Prezentări și vorbitori Conf Incluziunea Socială 2017 by Pata-Cluj

Conferință internațională

INCLUZIUNEA SOCIALĂ: STRATEGII ȘI DILEME

1-2 MARTIE | 2017 | CLUJ-NAPOCA GRAND HOTEL NAPOCA

MIERCURI – 1 MARTIE

Prezentări și vorbitori MIERCURI – 1 MARTIE 12:00–13:30 SESIUNE PLENARĂ: Metode și abordări în lucrul cu comunități vulnerabile Eva FAHLSTRÖM-BORG (Suedia): Transformare socială Teoria sistemică își are rădăcinile în practica terapiei familiale. O parte din principiile terapiei familiale sunt împrumutate din cibernetică; cibernetica se referă la o abordare transdisciplinară de explorare a sistemelor, incluzând atât structura lor, cât și limitările și posibilitățile pe care le oferă. În discursul despre transformări sociale, se folosesc concepte precum evoluție, revoluție și luptă pentru puterea politică. Gândirea sistemică, pe de altă parte, observă ce se întâmplă în întregul sistem și cum orice schimbare afectează toate părțile sistemului. Rolul profesionistului nu este să arate modalități corecte de transformare a societății, ci mai degrabă să asculte și să susțină noile inițiative, să ofere putere și curaj, și să nu-și piardă niciodată speranța. „Hrănește ceea ce vrei să crească! Dacă vrei trandafiri în grădina ta, nu uda ciulinii. Și ține minte că unele semințe nu vor încolți în primul an în care le-ai sădit, iar unele nu vor încolți niciodată.” Un proiect trebuie să aibă rezultate care pot fi cuantificate și evaluate, dar aceste tipuri de rezultate nu sunt neapărat un criteriu al transformărilor sociale. Transformările sociale nu urmează un set de modele. Transformarea socială poate să aibă loc în comunitățile unde membrii sunt încurajați să fie mai degrabă activi și nu reactivi, ai căror membri învață să devină proactivi, punând în practică mai degrabă ceea ce funcționează și lăsând la o parte conservele culturale. Eva Fahlström-Borg este terapeută, supervizoare și formatoare în psihoterapie, psihodramă, sociodramă, practici restaurative și teatru fără manuscris. Este, de asemenea, specialistă în științe politice. Lucrează la nivel internațional; susține adesea ateliere despre diferitele forme de excludere socială și posibile mecanisme care conduc la excludere. Eva Fahlström-Borg este supervizoarea scandinavă a proiectului Pata-Cluj, respectiv directoarea Comitetului de Intervenție în Dezastre și Traumă din cadrul IAGP. Vidia NEGREA (Ungaria): Restaurarea cetățeniei grupurilor celor mai vulnerabile Practicile restaurative, așa cum sunt ele definite de către Institutul Internațional pentru Practici Restaurative (www.iirp. edu), reprezintă un nou domeniu de studiu cu potențialul de a influența în mod pozitiv comportamentul uman și de a consolida societatea civilă în întreaga lume. Obiectivele practicilor restaurative constau în a construi comunități sănătoase, a crește capitalul social, a repara răul și a restaura relațiile. Realizarea acestor obiective poate să constituie un proces lung, plin de provocări, în special atunci când lucrăm cu oameni care și-au pierdut încrederea în sistem și sentimentul de apartenență la societatea mai largă. Procesul în sine poate să înceapă cu conflicte intra- și inter-personale, simptome sau o stare de spirit bazată pe „victimizare post-traumatică” (Berman), și să continue în timp cu menținerea unui echilibru între demnitatea individuală în raport cu procesul de adaptare la noua realitate și dezvoltarea unei identități diferite. Cu toate acestea, merită efortul, pentru că modul în care identificăm cum s-a câștigat noul statut de cetățean modelează maniera în care o persoană va fi în măsură să participe în comunitate și societate. Vidia Negrea este reprezentanta Institutului Internațional pentru Practici Restaurative (IIRP) și reprezentanta IIRP Europa în Ungaria. Ca și psiholog clinician, specialistă în domeniul practicilor restaurative, formatoare și lector universitar, ea implementează de peste două decenii practicile restaurative, introducându-le în educație, justiție penală și munca 1 comunitară.

MIERCURI – 1 MARTIE Echipa Pata-Cluj (România): Proiectul Pata-Cluj. O abordare integrată și rezultatele ei Proiectul intitulat „Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a comunităților de romi marginalizate” se adresează comunităților de romi din Pata Rât, aproximativ 300 familii care trăiesc în sărăcie extremă și deprivare în apropierea gropii de deșeuri a Municipiului Cluj. Prezentarea va fi focusată atât pe conceptele proiectului, cât și pe procesele inițiate de proiect și pe rezultatele lui. Se vor împărtăși câteva experiențe, reușite, dificultăți și dileme ale acestui proiect. În cadrul sesiunii se vor prezenta modalitățile de integrare ale diferitelor sectoare și nivelele de incluziune socială ale proiectului.

MIERCURI – 1 MARTIE 14:30–16:00 GRUPURI SIMULTANE DE LUCRU Grupul de lucru 1. Practici restaurative în protecția copilului – Robert VAN PAGÉE (Olanda) Practicile tradiționale în protecția copilului reprezintă intervenții în viața persoanelor și se bazează pe legislație și tratate internaționale (UNCRC). De obicei, intervențiile se realizează „pentru” oameni. Chiar și în situațiile grave din protecția copilului, se poate proceda diferit: lărgind cercul, punând problema în centru și lansând grupului familial invitația de a elabora un plan, print-o întrebare deschisă. Ideea este originară din Noua Zeelanda (CYPFA, 1989), experiența noastră constând în 12.000 de conferințe la nivelul grupului familial. Grupurile familiale nu sunt doar deținătoarele problemei, ele deținând, de asemenea, și cheia către soluție. Profesioniștii au un rol central în aceste conferințe de tip grup familial (CGF). Ei recomandă familiei metoda CGF și invită un coordonator independent pentru a facilita întâlnirea. Ei formulează o întrebare deschisă pentru întâlnire și stabilesc cadrul planului. Familiei i se oferă spațiul necesar pentru a discuta pe baza întrebării și a identifica soluții. La final, specialiștii se întorc la conferință, iar grupul familial prezintă planul elaborat. Orice plan potrivit și sigur este acceptat. Munca profesioniștilor și a familiei este ghidată de un plan agreat de ambele părți. În acest atelier discutăm despre „cum, când și unde”, dar și despre cum să avem încredere în întregul proces. Robert van Pagée este asistent social și fondatorul organizației Centrul pentru Conferințe în Grup Familial și Practici Restaurative (Olanda). Peste 12.000 de conferințe CFG au fost organizate în Olanda, și numeroase cercetări demonstrează importanța acestor conferințe în construirea unei societăți, care se bazează pe participare și încrederea în propria persoană a cetățenilor. El este delegatul IIRP și unul dintre fondatorii Rețelei Europene pentru CFG. De asemenea, el a introdus acest instrument de lucru în multe țări europene. Grupul de lucru 2. Practici restaurative pentru îmbunătățirea incluziunii școlare – Vidia NEGREA (Ungaria) Sesiunea va împărtăși lecțiile învățate în urma utilizării practicilor restaurative în școli, ca răspuns la nevoile copiilor vulnerabili, ale profesorilor lor, și ale profesioniștilor sau voluntarilor care lucrează cu aceștia. Bazându-ne pe principiile restaurative, vom încerca să răspundem în mod flexibil la situații de viață în care ne confruntăm cu diferite mentalități, adaptând metodele la condițiile existente. Prezentarea unui studiu de caz va arăta caracterul provocator al acestei abordări, va împărtăși succesele profesionale și dilemele. Vă invităm la un dialog cu profesioniști din școli și agenții intersectoriale cu privire la următoarele aspecte: în ce măsură și în ce condiții specifice un grup vulnerabil necesită o abordare aparte a practicilor restaurative? Ce mijloace există pentru a acoperi golul creat de frica, neîncrederea, lipsa de comunicare sau barierele socio-economice? Care sunt caracteristicile acestui domeniu în comparație cu alte domenii unde se aplică practicile restaurative? Accentul va fi pus pe implicarea familiilor și a profesorilor. Vidia Negrea este reprezentatul Institutului Internațional pentru Practici Restaurative (IIRP) și reprezentantul IIRP Europa în Ungaria. Ca și psiholog clinician, specialist în domeniul practicilor restaurative, formator și lector universitar, ea implementează de peste două decenii practicile restaurative, introducându-le în educație, justiție penală și munca comunitară. Grupul de lucru 3. Bazele parteneriatelor sustenabile – Hilde GÖTT (Germania) Pentru a crea un parteneriat este nevoie de aprecierea reciprocă a valorilor partenerilor. Fiecare partener este conștient de valorile sale și de investiția lui în a obține cât mai mult din rezultatele dorite. Numai așa se creează o situație de tip „câștig-câștig”. În grupul nostru nostru vom exersa un astfel de proces. 2

MIERCURI – 1 MARTIE Hilde Gött este psihopedagogă, fiind absolventă a unui masterat în același domeniu. Este totodată psihoterapeută, formatoare și supervizoare în psihodramă în cadrul PAfE, psihoterapeută pentru copii și adolescenți și supervizoare generală. Lucrează de 30 de ani în domeniul violenței domestice, violenței structurale și a celei politice („man-madetrauma”). Născută în România, lucrează din 1991 la nivel internațional, iar din 1992 şi în România. Totodată, ea lucrează pe tema „Confruntând Holocaustul” în Europa și Israel. Grupul de lucru 4. Abordări culturale în incluziunea socială și munca de tineret – Mija BERGMAN (Suedia) și Emese APAI (România) Procesul de devenire a unui adult s-a schimbat radical în societatea noastră. Atunci când are loc tranziția de la tinerețe la maturitate, sunt implicate câteva scopuri care trebuie atinse pentru a facilita această trecere. Tânărul trebuie să primească o educație, să devină angajat și să aibă acces la locuire. Însă în zilele noastre se observă tendința de continuare a educației în scopul angajării, piața muncii schimbându-se foarte mult, iar asigurarea unei locuințe proprii devenind dificilă. Trebuie să identificăm factorii de protecție și să îi împuternicim pe copii și tineri. Arta și cultura sunt factori care întăresc tineretul și comunitatea. Prin intermediul creativității și a jocului reușim să îi facem pe tineri mai încrezători în propria persoană, dar și în viitor. Mija Bergman este directoarea Departamentului de cultură și petrecerea timpului liber pentru tineri, din cadrul Primăriei Huddinge. Este responsabilă de 10 centre de tineret din municipiu și este, de asemenea, directoarea Școlii de Cultură. Mija Bergman se ocupă de tineri prin intermediul a două domenii cheie. În primul rând, oferă activități creative și semnificative în cadrul cluburilor pentru tineri și în cadrul Școlii Culturale. În al doilea rând, pregătește și educă tineretul pentru dezvoltarea abilităților de viață independente. Huddinge este un municipiu cu o diversitate mare din punctul de vedere al resurselor socio-economice și se dorește împuternicirea comunităților aflate în situație de risc. O comunitate mai bună este construită prin diferite activități constând în muzică și artă și având la bază perspectiva comunitară și egalitatea (cu privire la diferențe de gen, clasă, etnie, LGBTQO). Emese Apai lucrează la Fundația AltArt, organizația care se ocupă de componenta culturală a proiectului Pata-cluj. Este coordonatoarea activităților culturale în cadrul acestui proiect; de asemenea este și facilitator cultural, rol care presupune menținerea contactului direct atât cu copii cât și cu părinții. A dobândit experiență practică în găsirea unui spațiu sigur pentru a facilita construirea unor relații de încredere între copii și tinerii din Pata Rât și diferiți actori din oraș, printre care și artiști care doresc să se implice în activități comune. Urmează inaugurarea unui centru de tineret, care are ca și scop împuternicirea tinerilor din comunitatea Pata Rât și va oferi un spațiu pentru activitățile comune ale tinerilor din diferite medii sociale. Grupul de lucru 5. Dezvoltare comunitară incluzivă – Alexandru BOGUȘ, Alexandru Petru FEKETE și Vlad MUREȘAN (România) Atelierul este structurat în jurul experienţelor facilitatorilor comunitari din cadrul proiectului Pata-Cluj, din perioada muncii lor cu cele 4 comunităţi şi cu actorii instituţionali implicaţi în zonă. Vom începe prin a reconceptualiza conceptele de comunitate şi dezvoltare comunitară pentru incluziune socială în contextul unei colectivităţi segregate. Specificitatea comunităţilor din Pata Rât necesită o reconsiderare a impactului pe care dezvoltarea comunitară îl are asupra viitorului oamenilor din comunitate. Unul dintre scopurile noastre de bază a fost ca pe parcursul procesului să nu creăm o zonă mai locuibilă, ci să mobilizăm resursele comunităţii şi să facilităm relaţia cu instituţiile care au o responsabilitate directă faţă de comunităţi. Vom discuta despre un proces de mobilizare comunitară care permite şi celor mai vulnerabili indivizi şi familii să participe şi să aibă o voce, luând în considerare specificitatea fiecărei comunităţi şi dinamicile sale interne şi externe. La final, ne vom concentra pe rezultatele acestui proces de 2 ani şi vom discuta despre recomandări pentru alte proiecte și instituţii locale. Alexandru Boguş, Alexandru Petru Fekete şi Vlad Mureşan sunt facilitatori comunitari în cadrul proiectului Pata-Cluj. Ei au muncit alături de cele 4 comunităţi din Pata Rât din iarna anului 2014 până în prezent, oferind sprijin în relaţia cu instituţiile locale, precum şi în procesele de decizionare la nivel comunitar.

MIERCURI – 1 MARTIE 16:30–17:30 SESIUNE PLENARĂ Robert VAN PAGÉE (Olanda): Restaurarea cetățeniei prin facilitare comunitară Experiența în domeniul restaurării statutului de cetățean a clarificat că, de fapt, nu problema sau conflictul reprezintă chestiunea principală. Așa cum nici anumite persoane, în timp ce altele nu. Ceea ce este de fapt important constă în modalitatea în care cercul de persoane direct implicate într-un proces este angajat în ceea ce privește capacitatea comună în a identifica o soluție și/sau elabora un plan. Responsabilitatea trebuie plasată acolo unde îi este locul, și anume trebuie să se regăsească în cercul persoanelor implicate. Independența celor implicați în aceste procese reprezintă un element central. „Sunt de la guvern și sunt aici ca să ajut” este un exemplu al inegalității de putere, și nu permite ca grupul familial să dețină controlul asupra propriei vieți. Pentru a crea independență, am recrutat și format cetățeni ca și facilitatori independenți. Oameni cu diferite profesii, precum informaticieni, jurnaliști, tâmplari, taximetriști s-au dovedit a fi facilitatori excelenți pentru diferite teme precum cea a consecințelor producerii unui delict, rezolvarea conflictelor dintre vecini, violență domestică, studenți care nu reușesc să termine școala, datorii din cauza șomajului etc. De fapt, totul ține în a aduna în același loc persoanele implicate într-un anume proces. În această manieră, oamenii își asumă răspunderea pentru asigurarea siguranței publice, a suportului necesar și pentru rezolvarea conflictelor. Astfel, este adusă contribuția necesară unei societăți preocupate de cetățenii săi. Robert van Pagée este asistent social și fondatorul organizației Centrul pentru Conferințe în Grup Familial și Practici Restaurative (Olanda). Peste 12.000 de conferințe CFG au fost organizate în Olanda și numeroase cercetări demonstrează importanța acestor conferințe în construirea unei societăți, care se bazează pe participare și încrederea în propria persoană a cetățenilor. El este delegatul IIRP și unul dintre fondatorii Rețelei Europene pentru CFG. De asemenea, el a introdus acest instrument de lucru în multe țări europene.

JOI – 2 MARTIE 9:00–11:30 SESIUNE PLENARĂ: Colectare și analiză de date empirice în vederea dezvoltării politicilor publice István HORVÁTH (România): Rezultatele proiectului SOCIOROMAP Ancheta a avut ca scop evaluarea și identificarea mărimii aproximative a comunităților rome locale cu ajutorul estimărilor experților locali (bazându-se pe identificarea externă și abordarea de tip scanare mixtă), modelele de coabitare între populația romă/non-romă, identificarea comunităților compacte locuite de romi și descrierea structurată a acestor comunități. Prezentarea va începe cu o imagine de ansamblu (modele de coabitare între populația romă și non-romă în 3181 unități administrative locale), focusându-se ulterior pe ariile compacte și pe descrierea (sintetică) a situațiilor din aceste arii compacte. István Horváth este președintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, un institut public fondat de Guvernul României. El este, de asemenea, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie și Asistență Socială (linia maghiară) a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Ariile de interes acoperă o gamă largă de teme sociologice care țin de sociologia etnicității și a minorității naționale (recensământ și clasificarea etnică cotidiană, stratificarea socială și minoritatea, limba minorităților și limbajul politic, etnopolitică și politici publice cu privire la minorități). Cristina RAȚ (România): Implicarea rezidenţilor din zone marginalizate locuite preponderent de romi în cercetări sociologice cantitative: experienţe privind zone urbane şi rurale din România Prezentarea oferă prilej de reflecţie critică asupra metodologiei cercetărilor sociologice cantitative în zone marginalizate locuite preponderent de romi, împărtăşind experienţe de implicare a rezidenţilor din asemenea zone în pregătirea cercetării de teren, cât şi în discutarea şi interpretarea datelor culese. Argumentul principal susţine că cercetarea de tip sociologic deţine un rol important nu doar pentru formularea unor politici publice, dar şi pentru facilitarea participării şi a capacitării comunităţii locale. Vor fi discutate două studii sociologice întreprinse de către Departamentul de Sociologie a Universităţii Babeş–Bolyai: cercetarea efectuată în zona Pata Rât şi strada Cantonului din Cluj-Napoca în colaborare cu UNDP (2012) şi cercetarea în trei comunităţi rurale marginalizate din Transilvania (2015) în cadrul proiectului United Networks condus de Asociaţia Caritas – Asistenţă Socială. Cristina Raț este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Sociologie a Universității Babeș-Bolyai. Ea este specializată în domenii precum inegalități sociale, sărăcie, respectiv politici sociale. András NUN (Ungaria): Dezvoltarea de strategii participative András Nun va oferi o introducere în munca de dezvoltare a Fundației Autonomia în comunitățile rurale, izolate și aflate în situație de sărăcie. Care sunt cerințele de bază fără de care este dificilă realizarea progresului, odată ce s-a stabilit o distanță mentală și fizică, și unde nu există un simț al realității și solidaritate între oamenii care locuiesc unul lângă altul? Pe ce tipuri de tradiții de integrare ne putem baza? Care sunt valorile pe care le putem construi în munca de integrare? Cum pot fi implicați în proces diferitele grupuri, romii, instituțiile, autoguvernările și primarii? Care sunt problemele de bază care trebuie luate în considerare în cadrul proceselor de dezvoltare? András Nun este expert în dezvoltarea de strategii de integrare socială a romilor, cu o experiență de aproape de 20 de ani în domeniu. De-a lungul carierei sale a lucrat pentru Fundația Autonomia, unde atribuțiile lui au inclus multiple sarcini, începând de la asistarea până la coordonarea diverselor strategii de finanțare a diferitelor proiecte pentru romi. Are, de asemenea, și calitatea de supervizor și formator. Începând din 2013 acesta este directorul fundației. Nóra TELLER (Ungaria): Evaluarea intervențiilor complexe vizând incluziunea romilor Prezentarea oferă o analiză a cadrului regional specific intervențiilor pentru incluziunea locativă a romilor, și discută principalele provocări, precum și valoarea adăugată a măsurilor luate. Bazându-se pe exemplele selectate, aduce în discuție îmbunătățirile potențiale, reflectând totodată asupra cadrului european în domeniul finanțării intervențiilor specifice. Nóra Teller, din cadrul Institutului Metropolitan de Cercetare din Budapesta, este preocupată de arii de cercetare precum excluderea locativă, persoanele fără adăpost, sisteme de locuire sociale în Europa Centrală și de Est, precum și condițiile de locuit ale romilor din regiunile menționate. A lucrat ca și expert al Comisiei Europene în domeniul facilitării fondurilor în vederea implementării măsurilor de desegregare în locuire și educație. Andrey IVANOV: Monitorizarea intervențiilor destinate romilor din perspectiva drepturilor fundamentale Prezentarea se concentrează asupra beneficiilor aplicării unei perspective bazate pe drepturile omului în integrarea romilor. Aceasta arată modul în care indicatorii privind drepturile și indicatorii socio-economici, respectiv cei privind vulnerabilitatea se pot susține reciproc. Referindu-se la cadrul de monitorizare „structură-proces-rezultat” și la 5

JOI – 2 MARTIE rezultatele sondajelor FRA (Fundamental Rights Agency, UE), prezentarea abordează complementaritatea dintre cele trei elemente, diferitele tipuri de date de care acestea au nevoie, precum și diferitele instrumente pe care le pot genera aceste date. Înțelegerea acestor nuanțe – care indicatori sunt potriviți pentru ce scop menit să sublinieze diferențele (proiect sau de monitorizare a politicilor), ce date sunt potrivite pentru care indicatori și din ce surse ar putea fi generate aceste date – este importantă pentru urmărirea adecvată a progresului în vederea obținerii drepturilor fundamentale ale romilor. Andrey Ivanov este directorul Sectorului de Integrarea Romilor și Migranților din cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Acesta este absolvent al unui masterat în economie politică de la Universitatea Centrală de Comerț din Varșovia, având și un doctorat în istorie modernă, acordat de Institutul de Studii Internaționale Economice și Politice din Moscova. Gabriella TONK și Alexandru BOGUȘ (România): Dezvoltarea unui proces participativ de locuire În România există prea puţine experienţe şi metodologii validate, pe care să se bazeze noile politici în ceea ce priveşte: alocarea locuinţelor sociale, metodele alternative de sprijinire a locuirii subvenţionate şi asistenţa complexă acordată familiilor pentru menţinerea locuinţelor. Proiectul Pata-Cluj doreşte să contribuie la acele eforturi al căror obiectiv constă în incluziunea socială a celor mai defavorizate comunităţi prin asigurarea condiţiilor decente de locuit ca parte a măsurilor integrate în domeniu. Scopul proiectului constă în pilotarea unor metodologii pe care intervenţiile autorităţilor publice se pot baza în vederea îndeplinirii responsabilităţii lor de a implementa politicile naţionale de incluziune socială. Rezultatele proiectului vor contribui la acumularea de cunoştinţe în ceea ce priveşte: locuinţe sociale în mediul rural respectiv urban, asistarea familiilor cu nevoi complexe de incluziune precum şi ale familiilor cu nevoi mai puţin complexe (sau fără nevoie de asistenţă complementară), locuirea în locuinţe sociale individuale precum şi locuirea în locuinţe sociale colective. Astfel, vom prezenta sistemul de accesare al locuințelor sociale elaborat în cadrul proiectului Pata-Cluj. Gabriella Tonk este managerul de proiect al proiectului Pata-Cluj. Alexandru Boguș este facilitator comunitar în cadrul proiectului Pata-Cluj.

JOI – 2 MARTIE 12:00–14:00

Sesiunea 1. Politici de locuire socială Alexandru Mureșan, Leontina Lingurar și Enikő Vincze (România): Dreptate romilor prin aplicarea dreptului la locuire: campania „Căși sociale ACUM!” din Cluj „Primăria ne-a pus aici, spunând că e temporar, dar apoi au uitat de noi!…” Bazându-se pe istoriile oamenilor de pe strada Cantonului cu privire la locuire, evacuări şi relocări, Campania s-a concentrat pe diferite forme de excluziune în ceea ce priveşte locuirea, evidenţiind caracterul discriminator al sistemului de alocare a locuinţelor sociale (date colectate în „Dosarul de politici pentru locuire socială în Cluj-Napoca”). Campania a folosit mai multe strategii de advocacy, precum susţinerea a 83 de gospodării pentru a întocmi dosare pentru locuinţele sociale, muncă care a contribuit la formularea argumentelor pentru petiţia adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi pentru litigii strategice în tribunal. Cu scopul de a mobiliza o susţinere mai largă pentru o politică diferită a locuirii în oraş, Campania a organizat „Forumul pentru locuire socială”, a lansat „Iniţiativa civică pentru o politică justă de locuire socială”, a finalizat documentarul „Dislocări. Ruta evacuărilor de pe strada Cantonului (1996-2016)”, a trimis recomandări pentru „Strategia naţională de locuire”, și a organizat un marş şi o expoziţie multimedia „Pata rămâne a tuturor”. Aceste acţiuni constituie momente cruciale în emergenţa unei mişcări locale pentru locuire. Prin această campanie, alături de proiectul „Consultaţi-ne! Romii nu sunt gunoaie” şi prin programul educaţional pentru justiţie socială ROMEDIN, între anii 2014-2016 Fundaţia Desire a continuat să lupte pentru schimbare instituţională care să îmbunătăţească condiţiile de viaţă a unei clase muncitoare precariezate, din care fac parte şi romii din Pata Rât. Autorii acestei prezentări – Mihaela Berki, Simona Ciotlăuș, Ioan Doghi, Alexandru Mureșan, Leontina Lingurar, Noémi Magyari, Enikő Vincze, George Zamfir – sunt membri ai campaniei „Căşi sociale ACUM!”, din care fac parte locuitori de pe strada Cantonului din Pata Rât, precum şi activişti din mediul academic, care consideră locuirea un drept primordial şi fundamental, și care luptă împreună pentru o politică anti-rasistă a locuirii publice. Sheena KELLER: Angajament local pentru proiect de incluziunea romilor – rezultate și reflecții Prezentarea se concentrează pe proiectul calitativ de tip „action research” al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) „Implicare locală pentru incluziunea romilor (LERI)”. Obiectivul a fost acela de a reuni autoritățile locale și rezidenții, în special pe cei romi, pentru a identifica de comun acord nevoile și a proiecta și pune în aplicare împreună acțiunile de integrare a romilor. În acest sens, cercetarea a ajutat la identificarea acelor aspecte ale acestor acțiuni care funcționează, a celor care nu funcționează, și a cauzelor.

JOI – 2 MARTIE Cercetarea prin acțiune a avut loc în 21 de localități din 11 state membre ale UE între 2014 și 2016. În România, proiectul a fost realizat la Aiud și Cluj-Napoca, iar în ambele localități, s-a axat pe domeniul dreptului la locuire. Prezentarea va evidenția experiențele FRA în facilitarea proceselor de implicare a părților interesate și în participarea comunităților locale în implementarea acțiunilor menite să contribuie la îmbunătățirea securității procesului de housing. Aceste inițiative au inclus: crearea grupurilor de acțiune locală, prezentarea de propuneri de modificare a criteriilor sociale de alocarea locuințelor care servesc nevoile cetățenilor marginalizați, găsirea unor modalități de regularizare și recunoaștere a caselor informale, precum și cartografierea situației locuințelor din așezările informale pentru a sprijini autoritățile locale în asigurarea drepturilor la locuire ale cetățenilor locali. Sheena Elaine Keller este administrator de cercetare în Departamentul pentru Egalitate și pentru Drepturile Cetățenilor din cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Principalele arii de cercetare includ: romii și integrarea migranților, indicatorii bazați pe drepturi fundamentale, precum și afacerile și drepturile omului. Este economist ca și formare, cu accent pe probleme de dezvoltare și sărăcie. Deține un masterat în economie în cadrul Universității Norvegiene de Economie dar și diplome în Economie și în Relații Internaționale din partea Universității Tufts. Katalin KOVÁCS (Ungaria): Politica de locuire socială a Consiliului Local al orașului Pécs În Pécs, la începutul anilor 2000, am văzut deopotrivă lumina și umbra, pentru că orașul a fost desemnat capitală culturală europeană în 2010, însă la periferii, comunitățile segregate erau asemeni martorilor moștenirii minelor de cărbuni închise în anii 90. Începând din 2005 au existat multe încercări pentru dizolvarea acestora, dar toate au eșuat pe rând. Din 2012 a început un nou proces inițiat de municipalitate, în parteneriat cu Serviciul de Ajutor Maltez, asociațiile rome și comunitatea locală. Împreună cu ei am stabilit obiectivele și le-am urmat pe parcursul intervențiilor sociale și dezvoltării infrastructurale. Am realizat 6 proiecte, valoarea acestora ajungând în total la 5,3 miliarde HUF (17.000.000 eur). Populația țintă a fost compusă din 3500 persoane din 5 comunități. Ariile cele mai importante de intervenție au fost: situația medicală; dezvoltare comunitară – conviețuirea romilor și a populației native; formare vocațională, ocupare și angajabilitate. Acestea au fost însoțite de dezvoltări infrastructurale: renovarea locuințelor sociale; achiziționarea unor noi locuințe sociale; renovarea centrelor și spațiilor comunitare; dezvoltarea serviciilor comunitare. Succesul a constat în complexitate și planificare cu privire la: pregătirea societății pentru schimbare (conștientizare socială); măsuri de dezvoltare a mediului și a locuințelor, prin intermediul monitorizării pe termen mediu, realizat de către asistenți sociali și facilitatori comunitari. Katalin Kovács este economist, fiind specializată în dezvoltare regională. De mai multe decenii este implicată în proiecte cu finanțări din partea Uniunii Europene, împărtășind cunoștințele acumulate în calitatea sa de conferențiar al Universității din Pécs. În perioada 2012-2015 a elaborat și coordonat programul de reabilitare socială a orașului în parteneriat cu organizațiile nonguvernamentale. În prezent este directoarea Comisiei pentru Angajabilitate a Primăriei din județul Baranya și pregătește un proiect nou de reabilitare pentru localitățile din județ. Štěpán RIPKA (Cehia): Housing First în Republica Cehă: cazul Brno Proiectul de re-locuire rapidă (Rapid re-housing) din Brno, Republica Cehă reprezintă un experiment social bazat pe conceptul de housing first, în cadrul căruia 50 de familii fără adăpost, selectate aleatoriu, au primit locuințe sociale municipale. Acestora li s-a asigurat, de asemenea, un suport specific, flexibil. Rezultatele obținute în urma proceselor de housing și integrare socială vor fi cuantificate în raport cu un grup de control format din 100 de gospodării. La acest moment, peste 40 de gospodării s-au mutat deja în apartamentele municipale. În prezentare se vor descrie: intervenția, metodele pe care s-a bazat elaborarea proiectului, proiectarea și metodologia de evaluare, precum și primele lecții provenite din procesul de înscriere și studiul de referință. Štěpán Ripka este președintele „Platformei pentru locuințe sociale”, care pledează pentru un sistem de locuințe sociale care ar pune capăt lipsei de locuințe din Republica Cehă. Este, de asemenea, cercetătorul principal al proiectului pentru familii Rapid re-housing (housing first) din Brno. Este doctor în Antropologie (Praga) și Sociologie (Bayreuth).

JOI – 2 MARTIE László MORAVCSIK (Ungaria): Dezvoltare comunitară în locuințe sociale Serviciul de Ajutor Maltez din Ungaria și-a început activitatea legată de Turnul Iadului în 2009. Această clădire, localizată în orașul Veszprém, are o reputație negativă, din cauza locatarilor problematici. În 2009 am început să achiziționăm apartamente la etajul 10 al Turnului, în momentul de față având în proprietate jumătate din cele 187 de apartamente. În prima perioadă s-a lansat un colțișor al copiilor și un birou de informare socială pentru a ajuta rezidenții adulți. În 2011, câștigând un grant OSI în valoare de 65 milioane HUF (210.000 eur), au avut loc renovări majore, incluzând reparația liftului (care a fost nefolosibil mai mult de o jumătate de deceniu), renovarea scărilor și a balcoanelor, înființarea unui serviciu de recepție și pază pentru a asigura siguranța clădirii. În această perioadă au fost, de asemenea, introduse contorizarea preplătită pentru 35 de apartamente și s-a asigurat suportul social al rezidenților cu ajutor unui asistent social co-locatar. Rezidenții au avut totodată posibilitatea de a beneficia de consiliere, de servicii de spălare și de gătit în comun, contorizare reîncărcabilă (pentru cei care nu au încălzire, apă etc.). Turnul Iadului se schimbă. Când cineva pășește înăuntru, nu vede lipsa speranței, ci o subcultură în plină dezvoltare. László Moravcsik este în prezent manager de proiect în cadrul Serviciului de Ajutor Maltez din Ungaria și director al asociației non-profit VESZOL (Social Rental Agency). Are o experiență de 5 ani în proiecte de incluziune socială a romilor în domeniul angajabilității și locuirii sociale, și 20 de ani experiență în domeniul IT, ca director al firmei Canon în perioada 1995-2011. Horea JURCAN (România): Locuirea socială în cadrul proiectului Pata-Cluj În cadrul proiectului Pata-Cluj, Habitat for Humanity Cluj a contribuit la alegerea locației pentru Casa Tinerilor și la cumpărarea terenurilor pentru locuințele sociale Pata-Cluj. Asociația a coordonat realizarea documentației și urmărește finalizarea construcțiilor din cadrul proiectului Pata-Cluj. În cadrul discuțiilor din panel, Horea Jurcan va aborda provocările întâmpinate și experiențele dobândite de-a lungul proiectului. Horea Jurcan este director executiv la Habitat for Humanity Cluj de 2 ani. Înainte, a fost managerul de construcții al asociației pentru 7 ani, timp în care a coordonat și a contribuit la construcția a 57 locuințe Habitat.

JOI – 2 MARTIE 12:00–14:00

Sesiunea 2. Reliefarea drepturilor copilului în incluziunea socială Claudia LIXANDRU și Marian DARAGIU (România): „Pe locuri, fiți gata, start!” – creșterea rezultatelor privind dezvoltarea timpurie a copiilor romi În noiembrie 2014, Roma Education Fund România (REF România), în parteneriat cu Roma Education Fund Budapesta (REF Ungaria) și 4 ONG-uri locale cu rol de implementare – Fundația Ruhama, Centrul pentru Educație și Drepturile Omului, Asociația Divers, Asociația Justiție și Frăție –, prin intermediul asistenței tehnice oferite de Banca Mondială, au obținut o finanțare menită să implementeze o intervenție complexă de tip Dezvoltare Timpurie a Copiilor în cele mai dezavantajate regiuni ale României. Proiectul a fost finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, RO25 Programul de eradicare a sărăciei, implementând o intervenție cu rol de dezvoltare timpurie a copiilor pentru 280 de copii pe parcursul a 2 ani școlari. Programele desfășurate în cadrul proiectului au fost Programul de tip grădiniță, Biblioteca de jucării, Povestea ta – program de empowerment și literație, Programul de tip home schooling, respectiv Evenimentele de motivare a comunității. Claudia Lixandru este director al National Roma Education Fund România. Claudia Lixandru are o experiență vastă atât în domeniul corporatist, cât și în sectorul non-guvernamental. Și-a început activitatea profesională la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (parte a Soros Open Network) ca manager financiar, apoi a continuat în domeniul privat în funcții de conducere ca director de proiecte al firmei Combridge (membru al Deutsche Telekom Group) și ca director executiv al firmei Laromet Metal. A absolvit Facultatea de Științe Economice și un masterat în Managementul Vânzărilor la University of San Francisco. Claudia Lixandru susține cursuri de instruire în diferite domenii și este un promotor al importanței educației și al dezvoltării personale, considerând că resursa cea mai importantă a oricărei organizații este omul. Marian Daragiu este manager de proiect și membru al minorității rome, co-fondator și actualmente consilier principal al Fundației Ruhama – România. Marian Daragiu activează în domeniul incluziunii romilor din anul 1994. Este licențiat în Sociologie, și deține un Master în Dezvoltare Comunitară și Administrație Publică. El este, de asemenea, formator acreditat la nivel național pentru educația adulților și absolvent al programului de Diplomație Romă. Acesta a absolvit Harvard Kennedy School, unde a studiat programul „Leadership, Organizarea și Acțiune – Leading Change”, centrat asupra proceselor de organizare a comunității de romi.

JOI – 2 MARTIE Judit BERKI (Ungaria): Rolul organizațiilor rome în incluziunea socială a comunităților marginalizate de romi În această prelegere voi face o prezentare a procesului de formare a ghetourilor. Cum poate acționa asistența socială în aceste condiții, care sunt instrumentele pe care le are la dispoziție? Ce înseamnă asistența socială desfășurată în cadrul unei organizații non-guvernamentale? Până unde se poate ajunge în acest proces de formare a ghettourilor? Care sunt posibilitățile de ieșire din sistem? Există ele oare? Cum se poate interveni eficient? Iată câteva dintre întrebările discutate în cadrul acestei prezentări. Judit Berki este supervizoare și conducătoare de grup, cu o experiență semnificativă în asistență socială, educație și cultură. Având o experiență foarte bogată în domeniul asistenței sociale în comunitățile de tip ghetou, focusul muncii sale în ultimii ani a fost axat pe lupta pentru drepturile fundamentale ale omului cu accent pe educație și intervenție socială, locuire socială, toate acestea cu scopul de a înfăptui transformarea socială. Florin BOTONOGU (România): Cazul Ferentari „Ferentari” este o zonă de tip ghetou, unde fundația Policy Center este prezentă din anul 2009. Intervenția în această comunitate a pornit de la „Clubul de Educație Alternativă”, un program care are în centru dezvoltarea copilului atât în plan școlar cât și în plan personal. Pornind de la acest model, am extins intervenția și asupra părinților și a comunității în general. Integrarea socială a copiilor nu se poate realiza fără activități care să vizeze școala (calitatea educației și raportul profesor-elev), familia și comunitatea, în care să fie implicate autoritățile locale, companii private, voluntari, donatori și mulți alți actori. Prezentarea va detalia modul în care fundația noastră a reușit să aducă toți acești actori împreună pentru a contribui la sporirea șanselor de integrare ale copiilor din această zonă defavorizată. Vor fi prezentate și barierele de ordin legislativ sau administrativ cu care ne-am confruntat în încercarea de a rezolva probleme care se întâlnesc în general în zone de sărăcie extremă. Florin Botonogu deține Master în Politici sociale europene, educația sa incluzând, de asemenea, cursuri de diplomație și leadership. În prezent, este președinte al Fundației Centrul de Politici pentru Romi și Minorități. A lucrat, în funcție de diferitele competențe, pentru autoritățile locale, ONG-uri, OSCE/ODIHR, PNUD România, Banca Mondială și Comisia Europeană. Ariile sale de interes sunt sărăcia, incluziunea socială, housing-ul, grupurile vulnerabile, problemele minorităților. De asemenea, s-a implicat în mai multe studii cu privire la housing și minoritatea romă. Maria ROTH (România): Acțiunea participativă și împuternicirea copiilor romi ca modalități de schimbare socială Există numeroase date cu privire la faptul că romii care trăiesc în comunitățile marginalizate sunt de câteva ori mai dezavantajați și lipsiți de putere. Această stare de fapt îngreunează formarea identității, aspirațiile, motivația, influențând în special comportamentul social și auto-eficiența. De asemenea, afectează capacitatea lor de a-și îndeplini obiectivele. Oportunitățile de asumare a diferitelor roluri constituie elementul cheie în vederea dezvoltării repertoriului de interacțiuni sociale. Scopul acestei prezentări este să ofere o introducere în metodologia acțiunilor participative, incluzând ghidurile și manualele care au rezultat din proiectul PEER (JUST/2013/FRAC/AG/6230). Au fost create oportunități pentru a face schimbări în ceea ce privește aspirațiile, rolurile, acțiuni sociale ale unui număr de 450 de tineri romi, cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani prin implicarea acestora în reflecții despre nevoile lor, în activități de dezvoltare a abilităților, în activități participatorii, precum și de învățare mutuală. Aceștia au participat la ședințe de grup, numărul ședințelor frecventate fiind de la 6 la 24, însumând 31 de grupuri în 9 țări. În această prezentare accentul va fi plasat pe rezultatele obținute în România. Rapoartele proiectului, precum și materialele produse pot fi accesate la www.peeryouth.eu, unde se regăsește și versiunea în limba română a acestora. Maria Roth este profesor universitar în Departamentul de Asistență Socială din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și psiholog clinician de copii. Fiind unul dintre fondatorii studiilor de asistență socială în România, lucrează în cadrul Departamentului de Asistență Socială din 1991. Este directorului Programului European de Masterat în Drepturile Copilului. A publicat diverse cărți și articole în domeniile bunăstării copilului, prevenției violenței în școli și familii, respectiv în ceea ce privește schimbările sistemului de bunăstarea și protecția copilului în România. În România, la Cluj, grupul PEER a fost condus de Sergiu Raiu, DrD, sociolog, Eszter Péter, psiholog, director Music Camp România și Alexandra Bichir, asistent social (absolventă a Masteratului European în Drepturile Copilului și un fotograf talentat). Toți trei sunt membrii unui grup de acțiune civică, care are ca și scop dezvoltarea abilităților de viață a tinerilor și copiilor romi, care trăiesc în comunitatea marginalizată din Pata Rât.

JOI – 2 MARTIE Imola ANTAL (România): Răspunsul sistemului de protecție a copilului la abuzul și neglijarea față de copiii din comunitățile marginalizate de romi Vom prezenta rezultatele interviurilor cu profesioniștii din domeniul protecției copilului (asistenți sociali și psihologi din sistemul de protecția copilului, servicii sociale publice și ONG-uri) și părinții copiilor din comunitățile marginalizate, care sunt beneficiarii intervențiilor în domeniu. Rezultatele noastre arată că răspunsul predominant al sistemului de protecție se limitează la intervenții care se centrează în primul rând pe copil și pe îngrijitorul primar; serviciile oferite constau predominant în servicii medicale și consiliere psihologică, oferită la birou. Aceste tipuri de servicii nu sunt cele mai necesare servicii în comunitățile marginalizate și izolate. Rezultatele cercetării arată importanța construirii relației nu doar cu familia, ci și cu întreaga comunitate, prin oferirea a ceea ce au nevoie și atunci când au nevoie, începând cu nevoile de bază, oferind servicii integrate bazate pe resurse familiale și comunitare. Serviciile de asistență socială au nevoie să fie revizuite pentru familiile care trăiesc în comunități deprivate, componente precum locuirea socială și asistența medicală comunitară trebuind incluse ca și priorități. Cercetarea a fost efectuată în cadrul proiectului Pata-Cluj, cu sprijinul echipei Pata-Cluj. Imola Antal este psiholog, psihoterapeut, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Ariile de cercetare cuprind abuzul și neglijarea copilului, traumele copilăriei și violență domestică. Gabriella Tonk, co-autoarea prezentării, lucrează în Proiectul-Cluj Pata ca manager de proiect din 2014. Anterior, a lucrat în calitate de secretar de stat adjunct la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. Are experiență în dezvoltarea de politici și practici în materie de incluziune socială. Este absolventă a Facultății de Psihologie, nivel licență, a unui master în psihologie educațională și este doctor în sociologie pe tema abordării abuzului si neglijării copiilor de către sistemele de protecție a copilului din România. Norbert IUONAȘ (România): Conștientizare și advocacy împotriva discriminării În decursul istoriei, romii nu au lăsat în urma lor decât documente produse de către alții, cu bune și rele, cu lucruri imaginare și reale. Iar memoria colectivă a reținut mai multe aspecte negative, legendare decât certitudini. Prima politică publică adoptată în acest sens la nivel guvernamental (pentru bunăstarea comunităților de romi) a răspuns nevoii educaționale identificate la nivel național și anume alocarea de locuri speciale pentru romi la universități. Politica adoptată este răspunsul unei cercetări bine aprofundate la nivelul întregii țări, cercetare care a pornit de la premisa faptului că această politică publică va facilita atât îmbunătățirea nivelului educațional al membrilor comunităților de romi cât și facilitarea dezvoltării modelelor rome reprezentative la nivelul comunității. „Discriminarea este un fenomen şi un tratament degradant pentru persoana care este discriminată.” Aceasta înseamnă că este atacată bunăstarea fizică și demnitatea persoanei, dar și cea socială, respectiv psihică a acesteia. În momentul în care suntem discriminați, suntem judecați, refuzați sau evaluați după criterii bazate pe prejudecăți și excludere, și nu după acțiunile și competențele noastre, ne simțim înjosiți și umiliți, pe lângă sentimentul de injustiție și imposibilitatea accesării unor drepturi și servicii care ni se cuvin prin lege. Discriminarea derivă din sentimentul de superioritate, ostilitate sau ură, neînțelegere, prejudecăți și frustrări personale. Acest tratament nu este bazat pe criterii obiective și competente sau acțiuni ale persoanei care este supusă discriminării. Norbert Iuonaș activează în cadrul Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher. Acesta este și consilier, respectiv coordonator a diferite programe și proiecte în domeniul documentelor și cercetării istoriei și culturii rome.