DUMINICA A V-A A PAŞTELUI Ant. la intrare
Se spune Mărire.
Cântaţi-i Domnului un cântec nou, pentru că a făcut lucruri minunate; Domnul şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor, aleluia!
Cf. Ps 97,1-2
RUGĂCIUNEA ZILEI totputernice, veşnice Dumnezeule, actualizează necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca cei pe care ai binevoit să-i reînnoieşti prin sfântul Botez, întăriţi de ajutorul tău, să aducă multe roade, şi să ajungă la bucuriile vieţii veşnice. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
A
Se spune Crezul.
ASUPRA DARURILOR umnezeule, care, prin schimbul minunat înfăptuit la această jertfă, ne faci părtaşi de firea ta dumnezeiască, dă-ne, te rugăm, harul să fim credincioşi, prin trăirea noastră, adevărului tău, pe care ni l-ai făcut cunoscut. Prin Cristos, Domnul nostru.
D
O Prefaţă de Paşti, pag. ???*. Ant. la Împărtăşanie
„Eu sunt viţa cea adevărată, iar voi sunteţi mlădiţele”, spune Domnul; „cel care rămâne în mine şi eu în el , acela aduce rod mult”, aleluia.
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE e rugăm, Doamne, îndură-te şi fii alături de poporul tău, pe care l-ai îndestulat cu tainele cereşti, şi dă-i harul ca, lepădând omul cel vechi, să ajungă la înnoirea vieţii. Prin Cristos, Domnul nostru.
T
Se poate folosi formula binecuvântării solemne, pag. ???*.
In 15,1.5
605
ANUL B LECTURA I
Le-a povestit cum a văzut pe drum pe Domnul.
Citire din Faptele Apostolilor
9,26-31
Î
n zilele acelea, când Saul a venit la Ierusalim, încerca să intre în rândul ucenicilor, dar toĠi se temeau de el, deoarece nu puteau crede că úi el era ucenic. 27 Atunci Barnaba l-a luat cu sine úi l-a prezentat apostolilor; Paul le-a istorisit cum, în drumul său, a văzut pe Domnul care i-a vorbit úi cum la Damasc a predicat cu hotărâre în numele lui Isus. 28 De atunci Paul pleca úi se reîntorcea la Ierusalim, împreună cu apostolii úi propovăduia în numele lui Isus. 29 Le vorbea iudeilor de limbă greacă úi purta discuĠii aprinse cu ei; aceútia însă căutau să-l omoare. 30 Când fraĠii au aflat aceasta, l-au însoĠit pe Paul până la Cezareea úi de acolo l-au îmbarcat pentru Tars. 31 Biserica se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea úi Samaria. Întărindu-se úi umblând în frica de Dumnezeu, creútea prin ajutorul Duhului Sfânt. 26
Cuvântul Domnului
Timpul pascal
606
PSALMUL RESPONSORIAL R.:
Ps 21,26b-27.28 úi 30.31-32 (R.: 26a)
În plinĈ adunare, te laud pe tine, Doamne! sau
Aleluia. 26b
27
28
30
31
32
Îmi voi împlini făgăduinĠele în faĠa celor ce se tem de tine. Cei săraci vor mânca úi se vor sătura; úi vor lăuda pe Domnul cei care îl caută: „Inimile voastre în veci să trăiască!” R. Toate marginile pământului îúi vor aduce aminte úi se vor întoarce la Domnul, úi se va închina în faĠa lui întreaga familie a popoarelor. Lui singur i se vor închina toĠi cei care se odihnesc în morminte, în faĠa lui se vor pleca toĠi cei care coboară în Ġărână. R. ùi eu trăiesc pentru Domnul, seminĠia mea îi va sluji. GeneraĠiei viitoare i se va vorbi de Domnul, úi poporului care va veni i se va face cunoscută dreptatea lui: „Domnul a făcut aceasta!” R.
Sãptãmâna a V-a a timpului pascal
LECTURA A II-A
607
Aceasta este porunca lui ca să credem úi să-l iubim.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 18
19
20
21
22
23
24
3,18-24
C
opilaúii mei, să nu iubim numai cu vorba, ci cu fapta úi cu adevărul. Făcând aceasta, vom cunoaúte că suntem din adevăr, úi în faĠa lui Dumnezeu vom afla odihna inimilor noastre. Chiar dacă inima noastră ne-ar învinui, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră úi útie toate. Dragii mei, dacă inima noastră nu ne învinuieúte, avem încredere în Dumnezeu, úi orice i-am cere vom primi de la el, pentru că păzim poruncile lui úi facem ceea ce-i place lui. Aceasta este porunca lui: să credem în Isus Cristos, Fiul său, úi să ne iubim unul pe altul, precum ne-a poruncit el. Cine păzeúte poruncile lui rămâne în Dumnezeu úi Dumnezeu rămâne în el; iar noi cunoaútem că rămâne în noi prin Duhul pe care ni l-a dat nouă. Cuvântul Domnului
Timpul pascal
608
ALELUIA In 15,4.5b (Aleluia) RămâneĠi în mine úi eu în voi, spune Domnul; cine rămâne în mine aduce roade multe. (Aleluia) EVANGHELIA
Cine rămâne în mine úi eu în el aduce roade multe.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos dupĈ sfântul Ioan
Î
15,1-8
n timpul acela, Isus a spus ucenicilor săi: 1 „Eu sunt viĠa cea adevărată úi Tatăl meu este viticultorul. Orice mlădiĠă care este în mine úi nu aduce rod, Tatăl meu o înlătură; 2 úi orice mlădiĠă care aduce rod, el o curăĠă, ca să dea rod úi mai mult. 3 Voi sunteĠi deja curaĠi, prin cuvântul pe care vi l-am spus. 4 RămâneĠi în mine úi eu în voi. Precum mlădiĠa nu poate să aducă rod de la sine, dacă nu rămâne pe viĠă, tot aúa nici voi, dacă nu rămâneĠi în mine. 5 Eu sunt viĠa, voi sunteĠi mlădiĠele. Cine rămâne în mine úi eu în el, acela aduce roade multe, căci fără mine nimic nu puteĠi face. 6 Cine nu rămâne în mine este aruncat afară, ca mlădiĠa tăiată, úi se usucă. MlădiĠele uscate sunt adunate, aruncate în foc úi ard. 7 Dacă rămâneĠi în mine úi cuvintele mele rămân în voi, puteĠi cere orice vreĠi úi veĠi primi.
609 8
20b
Prin aceasta este preamărit Tatăl meu: să aduceĠi rod îmbelúugat úi să vă dovediĠi ucenicii mei”. Cuvântul Domnului
* ** ***
Cuv창ntul Domnului *** ** *
Ceea ce ne propune liturgia de astăzi este aproape un itinerar care se învârte în jurul problemei centrale cu privire la raportul cu Isus. Un raport vital, nu formal, nu legalist. Viţa şi mlădiţele, una şi aceeaşi limfa, una şi aceeaşi viaţă. Desigur, această legătură nu este întotdeauna uşoară, aşa cum vedem în prima lectură. Este nevoie de un mediator, de un frate care să însoţească, să ajute, să susţină. Limfa iubirii curge puternic în inima lui Barnaba, care va deveni chipul iubirii lui Dumnezeu pentru Saul. Ioan ne invită să iubim în mod concret, să jucăm viaţa noastră pe iubire. Ne spune: „Dă-ţi seama că eşti făcut după imaginea unui Dumnezeu, care este dar, bine, iubire, lumină". Orice lucru ne-ar reproşa inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră. În asta constă iubirea: în a vedea, uimiţi, iniţiativa lui Dumnezeu. Adevărul iubirii lui Cristos ne dă siguranţă şi pace. Evanghelia ne ajută să descoperim dependenţa noastră de Cristos ca o apartenenţă fericită, emoţionată şi recunoscătoare. Nu în auto suficienţă se află secretul fericirii noastre, ci în această dependenţă. Creştinismul este Cristos, este un raport cu el, dar nu un raport ocazional, episodic, fragmentar, intermitent. Este un raport stabil, personal, intim; este o comuniune a fiinţei, a inimii. A rămâne în el înseamnă a locui la Domnul, pur şi simplu, fără dorinţa de a face, de a spune, de a explica; oprirea ca atitudine împotriva curentului faţă de mişcarea continuă, faţă de schimbarea cu orice preţ; a rămâne fără necesitatea de a fi buni, silitori, perfecţi, ci pentru că am intuit că de la el se primesc răspunsuri de sens, de speranţă. Isus ne invită să reflectăm asupra unui adevăr incomod: atât timp cât viţa aduce rod, ea trebuie curăţată. Curăţarea este necesară. Viaţa ne curăţă din belşug: dezamăgiri, oboseli, boli; este inevitabil, chiar dacă de cele mai multe ori ne răzvrătim. Cum trăim curăţările vieţii? Acceptarea senină a contradicţiilor existenţei concentrează limfa vitală în locuri şi situaţii neaşteptate şi cu rezultate într-adevăr surprinzătoare. Domnul ne invită să privim înainte, nu în urmă; să privim la el, nu la noi înşine; să privim la dar, nu la merit; la pozitivul lui Dumnezeu, nu la negativul omului. Francesca Campagnaro De la răsărit până la apus, mai 2009