Pata cluj proiect pilot locuire (septembrie2016) by Pata-Cluj

Acces la locuire decentÄ&#x192; Proiect pilot Pata-Cluj

Conținut 1. Accesul grupurilor marginalizate la locuinţele sociale în contextul politicilor naţionale şi locale clujene

1.1. Accesul grupurilor marginalizate la locuințe sociale în context național

1.2. Accesul grupurilor marginalizate la locuire în contextul municipiului Cluj-Napoca

2. Abordarea locuirii în proiectul Pata-Cluj

2.1. Politici de locuire bazate pe drepturi vs. politici bazate pe nevoi

2.2. Intervenţia Pata-Cluj în contextul politicilor de locuire

2.3. Limitele intervenţiei Pata-Cluj

3. Intervenția pilot Pata-Cluj

3.1. Situaţia locativă/nevoia de locuire a comunităților din Pata Rât

3.2. Consultările comunitare privind nevoile de locuire

4. Procesul de elaborare a sistemului de accesare a locuințelor sociale Pata-Cluj 4.1. Metodologia elaborării criteriilor de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj

17 17

ETAPA I. IDENTIFICAREA NEVOILOR LEGATE DE LOCUIRE ÎNAINTE ŞI DUPĂ MUTAREA FAMILIILOR

ETAPA II. CONSULTĂRILE COMUNITĂŢILOR DIN ZONA PATA RÂT PRIVIND SISTEMUL DE ACCESARE A LOCUINŢELOR SOCIALE PATA-CLUJ

ETAPA III. ELABORAREA CRITERIILOR DE ACCESARE CU IMPLICAREA GRUPULUI CONSULTATIV AL ACTORILOR SOCIALI

4.2. Prezentarea rezultatelor 4.2.1. Identificarea nevoilor legate de locuire înainte şi după mutarea familiilor

4.2.2. Concluzii

4.2.3. Criteriile identificate prin consultarea comunităţilor din Pata Rât

4.2.4. Rolul grupului actorilor sociali şi al echipei de implementare Pata-Cluj în dezvoltarea criteriilor de evaluare

5. Sistemul de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj

5.1. Criterii de eligibilitate privind accesul la locuințele sociale Pata-Cluj

5.2. Criterii de evaluare privind accesul la locuințele sociale Pata-Cluj

6. Intervenţiile planificate pentru re-housing

7. În loc de concluzii

1. Accesul grupurilor marginalizate la locuinţele sociale în contextul politicilor naţionale şi locale clujene 1.1. Accesul grupurilor marginalizate1 la locuințe sociale2 în context național Accesul la locuire adecvată trebuie să constituie componenta fundamentală a oricărui sistem de politici și acțiuni coerente de incluziune socială. Guvernul României şi-a asumat ca prioritate combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020. În anul 2014, conform datelor Eurostat, mai mult de o treime din populația României (40,2%) se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială3. Mai mult, România ocupă primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește supraglomerarea locuințelor (52,3%). În cazul populației aflate în risc de sărăcie rata supraaglomerării atinge 66,6%.

Menţinerea acestei situaţii se datorează mai multor factori: politici, instituţionali şi cei legaţi de piaţa imobiliară. Lipsa voinţei politice pentru implementarea strategiilor asumate, marginalizarea problemelor cu care se confruntă cele mai vulnerabile comunităţi, lipsa măsurilor reparatorii în cazurile de evacuare sunt câţiva dintre factorii politici. Existența unui cadru legislativ și instituțional care încă necesită armonizare, a unor programe fragmentate, depinzând în general de raportul de puteri pe plan local, existența unui sector disfuncțional al locuirii sunt câţiva dintre factorii instituţionali care contribuie la persistenţa

Marginalizarea socială este definită ca poziția socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității (Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, articolul 3); 1

Locuință socială este definită ca locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei (Legea locuinţei 114/1996, Art. 2 (c)). 2

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_at_risk_of_poverty_or_social_exclusion 3

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 5

problemei. Măsuri/programe pentru revitalizarea construcției de locuințe din patrimoniul de stat există, dar din păcate acestea nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor existente. Impactul acestor programe este unul marginal pe de o parte datorită adresabilității restrânse îndreptată în special către clasa de mijloc a unuia din programe și pe de altă parte a numărului scăzut de locuințe construite raportat la nevoi. Cel de-al treilea factor are legătură cu existența unui fond scăzut de locuințe aflate în proprietatea statului cărora li s-ar putea da diverse destinații, spre exemplu de locuințe sociale, existența unui stoc de locuințe aflat într-un rapid proces de degradare, etc. Conform datelor ultimului recensământ al populației și locuințelor (2011), stocul de locuințe din România numără 8.722.398 unități din care doar 98.263 de unități sunt locuințe proprietate de stat4. Stocul scăzut de locuințe sociale din România a fost semnalat ca fiind un aspect problematic și de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale în ultimul raport periodic de monitorizare al implementării Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale5. Ca urmare statul se află în incapacitatea de a răspunde nevoilor de locuire a unui procent semnificativ din populație deși ”subvenţionarea locuinţei și a utilităţilor publice sunt măsuri de combatere a excluziunii sociale legiferate prin Legea 116/2002 privind Combaterea Marginalizării Sociale”6. În general lipseşte o estimare acurată și actualizată la nivelul localității a nevoilor de locuințe sociale (care să nu fie bazată exclusiv pe numărul de cereri depuse pentru locuințe sociale) și a resurselor care ar putea fi exploatate. În general, obligativitatea constituirii și controlării fondului de locuințe sociale necesar acoperirii nevoilor existente pe plan local revine, conform Legii Locuinței 114/1996 (cu modificările și completările ulterioare), consiliilor locale. Criteriile de distribuire a locuințelor sociale sunt la rândul lor stabilite tot de către consiliile locale, ceea ce în practică implică o mare variație la nivel național cu privire la

modul în care în mod real membrii grupurilor marginalizate pot accesa locuințele care le sunt destinate teoretic. În practică nevoia crescută de locuințe sociale coroborată cu un stoc insuficient de unități locative cu caracter social generează o „concurență” între grupurile considerate prioritare pentru acest segment de locuințe7. Mai mult, conform legii, locuințele sociale se adresează persoanelor sau familiilor ”a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței”, dar pragurile de venit pentru eligibilitate acoperă în practică, aproximativ întreaga populație, ceea ce face ca în final majoritatea autorităților locale să acorde prioritate familiilor cu număr mic de copii și cu venituri suficiente pentru a plăti utilitățile în accesul la locuințe sociale și nu familiilor celor mai sărace și cu mulți copii (în special de romi). Astfel, grupurile cele mai vulnerabile rămân în afara ariei de impact a acestor politici. Raportul de monitorizare a implementării Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale sus-amintit, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale atrage atenția asupra necesității acordării priorităţii în accesarea locuințelor sociale grupurilor marginalizate și dezavantajate, în special romilor. La ora actuală autoritățile locale acționează în România, așa cum arată Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Combaterea Sărăciei 2015-2020, mai degrabă ca administratori financiari ai locuințelor sociale. Acest fapt aduce cu sine riscuri semnificative mai ales in termeni de potențială segregare a unor zone cu locuințe sociale. Nu există încă o abordare intersectorială integrată care să includă, pe lângă accesul la locuire, și accesul la servicii de ocupare, sociale și educaționale. Noile documente de politici publice elaborate de către Guvernul României sau aflate în curs de aprobare: Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Combaterea Sărăciei pentru perioada 2015–2020, Pachetul Anti-Sărăcie8 și Strategia Națională pentru Locuire9 converg spre o abordare multi-sectorială, integrată și

Recensământul Populației și Locuințelor, 2011. Rezultate preliminare. Tabelul 11. Locuințe convenționale pe forme de proprietate. (Accesat: Septembrie 2016). 4

http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=E/C.12/ ROU/CO/3-5&Lang=En 5

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2013_nr.2.pdf

http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/OutputEN.pdf

armonizată menită să acopere lacunele existente în cadrul legislativ și de politici publice. Spre exemplu, Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Combaterea Sărăciei pentru perioada 2015–2020 propune: evaluarea nevoii de locuire, acordarea de servicii pentru locuire prin includerea în venitul minim de inserție a unei componente de locuire care să permită acoperirea costului chiriei și o parte a costului legat de încălzire, creșterea alocării bugetare pentru locuințe sociale. Strategia Guvernului României pentru Incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2014-2020 prevede, în capitolul de locuire, realizarea de construcţii de locuinţe sociale la care să aibă acces nediscriminatoriu cetăţenii români aparținând minorității rome cu venituri reduse10. Pachetul Anti-Sărăcie conține 47 de măsuri distincte, una dintre ele fiind intitulată locuințe sociale și prevede, printre altele: îmbunătățirea stocului de locuințe sociale, îmbunătățirea

politicii de management a acestora, obligativitatea primăriilor de a implementa un sistem online de transparentizare a alocării locuințelor sociale, elaborarea unor criterii naționale de alocare care să favorizeze familiile cu copiii și tinerii care ies din sistemul public de protecție specială și persoanele cu dizabilități, și mai mult, existența unui sistem clar de cote care să acopere toate grupurile menționate de lege. Noua Strategie Națională pentru Locuire propune, printre altele, creșterea fondului de locuințe sociale prin diverse măsuri cum ar fi parteneriate cu dezvoltatori privați în care autoritatea locală ar pune la dispoziție terenul și infrastructura, iar sectorul privat ar construi locuințele, ar încasa chiriile și le-ar păstra pentru o perioadă de timp fixă, revizuirea criteriilor de acordare a locuințelor sociale în sensul transparentizării și simplificării acestora (inclusiv reexaminarea unor criterii legate de educație și domiciliu stabil care defavorizează tocmai categoriile marginalizate).

http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/16-02-18-06-29-39160217_Pachet_integrat_pentru_ combaterea_saraciei.pdf 8

http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii

http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 7

1.2. Accesul grupurilor marginalizate la locuire în contextul municipiului Cluj-Napoca Conform datelor aceluiași recensământ din 2011, la nivelul județului Cluj există un stoc de locuințe convenționale de 312.886 unități din care doar 2.537 se aflau în proprietatea statului. La nivelul municipiului Cluj-Napoca existau 129.837 locuințe din care 98,1% în proprietate privată și 1,3% în proprietate de stat. În anul 2014, stocul de locuințe din fondul public în municipiul Cluj-Napoca era de 1.554 locuinţe, adică sub 1,5% din totalul de locuințe din oraș. Stocul a inclus „174 locuințe construite prin programul Agenției Naționale de Locuințe (ANL)11, 1.368 locuințe sociale și locuințe din fondul locativ de stat, ocupate în proporție de 100%, precum și 12 locuințe de necesitate”12. Dezvoltarea fondului de locuințe sociale publice este una din componentele principale ale listei de măsuri propuse în cadrul Strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014202013. Măsuri concrete în acest sens ar fi: • identificarea terenurilor şi dezvoltarea infrastructurii necesare în vederea concesionării către beneficiari prin intermediul unor ONG-uri specializate în realizarea de locuinţe sociale, • reabilitarea unor imobile din patrimoniul Primăriei pentru realizarea locuinţelor sociale, • achiziţionarea unor construcţii neterminate de pe piaţa imobiliară privată, care a produs o urbanizare necontrolată şi deficitară, reabilitarea acestora (inclusiv prin fonduri structurale europene) şi includerea lor în stocul imobiliar public, • susţinerea unor parteneriate public-privat în domeniul construcţiilor de locuinţe în vederea preluării unui anumit procent din apartamentele construite de firme private

în sistemul de locuinţe publice, construcţiile fiind susţinute de administraţiile locale prin concesionare de terenuri, dezvoltarea infrastructurii în zonă şi alte facilităţi acordate firmelor. Dosarul Politicii de Locuințe Sociale14 din Cluj-Napoca elaborat de colectivul afiliat Fundației Desire15 aduce noi sugestii care completează măsurile propuse mai sus enunțate: scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public, expropierea în interes public, preluarea, casarea și demolarea de clădiri cu altă destinație și eliberarea terenului în vederea construirii unor locuințe sociale; toate aceste măsuri agregate în cadrul unui program local de locuire corelat cu viitoarea Strategie Națională pentru Locuire aflată în consultare publică. Așa cum arătam mai sus procedura de repartizare a locuințelor sociale este prerogativul autorităților administrației publice locale. Legiutorul, prin normele metodologice de punere în aplicare a Legii 114/1996, îndrumă luarea în considerare în procesul de selecție a condițiilor de locuit ale solicitantului, a numărului copiilor și al celorlalte persoane care se gospodăresc împreună cu solicitanții, a stării sănătății solicitanților sau a unor membrii ai familiilor acestora și vechimea cererilor. În cazul muncipiului Cluj-Napoca criteriile de selecție în forma lor actuală iau în considerare aceste aspecte dar și altele (precum nivelul de studii) transformând, așa cum reprezetanții societății civile, ai mediului academic și ai comunității Pata-Rât arată „atribuirea unei locuinţe sociale într-un concurs al merituoşilor acceptaţi să trăiască în oraş”16. Criticile pe marginea sistemului de atribuire a locuințelor sociale au fost însoțite de

Vezi mai sus observațiile cu privire la programul ANL destinat tinerilor și adresabilitatea acestuia. 11

http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/dosarul-politicii-loc-sociale-cluj_web-1.pdf

http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/strategia2015.pdf

http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/dosarul-politicii-loc-sociale-cluj_web-1.pdf

Vincze, E.: Propuneri privind bugetarea politicilor locale de incluziune și coeziune socială și teritorială. Cazul zonei de locuire defavorizată Pata Rât, http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/prop-buget-incluz-prim-CL_desiremart2013.pdf; Vincze, E.: Prevenirea și 15

o serie de inițiative proactive de modificare a acestora. Astfel, una dintre acțiunile derulate utilizând metoda cercetării-acțiune participativă în cadrul proiectului Angajament Local pentru Incluziunea Romilor (Local Engagement for Roma Inclusion) implementat de Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în Cluj-Napoca a fost propunerea de modificare a criteriilor de acordare a locuințelor sociale17. Ca urmare a acestui demers unele dintre recomandări au fost luate în considerare de către Consiliul Local Cluj-Napoca: eligibilitatea aplicanților care își dobândesc veniturile pe baza unor contracte de muncă pe perioadă determinată, a celor care posedă carte de identitate provizorie și totodată creșterea punctajului acordat pentru așa numitele cazuri excepționale.

În cadrul Campaniei Căși Sociale ACUM18 prin Dosarul Politicii de Locuințe Sociale din Cluj-Napoca elaborat de colectivul afiliat Fundației Desire sunt reiterate unele dintre criticile aduse sistemului de atribuire existent și sugestiile de modificare a acestora: introducerea criteriului de selecție legat de nivelul de studii și ponderarea dispropoționată a acestuia în raport cu alte criterii, în condițiile în care persoanele marginalizate sunt acelea care au acces scăzut la școlarizare, se recomandă luarea în considerare a venitului minim garantat ca formă de venit care să asigure eligibilitatea pentru locuințe sociale și luarea în considerare a cazurilor persoanelor vulnerabile, cu dizabilități sau a celor care îngrijesc persoane dependente și care nu au alte venituri decât cele provenind din indemnizații.

combaterea evacuărilor forțate – instrument al eliminării marginalizării sociale, http://www. desire-ro.eu/wp-content/uploads/prop-evac-incluz-soc_desire-oct2o13-final.pdf; Vincze E.: Orașul Cluj, oraș fără excluziune socio-teritorială, 2014, http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/Cluj-oras-fara-excluz-socio-terit_EV_20iun2014.pdf http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/dosarul-politicii-loc-sociale-cluj_web-1.pdf

http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/leri_community_summary_-_cluj_napoca_-_romania_-_ro.pdf 17

http://www.desire-ro.eu/?page_id=2219

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 9

2. Abordarea locuirii în proiectul Pata-Cluj 2.1. Politici de locuire bazate pe drepturi vs. politici bazate pe nevoi Aşa cum am arătat mai sus, politicile de alocare a locuinţelor sociale se organizează de regulă, în jurul conceptului „nevoii” cu care se confruntă familiile din grupurile vulnerabile. Pe lângă nevoia dovedită, criteriile de accesare se completează, în cele mai multe cazuri, cu alte aspecte care au în vedere caracteristicile aplicantului, precum capacitatea de a susţine locuinţa din punct de vedere financiar, apartenenţa potenţialului beneficiar la zona de intervenţie specifică şi comportament care să prezinte cât mai puţine riscuri pe plan social. Aceste ultime caracteristici însumează calitatea de a fi „pregătit”, de a fi beneficiar de locuinţe sociale. Politicile cu această abordare de tip housing ready19 setează, de regulă, un sistem de criterii de

accesare (centrat pe sustenabilitate, tratament, etc.) la care aplicantul trebuie să „corespundă”. Astfel, pe de o parte accesul celor mai vulnerabile grupuri devine problematic, iar pe de altă parte violenţa structurală20 ca şi cauză este neglijată. În acest cadru metodologic accentul este pus pe selecţia beneficiarilor de locuinţe sociale care să fie capabili să demonstreze pe de o parte nevoia în care se află, iar pe de altă parte să arate că posedă resurse prin care pot să susţină financiar locuinţa. În România, accesarea locuinţelor sociale este condiționată de capacitatea familiilor aspirante de a demonstra concomitent atât existenţa resurselor familiale cât şi vulnerabilitatea lor. Punerea accentului pe existenţa veniturilor în

Vezi de ex. Ready or not? Considerations for the Old Housing Service System. Research report. http://www.hpw.qld.gov.au/SiteCollectionDocuments/ready-or-not-housing-readiness-report.pdf 19

În termenii lui David Gil, vezi Gil, D. (1971) Violence against Children. Journal of Marriage and Family, Vol. 33, No. 4, Special Double Issue: Violence and the Family and Sexism in Family Studies, Part 2, pp. 637-648 20

procesul de selecţie al beneficiarilor este reiterată şi de discursul public, vehiculat inclusiv în mediile profesionale, care accentuează faptul că în cazurile care s-au soldat cu un eşec, „vinovată” este invariabil familia care nu a fost capabilă să-şi susţină locuinţa din cauze financiare. Astfel, sistemul existent favorizează alocarea locuinţelor sociale de multe ori unor familii pentru care, deţinând resursele conform criteriilor, li s-ar potrivi şi alte măsuri de sprijin (ex. subvenţia unei chirii pe piaţa imobiliară privată). Nu este altfel nici în cazul Pata Rât: de multe ori familiile care ar avea cea mai mare nevoie de locuinţă socială nu sunt considerate eligibile pentru a accesa sistemul public de locuinţe sociale21. Avantajul politicii housing ready constă însă în faptul că, este capabil să se focuseze pe nevoile specifice ale grupurilor ţintă promovând diferite tipuri de serviciile specializate rezidenţiale. Recomandările de politici publice care răspund la abordarea housing ready susţinând „relaxarea” criteriilor pentru a îmbunătăți accesul familiilor vulnerabile la locuinţe sociale se menţin în cadrul mai sus menţionat. Este nevoie însă şi de politici care susţin accesul necondiţionat la locuinţe sociale, bazându-se pe programul housing first şi pe principiul dreptului la locuire. Ca un răspuns la abordarea de tip housing ready apare politica „housing first”22.23, care pornește de la ideea că toţi oamenii sunt „pregătiţi” să aibă condiţii decente de locuit, promovează menținerea pragului de accesare a locuinţelor sociale foarte jos, susţinând ideea că locuirea decentă este un drept al fiecărei persoane şi că majoritatea vulnerabilităţilor familiilor şi persoanelor se datorează tocmai condiţiilor precare de locuit, care, la rândul lor, sunt consecinţele problemelor structurale ale societăţii. Conform metodologiei housing first, îmbunătăţirea situaţiei socio-economice constituie un obiectiv doar după ce situaţia locativă a familiei/persoanei se stabilizează, adică după mutarea în locuinţa socială. Metodologia prevede acordarea unei asistenţe comprehensive care să răspundă unor nevoi complexe şi care să se bazeze pe participare voluntară din partea familiei/persoanei care primeşte locuinţa.

Rezultatele studiilor de evaluare care au fost realizate în urma pilotării intervenţiei de tip housing first în mai multe ţări din Europa, chiar dacă marea lor majoritate s-au adresat persoanelor fără adăpost, care se confruntă cu un set unic de probleme, relevă câteva aspecte importante care trebuie luate în considerare în cazul pregătirii şi implementării unui program de locuire socială de tip Housing First (Busch-Geertsema, 2014)24:

a.Nevoia de suport după mutarea în noua locuință S-a dovedit necesară oferirea suportului în managementul relaţiilor cu proprietarii şi vecini, sprijin pentru instalarea în locuinţă, plata cheltuielilor, obţinerea documentelor personale în vederea dobândirii diferitelor transferuri sociale etc. Izolarea şi singurătatea au fost identificate ca probleme majore în prima perioadă de după mutare. Relaţia de respect şi empatie între lucrătorii profesionişti şi beneficiari (service users) a fost considerată ca fiind un factor cheie în îmbunătăţirea calităţii vieţii.

b.Tipul de locuinţe oferite Acelaşi studiu de evaluarea (Busch-Geertsema, 2014) arată că locuirea în apartamentele individuale are succes mai mare decât în locuinţe colective în mod general, iar locuinţele colective au fost considerate mai potrivite pentru familiile care au optat în mod expres pentru acest tip de locuire, respectiv acelora în cazul cărora intervenţia în apartamentele individuale nu a avut succes.

c.Schimbări în calitatea vieţii Îmbunătăţirea calităţii vieţii în termeni de sănătate, reducerea consumului de substanţe, este atribuită „securităţii ontologice”25, adică faptului că locuirea decentă oferă securitate prin „rutina zilnică, intimitate şi contrucţia identităţii şi o platformă pentru o viaţă mai puţin stigmatizantă”26. Au existat şi rezultate mult mai puţin pozitive în ceea ce priveşte situaţia financiară, participarea pe piaţa forţei de muncă şi situaţia contactelor sociale. În ceea ce priveşte îm-

Vezi http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/dosarul-politicii-loc-sociale-cluj_ web-1.pdf 21

Housing First se definește ca „(…) abordarea situației oamenilor fără adăpost, care implică relocarea persoanelor fără adăpost în locuințe independente și permanente în cel mai scurt timp posibil, fără precondiții, urmat de asigurarea de servicii adiționale și suportul necesar.” Housing First se bazează pe următoarele principii de bază: acces imediat la 22

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 11

bunătățirea situaţiei financare, aceasta a depins în cea mai mare măsură de sistemul existent de protecţie socială din ţara respectivă. Acolo unde sistemul de suport este slab, succesul programului housing first a fost puternic compromis (spre exemplu în Ungaria).

d.Integrarea în comunitate şi vecinătate Succesul integrării în comunitate a depins de mai multe elemente, printre care disponibilitatea şi efortul depus pentru a participa la acţiuni comunitare, dar a depins şi de resursele financiare disponibile ale familiilor/persoanelor.

e.Cost-eficienţă Întrucât politica housing first necesită oferirea unui suport intensiv, costurile intervenţiei sunt considerabile. În acelaşi timp, succesul, măsurat în reuşita de a păstra locuinţa şi de a respecta pe termen lung condiţiile contractuale, este asociat programelor care au finanţare suficientă pentru acordarea asistenţei complexe. Eşecul, adică incapacitatea de a menţine locuinţa în condiţiile contractuale existente, este corelat cu un sistem subdezvoltat de asistenţă socială şi lipsa subvenţiilor financiare alocate participanţilor în program, a căror pregătire nu este suficientă pentru participarea lor pe piaţa forţei de muncă.

locuire permanentă, fără cerința ca beneficiarul să fie „pregătit” pentru locuire; participare voluntară în programe de asistență; orientare spre recuperare, centrată pe bunăstarea individuală; suport individualizat și centrat pe client; integrare socială și comunitară. Ca și filosofie, politica Housing First constă în convingerea că fiecare persoană are dreptul la locuire, și orice persoană poate fi ajutată să dobândească o locuință direct din situația de a fi persoană fără adăpost. Această convingere nu ia în considerare nivelul sau intensitatea problemelor individuale și structurale care au condus la situația de a fi fără adăpost, considerând că locuirea trebuie să fie acea nevoie care trebuie, în primul rând, adresată în cazul persoanelor fără adăpost. Stephen Gaetz, Fiona Scott & Tanya Gulliver (Eds.) (2013): Housing First in Canada: Supporting Communities to End Homelessness. Toronto: Canadian Homelessness Research Network Press. Căile deschise de modelul Housing First au reprezentat un succes în adresarea problemei acute a persoanelor fără adăpost. Dr. Sam Tsemberis a realizat modelul în New York în 1992 pentru a-şi testa credinţele revoluţionare că cei cu dependenţe şi probleme psihiatrice severe care trăiesc pe stradă pot fi adresate prin locuire. Vezi şi Tanya Tull. 23

În termenii lui A. Giddens, vezi Giddens, A. (1984). The Constitution of Society, Outline of the Theory of Structuration. Cambridge: Polity Press. 25

European Journal of Homelessness, volume 8, nr 1, august 2014, http://www.feantsaresearch.org/IMG/pdf/article-01_8.1.pdf 26

2.2. Intervenţia Pata-Cluj în contextul politicilor de locuire Credem că, în contextul necesităţii desegregării teritoriale şi a incluziunii sociale a celor mai vulnerabile comunităţi din Cluj-Napoca, dihotomia „housing ready” versus „housing first” ar putea fi transformată în politică de locuire complexă şi integrativă. Această integrare ar însemna introducerea politicii de tip housing first în cazul locuinţelor sociale, care însă ar trebui completate cu un sistem de servicii sociale axate pe locuire. Acesta din urmă ar trebui să cuprindă, alături de măsurile realizate prin servciile de tip rezidenţial, şi alte tipuri se sprijin, inclusiv financiar care să răspundă la unele nevoi specifice ale diverselor grupuri ţintă cărora se adresează politicile de locuire. Reforma sistemului public naţional şi local de alocare a locuinţelor sociale rămâne o prioritate, însă considerăm că în România deocamdată există prea puţine experienţe şi metodologii validate în ceea ce priveşte alocarea locuinţelor sociale, metode alternative de sprijinire a locuirii subvenţionate şi asistenţa complexă acordată familiilor pentru menţinerea locuinţelor, pe care noile politici s-ar putea baza. Proiectul Pata-Cluj doreşte să contribuie la acele eforturi al căror obiectiv este incluziunea socială a celor mai defavorizate comunităţi prin asigurarea condiţiilor decente de locuit ca parte a măsurilor integrate de incluziune socială. Fiind un proiect al cărui scop este pilotarea unor metodologii pe care intervenţiile autorităţilor publice se pot baza în vederea îndeplinirii responsabilităţilor lor de a implementa politicile naţionale de incluziune socială, rezultatele proiectului vor contribui la acumularea de cunoştinţele în ceea ce priveşte diferitele tipuri de locuire: locuinţe sociale în mediul rural şi urban, asistarea familiilor cu nevoi complexe de incluziune, precum şi ale familiilor cu nevoi mai puţin complexe (sau fără nevoie de asistenţă complementară), locuirea în

locuinţe sociale individuale precum şi locuirea în locuinţe sociale colective. În cadrul componentei de locuire a proiectului Pata-Cluj va fi pilotată locuirea socială participativă şi vor fi construite/achiziţionate 32 apartamente în afara Pata Rât, destinate exclusiv comunităţilor din Pata Rât. Întrucât numărul de locuinţe sociale realizate în cadrul proiectului constituie doar aprox. 10% din totalul locuinţelor de care ar fi nevoie pentru desegregarea spaţială a comunităţilor din zona Pata Rât, se pune problema selecţiei familiilor care vor beneficia de aceste locuinţe sociale. În momentul actual sistemul public şi privat românesc de asistenţă socială nu este capabil să ofere suportul necesar, nici în termeni de prestaţii sociale şi nici de servicii de sprijin, în vederea depăşirii situaţiilor complexe de vulnerabilitate cu care se confruntă familiile din comunităţile marginalizate27. De aceea chiar dacă proiectul promovează principiul dreptului la locuire, metodologia se încadrează într-o politică de tip housing ready. Fără intenţia de a-i „premia” pe cei care au mai multe resurse la dispoziţie, a fost nevoie de dezvoltarea unui sistem de accesare a locuinţelor care constituie în acelaşi timp un instrument de evaluare complexă a nevoilor şi a resurselor familiilor care înregistrează o cerere pentru locuinţă. Astfel, în cadrul proiectului s-a dezvoltat un sistem de accesare a locuințelor sociale, cu aplicabilitate pentru comunități puternic defavorizate, în condiţiile în care este nevoie de o selecţie a beneficiarilor. Conform principiilor proiectului Pata-Cluj locuirea este un drept şi nu o modalitate de control social în care „săracii merituoşi” câştigă acest „beneficiu” prin eforturi individuale. În acest context modalitatea de „selecţie” cea mai facilă ar fi tragerea la sorţi a familiilor care doresc să se înscrie în această

Raţ C. (2012) Sărăcie şi marginalizare socială în rândul familiilor cu copii, în Rotariu, T. and Voineagu, V. (eds.) Inerţie şi Schimbare. Iaşi, Polirom, pp. 179-198. 27

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 13

„competiţie”. În cazul contextului social şi economic din Pata Rât asta ar însemna o măsură de tip housing first, unde accesul la locuinţele sociale nu este legat de îndeplinirea unor condiţii în prealabil. Credem că în unele cazuri acordarea condiţiilor decente de locuit este suficientă pentru incluziunea socială a familiei. În alte situaţii însă, incluziunea socială pe lângă locuirea în condiţii decente ar depinde de succesul măsurilor de asistenţă socială, însemnând atât servicii, cât şi transferuri sociale. Metodologia Pata-Cluj are o perspectivă a drepturilor, cu accent pe drepturile copilului, şi are o abordare sistemică care ţine cont de di-

versele niveluri de intervenţie. Sistemul cuprinde criteriile de accesare a locuințelor şi instrumentele de evaluare a nevoilor şi resurselor familiilor care doresc să aplice pentru o locuinţă în cadrul proiectului Pata-Cluj. Pe baza acestei evaluări se realizează planul de intervenţie. Acordarea locuinţei sociale face parte, de fapt, din acest plan, însă trebuie acompaniată de celelalte măsuri din arii de bază ca sănătate, educaţie şi ocupare. La fel, planul de intervenţie se focusează pe copil şi este centrat pe familie28. Astfel, evaluarea are la bază perspectiva drepturilor copilului, adică analizează resursele şi nevoile familiei în contextul creşterii şi îngrijirii copilului.

2.3. Limitele intervenţiei Pata-Cluj Proiectul nu reuşeşte să răspundă la nevoile de locuire ale celor mai vulnerabile familii, neavând la dispoziţie, nici în sistemul public, nici în cel privat, resursele necesare acordării asistenţei complexe. Astfel, chiar dacă vor fi realizate planuri de intervenţie pentru toate familiile care se înscriu pentru locuinţă, criteriile de evaluare vor lua în considerare atât nevoile cât şi resursele familiilor. În final, acestea vor permite prioritizarea familiilor care în momentul de faţă au nevoie de un nivel mai scăzut de sprijin (în termeni financiari şi de dezvoltare a abilităţilor), resurse pe care promotorul Pata-Cluj le va putea asigura chiar şi după terminarea finanţării. Proiectul Pata-Cluj nu susține „privatizarea” nici a temei locuirii sociale și nici a locuințelor sociale propriu-zise. Faptul că intervenția are loc

în afara sistemului de servicii publice, cu toate că face parte din categoria intervențiilor care trebuie acordate de către autoritățile publice, are atât avantaje cât și dezavantaje. Avantajul intervențiilor realizate în sectorul privat constă în flexibilitate, posibilitatea de experimentare și pilotare. Fiind vorba de un proiect pilot există posibilitatea de a încerca și de a replanifica intervențiile într-un timp foarte scurt, ceea ce în sistemul public ar fi mult mai problematic. Dezavantajul este că rezultatele, cum ar fi conceptele, metodologiile și instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului pot rămâne în afara politicilor publice, depinzând în mare măsură de asumarea acestora de către autoritățile responsabile.

“child centered and family focused” in Parton, N. (2014). The politics of child protection. Contemporary development stand future directions. Basingstoke: Palgrave Macmillan. 28

3. Intervenția pilot Pata-Cluj 3.1. Situaţia locativă/nevoia de locuire a comunităților din Pata Rât Zona Pata-Rât este unul dintre exemplele cele mai complexe de marginalizare socială din România, „cumulând efectele unui mediu poluat, izolării geografice, segregării socio-teritoriale, deprivării locative și stigmatizării culturale”29. O scurtă prezentare de natură descriptivă a situației locuirii în această comunitate va fi realizată în cele ce urmează, bazându-se în principal pe cercetarea realizată în cadrul proiectului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare „Preparatory Phase for Model Project: making the most of EU Fund for Sustainable Housing and Inclusion of disadvantaged Roma (explicitly but not exclusively targeted) in

Cluj Metropolitan Area” și prezentate în cadrul raportului „Evaluarea participativă a situației sociale din zona Pata-Rât”30, la care se adaugă observații ale echipei proiectului nostru care derulează activități zilnice în comunitate de circa trei ani31. Datele cercetării participative, deși realizată în anul 2012, prezintă încă o imagine veridică a precarității locuirii acestor comunități. Comunitățile din Pata-Rât, Cantonului, Dallas, Colina Verde și Rampa au, conform datelor Raportului de cercetare “Evaluarea participativă a situației sociale din zona Pata-Rât” din 2012, circa 1.156 locuitori. În ultimii patru ani, conform estimărilor realizate de echipa

Document zonal privind strada Cantonului din municipiul Cluj-Napoca elaborat în cadrul Activității 4 a proiectului Local Engagement for Roma Inclusion al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) de către echipa de proiect. Documentul a fost trimis Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. 29

Raţ C. et colab., (2012) Participatory Assessment of the Social Situation in the Pata-Rat and Cantonului Areas http://www.undp.ro/libraries/projects/75023_UNDP-UBB_Research_ Report_Participatory_Assessment_Para_rat_Cluj.pdf 30

Alte surse bibliografice consultate sunt documentele realizate.

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 15

proiectului în cadrul activităților de teren se estimează că populația a crescut la circa 1500 persoane. Marea majoritate a locuitorilor din comunitatea Pata-Rât se autoidentifică ca fiind de etnie romă. Mediul toxic în care se află situate comunitățile, izolarea spațială, lipsa siguranței locative, inaccesibilitatea serviciilor publice de învățământ dar și a locurilor de muncă, precaritatea locuinţelor (supra-aglomerare, lipsa băii sau bucătăriei, lipsa accesului, în unele cazuri, la utilități cum ar fi electricitatea și canalizarea) sunt doar câteva din aspectele profund problematice legate de locuirea în Pata-Rât. Răspunsul instituțional care să ţintească desegregarea spaţială şi incluziunea socială a acestor comunităţi încă nu reuşeşte să aducă schimbări semnificative în acest sens. Zona Pata-Rât s-a populat treptat încă dinainte de 1990 așa cum se arată în raportul PNUD. Fiecare zonă, fiecare familie sau individ au istoria și caracteristicile lor diferite, factorii

structurali care au determinat concentrarea populației în această zonă segregată fiind multipli: ca urmarea a pierderii locului de muncă din cauza închiderii marilor întreprinderi de stat, relocări şi evacuări de către autorități etc. Unii rezidenți au ajuns în comunitate la vârsta majoratului, după părăsirea sistemului de protecție specială sau ca urmare a reintegrării lor familiale realizate în contextul necesității reformării rapide a sistemului de protecție a copilului în perioada de pre-aderare la UE, dar și după. Lipsa unor servicii eficiente de reintegrare post-instituționalizare suprapuse unui context economic și social instabil au dus la situaţia ca în final mulți tineri adulți să se stabiliească în această zonă. Locuirea în sine în zona Pata Rât cauzează în multe situații experiențe de discriminare și dificultăți în exercitarea efectivă a dreptului la educație, sănătate, locuire, identitate, acces la servicii de sprijin a fiecărui copil din Pata Rât.

3.2. Consultările comunitare privind nevoile de locuire Consultările comunitare realizate în cele patru comunităţi din Pata Rât, care au avut loc în perioada 2012-201432, au constituit baza proiectului Pata-Cluj. În cadrul consultărilor s-au rezultat următoarele nevoi legate de locuirea adecvată: • Integrare spaţială: majoritatea oamenilor care stau în Pata Rât şi-au exprimat dorinţa de a locui în zone integrate ale oraşului, împreună cu populaţia majoritară • Locuință decentă, cu acces la serviciile publice (acces la utilităţi, transport în comun) • Locuire în condiţii de siguranţă • Proximitate a şcolilor, serviciilor de sănătate şi a locurilor de muncă • Mutarea din Pata Rât trebuie să se bazeze doar pe opţiunea proprie a familiilor - eliminare a altor „mutări” de tip evacuare ale populaţiei din Pata Rât • Existența opţiunii de locuire în mediul rural • Sprijin în vederea asigurării mijloacelor de susţinere a noilor locuinţe, inclusiv nevoie de servicii de ocupare • Sprijin în vederea dezvoltării bunelor relaţii cu vecinii din populaţia majoritară.

După începerea implementării componentei de locuire în cadrul proiectului Pata-Cluj a fost organizată o consultare în mod expres pentru comunitatea din Rampă (aprilie 2016, Unitatea Mobilă din Pata Rât) privind nevoile de locuire ale acestei comunităţi. Consultarea a relevat însă faptul că tipul de intervenţie propus în cadrul proiectului Pata-Cluj, care se bazează pe intervenţia la nivel familial şi locuirea în apartamente individuale, nu corespunde nevoilor lor familiale şi comunitare. În vreme ce Pata-Cluj are în vedere desegregarea, incluziunea socială şi teritorială a familiilor din Pata Rât în populaţia majoritară, având ca bază un plan de intervenţie/sprijin care vizează familia ca „unitate de intervenţie”, opţiunea exprimată de familiile din Rampă (cca. 25 familii, toate înrudite între ele) a fost de a se muta împreună şi în acelaşi timp. Resursa cea mai importantă pentru aceste familii o constituie relaţiile din cadrul familiei lărgite, care sunt considerate în acest caz mai valoroase decât orice sprijin venit din exterior. Consultările au relevat nevoia pentru o intervenţie participativă adaptată nevoilor specifice ale acestui grup, care să ia atent în considerare practicile de întrajutorare existente în această comunitate.

Vezi informaţii despre proiectul la care se face referire pe http://patacluj.ro/pentru-comunitatea-clujeana/studii/ 32

4. Procesul de elaborare a sistemului de accesare a locuințelor sociale Pata-Cluj 4.1. Metodologia elaborării criteriilor de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj Metodologia elaborării criteriilor de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj are trei etape distincte:

ETAPA I. IDENTIFICAREA NEVOILOR LEGATE DE LOCUIRE ÎNAINTE ŞI DUPĂ MUTAREA FAMILIILOR Pentru a putea planifica măsurile de asistenţă necesare pregătirii familiilor precum pentru mutarea şi cele necesare pentru după mutarea familiilor beneficiare în locuinţele sociale, prin metoda focus grupului s-au colectat informaţii cu privire la opinia membrilor comunităţilor din Pata Rât în ceea ce priveşte nevoile de sprijin pe care membrii comunităţii le presupun a fi necesare fie înainte, fie după mutare. Focus-grupurile au fost realizate cu scopul de a identifica în rândul populaţiei:

(I) nevoile generate de posibilitatea părăsirii comunităţii, a mutării în noile locuinţe şi a susţinerii acestor locuinţe, (II) cuantumul cheltuielilor considerate ca fiind „suportabile” pentru familiile mutate, (III) tipul de locuinţe pe care le-ar considera corespunzătoare. În organizarea focus-grupurilor s-a ţinut cont în primul rând de specificul comunităţilor. Cele trei comunităţi (Dallas, Coastei şi Cantonului) având caracteristicile, problemele, nevoile proprii, am ales să organizăm focus-grupuri în fiecare comunitate. Deoarece am dorit ca participanţii la focus-grup să reprezinte grupuri cât mai omogene, am ales să separăm grupurile pe criterii de gen şi poziţie de putere, pentru a crea astfel un model de discuţii în care părerile femeilor să poată fi exprimate deschis, prezentând pentru noi acelaşi interes ca al Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 17

bărbaţilor. Am preferat organizarea unui grup special cu liderii comunităţilor, pentru identificarea dinamicilor și a temelor comunitare. Recrutarea participanţilor s-a realizat după o informare amplă şi invitaţia directă a membrilor comunităţii la focus grupuri şi înscrierea tuturor doritorilor la grup. Au avut loc un focus grup pentru femei (7 participanți) şi unul pentru bărbaţi (4 participanți) în comunitatea Coastei; un focus grup pentru femei (10 participanți), unul pentru bărbaţi (6 participanți) şi unul pentru lideri (3 participanți) în comunitatea Cantonului; un focus grup pentru femei (9 participanți), unul pentru bărbaţi (7 participanți) şi unul pentru lideri (2 participanți) în comunitatea Dallas.

ETAPA II. CONSULTĂRILE COMUNITĂŢILOR DIN ZONA PATA RÂT PRIVIND SISTEMUL DE ACCESARE A LOCUINŢELOR SOCIALE PATA-CLUJ Alegerea metodei de consultare Având în vedere abordarea participativă cu care proiectul Pata-Cluj implementează intervenţiile în comunitate, alegerea însăşi a metodei de consultare a constituit un interes aparte pe parcursul procesului. Astfel, s-au organizat întâlniri de informare şi consultare cu comunităţile privind sistemul de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj unde s-a discutat inclusiv tema modalităţii de colectare a opiniilor populaţiei din zona Pata Rât privind criteriile de accesare a locuinţelor din cadrul proiectului. Metoda chestionarului a fost aleasă în urma cererii exprimate de către membrii comunităţii (consultarea organizată la Căsuţa Verde din Dallas în aprilie 2016). Raţiunea de a conduce o micro-cercetare pe bază de chestionar, aplicat la toate gospodăriile

din comunităţile Coastei, Cantonului şi Dallas, completat de un membru adult al gospodăriei, este de a asigura exprimarea opţiunilor tuturor membrilor comunităţilor indiferent de poziţia lor în comunitate. Pentru a putea planifica măsurile de asistenţă necesare după mutarea familiilor beneficiare în locuinţele sociale au fost colectate prin metoda focus grupului informaţii cu privire la opinia membrilor comunităţilor din Pata Rât în ceea ce priveşte nevoile de spijin pe care familiile le vor avea după mutare. În acest caz, metoda a fost aleasă de către echipa de cercetare. Criteriile de eligibilitate şi de selecţie au fost culese în comunitate intrând în fiecare gospodărie. Propunerile de criterii astfel adunate au fost clasificate în subcategorii, iar pe urmă în categorii.

Prezentarea populaţiei de cercetare 219 familii au fost chestionate. Se poate observa în tabelul nr 1 că distribuţia ratei de răspuns este foarte asemănătoare cu distribuţia familiilor din cercetarea UNDP (2012). Datele din tabel arată că 50,3% dintre răspunsuri au fost obținute în comunitatea Cantonului, care, conform cercetării UNDP (Raț&colab, 2012) reprezintă 49,78% din populația totală din Pata Rât. La această cuantificare nu a fost luată în considerare comunitatea din Rampă. Procentul răspunsurilor obținute în comunitatea Coastei este 20,64%, în timp ce populația acestei comunități reprezintă 21,08% din populația zonei vizate. În comunitatea Dallas a fost obținut un procent de 28,97% al răspunsurilor, populația acestei zone reprezentând 29,15% din cea totală a comunității Pata Rât. Din aceste rezultate reiese că în răspunsurile obținute comunitățile sunt reprezentate corespunzător ponderii pe care îl au în populația totală a zonei vizate.

Tabelul nr. 1. Distribuţia răspunsurilor între cele 3 comunităţi Nr. criterii adunate

Procente

Nr. familii în comunitate*

Procente

Cantonului

393

50,38%

111

49,78%

Coastei

161

20,64%

21,08%

Dallas

226

28,97%

29,15%

Total

780

100,00%

223

100.00%

Comunitatea

*Conform cercetării UNDP (Raţ& colab, 2012) 18

ETAPA III. ELABORAREA CRITERIILOR DE ACCESARE CU IMPLICAREA GRUPULUI CONSULTATIV AL ACTORILOR SOCIALI Au fost susţinute 6 întâlniri33, la care au participat în total 21 de persoane din afara echipei de proiect, reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile (furnizori de servicii sociale şi reprezentanţi ai diverselor organizaţii de romi) şi ai instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale. Criteriile obținute prin aplicarea chestionarului în cele trei comunităţi precum și nevoile identificate în cadrul focus-grupurilor

au fost prezentate atât membrilor echipei cât și stakeholderilor, constituind punctul de pornire pentru definitivarea criteriilor de eligibilitate și de selecție. Grupul de lucru din cadrul proiectului a lucrat sub coordonarea cercetătorilor Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universtităţii Babeş-Bolyai, folosind metoda Delphi. Rezultatele muncii grupului de lucru din cadrul proiectului Pata-Cluj a fost prezentat periodic grupului consultativ, care a formulat în cadrul întâlnirilor atât întrebări şi observaţii, cât şi propuneri de modificare a documentelor de lucru.

4.2. Prezentarea rezultatelor

4.2.1. Identificarea nevoilor legate de locuire înainte şi după mutarea familiilor Temele care au reieşit în urma analizei focus grupurilor sunt grupate în patru mari categorii. I.Nevoile de suport înainte de mutare II.Nevoile de suport după mutare III.Chiria şi cheltuielile IV.Tipuri de locuinţă

4.2.2. Concluzii Conţinuturile focus-grupurilor reflectă dorinţa participanţilor de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit, dar şi anxietăţi privind succesul unei astfel de proiect. Am constatat, deci, ambivalenţa membrilor comunităţii din Pata Rât legată de mutarea din zonă. Pe de o parte, participanţii văd o şansă de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în privinţa posibilităţii mutării. Iar pe de altă parte îşi exprimă anxietatea faţă de schimbarea condiţiilor deja cunoscute şi suspiciunea faţă de schimbarea oferită, rezultat al experienţelor negative din trecut. Se menţionează frecvent nevoia de garanţii privind perioada suficient de lungă a contractului, dorinţa supremă fiind dobândirea, în timp, a proprietăţii acesteia. Caracterul temporal al contractului, mai ales incertitudinea referitoare la durata acestuia reduce atractivitatea acestei soluţii. În ceea ce priveşte opinia participanţilor legată de nevoile familiilor înainte şi după mutare, acestea sunt asemănătoare celor descrise

în literatura de specialitate (ex. Busch-Geertsema, 2014): sprijin pentru instalarea în locuinţă, plata cheltuielilor, obţinerea documentelor personale în vederea dobândirii diferitelor transferuri sociale, obţinerea unui loc de muncă, oferirea suportului în managementul relaţiilor cu proprietarii şi vecini, etc. Serviciile preferate se referă în primul rând la asistenţa materială şi instrumentală legată de susţinerea locuinţei (subvenţie la cheltuieli, înscrierea copiilor la şcoală, etc), nevoile emoţionale şi preferinţa pentru sprijin în satisfacerea acestora sunt amintite doar în cazul copiilor, dar foarte rar în cazul adulţilor, cu toate că participanţii la grupuri şi-au exprimat anxietăţile legate de schimbările presupuse de integrarea într-o comunitate nouă, majoritară. În ceea ce priveşte diferenţele între comunităţi, în grupurile cu participanţi din Dallas s-au exprimat mai multe nevoi legate de venit şi loc de muncă, în grupurile cu participanţi din Coastei legate de copii. În comunitatea

http://patacluj.ro/componentele-proiectului/locuire/

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 19

Cantonului ideea de a primi sprijin, ajutor a fost destul de străină, atât venită din exterior, cât şi din partea celorlalţi membri ai comunităţii (cu excepţia liderilor). Membrii celor trei comunităţi din Pata Rât sunt suspicioşi unii faţă de alţii, persoanele aparţinând unei comunităţi nedorind ca persoane din celelalte două comunități să locuiască în vecinătatea imediată. Contrar aşteptărilor, majoritatea familiilor tinere, cu copii minori ar prefera să se mute sin-

guri, numai cu familia nucleară, în timp ce o parte a persoanelor mai în vârstă, cu copii adulţi ar prefera să se mute cu copii lor. Posibilitatea de a se muta este văzută frecvent ca o cale de evadare dintr-un mediu extrem de toxic şi violent, chiar cu preţul pierderii unei comunităţii care poate avea, în anumite cazuri, efect protectiv. Legat de locuinţe, dincolo de structura preferată se fac referiri la calitatea acestora, accentuând importanţa respectării unor standarde decente.

4.2.3. Criteriile identificate prin consultarea comunităţilor din Pata Rât Criteriile enunțate de comunitate reflectă aceleași două direcții care se regăsesc în politicile cel mai frecvent utilizate în abordarea accesibilității locuințelor: nevoile și capacitatea beneficiarului potențial de a-și susține locuința, atât financiar cât și prin comportamente care prezintă cele mai puține riscuri pe plan social.

Pornind de la această dualitate clară a criteriilor obținute, acestea au fost împărțite în criterii de sustenabilitate (care asigură șanse mai mari pentru familiile cu mai multe resurse, care își pot menține o locuință) și criterii axate pe nevoi (cu șanse mai mari pentru cei care sunt în situațiile cele mai dificile, cei mai lipsiți de resurse).

Tabelul nr. 2. Categoriile reieșite în urma opţiunilor exprimate de membrii comunităților Tip criterii Resurse Resurse Resurse Resurse Resurse Resurse Resurse Resurse

Criterii Acte Comportament non-agresiv Școală Familie Buni platnici Îngrijire Sănătate Venit Total

Nr. alegeri 17

Nevoi

124

Nevoi

66 8 60 110 8 206 599

Nevoi Nevoi Nevoi

Criteriile au fost grupate în două categorii: sustenabilitate/resurse şi nevoi. Tabelul nr. 3 prezintă criteriile enumerate de membrii comunității, respectând modul lor de formulare.

Tip criterii

Criterii Familie Situație locativă Sănătate Venit mic Acte

Total

Nr. alegeri 78 35 28 33 2

176

Tabelul nr.3. Criteriile bazate pe sustenabilitate/resurse pe categorii Categorii Acte Comportament non-agresiv/asertiv

Educația copiilor

Familie

Atitudine civică

Nr. alegeri categ. 17 124

Criterii

Nr. alegeri

Au buletin de Cluj

Au acte în regulă

Păstrează liniștea/Nu fac scandal

Respectă regulile

Oameni corecți, respectă pe alții

Integraţi, Implicaţi în comunitate

Nu vorbesc vulgar

Nu sunt agresivi

Buni vecini

Nu distrug bunuri

Nu au comportament infracţional/cazier

Nu fură

Copiii merg la școală

Copiii merg la grădiniță

Frecvența la școală

Părinții sunt și ei educați

Au grijă de copii

Nu au mai mult de 2-3 copii

Familie din maxim 6 membri

Plătesc chiria și cheltuielile

Au contract

Plata taxelor către stat

Sunt de încredere, Sprijină pe ceilalți din comunitate Îngrijirea spațiului

Promovarea sănătății

Venit

110

206

Se îngrijesc, sunt curați

Respectă curăţenia în locuinţă şi în spaţii comune

Au grijă de locuinţă

Sunt ordonaţi

Au mai stat la oraş

Fără probleme de alcool

Fără probleme de droguri

Cu discernământ

Capacitate de control emoțional

Venit stabil

Loc de muncă

Să muncească/să fie harnici

Vechime

Ambii să fie angajaţi

1 Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 21

Datele din tabelul 3 arată că membrii comunității au acordat importanță mare existenței veniturilor și a locului de muncă în familiile care primesc locuință (205 alegeri), accentuând în acest fel importanța sustenabilității acestora. Categoria a doua ca importanță s-a referit la capacitatea familiei de a se integra într-o comunitate, regăsită sub titlul de „comportament non-agresiv”. Comportamentele enumerate în această categorie au fost considerate importante de 124 respondenți. Categoria a treia ca importanță, pe baza numărului alegerilor (110 alegeri) s-a dovedit a fi capacitatea unei

familii de a întreține o locuință (comportamentele enumerate au fost grupate sub denumirea „îngrijirea spațiului”). Aceste categorii au fost urmate de educarea copiilor, respectiv plata la zi a datoriilor. Din toate acestea rezultă că membrii comunității sunt conștienți de resursele necesare pentru menținerea pe termen lung a locuințelor și pentru integrarea în comunitatea majoritară și susțin mutarea familiilor pregătite pentru acest pas. Pe de altă parte, în paralel apare și ideea acordului de sprijin pentru cei mai nevoiași, criteriile legate de acest aspect fiind prezentate în Tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4. Criteriile bazate pe categorii de nevoi Categorii Acte Familie

Situație locativă

Sănătate/ boală în familie Venit mic

Nr. alegeri categ. 2 78

Criterii

Nr. alegeri

Cei care nu au buletin de Cluj

Cei cu buletin provizoriu

Cu copii

Căsătoriţi

Mame singure

Tineri cu familie

Fără rude apropiate

Care cresc copii orfani

Familie unită

Nu au/nu au avut locuinţă personală

Nu au unde sta

Au o „situație proastă”

Nu au avut locuinţă socială

Care stau de mult în Pata Rât („Anii de când stă”)

Toxicitate

Nu au pământ

Existența unei persoane adulte cu „handicap”

Existența unui „adult bolnav”

Copil bolnav în familie

Ajutor social, VMG

Venit mic

Numărul persoanelor care au amintit lipsa de resurse printre criteriile pentru care o familie să fie eligibilă pentru locuință este mai redus decât numărul celor care au accentuat existența resurselor între criteriile de selecție. Categoriile de nevoi considerate adecvate pentru a constitui criterii pentru obținerea locuințelor au fost în primul rând cele legate de caracteristicile familiale (78 mențiuni), și în primul rând cele legate de existența copiilor (66). A doua categorie de nevoi a fost legată de condițiile de locuit (35), membrii comunității considerând că cei care stau în condițiile cele mai improprii să aibă prioritate în obținerea noilor locuințe. A treia categorie cel mai frecvent amintită a fost cea legată de existența în familie a persoanelor cu dizabilități (28). Se observă că dispersia răspunsurilor care se axează pe accesarea locuințelor pe bază de nevoi este foarte mare, există multe aspecte enumerate de un număr redus de persoane, însă se remarcă consensul

relativ mare privind prioritatea familiilor cu copii, acest aspect fiind menționat de 66 ori din 176 răspunsuri (37.6%). În concluzie, putem sublinia faptul că propunerile membrilor comunității pentru criteriile de accesare a locuințelor reflectă paradigma resurse vs nevoi caracteristice politicilor de housing. Cum a fi pregătit pentru schimbare („readiness”) înseamnă, dincolo de nevoia resimțită de schimbare și încrederea în propriile abilități de a face față în noua situație și nu capacitatea propriu-zisă de a face față situației (Cohen, Anthony & Farkas, 1997)34, se conturează rolul profesioniștilor în această etapă a proiectului: pe de o parte sprijinul oferit în autoevaluarea potențialilor beneficiari și alegerea domeniilor unde este nevoie de îmbunătățirea abilităților, pe de altă parte în dezvoltarea capacităților concrete ale beneficiarilor de a face față cerințelor situațiilor noi care sunt inevitabile în cazul schimbării unui anturaj obișnuit (Cohen and Mynks, 1993)35.

4.2.4. Rolul grupului actorilor sociali şi al echipei de implementare Pata-Cluj în dezvoltarea criteriilor de evaluare În Pata Rât există numeroşi actori sociali care sunt implicaţi în diverse activităţi - de la acordarea unor servicii sociale şi educaţionale pe bază contractuală sau de voluntariat, până la activităţi de cercetare şi advocacy pentru promovarea drepturilor omului. Pe de altă parte, există o anumită expertiză în rândul societăţii civile şi a instituţiilor publice care cuprind implicit în aria lor de interes şi situaţia excluziunii sociale a comunităţilor din Pata Rât. Bazându-ne pe abordarea participativă a proiectului, au fost invitaţi să participe la procesul de dezvoltare a sistemului de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj 29 persoane, reprezentanţi ai instituţiilor sau ale organizaţiilor neguvernamentale şi activişti sociali. Grupul consultativ care s-a format astfel din actorii sociali interesaţi de acest demers, a contribuit cu expertiză la acest

proces. În acest grup au intrat toţi cei care au fost de acord să ia parte de la început până la capăt sau doar în anumite faze ale procesului de dezvoltare a sistemului de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj. Astfel, documentul care reprezintă criteriile de eligibilitate şi de accesare este rodul unei munci colective, la baza căreia se află opiniile oamenilor din Pata Rât. Au existat însă şi critici în ceea ce priveşte demararea acestui proces consultativ, existând unii reprezentanţi ai societăţii civile care au considerat că, implicarea stakeholderilor s-a întâmplat într-o fază mult prea târzie, şi ea reprezintă de fapt ori doar un act de tokenism, ori unul prin care promotorul proiectului doreşte să se eschiveze de responsabilitatea asumată de a dezvolta criteriile de accesare.

Cohen, M. Anthony, W, and Farkas, M. (1997) Assessing and Developing Readiness for Psychiatric Rehabilitation Psychiatric Services, vol 48, no 5 34

Cohen, M. and Mynks, D. (eds). (1993), Compendium of Activities for Assessing and Developing Readiness, Boston: Boston University Centre for Psychiatric Rehabilitation. 35

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 23

5. Sistemul de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj Sistemul de accesare a locuinţelor sociale Pata-Cluj este alcătuit din: Criterii de eligibilitate, Criterii de evaluare a nevoilor şi resurselor, Criterii de eligibilitate la încheierea contractului de închiriere, Reguli generale,

Ghidul evaluatorului și instrumente specifice de evaluare pe teren. În documentul de faţă prezentăm criteriile de eligibilitate şi de evaluare a nevoilor şi resurselor.

Tabelul nr 5.1. Criteriile de eligibilitate privind accesul la locuințele sociale Pata-Cluj Nr. crt.

Descrierea criteriilor de eligibilitate

Familia solicitantă (toţi membrii adulţi) locuieşte cel puţin din 26 iunie 2015 (închiderea rampei) în zonele defavorizate Pata Rât (respectiv Cantonului, Dallas, Coastei sau Rampă)

Sunt eligibili solicitanţii care nu deţin o suprafaţă de teren construibil mai mare de 150 mp. pe teritoriul României și nici membrii familiei de grd. I (soţ, sotie, copii) ai acestora cu care solicitanții locuiesc împreună

Sunt eligibili solicitanţii (ambii membri ai cuplului care solicită locuinţă) care au vârsta minimă de 16 ani

Sunt considerate neeligibile familiile ale căror membrii deţin în proprietate o locuinţă (în afara zonei Pata Rât) (art. 48, punctul a. din Legea locuinței nr. 114/1996)

Sunt considerate neeligibile familiile care deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat (în afara zonei Pata Rât – art. 48, punctul d. din Legea locuinței n.r 114/1996)

Tabelul nr. 5.2. Criteriile de evaluare privind accesul la locuințele sociale Pata-Cluj

I. Veniturile familiei Descrierea criteriului Există venituri, dar care nu depăşesc venitul minim pe economie (1.250 lei brut) pe membru de familie. Se iau în considerare toate tipurile de venit: cele provenite din salarii pe baza contractelor de muncă, dar şi ale contractelor de prestări-servicii, PFA, venituri realizate din muncile ziliere declarate la administrația financiară, diferitele tipuri de pensii, veniturile care provin din diversele beneficii de asistență socială.

Variante de răspuns Salarii - orice venit pe baza unui contract formal (contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, contract/registru de zilier, contract de prestări-servicii, PFA, etc.)

Puncte (max 10)

Se pot acorda 4 puncte pentru fiecare salariu din familie, dar se vor acorda maxim 10 puncte la categoria Veniturile familiei Pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de invaliditate, pensie de urmaș, pensie de întreținere a copilului. Se pot acorda 4 puncte pentru fiecare pensie din familie, dar se vor acorda maxim 10 puncte la categoria Veniturile familiei.

Alocaţii, indemnizaţii, ajutoare Se pot acorda maxim 4 puncte pe această subcategorie Alocația de stat pentru copii

Alocația pentru susținerea familiei

Alocația de plasament

Ajutorul social (venitul minim garantat)

Indemnizaţia pentru creşterea copilului

Stimulentul de inserție

Cantina socială

Indemnizaţii şi drepturi acordate persoanelor cu handicap

Burse: Burse publice/private: se iau în considerare bursele sociale, de studiu sau de merit a copiilor (inclusiv a studenţilor care stau cu familia solicitantă).

Nu se cumulează punctele eventual obţinute pentru mai mulţi copii la această subcategorie. Alte venituri Venituri informale, pentru care nu există un contract formal şi declarate pe propria răspundere la depunerea solicitării de locuinţă. Se pot acorda maxim 2 puncte la această subcategorie. Nu se cumulează veniturile informale ale mai multor membri de familie

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 25

II. Loc de muncă ( se adună punctul II.1 și II.2) Descrierea criteriului Există cel puţin o persoană în familie cu vârsta minimă de 16 ani care are un loc de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată cu contract formal (de muncă, de zilier, etc.). Se acordă puncte în plus dacă 2 (sau mai multe) persoane (cu vârsta minimă de 16 ani) din familie au un loc de muncă.

Vechimea la un loc de muncă prezintă mai multe garanţii pentru sustenabilitate. Se vor acorda puncte dacă cel puţin o persoană din familie dovedeşte stabilitatea veniturilor

Variante de răspuns

Puncte (max 17)

I.1. Locuri de muncă Se va alege o variantă din posibilităţile de mai jos Doi sau mai mulţi membri de familie au contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată

Un membru de familie are contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.

Un membru de familie are contract de muncă şi un alt membru are contract de zilier

Cel puțin 2 membri ai familiei au contract de zilier

Un membru de familie are contract de zilier

PFA, prin care se realizează venituri regulate

II.2.Vechimea Se va alege o variantă din posibilităţile de mai jos În ultimii doi ani (de la 01.09.2014) cel puţin o persoană din familie a lucrat cel puțin 6 luni fără întreruperi

Nu a lucrat 6 luni în ultimii doi ani, dar pe parcursul vieţii active a lucrat 5 ani fără întreruperi

În ultimii doi ani a lucrat 6 luni cumulate

III. Administrarea resurselor Descrierea criteriului Modul de gestionare a resurselor interioare şi exterioare este un factor de sustenabilitate (neacumularea de datorii, îngrijirea spaţiului şi locuinţei, gestionarea prosocială a conflictelor familiale şi comunitare, cultivarea unor relaţii pozitive, abilităţi parentale). Se va acorda prioritate celor care dovedesc nivel ridicat de competență în administrarea resurselor.

Variante de răspuns

Puncte (max 15)

Plata la zi a cheltuielilor familiale: rata la bancă, facturi (electricitate, telefon, etc.), chirie, etc. Se depunctează (cu puncte în minus) familiile la care există dovezi privind neplata cheltuielilor/chiriei/ratelor sau a altor obligații financiare (de ex. pensia de întreținere a copilului)

-2

Rezilienţă familială Instrument de evaluare adaptat după FRA (Family Resilience Assessment) (Sixbey, 2005) (responsabilitate, relaţii familiale pozitive, sprijin, comunicare asertiv în familie şi în comunitate, etc). Maxim 5 puncte în funcţie de punctajul obţinut la chestionar Abilități parentale (disciplinare pozitivă, organizare, monitorizare, etc.)- chestionar adaptat după PSA (Parenting Skills Assessment) (Sturdevant Reed, Van Egeren și Mc Kelvey, 2009) și Alabama Parenting Questionnaire scale (Frick, 1991). Maxim 5 puncte în funcţie de punctajul obţinut la chestionar

Îngrijirea locuinței și spațiului Instrument de evaluare adaptat după Home Condition Scale (Cox, Bentovim, 2000)

Maxim 5 puncte în funcţie de punctajul obţinut la chestionar şi raportul expertului

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 27

IV. Familie Descrierea criteriului

Variante de răspuns

Puncte (max 8)

Familie = persoanele care se gospodăresc împreună;

Familie cu copil/copii

Pe lângă actul de căsătorie legală, se recunoaşte drept validă și declarația pe propria răspundere prin care partenerii de viață/ persoana care solicită declară că se gospodăresc împreună și enumeră persoanele pe care le au în întreţinere.

Familie monoparentală

Vârstnici (persoane peste 65 ani) în îngrijire

Copii cu dizabilităţi în îngrijire

Adulţi cu dizabilităţi în îngrijire

(indiferent de numărul copiilor)

Copii luaţi în plasament/aflaţi în îngrijire la familia care solicită locuință socială Familia aplicantă la locuință socială poate declara că are un copil/copii luați în îngrijire (de ex. nepot/nepoată), chiar dacă în mod oficial nu îl/îi are în plasament, cu condiţia ca până la încheierea contractului să legalizeze situația copilului/ copiilor.

V. Educația copiilor Descrierea criteriului Copii de vârsta şcolară frecventează regulat o unitate de învăţământ, cei de vârsta grădiniţei frecventează grădiniţa, iar cei de 0-3 ani sunt stimulaţi adecvat. Se acordă prioritate familiilor care fac eforturi de a-şi integra copii în unităţi de învăţământ şi îi stimulează adecvat.

Variante de răspuns Copil/copii de vârstă şcolară (6-16 ani) Vor fi evaluaţi toţi copii din familie. Punctajul familiei va fi media punctajelor individuale. La calcularea punctajului se iau în considerare frecvenţa şcolară din semestrul II din anul școlar 2015-2016. Se consideră la calcularea punctajului şi copiii care sunt peste 16 ani (până la 26 de ani), în cazul în care sunt înscrişi într-o formă de învăţământ. Copilul este înscris la şcoală

Frecventează regulat şcoala Nu merge sau merge doar din când în când la şcoală.

A avut mai mult de 40 ore absenţe nemotivate (poate fi exmatriculat cf. Regulamentului Şcolar), dar a fost posibil să îi fie închieiată situația la toate disciplinele.

A avut între 20-40 ore absenţe nemotivate.

Nu are mai mult de 20 absenţe nemotivate.

Merge la şcoală regulat, nu are absenţe nemotivate.

(continuă de pe pag 29) 28

Puncte (max 8)

V. Educația copiilor (continuat de pe pag 28) Descrierea criteriului

Variante de răspuns Copilul participă la activități extrașcolare. Se vor acorda de la 0 la 2 puncte. Urmărirea activităților școlare (părinții/părintele sau persoana/persoanele care se ocupă de îngrijirea copilului/ copiilor colectează actele necesare pentru bursă, se interesează de situația școlară, îl/îi întreabă despre ziua lui la școală, ține legătura cu învățătoarea /dirigintele, etc.)

Puncte (max 25) 2

Se vor acorda între 0 şi 3 puncte. Copii de vârstă preșcolară (3-6 ani) Vor fi evaluaţi toţi copii din familie. Punctajul familiei va fi media punctajelor individuale.

Se vor acorda 3 puncte în plus pentru 2 copii, 5 puncte pentru 3 sau mai mulţi copii. Înscris la grădiniță

Frecvența la grădiniță

Părinții/părintele sau persoana/persoanele care se ocupă de îngrijirea copilului/copiilor are activități împreună cu copilul (de ex.îl duce la terenul de joacă, în oraș, se joacă cu el, etc.) sau îl înscrie în activități extrașcolare

Urmărirea activităților de grădiniță (întreabă despre ziua lui la școală, ține legătura cu educatoarea, etc.)

Copii mici (0-3 ani) Vor fi evaluaţi toţi copii din familie. Punctajul familiei va fi media punctajelor individuale. Se vor acorda 3 puncte în plus pentru 2 copii, 5 puncte pentru 3 sau mai mulţi copii.

Se va evalua stimularea cognitivă cu ajutorul unui instrument de evaluare (chestionar) completat de evaluatori. Se vor acorda de la 0 la 20 puncte pentru fiecare copil evaluat în funcţie de punctaj.

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 29

VI. Locuire Descrierea criteriului Se vor evalua atât condiţiile actuale de locuire cât şi posibilităţile din trecut. Se va acorda punctaj mai ridicat pentru cei care au avut mai puţine şanse în trecut şi cu condiţii locative mai precare.

Variante de răspuns

Puncte (max 22)

Membrii familiei nu au avut în proprietate locuinţă personală

Nu au beneficiat de locuinţă socială

Nu au deținut teren construibil mai mare de 150 mp

Au fost evacuați

Condiții locative improprii Se va alege o variantă din posibilităţile de jos familia este fără adăpost

baracă improvizată din cherestea şi plastic, fără acces la canalizare şi apă, fără toaletă şi bucătărie

baracă din lemn (construit de ProRoma), baracă din termopan, (construite de Ecce Homo)

locuinţele fără bucătărie, cu toaletă comună

Spațiul pe membru de familie mai puţin de 8 mp/p

Vechimea în Pata-Rât

peste 10 ani

5-10 ani

2-5 ani

VII. Condiții speciale Descrierea criteriului Vulnerabilităţi/nevoi în plus faţă de cele evaluate: persoane care deşi au vârsta de pensionare, au preluat responsabilităţi parentale şi îngrijesc cel puțin un copil; familii în care adultul susţinător are o dizabilitate; persoane care provin din sistemul de protecţie a copilului; alte condiţii speciale.

Variante de răspuns

Puncte (max 9)

Membrii familiei au vârsta de pensionare şi îngrijesc cel puţin un copil

Unul dintre adulţii susţinători ai familiei are o dizabilitate (handicap)

Persoane provenite din sistemul de protecţie a copilului

Alte situaţii de vulnerabilitate

Se va acorda prioritate pentru cei cu mai multe nevoi.

Criteriile de evaluare ponderează nevoile cu resursele de care familia dispune, necesare pentru susţinerea unui trai într-o locuinţă socială integrată în societatea majoritară. Pe baza argumentelor prezentate mai sus, nevoile şi resursele sunt reprezentate într-o proporţie de 40% - 60% în favoarea resurselor, sistemul încadrându-se astfel în politica housing ready.

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 31

6. Intervenţiile planificate pentru re-housing Pentru a evita conflictele de rol care s-ar impune odată cu începerea procesului de selecţie a familiilor, echipa proiectului Pata-Cluj nu va avea acces la informaţiile din dosarele depuse de către familii pentru a accesa locuinţele sociale din proiect. Tot în acest context, pentru a evita suspiciunile de favorizare a unor familii de către membrii echipei de proiect în defavoarea altor familii, intervenţia la nivel individual şi familial va fi oprită, iar locul acesteia va fi luată de consilierea în grup.

Paşii selecţiei şi calendarul vor fi următorii: • Campanie de informare despre criteriile de accesare: 15–21 septembrie 2016; • Deschiderea biroului de înregistrare la Pata Rât şi înregistrarea aplicaţiilor de către o echipă externă contractată (care până la momentul actual nu a făcut parte din echipa de implementare a proiectului) care, pe lângă înregistrarea dosarelor, va oferi consultanţă individuală familiilor pentru a putea obţine punctajul maxim, ţinând cont de condiţiile specifice ale fiecărei familii: 3 octombrie – 18 noiembrie 2016; 32

• Deschiderea help-deskului în comunitate, unde echipa proiectului Pata-Cluj oferă informaţii şi îndrumare generală (referitor la programul instituţiilor emitente, formulare care trebuie completate etc.) pentru obţinerea documentelor necesare la dosarul de locuire: 3 octombrie – 18 noiembrie 2016; • Susţinerea unor ședinte de consiliere în grup de către membrii echipei proiectului Pata-Cluj: 3 octombrie 2016 – 24 februarie 2017; • Evaluarea dosarelor depuse de către evaluatori externi, ceea ce înseamnă atât calcularea punctajului pentru fiecare dosar cât şi aplicarea instrumentelor de evaluare ale resurselor familiale: 21 noiembrie 2016 – 24 februarie 2017; • Validarea rezultatelor selecţiei de către o comisie independentă de validare: 27 februarie - 10 martie 2017; • Anunţarea rezultatelor selecţiei: 10 martie 2017; • Depunerea şi evaluarea contestaţiilor: 13–17 martie 2017; • Anunţarea rezultatelor finale: 24 martie 2017.

7. În loc de concluzii Aşa cum am arătat mai sus, proiectul Pata-Cluj este în primul rând un proiect de învăţare, care nu intenţionează să preia rolul şi responsabilităţile administraţiei publice locale şi nu pretinde că soluţionează problema Pata Rât, acesta fiind rezultatul unor procese sociale, politice şi economice complexe, prin care problemele structurale ale societăţii româneşti culminează. Pata-Cluj îşi propune însă, depăşind limitele practicilor existente, să contribuie la acele eforturi al căror obiectiv este incluziunea socială a celor mai defavorizate comunităţi. Proiectul Pata-Cluj reprezintă în acelaşi timp doar o etapă şi un fragment al tuturor demersurilor care au

început de fapt în ultimii 20 ani în Cluj-Napoca şi la Pata Rât. Proiectul există mulţumită persistenţei şi încăpăţânării prin care unii profesionişti şi activişti sociali au promovat „cauza Pata Rât” în toţi aceşti ani. În paralel cu realizarea procesului de selecţie pentru acordarea locuinţelor sociale, urmează elaborarea pachetului de servicii de susţinere pentru familiile care se vor muta în apartamentele sociale Pata-Cluj. Tot în acelaşi timp, Primăria Municipiului Cluj-Napoca trebuie să pregătească noi proiecte (din finanţări interne şi externe) de locuinţe sociale care să fie destinate desegregării teritoriale a zonei Pata Rât.

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 33

Despre Mecanismul Financiar Norvegian (Norway Grants) Prin Mecanismul Financiar Norvegian și granturile EEA, Norvegia contribuie la reducerea disparităților sociale și economice și întărește relațiile bilaterale cu țările beneficiare din Europa. Norvegia cooperează apropiat cu Uniunea Europeană prin Acordul privind Spațiul Economic European (EEA). În perioada 2009-2014, Norvegia a contribuit cu 1,7 miliarde de euro. Granturile sunt disponibile pentru organizații nonguvernamentale, instituții

academice și de cercetare, sectoarele publice și private din cele 12 state membre noi ale Uniunii Europene, Grecia, Portugalia și Spania. Există o cooperare largă cu organizații norvegiene și există activități care vor fi implementate până în 2016. Domenii cheie de suport sunt protecția mediului și schimbările climatice, cercetare și burse, societate civilă, sănătate și copii, egalitatea de gen, justiție și patrimoniu cultural.

Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a romilor defavorizați Proiect finanțat prin Granturi Norvegiene, în cadrul programului Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, “Combaterea sărăciei” (RO25). Promotor proiect: Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Parteneri proiect: Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei, Fundația AltArt, Habitat for Humanity Cluj Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014.

Autori: Júlia Adorjáni, Imola Antal, Monica Ghițiu, Ágnes Dávid Kacsó, Gabriella Tonk (în ordine alfabetică) Contributori: grupul de lucru pe tema locuirii al Asociţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Design: Erika Kramarik Foto: Roland Váczi Septembrie 2016 Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Moților 5, Cluj-Napoca, România www.patacluj.ro info@patacluj.ro tel. 0786 375 825 34

Acces la locuire decentă • Pata-Cluj • 35