închiriază 2 camere în cartierul Moratalaz din ­Madrid la 400 m de intrarea la metrou (Estación

• ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ • ULTIMA ORĂ ORĂ •

Alegeri p ­ rezidenţiale în Rusia - Vladimir Putin a obţinut 63,9 la sută din voturi

Putin a obţinut 63,9 la sută după numărarea buletinelor din 98,47 la sută din birourile de vot, potrivit datelor anunţate de Comisia Electorală Centrală.

Comunistul ­G hennadi ­Z iuganov obţine 17,18 la sută din voturi, liberalul ­Mihail Prohorov 7,7 la sută, populistul Vladimir ­Jirinovski 6,24 la sută, iar candidatul de centru Sergehi Mironov 3,84 la sută. Rata de participare a atins 64 la sută.

Vladimir Putin, premier din 2008, a părăsit ­Kremlinul

în acelaşi an deoarece ­Constituţia nu îi permitea să efectueze mai mult de două mandate consecutiv.

El l-a propulsat pe subordonatul său Dmitri Medvedev la preşedinţie, iar acesta din urmă a renunţat la un nou mandat prezidenţial în favoarea mentorului său.

O reformă constituţională a ridicat mandatul de la patru la şase ani, astfel că Putin va avea dreptul să se prezinte şi la alegerile din 2018 şi să se menţină la putere până în 2024.

MARTIE 2012 de ­Vinateros - Linia 9). Mai multe informaţii la telefon: 610 819 662 < Închiriez cameră în Úrgel – Madrid, pentru o persoană sau două, într-un apartament liniştit, aproape de liniile de Metro L6, L5. Telefon : 622 166 266 VÂNZĂRI

< Vând casă în Cugir cu toate facilităţile, judeţul Alba, zonă centrală, compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, cu curte şi grădină în suprafaţă totală de 650 mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro.

Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360. < Vând garsonieră 24 mp., gresie, faianţă, parchet, bloc izolat, zona Bartolomeu, Braşov, România. Preţ 16000 euro negociabil. Telefon: 0040 745 982410, E-mail: ­brb_liliana@yahoo.com CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

23

MATRIMONIALE

< Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri!

Telefon: 642 890 306. < Tânăr serios, din comunitatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772. < Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921 < Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu serviciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comunitatea Madrid. Telefon: 662 433 916. < Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pentru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - ­Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

642 823 497

(luni-vineri, 11:00–19:00) Occidentul ­Românesc nu îşi asumă ­responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

24

Conoce Rumania

MARTIE 2012

LA TRADICIÓN RUMANA DEL MARTISOR

El Día del Martisor (1º de ­Marzo) es una fiesta tradicional rumana que celebra la primavera, la naturaleza, la alegría, la victoria del bien sobre el mal.

En esta fecha los jóvenes, sobre todo las chicas, pero también las mujeres y los hombres – dependiendo de la zona geográfica del país, reciben pequeños obsequios – los martisoare, atados con un cordón blanco y rojo, que trae, según la tradición popular, suerte, bienestar y salud, siendo su principal función la de protección. ¿Cómo y cuándo llevamos puesto el martisor?

Según la tradición, el martisor ha de ser atado al amanecer, el primer día del mes de marzo.

Se lleva puesto desde el 1º de marzo hasta tener constancia de los signos primaverales: el canto del cucú, los cerezos o los rosales floreciendo, la vuelta de las cigüeñas y de las golondrinas viajeras. Pero no se trata de tirar el martisor, sino de atarlo en un rosal o en un árbol florecido, para traer suerte.

Más allá de las costumbres y de los símbolos del martisor, este amuleto significa la alegría de vivir, el amor a la vida, un símbolo a través de cual nosotros, los seres humanos, saludamos el renacimiento de la naturaleza en el momento de la llegada de la primavera. El martisor perdura en el tiempo como el símbolo del sol poderoso y de la pureza del alma. ¿Por qué llevamos puesto el martisor?

El poeta rumano George ­Cosbuc (1866-1918) explica en

un estudio acerca del martisor: “Se lleva puesto para acercar el sol hacia ti, de la misma manera en la que llevamos encima un rosario o un icono de Jesucristo.

Así te conviertes en un amigo del sol, haces que sea bondadoso contigo, que te de todo lo que está en su poder, primero su belleza, luego alegría y felicidad, honradez, amor y bondad”. El mismo poeta añade: “La gente de los pueblos hace que sus niños lleven puesto martisoare para que estén limpios como la plata, y que no tengan escalofríos; las chicas dicen que los llevan puestos para que el sol no les queme y que el que no lo lleve se va a secar como las flores.

El pueblo también sabe que el martisor ha de ser llevado como un objeto sagrado, no como un accesorio o un juguete”.

Con el tiempo, la costumbre de llevar puesto el martisor hecho de una moneda de plata se ha perdido y, en este sentido, el mismo autor comenta: “En la ciudad es una gran locura en cuanto al papel del martisor, dado que lo hacemos de oro o de cualquier otro metal amarillo, cuando debería de ser exclusivamente de plata. Además le damos forma de corazón, libro, flor, cerdo u otro animal, siempre y cuando debería de ser redondo como el sol.

Todos estos accesorios no tienen ningún sentido y son puro engaño en cuanto al bolsillo o a las tradiciones se refieren”.

Simbología de los m ­ artisoare A finales del siglo XIX, el 1º de marzo por la mañana, antes del amanecer, los niños, chicas

y chicos sin distinción, recibían de sus padres, un martisor. De él, colgaban una moneda de plata o de oro y lo llevaban puesto como una pulsera, un broche o un colgante, hasta la llegada de otra fiesta tradicional de la primavera (Măcinici, Florii, Paşte, ­Arminden), o bien hasta que los árboles florecieran para poder colgarlo en alguna de las ramas. La gente creía que a los que llevaban puesto el martisor no les iba a quemar el sol durante el verano, que iban a ser sanos y hermosos como las flores, agradables, cariñosos y afortunados, protegidos de las enfermedades y del mal de ojo. Algunas fu-

entes dicen que el martisor se confeccionaba utilizando dos hilos torcidos de lana - blanco y negro o blanco y azul, y se regalaba el primer día del mes de marzo, cuando se veía en el cielo la Luna Nueva.

La costumbre del martisor es una secuencia que forma parte de un escenario del ritual de renovación del tiempo y del año – la primavera, el nacimiento y la muerte simbólica de Dochia.

Según otras fuentes, el hilo del martisor, un cordón de 365 o 366 días, fue hilado por la propia Vieja Dochia cuando subía sus ovejas a la montaña. Similar a las hadas que hilan el camino de la vida del bebé al nacer, ­Dochia hila el rumbo del año.

Desde Rumania, la tradición del martisor traspasó fronteras a otros países del centro y del sureste de Europa. Las chicas y algunas veces las jóvenes llevaban puestos, el 1º de marzo, martisoare para celebrar la llegada de la primavera, pero también como amuletos de la suerte.

Significado de los colores del martisor arcaico en la tradición folklórica Los martisoare más antiguos se confeccionaban con lana blanca y negra. El blanco simboliza la pureza, siendo, igual

que el negro, la suma de todos los colores. Es muy interesante que, en su valor absoluto, el blanco es igual al negro, a pesar de que desde hace unos siglos la mayoría de la gente valora positivamente solo el blanco. Los especialistas llegaron a la conclusión de que el blanco es un color intermedio, que expresa lo mejor la muerte y el renacimiento dado que, igual que el negro, es bivalente, siendo muchas veces sinónimo del palor y acercándose de esta manera a la luna y a la muerte.

Es más, antes, el blanco era el color de la muerte y del luto y aún hay pueblos del Extremo Oriente y de África que guardan esta tradición.

Es también muy interesante que la Vieja Dochia muere y renace simbólicamente en sus nueve o 12 días del principio del mes de marzo. Esta famosa vieja no es nada más que la representación simbólica de la vida que nace, pasa y muere con una ciclicidad establecida hace mucho teniendo en cuenta el ciclo de la luna. Por eso no es ninguna casualidad el hecho de que antiguamente, los martisoare se llevaban puesto cuando aparecía en el cielo la Luna Nueva. Nuestra vieja es, en realidad, una divinidad terrestre, de origen lunar, responsable, entre otras cosas, de la fertilidad, de la flora, del renacimiento de la naturaleza y del tiempo.

Pero como divinidad, Dochia tiene relación directa también con el negro, el otro color del martisor arcaico. Inicialmente, este color representaba los orígenes, el negro precediendo, en todas las religiones, la creación del mundo. Por esta razón, fue mucho tiempo símbolo de la fecundidad y la fertilidad, el color de la tierra fértil y de las nubes que traen lluvia. En este contexto entendemos por qué las grandes diosas de la fertilidad (Isis, Demetra, etc.), las muy antiguas diosas madres, eran… ¡negras! Evidentemente, el negro es, como todos los colores, bivalente, pero, en los últimos siglos, su simbología nefasta, su asociación a la muerte, ha sido exagerada.

En la hilada del martisor hay una unión divina del blanco con el negro, de la luz con la oscuridad, del día con la noche, del invierno con la primavera.

El martisor arcaico, en blanco y negro, es la expresión más profunda de la unión de los opuestos, de la interrelación de los principios aparentemente contrarios, y de lo que nosotros normalmente distinguimos entre el bien y el mal – el blanco y el negro.

Pero el uno sin el otro no puede existir. El rojo, es verdad, tuvo y aún tiene un poder fascinante sobre la gente. Se cree

que el rojo produce un efecto más fuerte sobre los sentidos, siendo el símbolo de la belleza, de la juventud, de la salud y de la riqueza. En muchas culturas arcaicas se le asocia a la llegada de la primavera, al nacimiento y al matrimonio, por lo tanto a los comienzos. También protege a los pequeños en la transición de una estación a otra.

En este sentido, hoy en día la gente aún cuelga flecos rojos a los terneros, potros, corderitos, o los bebés recién nacidos. Podemos decir que el rojo, dado por el fuego, la sangre y el sol,

significa vitalidad de la mujer, mientras que el blanco, como la nieve fría y pura, las olas o las nubes, simboliza la sabiduría del hombre. Por lo tanto, el cordón del martisor expresa la interacción inseparable de los dos principios, como un movimiento permanente de la materia.

Datos recopilados y editados por Silvia Cozminca, presidenta de la Asociación “ART Meşteşugurile Prutului” de la ciudad de Iasi (Rumania) Traducción al español: Ana-Mª Marinescu

Desde finales de enero Rumanía ha sido golpeada por una histórica ola de frío con fuertes nevada que han dejado cientos de víctimas mortales, más de 6.000 personas aisladas y miles de viviendas sepultadas bajo la nieve

La Iglesia Ortodoxa Rumana de Torrejón inicia una Campaña de recogida de alimentos que irán destinados a los afectados por las fuertes nevadas caídas en Rumanía en las ­últimas semanas

• Los vecinos que quieran colaborar pueden realizar sus aportaciones desde hoy hasta el próximo 12 de marzo en las sedes de Protección Civil (­Pabellón del Recinto Ferial) y de la Iglesia Ortodoxa Rumana (c/ Solana, 13), en un horario de lunes a domingo de 18:00 a 21:00 horas. En la Iglesia también pueden contribuir los domingos por la mañana La situación generada en Rumanía tras las mayores ­ nevadas registradas en la historia reciente del país durante las últimas semanas ha dejado cientos de víctimas mortales, más de 6.000 personas aisladas y miles de viviendas sepultadas bajo la nieve.

Por ello, la Iglesia O ­ rtodoxa Rumana de Torrejón de ­Ardoz, en colaboración con el Ayuntamiento torrejonero y Protección Civil de la ciudad, ha organizado una campaña de recogida de alimentos no perecederos que irán destinados a los damnificados de las zonas más afectadas, donde los termómetros han llegado a alcanzar los 35 grados bajo cero. Con esta iniciativa la ciudad torrejonera muestra, una vez más, su lado más solidario con un país que ha sido golpeado por una histórica ola de frío.

Torrejón de Ardoz, 28 de febrero de 2012. Los vecinos de Torrejón tienen la posibilidad de demostrar, una vez más, su lado más solidario en una campaña de recogida de ali-

mentos que irán destinados a los afectados por las nevadas en Rumanía, donde cientos de personas han muerto a causa de las bajísimas temperaturas y miles de habitantes han sufrido los estragos causados por la nieve en todo el país.

Ante esta situación, que además ha ocasionado que muchas personas se queden sin casas, sin posibilidad de acudir a sus trabajos y sin comida, entre otras calamidades, la ­Iglesia ­Ortodoxa Rumana de ­Torrejón de ­Ardoz ha iniciado una campaña de recogida de alimentos no perecederos en colaboración con el ­Consistorio torrejonero y Protección Civil de la ciudad, que irán destinados a los afectados por esta histórica ola de frío.

La recogida tendrá lugar desde hoy hasta el próximo 12 de marzo y los vecinos que quieran colaborar pueden realizar sus aportaciones en las sedes de Protección Civil (­Pabellón del Recinto Ferial) y de la ­Iglesia Ortodoxa ­Rumana (calle ­Solana, 13), en un horario de lunes a domingo de 18:00 a 21:00 horas. Además, en la Iglesia también se podrá contribuir los domingos por la mañana. En este sentido, en los próximos días se colocarán distintas mesas para facilitar las donaciones en diferentes supermercados y Centros ­Comerciales de la ciudad.

Para más información pueden llamar al teléfono 664 01 56 13.