Performance - Decembrie 2010

Revista Studenţilor din Universitatea Româno-Americană

NUMĂRUL 15 |

INTERVIU

15 Decembrie 2010

CU

Cum să îţi construieşti o carieră internaţională?

Pag.34

...

ANDREIA DIACONU

P&G Baby Care Category Manager Pag. 36

TUDOR EDU

Lector Universitar URA Pag. 30

TROUBLE QUEEN

din Trupa de Dans Trouble Crew Pag. 57

CUM MĂSURĂM SUCCESUL UNUI PROIECT ? Pag.46

UN PROIECT

SUSŢINUT DE

URMĂREŞTE-NE!

www.facebook.com Profile ID: Revista Performance

www.twitter.com Profile ID: Performance_URA

EDITORIAL |

Pag.3

Alexandra Enache | Redactor-Şef Timpul ne-a demonstrat încă odată că “nu stă locului deloc” şi, drept urmare, primul semestru al acestui an universitar aproape s-a încheiat. Vestea bună e că vacanţa de iarnă bate la uşă, în timp ce vestea mai puţin bună e că vine sesiunea de examene. Dar nu vreau să mă gândesc la ea acum, tot ceea ce vreau este să mă bucur de bradul meu mare şi frumos împodobit şi de zilele petrecute cu cei dragi în cununa Sărbătorilor de Iarnă.

De asemenea, vreau să mă bucur în tihnă de noul format al Revistei Performance, de această dată în format fizic, aşa cum vă promiteam cu ceva timp în urmă. Atât eu, cât şi colegii mei din Echipa de Redacţie Performance suntem foarte mândri de această realizare, în sensul în care am reuşit cu multă muncă şi un efort deosebit să ne îndeplinim o dorinţă destul de veche. După cum se vede, pentru noi Moş Crăciun a sosit ceva mai devreme. Şi de această dată v-am pregătit o serie articole foarte interesante, toate presărate cu un strop din Magia Sărbătorilor. Vă invităm la un “pahar de vorbă” cu Andreia Diaconu, P&G Baby Care Category Manager, Tudor Edu, Lector Universitar URA şi Trouble Queen, bobocel URA şi parte a trupei de dans Trouble Crew, trei persoane extraordinare din a căror experienţă de viaţă veţi trage concluzii importante.

Printre alte titluri interesante vă recomand “Cum să îţi construieşti o carieră internaţională?” şi “Cum măsurăm succesul unui proiect ?”, “Ce s-a întâmplat pe 15 noiembrie în Piaţa Universităţii?” şi “Despre cum poţi plăti sume imense de bani şi să nu te alegi cu nimic”.

SĂRBĂTORI FERICITE !

INFORMAŢII DE CONTACT WEBSITE:www.revistaperformance.jimdo.com ADRESĂ DE EMAIL:performance@student.rau.ro

Pag.4

| CUPRINS “CS-UR A ... Un valoare” plus de ..

“Campa nia de C . 6 răciun î trecut ş ntre i v iitor” ...

“Ce s-a 8 în în Piaţa tâmplat pe 15 N Univers o ităţii?” . v. .. 12 “BALUL BOBOCILOR URA 2010” ... 16 “Human Resource Management” ... 18 “Zeii din Aula Universităţii Româno-Americane” ... 12

ti poţi plă ă m u c e “Despr se de bani şi s en .. 6 sume im gi cu nimic” . e e b nu te al d I choose to an “I exist me” ... 8 ri” ... 28 o t ă b r ă ţa de S “Vacan

“Interviu c u TUDOR E D lector univ U ersitar URA” ... 3 0

“Cum să-ţi construieşti o CARIERĂ INTERNAŢIONALĂ” ... 34 “Interviu cu ANDREIA DIACONU P&G Baby Care Category Manager” ... 36

CUPRINS | ndatorii o F u c u “Intervi ormance” ... 40 Perf Revistei tice URA c a d i d e “Cadrel evista despre R ” ... 44 ance Perform

“Cum măsurăm succesul unui proiect?” ... 46 “O nouă schimbare în Codul Muncii. Cine câștigă: ANGAJAŢII sau COMPANIILE ?” ... 50

“BESTS unui Lo ELLER: Jurna rd Întem lul n i ţ a t “FILM: The So ” ... 54 cial Networ k” ... 55 “DIN Amazo LUMEA IT: n KIND LE” ... 5 6

u cu “Intervi UEEN LE Q TROUB a de Dans up de la Tr rew” ... 57 C Trouble ALL” ... 60 B “PAINT

“Horoscope” ... 62 “Editorial Board” ... 64 “Funny Page” ... 66

Pag.5

Pag.6

| CS-URA

CS-URA ... un plus de valoare de Mihai-Iulian Naghi S-a terminat ! Oficial, Campania de Recrutare CS-URA a luat sfârşit.

După 6 săptămâni în care s-a depus un efort enorm din partea Departamentului HR al CS-URA, am reuşit să recrutăm 26 de studenţi, plini de entuziasm, valoare şi potenţial şi dornici să se autodepăşească şi să facă parte din Clubul Studenţilor.

Nu a fost de ajuns să îşi dorească să fie membri CS-URA. În primul rând, a fost nevoie să ne explice de ce îşi doresc acest lucru, apoi a fost nevoie să ne demonstreze că sunt persoane cu „capul pe umeri”, care ştiu unde le este locul şi care nu au uitat de unde au plecat şi unde au ajuns. A fost nevoie să ne demonstreze că sunt conştienţi de ce sunt capabili şi că potenţialul lor poate fi valorificat în CS-URA în aşa fel încât să avem fiecare de învăţat unii de la ceilalţi.

Mulţi nu îşi dau seama câtă muncă se află în spatele unei campanii de recrutare - de la conceptul unui afiş de recrutare şi promovarea la cursuri, până la organizarea unei sesiuni de informare şi a unui Team-Building. Efortul, stresul, orele nedormite sau pierdute pe drum, telefoane peste telefoane, email-uri, aprobări şi multe altele au fost nelipsite în ultimele săptămâni.

Cu toate acestea însă, satisfacţia finală … de nepreţuit - “Pentru toate celelalte, există MasterCard.” Este plăcută senzaţia de a şti că munca ta nu a fost în zadar, că cineva ţi-a apreciat-o şi că tot acel cineva are să beneficieze de pe urma ei.

Sperăm ca toţi studenţii admişi să se acomodeze cât mai repede, să fie cât mai activi şi implicaţi în proiectele şi evenimentele ce vor urma, însă ne dorim şi mai mult ca aceştia să ţină cont de faptul că întâi de toate, suntem o “familie de prieteni”, ne respectăm unii pe ceilalţi şi ne ajutăm reciproc atunci când este cazul.

Le mulţumim frumos pe această cale tuturor celor care ne-au ajutat la organizarea şi buna desfăşurare a Campaniei de Recrutare şi totodată le urăm bun venit noilor membri CSURA şi mult succes în viitor atât pe plan personal, cât şi profesional.

CS-URA |

Pag.7

Pag.8

| CS-URA

CAMPANIA DE CRĂCIUN între trecut şi viitor de Daniela Toma A venit din nou frigul şi se pare că iarna e aproape. Unii dintre noi se zgribulesc prin casă, alţii sunt la cursuri şi toţi aşteptăm sărbătorile de iarnă.

A mai trecut un an plin de lucruri bune sau mai puţin bune, un an plin de realizări şi bucurii, un an în care Clubul Studenţilor din Universitatea Româno-Americană a mai crescut, a mai făcut proiecte şi sa maturizat. Acum… în preajma Crăciunului CS-URA se pregăteşte pentru proiectul deja devenit tradiţie. Ȋn anii precedenţi, CS-URA s-a bucurat de sprijinul studenţilor din universitate, de sprijinul conducerii pentru a realiza un proiect de succes.

Echipa de proiect a fost la centrul Sfânta Maria din Bucureşti, la familiile minerilor de la Petroşani, la centrul de plasament de la Făurei (Călăraşi) şi la Voluntari (Ilfov) cu scopul de a le fi alături oamenilor aflaţi într-o situaţie deloc plăcută. Rezultatele vorbesc de la sine şi acest lucru ne stimulează să nu ne oprim aici şi să continuăm an de an.

Campania de Crăciun ‟‟Dăruieşte din suflet!‟‟ se află la a III-a ediţie şi este proiectul de suflet al studenţilor din universitatea noastră. Cu ceva timp în urmă au început pregătirile

pentru acest proiect minunat, urmând ca în perioada imediat următoare să apară prin universitate afişele, infodesk-ul şi bineînţeles ‟‟spiriduşii lui Moş Crăciun‟‟, mai exact colegii noştri care se ocupă de acest proiect.

Acest proiect revine în forţă cu foarte multe noutăţi, sperând să atragă cât mai mulţi oameni generoşi, cu suflet mare.

Una dintre noutăţile din acest an este o super petrecere ce va avea ca scop strângerea de fonduri pentru unul sau mai multe cazuri ce au nevoie de ajutor. La această petrecere vor fi invitaţi studenţii Universităţii Româno-Americane, prietenii Clubului Studenţilor şi o serie de organizaţii studenţeşti.

Aşa cum se ştie, până acum sau strâns fonduri pentru centre de copii, s-au organizat seri de film în Aulă Universităţii, s-au căutat cazuri cu reale probleme şi s-au realizat lucruri impresionante pentru copii atât din Bucureşti, cât şi pentru copii din afara Bucureştiului.

Campania de Crăciun este doar un mod de a ne deschide sufletul de sărbători, un mod de a ne ajuta semenii şi de a ne simţi oameni.

CS-URA |

Pag.9

CAMPANIA DE CRĂCIUN în 2009

Pag.12

| CS-URA

Ce s-a întâmplat pe 15 Noiembrie în Piaţa Universităţii? de Mihai-Iulian Naghi N-aţi avut vreodată impresia că noi, studenţii, suntem de multe ori uitaţi, lăsaţi deoparte, ignoraţi şi nevalorificaţi? Eu da. Cu timpul însă mi-am dat seama că celor cărora le pasă de noi suntem tot noi, STUDENŢII, reprezentaţi de anumite organizaţii studenţeşti. Nu statul, nu Guvernul, nu miniştrii sau mai ştiu eu ce forţe legislative şi executive, nu ei ne ajută pe cât ar trebui să o facă, astfel încât să ne facă perioada de studenţie să fie una de neuitat, ci noi prin propriile forţe. Şi o facem super bine!

USR (Uniunea Studenţilor din România) este cel mai bun exemplu de entitate care “are grijă de noi”. A demonstrat-o pentru a noua oară la rând anul acesta, organizând Festivalul uniFEST 2010.

UniFEST-ul reprezintă cel mai mare festival la nivel naţional dedicat studenţilor. Acesta s-a desfăşurat între 15-25 Noiembrie 2010 în 17 centre universitare din România. Anul acesta, peste 30.000 de studenţi au putut beneficia de bilete gratuite la majoritatea instituţiilor culturale, iar peste 60.000 de studenţi au luat parte la evenimentele culturale şi concursurile organizate de USR. Deschiderea festivalului a avut loc în Piaţa Universităţii din capitala, sub sloganul „Distracţie gratis, nu degeaba!‟. Peste 300 de studenţi de la

majoritatea universităţilor din Bucureşti, au participat la realizarea unui flashmob ce s-a “întins” de la Universitatea Bucureşti (lângă fântâna arteziană), traversând pasajul de la Universitate şi până în parculeţul de la ieşirea de metrou dinspre Spitalul Colţea.Odată cu terminarea flashmobului, s-au distribuit şi primele bilete gratuite studenţilor prezenţi în Piaţa Universităţii, la spectacole de teatru şi muzică.

Preşedintele USR, ANDREI BOTEZ, împreună cu echipa sa de oameni, au avut grijă ca şi în acest an, studenţii să beneficieze de acces gratuit la cât mai multe evenimente.

Printre acestea se numără: Campionatul Naţional de Fotbal dintre Facultăţi, concursurile Miss uniFest Bucureşti şi Miss uniFest România precum şi Conferinţe, Dezbateri şi Training-uri. Evenimentul cel mai însemnat a fost mega-concertul de la Sala Palatului, unde studenţii au avut ocazia să cânte alături de o legendă a industriei muzicale autohtone, formaţia IRIS.

CS-URA |

Pag.13

Pag.14

| CS-URA

În cadrul evenimentului Miss uniFEST, Clubul Studenţilor CS-URA a fost reprezentat de Mirena Calimache, studentă în anul doi la Facultatea de Management-Marketing, care a concurat cu alte zeci de fete frumoase, atât din Bucureşti cât şi din întreaga ţară. Pe această cale îi urăm felicitări Mirenei pentru titlul de Miss uniFEST, etapa pe Bucureşti şi pentru ocuparea locului 3 în etapa pe ţară.

Experienţa trăită de ea v-o prezentăm din următorul mini-interviu: 1. Ce te-a determinat să participi la Miss uniFEST? Miss uniFEST este un concurs de frumuseţe care, nu numai că îţi oferă posibilitatea de a cunoaşte noi persoane şi de a lega noi prietenii, dar îţi oferă şi multe avantaje cum ar fi vizibilitatea, marketingul personal pe piaţa modei şi ocazia de a pătrunde într-o lume foarte atrăgătoare din punctul meu de vedere . Cu toate acestea, eu am decis să particip "just for fun" şi doar pentru a experimenta un lucru nou.

2. Cum a decurs concursul?

Concursul s-a desfăşurat în Kulture House pentru Miss uniFEST Bucureşti, luni 22.11.2010, iar cel pentru Miss uniFEST România a avut loc joi în clubul Silver Church.

Probele au decurs fără niciun fel de impedimente, iar succesul spectacolului a reieşit din entuziasmul publicului arătat faţă de eveniment, dar şi din sportivitatea de care concurentele au dat dovadă.

3. Care au fost probele concursului? În timpul concursului concurentele au fost supuse la o probă de cultură generală şi trei defilări: ţinută de club, îmbrăcăminte sexy şi rochii de seară.

4. Ce ai simţit în momentul în care ai luat locul 1 pe Bucureşti şi locul 3 pe ţară?

Trebuie să admit că nu mă aşteptam să fiu câştigătoarea locului întâi dat fiind numărul mare de concurente care de care mai frumoase. În momentul în care mi-am auzit numele, m-a încercat un sentiment de bucurie amestecat cu surpriză şi uimire. La fel s-a întâmplat şi la Miss uniFEST România, ţinând cont de faptul că au participat la concurs fete splendide din toate colţurile ţării.

Bravo uniFEST, bravo USR !!! Ţineţi-o tot aşa !!!

CS-URA |

Pag.15

Pag.16

| RAU

BALUL BOBOCILOR 2010 - Universitatea Româno-Americană de Daniela Toma Pe data de 28.11.2010 a avut loc mult aşteptatul Bal al Bobocilor din Universitatea Româno-Americană. Ca în fiecare an studenţii, în special cei din anul I, aşteaptă cu nerăbdare evenimentul ce desemnează oficial începerea vieţii studenţeşti.

Anul acesta Balul Bobocilor a fost organizat în Club Bellagio, găzduind un număr mare de studenţi şi profesori care s-au bucurat de un spectacol diversificat şi plin de surprize. În deschiderea evenimentului Domnul Rector Ovidiu Folcuţ a adresat câteva cuvinte tuturor invitaţilor fiind urmat de recitalul lui Dj Sava & Raluka, aceştia reuşind să ridice în picioare pe toată lumea timp de 40 de minute.

A urmat concursul de Miss, la care au participat şapte dintre cele mai frumoase fete din universitatea noastră.

Concursul a avut cinci probe, prima fiind cea de prezentare.

Cele şapte concurente au defilat în faţa publicului, apoi s-au prezentat şi au spus câteva cuvinte ce le defineau.

Proba cu numărul doi a fost cea mai spectaculoasă deoarece toate fetele au avut de pregătit un moment artistic constând în prezentarea unui

dans dintr-o anume cultură. Dansurile prezentate au fost: flamenco, dans popular,dans ţigănesc, dans country, samba, dans arăbesc şi R&B. A treia probă în concurs a fost cea de rochii de seară, unde fetele au prezentat rochiile unei tinere designere. Penultima probă a fost cea de cultură generală, urmată de cea de dicţie la care concurentele au făcut faţă cu brio. În pauza în care juriul a deliberat, a avut loc un show susţinut de Connect-R şi trupa sa de dansatori.

Publicul s-a bucurat de cunoscutele melodii ale artistului şi au dansat pe toată perioada spectacolului.

RAU | După ce artistul şi-a încheiat prestaţia, s-au încoronat câştigătoarele concursului de Miss .

Trei dintre concurente au obţinut premii de consolare, una dintre ele a câştigat titlul de Miss Popularitate (Cacoveanu Ioana), locul III a fost obţinut de Paladi Marina, locul II de Ciupitu Cristina iar câştigătoarea Miss Balul Bobocilor 2010 a fost studenta Moldoveanu Ioana Laura.

Toate fetele au primit premii şi felicitări, iar câştigătoarea a fost încoronată de Miss România 2010.

Felicitări tuturor şi ne vedem anul următor la cel mai „tare” bal!

Pag.17

Pag.18

| RAU

HUMAN RESOURCE MANAGEMENT lector - Dl. Marshall Pattie, PhD de Evelin Iosif În perioada 22-26 Noiembrie 2010, între orele 9:00-12:00, în sala de lectură a avut loc cursul “Human Resource Management” predat de către domnul profesor Marshall Pattie, PhD, de la James Madison University, SUA. La aceste cursuri au participat studenţii şi masteranzii Universităţii Româno-Americane, precum şi studenţii Erasmus aflaţi la studii în universitatea noastră.

Un număr mare de studenţi au participat la acest curs (peste 70), ceea ce denotă faptul că studenţii din Universitatea Româno - Americană sunt tot mai interesaţi de cursurile predate de profesorii străini.

RAU | Acest curs ne-a dat posibilitatea să aflăm multe aspecte interesante despre managementul resurselor umane.

Am înţeles că resursele umane, pe lângă partea frumoasă şi creativă de a intervieva posibilii candidaţi, mai are şi partea mai puţin frumoasă, aceea de matematică, unde trebuie să faci calcule interminabile pentru a determina cifra de afaceri, costul administrativ cu personalul, costul de înlocuire a salariaţilor şi multe altele.

Domnul Marshall mi-a lăsat o impresie foarte bună deoarece era relaxat la ore, de parcă ne cunoştea de o viaţă, iar acest lucru ne dădea încredere în noi.

A fost un curs interactiv, unde ne puteam exprima părerea, deoarece domnul Marshall pleca de la premisa că nimeni nu greşeşte şi că toată lumea are dreptate.

Apoi ne explica prin exemple reale cum ar fi cel mai profitabil pentru o firmă să funcţioneze departamenul de resurse umane.

Am remarcat faptul că, deşi eram destui studenţi, când aveam câte o problemă de rezolvat, trecea pe la fiecare echipă în parte pentru a fi sigur că am înţeles ce avem de făcut şi cum se rezolvă.

Apoi discutam pe seama rezultatelor obţinute, iar dacă vreun student nu înţelegea, profesorul ne explica de câte ori era nevoie.

Pag.19

În cele 5 zile de curs am învăţat despre strategiile de recrutare, recrutarea internă şi externă, precum şi cele patru strategii ale resurselor umane, despre bugetarea corectă şi cât de importantă este implicarea angajaţilor în cultura organizaţională a firmei.

Domnul Marshall ne-a predat importanţa selectării, păstrării şi recompensării angajaţiilor, cum aceştia ne pot influenţa cifra de afaceri şi cum putem avea un management performant.

Am avut parte şi de teste pentru verificarea cunoştiinţelor, iar vineri, pe 26 Noiembrie am prezentat şi un mic proiect lucrat în echipe de 4 până la 7 studenţi.

Festivitatea de decernare a diplomelor a avut loc tot vineri, la ora 14:30, unde toţi cursanţii au primit diplome şi au făcut poze cu domnul profesor Marshall Pattie şi cu domnul Rector Ovidiu Folcuţ.

Pag.20

| RAU

Zeii din Aula Universităţii Româno-Americane de Mihai-Iulian Naghi Nu-i aşa că foarte rar întâlnim cultura asiatică de orice fel la noi în ţară? Când a fost ultima oară când ai văzut un spectacol, un film, un desen animat, o piesă de teatru sau ai ascultat o melodie din Orientul Mijlociu? Nu de curând, vă asigur eu.

Iată că, totuşi, există ocazii de a o întâlni din ce în ce mai des, mai ales în cadrul Universităţii RomânoAmericane.

Concertul “Invocarea Zeilor: Misterul tobelor japoneze”, eveniment organizat în România (Bucureşti şi Oradea) de Centrul de Studii RomânoJaponeze (CSRJ) din Universitatea Româno-Americană, de Creative Library BUCUREŞTI inspired by TOYOTA şi de J-Wind Creative Consultants SRL, a avut loc în data de 25.11.2010 în Aula Universităţii Româno-Americane.

Concertul susţinut de Takumi Kato face parte din turneul din 2010 al artistului care cuprinde spectacole susţinute în: Statele Unite (Chicago şi Pittsburgh), România şi Croaţia (Zagreb). Prin acest turneu Takumi promovează muzica tradiţională japoneză redată prin instrumente de percuţie cunoscute sub numele de Taiko (tobe tradiţionale japoneze).

Takumi Kato este câştigător al secţiunii Odaiko (tobe mari) la cel deal 7-lea Concurs Internaţional de Tobe Japoneze de la Tokyo în 2008, iar anul acesta a concertat pentru prima dată în Europa chiar în Aula Universităţii Româno-Americane.

Stilul artistic spectaculos abordat (Taiko) reprezintă arta de a interpreta la tobe, închinată zeilor.

Takumi a interpretat compoziţii proprii

RAU |

Pag.21

Pag.22

| RAU

folosind Taiko de diverse mărimi, precum şi Odaiko (cea mai mare tobă Taiko, având un diametru de 1,60 m).

Studenţii au avut posibilitatea de a “cânta” la Odaiko sub atenta supraveghere a lui Takumi în cadrul Workshop-ului dinaintea concertului propriu-zis. În cadrul spectacolului am avut ocazia de a asculta 3 piese compuse de Takumi. Înainte de interpretarea lor pe scenă, acesta ne-a dezvăluit povestea aflată în spatele fiecărei melodii şi ceea ce l-a determinat să compună piesele respective.

Ceea ce ne-a impresionat cu adevărat, pe lângă simţul umorului, a fost bunătatea sa, sufletul pe care l-a pus atunci când a compus acele melodii, starea în care intra şi modul cum se pregătea de fiecare dată când urma să interpreteze o piesă, precum şi dragostea şi respectul său faţă de oraşul natal (Ena) şi faţă de bunica sa (cea care a lucrat de mână întreaga costumaţie pe care o poartă de fiecare dată la spectacole).

Kizuna (“Legături”) s-a numit prima piesă interpretată pe care a compus-o în 2009 după un turneu în care a vizitat şi a cântat pentru 1068 de familii din regiunea sa natală.

“Am imaginat-o atât ca un mod de a crea legături între oameni, de a întări legăturile familiale şi dintre vecini, cât şi ca o cale de a întări cooperarea şi unitatea dintre fiinţele umane […] Acesta este genul de piesă

prin care intenţionez să împărtăşesc atât bucuria şi plăcerea de a trăi, cât şi dorinţa de a contesta eşecul şi înfrângerea”.

Saichosen (“O altă provocare”), cea de-a 2-a piesă, s-a bazat pe folosirea mai multor tobe Taiko. “În interpretarea acestei melodii sunt mânat de sentimentele mele de recunoştinţă faţă de oraşul meu natal Ena şi locuitorii lui şi de dorinţa arzătoare a unui viitor paşnic pentru planeta noastră şi viitoarele generaţii” Obaachan no nukumori (“Blândeţea bunicii”), cântată la toba mare (Odaiko), reprezintă un tribut pentru viaţa bunicii sale.

Piesa a fost cântată de Takumi în lacrimi. “…cânt întotdeauna această melodie cu mare atenţie, cufundat în sentimente de o adâncă recunoştinţă […] Această melodie a devenit, pentru mine, un simbol al recunoştinţei faţă de oamenii şi toate fiinţele Pământului.”

Spectacolul s-a bucurat de un mare succes, Takumi fiind aplaudat în picioare la sfârşitul concertului de către toată lumea, după care mulţi au avut ocazia de a se poza împreună cu acesta.

Felicitări organizatorilor şi sperăm ca acestia să ne încânte cât mai des cu astfel de spectacole.

Pag.24

| STUDENTS TALKING

WEEKEND LA BRAN Despre cum poţi plăti sume imense de bani şi să nu te alegi cu nimic de Laurenţiu Croitoru După cum v-am obişnuit, lună de lună apuc să mai vizitez un colţisor al eternei şi fascinantei Românii.

Episodul de astăzi începe la Bran, o destinaţie turistică destul de îndrăgită de lume. Dar oare aşa a fost şi pentru mine?

12:00 - ziua premergătoare excursieisurvolez internetul în căutarea unei pensiuni cu preţuri bune şi cu dotări de lux, ştiţi şi voi, genul de pensiune “și păcătos şi cu sufletul în rai”.

12:03 - Mă enervez, şi presiunea arterială îmi creşte. Încep să blestem cu voce tare obiectele lipsite de viaţă din jurul meu, ştiind absolut sigur că este vina lor că eu nu pot găsi o pensiune care să aibă Jacuzzi, internet wireless, televiziune prin satelit, mic dejun, prânz, cină, sub 100 de lei.

22:00 - În continuare survolez, am tot atâta determinare în mine ca Gloria Bistriţa în meciurile cu Steaua. Încredere 0. Deznădejde la cote maxime. Blestemat fii turism din Româniaaaaa!!!

22:00 - şi două secunde, un licăr de speranţă, un mail ce-mi demonstrează mie şi întregii lumi că există viaţă după moarte. Destinaţia este Bran, condiţiile excelente. Încep să-mi sun prietenii.

07:00 (a doua zi) - Primesc mult aşteptatul telefon: ”Hai să mergem!”.

Oooo dulce bucurie ce-mi curgi prin vine. Mă pun în mişcare.

09:00 - Gara de Nord. Având experien-

ţă cu trenurile CFR-ului cădem de comun acord toţi 3 că e mai bine să luăm Intercity până în Braşov, iar de acolo un microbuz.

12:00 - Trenul Intercity cu direcţia Bucureşti lalala Braşov, porneşte de la linia 3 (ştiţi cu toţii vocea inconfundabilă de femeie veşnic răcită şi cu nasul înfundat). Râdem isteric. Facem glume despre cum genul personajului de la informaţii este discutabil. Ne îmbarcăm.

12:05 - LUX. Tren românesc? Am parte de confort doar visat pe alte trasee printre care enumăr: scaun, toaletă, geamuri, lipsă totală a aglomeraţiei “tip conservă de ton”.

12:10 - Suntem obosiţi cum numai eu ştiu să fiu (vezi excursia cu cortul).

Ochii mi s-au aşezat ca plombe pentru măsele. Decid prin prisma bărbăției şi a liderului de grup că e timpul să dorm ca un prunc.

12:11 - Compania mi se alătură.

Demonstrăm prin această decizie că suntem un grup unit.

19:00 - Sibiu. Un controlor ne trezeşte la capăt de linie şi ne dă jos.

Niciodată în scurta mea existenţă n-am fost mai confuz. Nici cea mai vagă idee cine sunt sau unde mă aflu.

Simt o senzaţie stranie în stomac şi încep să mă cert cu trenul, pe subiectul identităţii mele.

19:01 - Coborâm în Gară. Îi consider pe toţi vinovaţi de înalta trădare aşa că îi încătuşez în temniţă. Revoltă?

Niciodată sub comanda mea.

STUDENTS TALKING | 19:25 - Luăm trenul înapoi pe direcţia Sibiu-Braşov.

20:30 - Apare vânzătorul de chilipiruri ce este parcă omni-prezent în fiecare tren cu lucruri pe care nimeni nu le-ar vrea vreodată. Unul din prieteni decide să facă o glumă, scriind în carneţelul de vânzare despre cum este el dezamăgit de ce a ajuns fiul lui (un vânzător de chilipiruri în tren) şi că ar vrea să o cunoască pe mama lui.

Imaturitatea vârstei de 21 de ani. N-ai cum să nu o iubeşti.

21:15 - Braşov. Divinitatea îmi surâde.

21:30 - Luăm un taxi până la stadionul FC Braşov de unde trebuie să ne urcăm în microbuz.

21:38 - Pe o distanţă de fix 3.5 km am fost taxaţi cu 20 RON în condiţiile în care tariful pe km. era de 1.5 RON. SĂ VEZI CE BĂTAIE ÎI DAU! 22:00 - Soseşte microbuzul. Este o rată veche de pe vremea când încă se credea că Germania nu vrea să atace Polonia. Nu am încredere să mă urc.

Divinitatea mă urăşte.

22:30 - Ajungem în Bran. Ce uşurare. Începem să căutăm pensiunea.

24:00 - Găsim pensiunea. Începem să petrecem. Avem o masă de biliard pe care nu poţi juca decât jocul de-a aratul şi mese de ping-pong pentru pitici. Încep să fiu trist, stare în contradicţie cu voia bună a prietenilor. Au început să se gâdile cu apă, malţ, hamei. Unul dintre ei, mai neîndemânatic din cauza lui Bahus, vărsa lichide pe el. ”Alcool nesimţit, m-ai imbătat” începe el să strige la demisol. Aparent eu voi fi vocea raţiunii pentru restul serii.

24:30 - Ni se cere să mergem în camere. “Ne vedem la dimineaţă, o seară bună!” exclamă patronul, “Veniv-ar rău” exclamă cel supărat.

Pag.25

13:00 (a doua zi) - Ne trezim cu o foame inimaginabilă. Cobor să iau ceva de mâncare, am un buget destul de serios - 20 RON pentru 3 inşi suficient.

13:05 - Mă întorc nedumerit. De 20 RON am reuşit să cumpăr o pâine, un pachet de stix-uri şi câteva felii de caşcaval feliat. Nişte jăpcari!

14:00 - Plecăm. Vrem să vedem Castelul Bran. Sunt foarte motivat de această alegere şi mă gândesc ce castel somptuos mă aşteaptă..

14:30 - Pffffffff. Castelul Bran. Am reuşit să dau 20 RON pe intrare ca să văd nişte camere care nu-mi inspiră nimic, aglomeraţie ca la balamuc, multe postere cu Regina Maria şi un colţișor mic şi foarte prost făcut cu Vlad Ţepeş. Dezamăgit.

20:00 - Mi se face foame. Vreau pizza.

Intrăm în primul restaurant. Vedem meniul. Am de ales din zeci, dacă nu chiar sute, de pizza. Suspect, comand una dintre ele şi stupoare, tipa care servea vine cu ceva ce aparent seamănă cu o pizza dar de fapt la compoziţie e o shaorma, blat din lipie şi pui. Mă rog, fire de pui.

23:00 - Deja sunt nervos, la limita puterilor şi răbdării, am 2 copii în grijă, niciunul din ei cu vârstă mai mică de 21 de ani. Decid - mă duc înapoi lăsându-i pe juniori să se distreze în voie. Mă pregătesc de o baie.

23:05 - Ies ud din baie. Prosoape, neam. Îmi vreau baia de la Bucureşti înapoi.

07:00 - Primul cu bagajele făcute.

14:00 - În sfârşit acasă. Zgomotele animalice mă distrează. ÎMI E BINE AICI !!

Pag.26

| STUDENTS TALKING

I EXIST AND I CHOOSE TO BE ME ! de Souzan Al-Bahra We often tend to speculate before we actually discover; It's true, we all have this thing called gossip, running through our veins. We usually talk about people and often form an oppinion about a person, using what we hear from others, before actually getting to know them.

Some people pretend to be somebody else in order to avoid being talked about. But why not be ourselves? Why impresonate other people? Especially when every single person is unique in his or her own way? I'm sure nobody enjoys being pointed at or be called a copy-cat for that matter.

If gossiping about a person means we exist, then we can say it is ok. It's like the saying: "I got a FACEBOOK account, so I EXIST".

Although it sounds crazy, if you're a nobody, why would people be wasting their time talking about you? The funny part is the time when we see other people doing the exact things they blame you for.

So here it goes - no matter what people might think or say about you, you don‟t have to listen if that affects you. You have your own way!

As for the right and correct way, there is no such thing. You cannot please everybody, you just have to please yourself and be happy.

Unfortunately we living in a world where “every man for himself” and our personality is the only one that might bring us up or down.

So going back to the title we exist in this world for a reason and that reason can‟t be accomplished if we act other way than ourselves. Good or bad it‟s YOU! That what really matters at the end of the day.

Pag.28

| STUDENTS TALKING

Vacanţa de Sărbători de Ioana Neagu Oameni de zăpadă, derdeluşul din parc, „patinajul artistic” pe bălţile îngheţate de pe stradă şi copiii îmbrăcaţi mai bine decât eschimoşii sunt doar câteva din bucuriile copilăriei în perioada vacanţei de Sărbători.

Îmi amintesc cu drag de mănuşile de fâş cu un singur deget şi de fularele cu modele. Cizmuliţele de cauciuc se asortau perfect cu căciuliţa cu moţ şi puloverul cu desene animate pe piept. Aceasta era ţinuta perfectă pentru derdeluş.

Îmi amintesc cum abia aşteptam să ieşim cu toţii să ne bucurăm de zilele libere, zile pe care le umpleam cu diverse activităţi care mai de care mai nebuneşti şi amuzante.

Crăciunul se sărbătorea întotdeauna în familie cu mese întinse pentru toate rudele. Presăram şi nişte colinde şi urări cântate cu stângăcie şi voci timide de către noi, copiii, care ne bucuram de fiecare cadou primit.

Adăugam piftie, cârnaţi, vin şi multă voie bună şi reuşeam să transformăm acea masă în cel mai frumos moment din an.

Personal, când eram micuţă îmi plăcea la nebunie să fac diverse cazemate de zăpadă. Ajunsesem să strâng şi o „echipă de mici constructori” să mă ajute la realizarea celei mai mari cazemate din istorie...

Cel puţin aşa credeam pe vremea aia.

Cu greu reuşea bunica să mă ia de la joacă şi să mă aducă acasă pentru a-mi da ceva de mâncare şi pentru somnul de după-amiază.

Multe fulare am sacrificat pentru a „împodobi” oamenii de zăpadă, iar cămara bunicii mele de multe ori a rămas fără morcovi sau măsline deoarece creaţiile mele necesitau un aspect cât mai original . Nu de puţine ori a plecat bunicul meu să cumpere o altă mătură pentru că o confiscasem pe cea existentă, în timp ce nasturii de rezervă au decorat burta bine conturată a omului meu de zăpadă.

În prezent am mai uitat din simplele lucruri care ne bucurau în copilărie, însă am păstrat vie emoţia Sărbătorilor pe durata vacanţei. Încercăm şi acum să umplem aceste zile cu întâlniri cu prietenii şi momente plăcute în familie.

Am înlocuit ciocolata caldă cu vinul fiert (am mai crescut şi noi), iar în loc să împodobim oameni de zăpadă, încercăm să ne „despodobim” maşinile de printre nămeţi, însă nu am uitat că această vacanţă este un prilej de bucurie alături de cei dragi.

STUDENTS TALKING |

Pag.29

Am vrut să aflu şi alte păreri cu privire la petrecerea acestei vacanţe şi am întrebat doi „boboci” frumoşi şi deștepţi cum îşi vor petrece aceste zile magice şi ce aşteaptă ei de la bătrânul Moş Crăciun: Performance: Unde vă veţi petrece vacanţa de Sărbători ?

SALY: Prima zi mi-o voi petrece în familie, adunaţi fiind toţi acasă, împărţind cadouri în stânga şi în dreapta, savurând privirea plăcut surprinsă la deschiderea acestora şi, ca să completăm bucuria Sărbătorilor, vom bea un vin fiert de casă. Îmi doresc să petrec alături de prietenii apropiaţi şi să ne distrăm pe cinste cum o facem mereu, povestind, râzând, dansând, în special de Revelion. ŞTEFAN: Păi, cu siguranţă în familie iar ca şi locaţie, la căsuţa de la Vălenii de Munte. De fapt, cam acolo se petrec toate sărbătorile mai importante.

Performance : Ce vrei să îţi aducă Moş Crăciun ? :P SALY: Sper ca moşul să fie darnic cum a fost întodeauna şi să-mi ofere într-un fericit final permisul de conducere mult aşteptat şi, nu în ultimul rând, multă sănătate părinţilor, surorii mele şi prietenilor mei. ŞTEFAN: Un aparat foto, un echipament de motocicletă, un BMX şi cam atât. :P Performance : Un mesaj pentru cititorii revistei Performance SALY: Vă urez multă sănătate şi fericire, să aveţi parte de un Crăciun călduros, plin de bucurii şi un Revelion cu peripeţii! ŞTEFAN: Sărbători fericite şi tot ce vă doriţi de la Moșu‟ !

Mesajul redactorului Şi eu vă doresc tot binele din lume şi să vă bucuraţi de fiecare moment alături de cei dragi! Să aveţi parte de linişte şi pace de Crăciun şi de agitaţie şi multă multă distracţie de Revelion!

SĂRBĂTORI FERICITE !!

Pag.30

| MENTORSHIP

Evelin Iosif Pentru început, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavostră.

Numele meu este Tudor Edu şi în momentul de faţă sunt lector asociat în cadrul catedrei de managementmarketing din Universitatea RomânoAmericană. Am mai predat în cadrul ASE şi lucrez de peste 10 ani în domeniul IT&C. Am absolvit facultatea de Comerţ din cadrul ASE în 1999. În 2003 am absolvit programul masteral Marketing şi Comunicare în Afaceri în cadrul ASE-ului şi în 2008 am devenit doctor în economie, specializarea marketing, tot în cadrul ASE.

MENTORSHIP |

Pag.31

Ce au însemnat anii studenţiei pentru dumneavoastră?

Au fost şi bune şi rele. Cred, totuşi, că a fost cea mai frumoasă perioadă a vieţii. Probabil, în primul rând, datorită lipsei stresului legat de ziua de mâine. În acea perioadă aveam senzaţia că lumea era a mea.

Ce v-a determinat să alegeţi cariera de profesor şi cum aţi ajuns să predaţi la Universitatea RomânoAmericană?

Pot spune că am ajuns cadru didactic dintr-o întâmplare. Începusem doctoratul la ASE şi am fost solicitat să asigur activitatea de seminar în limba engleză. Mi-a plăcut şi am continuat şi în anii următori. La URA am ajuns prin propunerea fostului şef al catedrei de management-marketing, dl. Prof. univ. dr. Virgil Balaure, de a preda un curs de marketing strategic.

Ce discipline predaţi şi în cadrul căror facultăţi?

Comportamentul consumatorului la facultatea de Relaţii, în cadrul a două masterate (AI şi GAFBII) şi marketing strategic la facultatea de Management-Marketing, în cadrul masteratului Marketing în Afaceri.

Care este după părerea dumneavostră cea mai dificilă parte din meseria de profesor?

Să vii cu ceva interesant pentru student. Studentul termină facultatea şi se duce în practică. El pleacă din facultate cu un bagaj solid de cunoştinţe, dar, întotdeauna, îşi va aduce aminte cu uşurinţă exemplele profesorului şi le va asocia cu teoria învăţată.

Cum aţi descrie relaţia cu studenţii dumneavostră? Încerc să fiu foarte deschis şi să expun, pe cât se poate, numai concepte teoretice testate în practică.

Consider ca am o relaţie caracterizată, în primul rând, pe respect reciproc.

Ce sfaturi aveţi pentru studenţii Universităţii Româno-Americane în vederea construirii unei cariere de succes?

De ce marketing şi nu altceva?

Marketingul m-a atras din facultate. Lucrez în marketing şi, probabil, experienţa practică m-a determinat să aprofundez şi partea teoretică, urmând un masterat şi un doctorat în marketing.

Trebuie să aveţi un vis. Acest vis trebuie urmat. Niciodată să nu renunţaţi. În marketing, noi numim acest vis „VIZIUNE”. Nu poţi gândi activitatea unei companii fără viziune, deoarece nu ai şti unde trebuie să ajungi.

Pag.34

| CAREER

Cum să-ţi construieşti o carieră internaţională? de Dalya Zorba Visul multor profesionişti din orice domeniu este să lucreze în străinătate. Dar consolidarea unei cariere internaţionale presupune mai mult decât ai putea crede la prima vedere. Iată de ce ai nevoie pentru a fi pregătit pentru o astfel de experienţă:

cunoască la nivel mediu limba ţării respective. De exemplu, pentru a te angaja în Franţa, Germania sau Italia, în primul rând trebuie să te asiguri că vorbeşti limba locală.

1. Aptitudini recunoscute internaţional

Înainte de a merge să lucrezi într-o ţară străină, este important să faci o cercetare pe cont propriu. Foloseşte mijloacele de informare de care dispui pentru a te documenta cu privire la fapte, realităţi, aspecte generale legate de ţara respectivă. Pe lângă acestea, trebuie să ştii cum funcţionează piaţa forţei de muncă în acea ţară şi, mai ales, care este situaţia domeniului specific în care vrei să lucrezi.

Dacă vrei ca aptitudinile tale să aibă relevanţa la nivel global, ai nevoie de certificări internaţionale, diplome care să fie recunoscute în ţara în care plănuieşti să lucrezi. De exemplu, daca eşti pasionat de contabilitate şi ai de gând să lucrezi în străinătate, o certificare ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) îţi va demonstra abilităţile profesionale în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene și ale Organizației Națiunilor Unite.

2. Cunoaşterea a cel puţin Unei limbi de circulaţie internaţională În afară de cunoştinţele obligatorii cu privire la domeniul de specialitate în care aspiri să lucrezi în străinătate, trebuie să cunoşti cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Anumite culturi sunt mai conservatoare cu privire la propria limbă, iar angajatorii se aşteaptă ca un candidat străin să

3. Informaţii

4. Păreri Sursele oficiale nu sunt însă suficiente pentru a-ţi crea o imagine de ansamblu asupra noului loc de muncă. De accea, este recomandat să foloseşti ca mijloc de informare oamenii care au mai fost în ţara respectivă şi care îşi pot expune părerea despre ce presupune a lucra şi a trăi acolo. Deşi la prima vedere aceste informaţii subiective par nerelevante, ele îţi vor fi de folos pentru a fi pregătit, pentru a şti la ce să te aştepţi.

CAREER | 5. Adaptabilitate Trebuie să fii capabil să te adaptezi condiţiilor fizice noi, cum ar fi clima ţării respective, organizarea spaţială, decorul natural şi artificial, culorile cele mai frecvent, specificul culinar.

De asemenea, pot exista diferenţe de ordin cultural, privind modul în care oamenii din ţara respectivă se raportează la spaţiu şi la timp, felul în care este văzută relaţia superiorsubaltern, dacă se fac diferenţe de gen la locul de muncă etc.

6. Deschidere interculturală Pentru a înţelege şi accepta diferenţele interculturale este important să nu ai o gândire marcată de prejudecăţi şi să nu te raportezi la propria cultură atunci când judeci elemente definitorii ale țării în care lucrezi. Dar ceea ce este normal pentru tine poate fi anormal pentru membrii noii culturi şi invers. De exemplu, distanţa intercorporală admisă de un arab în cadrul unei discuţii business va fi mult mai mică decât cea pe care ți-o va permite un german. Este indicat să cunoşti aceste aspecte informale pentru a evita micile incidente la noul loc de muncă.

7. Spontaneitate Oricât de mult te-ai documenta despre noua țară, vor rămâne unele aspecte neacoperite, care te vor surprinde. Asta deoarece lucrul într-o altă țară presupune situații noi, neprevăzute. Pentru a reacționa rapid și eficient la ele trebuie să fii o per-

Pag.35

soană descurcăreață. Tocmai pentru a se afla cât mai aproape de zona lor de confort, majoritatea românilor care doresc să lucreze în străinătate se orientează mai ales spre Europa de Vest, SUA, zona occidentală în general, fără a avea în vedere oportunitățile de angajare din culturi radical diferite, precum cele asiatice sau africane.

8.Sociabilitate Multe ţări au comunităţi suficient de numeroase de emigranţi din diferite ţări. Dacă eşti nou-venit, este important să te integrezi în comunitatea celor care vin din aceeaşi ţară cu tine, dar nu trebuie să te limitezi la asta. Românii au tendinţa de a se izola în comunităţile conaţionalilor pentru a nu resimţi diferenţe, comparativ cu munca din ţara de origine. Aceste persoane nu reuşesc să se integreze, nu avansează în carieră şi se întorc înapoi în ţară. Nu poţi cunoaşte noua cultură decât legând relaţii cu oamenii care fac parte din ea.

9. Flexibilitate În funcţie de tipul de țară în care pleci, şocul cultural poate fi resimţit în grade diferite. Românii resimt mai puternic diferenţele culturale atunci când merg să lucreze într-o ţară cu o cultură de tip oriental. În aceste tipuri de culturi, raportarea la timp, de exemplu, este diferită. Acest aspect are incidenţă asupra modului în care oamenii se raportează la deadline-uri, punctualitatea la întâlnirile de afaceri, programul de lucru.

Pag.36

| CAREER

de Evelin Iosif Cum aţi ajuns să lucraţi în P&G? Mi-am dorit să lucrez în P&G din momentul în care am făcut un studiu de caz la facultate despre P&G vs.

Unilever.

Mi-a părut o ocazie bună de a învăţa de la cei care ajung să dea lecţii de business.

Asta a fost motivaţia. Restul a fost doar procesul clasic de recrutare: am aplicat pe site, am avut emoţii la test, am dat 4 interviuri şi aparent ne-am plăcut reciproc.

Suntem convinşi că această poziţie în companie implică multă muncă. Câte ore pe zi petreceţi la serviciu?

Diferenţa dintre a lucra cu un laptop şi a lucra cu un alt instrument e că nu poţi să îţi închizi mintea în momentul în care pleci acasă.

Până nu am învăţat să îmi controlez gândurile şi să nu îmi “iau acasă” problemele de serviciu, lucram non stop, gândeam încontinuu la situaţiile legate de muncă. Astăzi sper că m-am maturizat un pic şi îmi separ cele două lumi.

La serviciul propriu-zis stau în medie 10 ore pe zi, dar garantez că în aceste 10 ore muncim serios şi ne şi distrăm în timp ce o facem.

Ieşirile săptămânale cu colegii nu le catalogăm aici drept timp la serviciu, nu? 

Care a fost cel mai important lucru pe care l-aţi învăţat în facultate şi laţi aplicat la job?

Facultatea am considerat-o întotdeauna un pic prea teoretică, eu îmi doream mai multă practică, studii de caz.

Am avut parte de câteva materii cărora nu le-am găsit rostul... le-aş menţiona dar le-am şi uitat. Cert este că, pentru personalitatea mea, REI a fost o lume perfectă. Ș tiu că era poreclită „Facultatea de Balet”, dar tocmai asta a fost şi intenţia mea: să urmez cursurile unei facultăţi care să îmi dea o perspectivă generală, nu să mă limiteze la o singură traiectorie, pentru că nu ştiam sigur încotro vreau să mă îndrept.

Iar ce a făcut ca anii studenţiei să fie într-adevăr un câştig, a fost implicarea mea într-o asociaţie studenţească.

Asta a fost piatra de început a drumului meu către o carieră. Acolo am început să învăţ, să interacţionez, să coordonez, să lucrez în echipă, să gestionez bugete, să vând idei, să mă distrez, să am prieteni.

CAREER | Cât la sută din activitatea zilnică este reprezentată de luarea deciziilor în condiţii de incertitudine?

Adevărul e că am la dispoziţie foarte multe date şi îmi pot fundamenta deciziile pe cifre, studii, analize, date, know how, istoric, trend, piaţă etc.

Greu a fost până am învăţat să le folosesc şi să le exploatez. Celebrul “feeling de business” vine din experienţa şi din cunoaşterea pieţei, cu toate aspectele ei, până la cel mai mic detaliu logistic. Dovadă e modul în care reacţionează cei din echipă la propunerile mele. Când ştiu despre ce vorbesc şi aduc argumente puternice, au încredere în mine şi în deciziile mele. Dacă simt că sunt şanse să ezit, atunci îmi fac temele până găsesc datele de care am nevoie pentru a emite cea mai bună propunere.

Există o strânsă legătură între departamentul în care lucraţi şi alte departamente din firmă?

Da. Da. Da. Sunt membru al unei ECHIPE. Iar aici, echipa e o noţiune extrasă din dicţionar până la cel mai mic detaliu. Activitatea mea declanşează o reacţie în lanţ şi îmi impactează orice coleg. Tocmai asta mă motivează în fiecare zi. Nu am o teamă de eşec ci o completă implicare în echipă şi implicit dorinţa de a nu dezamăgi.

Cum interacţionaţi cu colegii pe parcursul unei zile obişnuite de lucru?

Ne întâlnim, discutăm, căutăm “slot-uri” în calendar, discut cu mai mulţi oameni în acelaşi timp,

Pag.37

cu unii la telefon, cu alţii pe comunicator, sms, mail etc. Aş putea defini interacţiunea mea prin două cuvinte: “multitasking” şi “comunicare”.

Vă vedeţi lucrând pe acestă poziţie şi în viitor sau aţi vrea să mai schimbaţi pentru a nu se transforma în rutină?

Din fericire, rutina nu există la noi.

Când te-ai obişnuit cu un job, eşti mutat pe altul, ca să înveţi mai mult, să aduci un suflu nou, o perspectivă inovatoare. Mă văd în P&G în viitor, tot în vânzări, dar mai sus. E totuşi foarte important să mă vadă şi şefii mei acolo, de obicei ajută.

Pag.38

| CAREER

Cum vă petreceţi un weekend sau o vacanţă în care munca este complet lăsată la o parte?

Spulberând orice mit: nu dorm la birou, nu lucrez în week-end decât foarte rar şi numai dacă vreau eu să fac ceva deosebit. Cu riscul de a dezamăgi, îmi petrec viaţa din afara biroului ca orice om normal. Ies, mă plimb, dansez, mă întâlnesc cu prietenii, călătoresc mult cu soţul, mă uit la televizor. Nu am făcut încă nimic extrem de ieşit din comun, dar nu e timpul pierdut.

Mai investiţi în formare profesională?

Lucrez într-o companie pe care o consider o şcoală de afaceri extraordinară, aşa că mă formez profesional în fiecare zi. Învăţ de la manageri, de la colegi, de la clienţi, avem training-uri în cadrul jobului.

După terminarea masterului nu am mai făcut nici un alt curs în afară de job, pentru că nu am avut nevoie, dar nu exclud posibilitatea de a-mi dezvolta cunoştinţele prin diferite cursuri, la un moment dat. E important să te adaptezi la piaţă, să îmbunătăţeşti constant ceea ce poţi oferi ca şi angajat.

Pag.39

| SPECIAL

Pag.40

| SPECIAL Interviu cu fondatorii

Revistei Performance de Dalya Zorba

ALEXANDRA ENACHE Redactor-Şef Performance 1. Câteva cuvinte despre tine.

Am absolvit anul acesta Facultatea de Management-Marketing în cadrul URA şi momentan sunt studentă în anul I la masterat (Managementul Strategic al Firmei), managerul departamentului Media (CS-URA) şi Redactorul-Şef al acestei reviste. Sunt o colerică încăpăţânată şi perfecţionistă şi, mai ales, profund şi irevocabil îndrăgostită de Revista Performance Aşa cum mulţi ştiu deja, Performance este proiectul meu de suflet şi cea mai mare realizare a mea de până acum. În Performance am investit şi investesc foarte multă pasiune şi dăruire şi sunt extrem de mulţumită să văd că ceea ce a fost odată doar o idee, acum este un super proiect. De asemenea, sunt fericită că pot contribui la acest proiect cu tot ceea ce am învăţat în toţi cei patru ani de liceu în care am făcut parte din Colectivul de Redacţie al revistei din liceu (Hronica) şi pot spune că, prin

prisma „postului” de designer, Performance mi-a îndeplinit un mare vis şi o mare dorinţă, dat fiind faptul că întotdeauna am fost pasionată de design şi creaţie. În mod cert, jobul meu ideal ar fi în cadrul Revistei Performance!

2. Cum s-a născut ideea unei reviste a studenţilor URA? Când a apărut primul număr al revistei Performance eram studentă în anul II şi activam de doar câteva luni în CS-URA. În cadrul uneia dintre şedinţele noastre de brainstorming am încercat să vedem cum anume putem îmbunătăţii viaţa studenţească din cadrul URA şi atunci ne-a venit ideea de a crea o revistă a studenţilor URA. De-a lungul existenţei sale, în cadrul URA au existat şi alte publicaţii, însă niciuna adresată exclusiv studenţilor. În plus, noi ne-am dorit şi cred că am şi reuşit să creăm o revistă care să răspundă nevoilor studenţeşti, dar care în acelaşi timp să şi respecte mediul academic din campus. Fiind ceva nou au fost şi voci care nu au acordat mare credit acestei idei şi au fost necesare cateva luni de pregătiri, diverse variante de lucru şi mai multe propuneri de denumiri, însă am reuşit să lansăm primul număr al Revistei Performance în ziua de 1 martie 2009.

SPECIAL | 3. Ce ne poți spune despre colectivul Performance?

Sunt (adică sunteţi) cei mai tari !! Iar eu sunt foarte mândră să coordonez această echipă. Fără a face vreun compliment gratuit şi inutil, pot spune c ă E c hi pa Pe r f or m a nc e es t e minunată! Deşi evident, trebuie totuşi să menţionez faptul că toată dăruirea, pasiunea şi experienţa mea ar fi fost inutile în lipsa unui colectiv de redactori motivaţi, responsabili şi dornici să aducă un plus de valoare comunităţii academice prin munca lor. În timp, am învăţat să lucrăm împreună şi să acţionăm ca o adevărată familie care se sprijină şi se ajută la nevoie şi, nu în ultimul rând, am învăţat să învăţăm unii de la alţii şi să evoluăm, atât noi înşine, cât şi proiectul nostru. Calitatea muncii lor, a redactorilor Performance, se vede clar în evoluţia rapidă şi fructuoasă a revistei.

4. Vorbeşte-ne despre noul format Performance. Într-adevăr, Revista Performance are un nou format. În această lună, Decembrie 2010, Revista Performance lansează primul număr în format fizic.

Dorinţa de a publica revista nu doar în format electronic, dar şi în format fizic există, cred, cam de când a fost creată însăşi revista, însă din diverse motive acest lucru nu a fost posibil până acum. Suntem foarte mândri de această realizare şi sperăm ca în timp să avem un tiraj din ce în ce mai mare, astfel încât şi mai mulţi studenţi URA să se poată bucura de Revista Performance în format fizic.

Pag.41

De asemenea, începând cu acest an universitar revista are și un nou “look”. De-a lungul timpului, designul revistei s-a tot schimbat în încercarea de a crea un stil Performance, însă acum credem că am reuşit să găsim acel “look” care să corespundă cel mai bine profilului şi caracteristicilor Revistei Studenților URA.

MIHAI-IULIAN NAGHI Redactor-Şef Adjunct Performance 1. Ce ne poţi spune despre tine ? În primul rând daţi-mi voie să vă salut şi să vă mulţumesc frumos. Este primul interviu din viaţa mea la care am plăcerea de a răspunde. Ceea ce vă pot spune despre mine este că mă consider a fi o persoană norocoasă, în ciuda faptului că sunt născut în data de 13. Momentan sunt student în anul I la masterat, înca nu lucrez, însă îmi petrec mare parte a zilei în universitate, care pentru mine reprezintă a doua casă . De cele mai multe ori, îmi văd mai des prietenii în universitate decât îmi văd părinţii acasă. Cu toate acestea, sunt foarte angrenat în toate activităţile mele extracurriculare pe care le desfăşor atât în cadrul CS-URA cât şi pentru Revista Performance şi fac acest lucru cu mare plăcere. Iubesc să colaborez cu oamenii şi împreună să facem lucruri atât frumoase cât şi

Pag.42

| SPECIAL

utile, şi nu aş schimba nimic. Mă gândesc cu tristeţe când voi fi nevoit să păşesc pe piaţa muncii şi nu voi mai avea timpul necesar pentru a-l investi în activităţi de voluntariat aşa cum îmi permit acum. De aceea încerc să profit acum cât de mult pot eu, să dau tot ceea ce este mai bun de la mine şi să rămân cu amintiri plăcute din perioada de studenţie.

2. Ce anume ţine la un loc colectivul revistei Performance?

Cred că pentru fiecare dintre noi în parte, cei care ne ocupăm de realizarea revistei, Performance reprezintă lucruri diferite. Ceea ce ne ţine uniţi, după părerea mea, este faptul că toţi punem suflet în ceea ce scriem, toţi am crescut şi am evoluat odată cu revista iar numai ideea că altcineva îţi poate citi gândurile tale transpuse într-o ordine logică într-o revistă, pentru mine cel puţin, reprezintă o satisfacţie deplină.

3. Pentru cine şi cui i se adresează această revistă şi, mai presus de toate, care este rolul său?

Revista Performance a fost gândită de la bun început a fi pentru studenţii Universităţii Româno - Americane şi timp de aproape 2 ani cred că ne-am respectat publicul căruia ne adresăm.

Am putea spune că într-un mod involuntar, ea se adresează şi cadrelor didactice ale universităţii, în ideea în care acestea pot fi la curent cu activităţile studenţilor (evenimente, proiecte, petreceri, concursuri etc.), revista fiind astfel dovada faptului că studenţii pe care domniile lor îi au în

sălile de curs şi seminar, fac şi altceva în timpul lor liber, iar astfel de persoane ar trebui valorificate. Întorcandu-ne la studenţi, rolul revistei îl reprezintă informarea permanentă a acestora cu privire la ceea ce a avut sau va avea loc în universitate şi în afara sa, activităţile Clubului Studenților CS-URA, precum şi promovarea valorilor studenţeşti şi promovarea talentelor din cadrul universităţii, fiind practic vocea studenţilor. De asemenea revista vine în sprijinul studenţilor prin intermediul articolelor "tips and tricks" pentru viitoarele lor cariere.

4. Cât de greu este să urmezi un masterat şi să fii în acelaşi timp redactor şef-adjunct al revistei Performance ?

Să fii student la masterat nu este deloc greu. Aş putea spune că este chiar mai uşor decât în cei trei ani petrecuţi în ciclul de licenţă. Singurul lucru ce poate fi considerat "greu" este să mai ai mintea limpede la ore târzii. Dacă mai şi lucrezi, după care seara vii la orele de la masterat, cu greu îţi mai ţii ochii deschişi şi mai eşti lucid şi atent la ce ţi se predă. De când sunt eu redactor şef-adjunct nu pot spune că funcţia şi atribuţiile ei mi-au ocupat viaţa personală şi mai mult decât era deja ocupată de alte lucruri. Volumul mare de lucru este suportat momentan de Alexandra Enache, redactorul-şef al revistei, iar eu împreună cu Daniela Toma avem mai mult rol consultativ decât decizional. Dar există o strânsă legătură între noi toţi şi o foarte bună colaborare.

SPECIAL |

Pag.43

CRISTIAN RETEGAN

mim conducerii, senatului universității și, nu în ultimul rând, studenților pentru sprijinul acordat atât pentru evoluția Performance, cât și pentru acțiunile Clubului Studenților.

Preşedinte CS-URA

3.Ce sfaturi poți da cuiva care dorește să ajungă președintele CS-URA ?

1. Ce ne poți spune despre tine ?

Sunt foarte mulțumit de cum decurg lucrurile în viața mea în momentul de față, perioadă pe care nu aș schimba-o pentru nimic în lume deoarece fac exact ceea ce îmi place împreună cu cei mai minunați prieteni de pe Pământ.

2. Ce ne poti spune despre evolutia revistei Performance ?

De fiecare dată când aud Performance îmi crește inima și mă cuprinde un sentiment aparte, lucru de care sunt extraordinar de mândru. Cât despre evoluția acesteia, pot spune că sunt foarte fericit, întrucât totul a început de la ideea unei persoane, punerea în aplicare a altor trei persoane și sacrificiul a două-trei luni de muncă, muncă și iar muncă. Mă bucură faptul că în momentul de față revista Performance are în spate o echipă de redacție puternică, formată din oameni care au învățat și s-au adaptat din mers la cerințele cititorului și la ceea ce înseamnă munca pentru o revistă, lucru care este de apreciat și de felicitat în egală măsură. Faptul că acum a ajuns la propriu în mâinile cititorilor spune multe. Felicitări echipei, mulțumim cititorilor, mulţu-

Cine își dorește să ajungă Președinte CS-URA sau să deţină o funcţie de Top Management are nevoie, în primul rând, de curaj, în sensul de a fi disponibil și dispus oricărei situații, de a-și asuma responsabilități mari şi de a pune în valoare ideile celorlalți, de a lucra cu oamenii și de a răspunde în fața acestora și, nu în ultimul rând, are nevoie de spirit de sacrificiu. Pentru mine faptul că am avut și am în jurul meu o echipă de oameni deosebiți a făcut și face ca CS-URA și, în egală măsură, Performance să crească de la zi la zi, datorită tuturor celor care punem umărul la treabă , şi tuturor celor care ne acordă sprijin în toate acțiunile.

4. Care este realizarea cu care te mândrești cel mai mult?

Sunt mândru de multe dintre realizările mele, dar în momentul de față sunt cel mai mândru de echipa care a dus mai departe munca la revistă, datorită căreia a fost posibilă şi apariția revistei în format fizic.

Realizările cele mai mari le-am avut la nivel de echipă și sunt de părere că oricât de mult succes ar avea o persoană, acesta nu ar putea fi posibil fără contribuţia unei întregi echipe de oameni.

Pag.44

| SPECIAL

“O iniţiativă la fel de laudabilă ca şi precedentele, aş răspunde foarte pe scurt”.

RECTOR OVIDIU FOLCUŢ ______________________

“Sunt foarte mulţumită de faptul că studenţii Universităţii RomânoAmericane se implică şi dau încă o dată dovadă de „Excelență” în tot ceea ce fac”.

ALINA OPRESCU

“Mă bucur că s-a născut această revistă care arată bine pentru că este redactată de un grup de studenţi cu multe calităţi, dar în primul rând foarte inimoşi!”

“Aşteptam de mult ca această idee să prindă viaţă”.

MIHAI SEBEA

RADU DESPA

______________________

______________________

______________________

“Revista Performance, personal o consider ca fiind proiectul CS-URA cu „tradiție”, asupra căruia se vede că vă aplecați cu mult interes ș i profesionalism.

Felicitări!”

“Ca un om care a lucrat în presă mult timp, vă admir ș i înțeleg greutatea unui asemenea demers”.

SILVIA TĂBUȘ CĂ

ŞTEFAN PRUNĂ

Pag.46

| BUSINESS Cum măsurăm

succesul unui proiect? de Gabriel Florea

Măsura în care rezultatul final se apropie de realizarea obiectivelor propuse, avându-se în vedere încadrarea în buget şi în termenele stabilite are o influenţă deosebită asupra succesului unui proiect. Elementele cheie în această ecuaţie sunt atingerea performanţei dorite la costul şi termenul stabilit. Acestea poartă denumirea de “tripla constrângere”, întrucât orice nerespectare parametrilor planificaţi afectează rezultatul final.

Legătura dintre aceste elemente este foarte strânsă, orice modificare a unuia dintre acestea afectând echilibrul celorlalte două. De exemplu, un proiect ce nu respectă cerinţele de timp, va fi contrabalansat prin injecţie de capital şi/sau renunţarea la unele obiective de performanţă, cu efect direct asupra eficienţei.

Uneori, chiar dacă cele trei cerinţe fundamentale sunt îndeplinite, proiectul poate să nu ofere produsul/serviciul aşteptat de către client, astfel dezvoltându-se cea de-a patra constrângere, şi anume acceptarea din partea clientului.

În acest sens, este imperios necesar ca managerul de proiect să studieze în amănunt cerinţele venite din partea acestuia atât la începutul proiectului, cât şi pe parcurs. Deşi pare periculoasă discuţia cu beneficiarul în timpul desfăşurării acestuia, întrucât poate afecta parametrii planificaţi, nu rareori se întâmplă ca acesta să îşi modifice percepţia asupra bugetului, performanţelor sau termenului limită.

Uneori, pentru client succesul unui proiect înseamnă depăşirea bugetului cu menţinerea performanţelor, dar încadrarea într-un interval de timp mai puţin permisiv. De exemplu, preşedintele Kennedy a promis în 1961 că va trimite un om pe Lună şi îl va aduce înapoi în siguranţă până la sfârşitul deceniului.

Proiectul avea definite clar cerinţele de performanţă (aselenizarea şi întoarcerea în condiţii de perfectă securitate) şi timp (până la sfârşitul deceniului), dar bugetul, deşi o constrângere, era o componentă flexibilă la dispoziţia managerului de proiect.

BUSINESS |

Alteori, clientul se declară pe deplin mulţumit doar dacă aşteptările îi sunt depăşite (cost mai mic decât cel iniţial şi/sau performanţe mai ridicate şi/sau finalizare înainte de termen).

Pe parcursul derulării unui proiect, gestiunea riscului ocupă un loc privilegiat, întrucât intervine inevitabil în desfăşurarea oricărui proiect, necesitând monitorizarea sa pe întreaga durata de viaţă a proiectului.

Totodată, un impact deosebit îl au următoarele activităţi: stabilirea obiectivelor, recrutarea personalului,identificarea activităţilor, distribuirea de obiective, competenţe, sarcini, responsabilităţile echipei de proiect şi controlul schimbărilor ce apar

Pag.47

în fiecare etapă prin acceptarea doar a acelora ce aduc o valoare semnificativă. Succesul unui proiect depinde astfel de gradul de implicare şi competenţă al managerului de proiect.

Succesul unui proiect poate fi măsurat şi prin analiza altor proiecte similare din punctul de vedere al performanţelor, costurilor, timpului de execuţie şi eventual al riscurilor implicate.

Cum majoritatea covârşitoare a proiectelor au drept caracteristică unicitatea, o eventuală comparaţie devine mai puţin relevantă, succesul şi eficienţa utilizării resurselor fiind greu de contestat.

O modalitate simplă de a cuantifica viabilitatea unui proiect este măsura în care şi-a atins scopul, cu alte cuvinte, utilitatea reală adusa beneficiarului.

Pag.48

| BUSINESS

Dacă o organizaţie nu îşi mai poate continua activitatea după realizarea în condiţiile specificate a unui proiect, întreaga mobilizare de resurse a fost un eşec.

Toate aceste noţiuni de urmărit în evaluarea unui proiect nu sunt suficiente pentru a putea confirma succesul unui proiect în zilele noastre. Uneori, acesta nu poate fi determinat decât cu mult timp după implementare, urmărindu-se utilizarea actuală, cum a reuşit să aducă un plus de valoare sau dacă a îmbunătăţit cunoştinţele beneficiarului, asigurându-i o poziţie privilegiată pe piaţă. De asemenea, natura (tipul) beneficiarului are o importanţă majoră. De exemplu, un proiect care aduce un plus de valoare statului (societăţii) poate fi considerat un succes chiar dacă depăşeşte bugetul sau termenul limită, pe când acelaşi proiect poate reprezenta pentru o companie un veritabil dezastru.

Statisticile relevă că părţile interesate acordă importanţă următoarelor aspecte în evaluarea unui proiect: pe primul loc s-a situat produsul, urmat de utilitate şi valoarea resimţită.

Costul a ocupat ultima poziţie, în timp ce dobândirea de cunoştinţe pentru crearea de avantaje competitive a avut un scor mediu.

Deşi echipa de proiect este mai mult preocupată de tripla constrângere, pentru beneficiar produsul, utilitatea şi valoarea cântăresc mult mai greu în procesul de evaluare. Astfel, se poate întâmpla ca aparentul succes al echipei de proiect să se dovedească a fi un eşec pentru beneficiar.

Comunicarea strânsă continuă între cele două părţi, devine astfel esenţială. La finalul fiecărui proiect, este necesară realizarea unei analize (unui review) de către părţile interesate, cu scopul evaluării proiectului, dar şi a îmbunătăţirii proceselor, procedurilor şi cunoştinţelor.

BUSINESS | Astfel, se pot realiza estimări şi etapizări mai eficiente. În acest proces, factorul uman nu poate fi neglijat.

Dacă rezultatul nu a fost cel aşteptat, membrii echipei de proiect pot repara eventuale conflicte anterioare, blocaje comunicaţionale sau probleme de compatibilitate pentru bunul mers al proiectelor viitoare. În situaţia în care proiectul a fost un succes, se pot identifica acele elemente care au asigurat victoria şi eventuale propuneri de îmbunătăţire, analiza reprezentând în acest caz şi un factor de recunoaştere a meritelor celor implicaţi cu impact direct asupra creşterii motivaţiei. În cadrul analizei, măsurarea este necesar să fie: completă, relevantă, uşor de înţeles, să presupună costuri minime şi să fie realizată în timp util.

O metodă eficientă care încorporează aceste cerinţe este metoda scorurilor (scorecard).

Pag.49

În opinia mea, succesul unui proiect reprezintă în ultimă instanţă media dintre satisfacţia echipei de proiect şi satisfacţia beneficiarului, cu îndeplinirea condiţiilor contractuale de către ambele părţi.

Proporţia în care variază cele două componente rămâne apanajul studiului empiric.

Adoptând o abordare simplistă, efectul produs de proiect oglindeşte succesul acestuia.

Pag.50

| BUSINESS O nouă schimbare în Codul Muncii Cine câştigă:

ANGAJAŢII

SAU

COMPANIILE?

de Evelin Iosif Pentru prima dată după 30 de ani, în anul 2003 Codul Muncii era înlocuit.

Modificările operate la momentul respectiv au generat o situaţie conflictuală pe piaţa forţei de muncă, deoarece peste 80% din schimbările efectuate erau în favoarea angajaţilor.

După şapte ani şi la presiunile mai mult sau mai puţin directe ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), România se pregăteşte de o nouă modificare importantă a Codului Muncii.

Noul Cod al Muncii urmăreşte: Eliminarea clauzei de neconcurenţă după încetarea contractului de muncă Eliminarea acestei posibilităţi este dezavantajoasă pentru angajator, care se vede pus în situaţia ca fostul său salariat să utilizeze cunoştinţele şi aptitudinile dobândite pe durata contractului individual de muncă în folosul concurenţilor săi şi astfel împotriva intereselor sale.

Dar nici pe salariat nu-l avantajează deoarece acesta poate rămâne fără o sursă de venit după încetarea contractului prin pierderea indemnizaţiei.

Mărirea perioadei de probă instituită pentru verificarea aptitudinilor salariaţilor Din cauza perioadei scurte de probă prevăzută în momentul actual în Codul Muncii (cel mult 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi maximum 90 de zile pentru cele de conducere), de cele mai multe ori angajatorul nefiind convins de aptitudinile profesionale ale unui salariat, preferă să nu continue relaţia contractuală. În schimb, dacă perioada de probă ar fi mai lungă i-ar oferi angajatorului mai mult timp pentru a se convinge dacă salariatul corespunde postului ocupat.

Avantajul salariatului ar fi acela că ar avea şansa de a-şi dovedi aptitudinile şi de a-şi păstra locul de muncă.

Eliminarea interdicţiei privind angajarea cu certificat a mai mult de trei persoane pe perioadă de probă pentru acelaşi post Este interzisă în prezent, angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post. Prin urmare, dacă trei persoane angajate pe acelaşi post nu au aptitudinile necesare pentru ocuparea

BUSINESS |

Pag.51

postului, a patra persoană angajată pe acel post nu va putea fi supusă perioadei de probă. Această modificare poate fi considerată discriminatorie de salariaţi, pentru că al patrulea salariat angajat pe post se află în imposibilitate de a înceta contractul individual de muncă imediat, pe baza unei simple notificări adresate angajatorului, astfel fiind lipsit de un drept acordat prin lege primilor trei salariaţi angajaţi pe postul în cauză.

Instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanţă individuală Angajatorul are şi în prezent dreptul de a-şi organiza activitatea precum şi obiectivele de performanţă individuală stabilite pentru salariaţi. În funcţie de rezultate, aceste obiective pot duce la menţinerea sala-

riatului pe postul deţinut, promovarea sau concedierea lui.

Prin urmare, instituirea dreptului angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă individuală ale angajaţilor nu constituie decât o nuanţare a dreptului deja consacrat al acestuia de a-şi organiza activitatea.

Modificarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea salariatului pe o perioadă limitată În prezent, Codul Muncii stabileşte durata maximă a delegării de 60 de zile, la care se poate adăuga o prelungire încă 60, dar nu şi perioada de referinţă pentru această durată maximă sau posibilitatea prelungirii acestei durate conform necesităţilor cu acordul salariatului în cauză.

Pag.52

| BUSINESS

Astfel, angajatorii au considerat fie ca pe durata unui contract individual de muncă delegarea să poată fi dispusă o singură dată, fie ca salariatul să poată fi delegat din nou imediat ce revine dintr-o altă delegaţie.

Din cauză că ambele interpretări sunt extreme şi pot duce la conflicte între angajator şi salariat, stabilirea unei perioade de referinţă pentru delegare poate fi benefică pentru ambele părţi.

Schimbarea criteriilor în cazul concedierilor colective Nu sunt reglementate în Codul Muncii criteriile de selecţie a salariaţilor în cazul în care mai mulţi salariaţi ocupă posturi de natura celui care va fi desfiinţat.

Asemenea criterii sunt cuprinse în Contractul Colectiv de Muncă Unic (CCMU) la nivel naţional pe anii 20072010 şi au un pronunţat caracter social.

În general, concedierile pentru motive care nu ţin de persoana salariatului se datorează dificultăţilor economicofinanciare prin care trece angajatorul.

Se poate considera discriminatorie păstrarea unor salariaţi şi concedierea altor salariaţi datorită situaţiei lor sociale.

Eliminarea interdicţiei de a face angajări pentru angajatorul care dispune concedieri colective pentru o perioadă de timp Conform Codului Muncii, în prezent angajatorul, după o concediere colectivă trebuie să ofere un post reînfiinţat fostului salariat care ocupa acest post când a fost desfiinţat. În realitate, există situaţii în care, după trecerea unei perioade relativ scurte de timp de la efectuarea unei concedieri colective, angajatorul are nevoie să reînfiinţeze un post desfiinţat, însă îi trebuie o persoană cu performanţe mai bune şi aptitudini diferite sau mai înalte faţă de cele ale persoanei care a fost concediată. Întro asemenea situaţie, pentru angajator este utilă eliminarea interdicţiei de a angaja o altă persoană decât cea care a fost concediată. Pentru a produce efecte, aceste interdicţii ar trebui sa fie reflectate şi în contractele colective de muncă. În concluzie, noile modificări ale Codului Muncii aduc câteva beneficii angajaţilor, dar mult mai mult au de câştigat angajatorii care vor avea mai multă libertate asupra angajaţilor săi datorită legislaţiei mult mai flexibile.

Pag.54

| WHAT’S NEWS ?

BESTSELLER:

Jurnalul Unui Lord Întemniţat de Armin Shir Mohammadi V-aţi gândit vreodată cum este de fapt viaţa din spatele gratiilor de fier?

V-aţi imaginat vreodată cum ar fi să petreceţi o zi într-o închisoare? Dar 3 săptămâni?

Pentru cititorii obişnuiţi cu stilul alert al romanelor CAIN ŞI ABEL, FIICA RISIPITOARE, A PATRA PUTERE sau A UNSPREZECEA PORUNCĂ, jurnalul nu va constitui o dezamăgire.

Mulţi dintre noi am văzut documentarele de la televizor legate de aceste locaşuri „Sfinte”, însă niciodată nu poţi şti adevărul decât de la o persoană care a trecut de la o parte a legii pe partea cealaltă, văzând şi simţind pe pielea lui toate problemele şi erorile din „SISTEM”.

Dimpotrivă, el ne oferă prilejul unor plonjări ameţitoare în lumea sumbră a celor de la marginea societăţii, miza fiind însăşi supravieţuirea morală a autorului.

JURNALUL UNUI LORD ÎNTEMNIŢAT ne prezintă primele trei săptămâni de detenţie petrecute de faimosul scriitor JEFFREY ARCHER în închisoarea de maximă securitate Belmarsh, numită de prizonieri "Mlaştina Iadului".

Descriind cu un realism plin de curaj existenţa sumbră a prizonierilor şi erorile administraţiei în repartizarea şi tratamentul aplicat celor întemniţaţi, cartea a stârnit emoţii puternice şi reacţii critice din partea autorităţilor, provocând în acelaşi timp admiraţia presei şi a publicului larg.

Va reuşi sir Archer să reziste până la capăt în "Mlaştina Iadului", printre cei bântuiţi de demoni? Îşi va păstra el demnitatea într-o lume în care totul este altfel decât ar fi presupus şi, aparent, şi-a pierdut orice putere de a-şi controla viaţa?

Părerea cititorilor: “Este o carte care spune adevărul gol-goluţ, fără inhibiţii sau reţineri. Mi-a plăcut foarte mult maniera în care a fost redactată.” (Cosmin Damian) Vă recomandăm şi ...

1. Paulo Coelho - “Alchimistul” 2. Guillaume Musso - “Fata de hârtie” 3. Anna Gavalda - “Cea care alină ”

WHAT’S NEWS ? |

Pag.55

FILM:

THE SOCIAL NETWORK de Alexandru Vrâncianu Nu aduni cinci sute de milioane de prieteni fără a-ţi face şi câţiva duşmani.

The Social Network nu este filmul la care vă aşteptaţi. Într-o noapte, proaspăt părăsit de prietena sa, Mark se îmbată şi scrie pe blog, în acelaşi timp realizând un site complex, care îi provoacă pe utilizatori să aleagă cea mai frumoasă studentă din Universitatea Harvard.

Serverele universităţii nu fac faţă traficului, iar Mark este anchetat pentru gestul său. Repercusiunile în plan social nu îl afectează, iar în plan profesional apare ocazia de a lucra la un alt site. Gemenii Winklevoss îi propun lui Zuckerberg să le creeze un site de socializare intitulat The Harvard Connection.

Mark începe lucrul la un alt site, utilizând ideea gemenilor, iar cu investiţiile prietenului său cel mai bun, Eduardo Saverin, el lansează thefacebook.com, disponibil doar pentru studenţii înmatriculaţi la Harvard. Siteul devine popular, iar Zuckerberg îl extinde şi în alte mari universităţi din America, însă întâlnirea cu Sean Parker (Justin Timberlake), fondatorul Napster, îi oferă lui Mark ideea care îi modifică percepţia şi îl determină să rupă legăturile cu Saverin.

TheFacebook se transformă în Facebook şi se corporatizează, ridicându-şi valoarea la miliarde de dolari. În tot acest timp, Saverin pierde tot ceea ce înseamnă contribu-

ţia sa la proiectul Facebook, fiind trădat chiar de către cel mai bun prieten al său, însuşi Mark Zuckerberg.

The Social Network are o intensitate la care nu mă aşteptam, ţinând cont de natura subiectului.

Cele două ore se scurg rapid datorită dialogului scris cu multă grijă, precum şi interpretărilor de clasă ale actorilor.

Personajelor nu li se creează o poveste de background, iar acest aspect poate fi considerat un punct în minus.

Cred că ar fi fost interesant de văzut cine era Mark Zuckerberg înainte de Harvard pentru a ne putea răspunde la unele întrebări legate de caracterul său dificil.

Urmărind construcţia filmului, ne vine aproape greu de crezut că Zuckerberg şi-a trădat cel mai bun prieten doar dintr-o invidie fără substrat, iar scenariul nu oferă răspunsuri clare legate de maniera de gândire a protagonistului în ceea ce priveşte gestul său de neiertat.

Cu toate acestea, The Social Network este unul dintre cele mai bune filme ale acestui an şi, probabil, un candidat pentru premiile Oscar de anul viitor.

Pag.56

| WHAT’S NEWS ?

DIN LUMEA IT:

Amazon KINDLE de Alexandru Negrilă Kindle este numele noului eBook reader lansat cu puţin timp în urmă de Amazon. În ultimii ani au apărut mai multe dispozitive de acest gen, fiecare aducând un plus precedentelor sale.

Kindle are diagonala de 6”(inch) mult mai mică decât a altor eBook readere, iar greutatea lui este de aproximativ 250 de grame, acesta fiind uşor de transportat. Mărimea şi greutatea lui îl fac perfect pentru a fi luat în rucsac în momentul în care plecăm în excursie, dar şi pentru a fi folosit în mijloacele de transport în comun.

Kindle are o memorie de 1,4 GB, aceasta însemnând aproximativ 3500 eBook-uri în format PDF. Din păcate Kindle nu suportă adăugare de slot de memorie, producătorii spunând că 3500 de cărţi în format electronic ar trebui să fie suficiente pentru o persoană. eBook reader-ul permite vizualizarea documentelor atât în modul portrait cât şi landscape.

De asemenea, Kindle are şi opţiunea de a reda sonor textul prezent în documentul citit, din păcate orice text este redat ca şi fiind scris în limba Engleză.

Dispozitivul este generos la capitolul de consum de energie, bateria lui ţinând o lună de zile dacă acesta are opţiunea wireless oprită şi trei săptămâni dacă opţiunea este pornită.

Preţul lui Kindle este de aproximativ 140 de dolari, existând însă şi varianta cu 190 de dolari, care include opţiunea 3G gratuit în 100 de ţări.

LIFESTYLE |

de Souzan Al-Bahra

De ce ai optat pentru Facultatea de Drept din cadrul URA? Am optat pentru facultatea de drept mergând pe anumite criterii, acestea fiind faptul că oricine poate absolvi această facultate, însă puțini pot profesa ce ți se predă în cadrul ei. Este o meserie de viitor în care ori te implici, ori stai de-o parte.

Eşti absolventa unui liceu cu predare într-o limbă străină. Ţi-a fost greu să te adaptezi la învăţământul universitar cu predare în limba Română? În principiu am avut anumite temeri, dar pe parcurs acestea au dispărut datorită dorinței mele de a fi egală colegilor mei și faptului că mi-am dat silința în tot ceea ce am făcut pana în prezent în legătură cu facultatea.

Care sunt Hobby-urile tale? De ce?

Hobby-urile mele sunt dansul și sportul. Ș tiu că acest lucru sună a fi comun dar nu este. Ador sporturile dificile şi am și practicat unul - Scrima. Timp de 4 ani și jumătate, acesta a fost parte din viața mea şi m-am dedicat lui trup

Pag.57

Pag.58

| LIFESTYLE

și suflet și am adunat roadele muncii mele în concursurile la care am participat ocupând locuri importante cum ar fi : „Locul 1 pe Municipiul București la individuale”, „Locul 3 la Campionatul Național la individuale”, „Locul 2 la Campionatul Național pe echipe” toate acestea la categoria mea de vârstă și am mai ocupat „ Locul 5 la Cupa României la individuale”, „Locul 3 la Cupa României pe echipe” - toate acestea la categoria Juniori (până în 20 de ani) și nu în ultimul rând „Locul 3 la Campionatul Național de seniori pe echipe”.

Scrima este un sport atât fizic cât și psihic, care te face să anticipezi următoarea mișcare a adversarului tău și totodată să-i descoperi punctele slabe.

Iar în ceea ce priveşte dansul, fac parte dintr-o trupă bine organizată și profesionalistă numită „ Trouble crew”.

Spune-ne câteva cuvinte despre Trupa Trouble CREW. Trouble Crew a luat naștere în anul 2006 având un număr de 5-7 persoane. În timp s-a dezvoltat, ajungând astăzi la un număr de peste 90 de persoane. Motto-ul nostru este „C.A.P”, anume: “ caracter, am bi ție și personalitate”.

De ce ai ales această trupă?

La început a fost din dorința de a încerca ceva nou, dar cu trecerea timpului a devenit un lucru extrem de important de care am devenit dependentă. M-a atras fericirea exprimată de către componenții acestei trupe în timp ce dansau. Parcă pluteau sau erau într-o lume doar a lor.

LIFESTYLE |

Pag.59

Ulterior am înțeles că dansul te face să zbori în propria ta lume. Atunci am hotărât că Trouble Crew este locul potrivit pentru mine, locul în care îmi pot dezvolta anumite abilități și, totodată, pot învăța lucruri noi şi foarte interesante.

Ce te motivează să faci în continuare parte din această trupă?

Dorința de a învăța cât mai mult de la oamenii care mă înconjoară, cu toate că știu că dansul este precum universul fără limite. Uneori chiar mă autocaracterizez ca fiind o persoană care se hrăneşte prin mișcări de dans.

Ai putea să ne spui ce premii ați câștigat pe parcursul anilor ?

Trouble crew a câștigat în anul 2007 Locul I la NSDC și Locul 3 la “Campionatul Sud-Est European”, în 2008 a ocupat Locul IV la Nymphea, categoria “Street Dance” și locul II la “Breakdance”, în 2009 Locul 6 la Nymphea iar în 2010 Locul 2 la “Hip-hop international” şi Locul I și III la secțiunea individual “Hiphop fete” și Locul I la “Cea mai bună coregrafie și “Cel mai bun coregraf” (Paul Gheorghe).

Un mesaj pentru cititorii revistei Performance.

Să nu daţi niciodată înapoi atunci când sunteți siguri că mergeți pe drumul cel bun. Viața vă va pune mereu la încercare şi știți vorba aceea: “Câinele moare de drumul lung, iar prostul de grija altuia”.

Pag.60

| LIFESTYLE

PAINTBALL de Armin Shir Mohammadi De la introducerea sa în anii 80', paintball a devenit un fenomen internaţional. Entuziaştii au format echipe, au întemeiat ligi şi au organizat campionate ale jocului.

Jocul este departe de a avea popularitatea sporturilor tradiţionale, cum ar fi baschetul sau fotbalul, dar mereu apar noi terenuri de joc și organizaţii.

Ceea ce-l deosebeşte de celelalte sporturi este echipamentul necesar: nu găseşti puşti şi proiectile cu vopsea la prea multe sporturi tradiţionale.

Acesta este un sport de întărire a caracterului, în care jucătorii învaţă despre spiritul de echipă, câştigă în-

credere în ei înşişi, îşi dezvoltă abilităţile de lider, şi se distrează, eliberându-se în acelaşi timp de stres.

Doare? Pe scurt, răspunsul este: din păcate, da! Să fii lovit de o bilă aflată în viteză face parte din joc. Din fericire, nu este aşa de rău pe cât pare.

Bilele cu vopsea se sparg la impact, disipând aproape întreaga energie şi producând foarte puţină durere.

Durerea simţită este comparabilă cu lovirea cu un băţ şi dispare după numai câteva secunde. Desigur, o lovitură de la distanţă mică va "accentua" senzaţia (citeşte "doare mai tare") în comparaţie cu o lovitură de la o distanţă mai mare. În general totuşi, bucuria jocului va alunga orice urmă de durere care ar putea fi simţită în urma unei lovituri.

La plecarea de pe teren, un jucător poate avea câteva urme ale loviturilor, însă acestea vor fi de un real folos în conturarea unei imagini vizuale când va povesti prietenilor despre jocul de paintball.

LIFESTYLE | Din ce în ce mai mult, marile companii descoperă beneficiile participării personalului și conducerii firmei la astfel de jocuri, în locul tradiționalelor picnicuri.

Paintball este un sport interesant, și mai presus de orice, înseamnă distracție! Este o oportunitate de a uita de responsabilitățile cotidiene și de a regăsi gustul distracției. Când adrenalina începe să crească nu poţi să nu te îndrăgosteşti de fiorul jocului! În 20 de ani care au trecut repede, sportul paintball a fost recunoscut ca unul dintre cele mai interesante sporturi de echipă care se desfăşoară în aer liber.

Pag.61

Datorită amploarei explozive din ultima decadă a jocului, acesta se desfăşoară acum în peste 40 de ţări.

Paintball este îndrăgit de milioane de bărbaţi şi femei, de toate vârstele şi stilurile de viaţă.

Fie persoane casnice sau liceeni, persoane active sau pensionari, jucătorii de paintball, cu vârste de la 10 la 65 de ani, împărtăşesc plăcerea pentru aventură şi distracţie şi au un puternic spirit de competiţie.

BERBEC

Posibil să ai de ales în iubire între două șanse de relație, deci este vremea deciziilor în care trebuie să dai dovadă de curaj. Ești cam neatent/ă la serviciu, pentru că vrei să te ocupi de mai multe planuri în același timp, ceea ce scade semnificativ concentrarea. Banii provin din activitățile pe care le prestezi, dar ai noroc: poate apărea și șansa unei sume neașteptate, exact atunci când ai nevoie.

TAUR

Romantic, ești capabil să te îndrăgostești de mai multe ori pe parcursul lunii, pentru că fiecare nouă atracție este o șansă de iubire pentru tine. Ești într-o mare derută cu privire la viitorul tău profesional, de parcă ceea ce faci acum nu te mai satisface. Din punct de vedere financiar parcă e ceva mai bine, ceea ce îți dă curaj să te implici în cheltuieli mai mari ca de obicei.

GEMENI

Îți place noutatea în iubire, încât nu vei refuza nicio escapadă, dar nu te vei implica totuși trup și suflet. Deși te gândești la tot felul de idei inovatoare pentru cariera ta, nu le poți pune deocamdatăîn practică. Nu-ți face iluzii nici când vine vorba de bani pentru că e doar o perioadă cu multe cheltuieli, nu neapărat și cu mai mulți bani decât de obicei.

RAC

Dragostea este un domeniu care îți inspiră stabilitate și încredere, de parcă visele ți se împlinesc iar partenerul este cu adevărat alături de tine așa cum îți dorești. Ș i la serviciu pot avea loc evenimente care te determină să-ți faci planuri curajoase pentru viitor, pentru că ai pe ce te baza. Ar fi bani, dar trebuie totuși să fii rațional/ă și să nu aștepți mai mult decât poți obține.

LEU

| HOROSCOPE

Pui mare preț pe intimitate, pe timpul petrecut cu persoana iubită, pe viața de familie care devine astfel centrul preocupărilor tale. Orgoliul nu te lasă să taci sau să treci cu vederea aspectele care nu-ți convin și vei spune cu vehemență ceea ce nu e în regulă. Nu te uiți la bani când vine vorba să dăruiești și să faci o bucurie celor dragi.

FECIOARĂ

Pag.62

Tensiunea intră în cuplul vostru și strică atmosfera de dinaintea sărbătorilor. Nici la serviciu nu ai parte de o atmosferă mai liniștită, finalul de an agită spiritele iar termenele-limită încep să te preseze până la o stare de tensiune greu de controlat. Ai acumulat o sumă de bani suficientă pentru a duce la capăt tot ce ți-ai propus, pentru că nu degeaba ai făcut atâtea economii în ultimele luni!

Material furnizat şi interpretat

HOROSCOPE |

Pag.63

Se discută despre valorile vieții de cuplu cu un ton foarte serios, ca la o judecată. Ai atât de multe de făcut, că simți cum ți se termină bateriile în cel mai nepotrivit moment. Dacăți-ai făcut iluzii că vei primi bani în plus cu ocazia sărbătorilor, vai, mare dezamăgire!

BALANŢĂ

Nu te poți înțelege cu partenerul/a ca altă dată, dar la originea problemelor care aruncă totul în aer nu sunt chestiuni de cuplu sau de familie, ci lucruri din afara casei voastre care nasc mari dispute între voi. Cariera este locul celor mai intense evenimente, dar treci de la o extremă la alta foarte ușor.

Cu atâtea succese profesionale la activ, e normal că apar și roadele de natură financiară.

SCORPION

Dragostea pare să fie punctul cel mai sensibil al acestei perioade. Nici la serviciu nu o duci mai bine, pentru că ies la iveală erori mai vechi, rivalități malițioase, situații critice periculoase, încât te duci la lucru permanent cu frica în sân. Banii par să fie singura satisfacție a acestei perioade, pentru că reușești să aduni ceva în cont, suficient cât să-ți achiți cu bine unele datorii stringente.

SĂGETĂTOR

Este o perioadă de succes în plan sentimental, când visele tale cele mai frumoase se pot împlini. Muncești mult la serviciu pentru că majoritatea proiectelor începute se apropie de final și mai e nevoie de un efort în plus pentru a le duce la capăt cu brio. Banii sunt legați de distanțe, fie că vin de la distanță, fie că sunt folosiți în vederea unei călătorii costisitoare.

CAPRICORN

Fii pregătit/ă să primești din nou iubirea în calea ta, deoarece șansa este prin preajmă. Nu se petrec evenimente ieșite din comun la serviciu, dar este un moment de recapitulare, de trecere în revistă a unor proiecte care s-au desfășurat pe parcursul anului. Umbli cu sume importante de bani, dar nu toate sunt în avantajul tău.

VĂRSĂTOR

Nu sentimentele contează cel mai mult acum în cuplu, ci deciziile pe care le luați amândoi pentru binele vostru. Muncești cu multă plăcere, pentru că ești de părere că, în ziua de azi, trebuie să te bucuri că ai un loc de muncă.

Cea mai mare plăcere este să mergi la cumpărături sau să cheltuiești spre fericirea celor la care ții.

PEŞTI

de Mihai Iulian Naghi

Pag.64

| EDITORIAL BOARD ALEXANDRA ENACHE Redactor-Şef | Design Managementul Strategic al Firmei (Master), anul 1 justmagik@ymail.com

MIHAI IULIAN NAGHI Redactor-Şef Adjunct Marketing-ul Afacerilor (Master), anul 1 mitz_ttm@yahoo.com

DANIELA TOMA Redactor-Şef Adjunct Studii Economice Europene, anul 3 dannyela1989@yahoo.com

ALEXANDRU NEGRILĂ Informatică Managerială, anul 3 alex@madagent.ro

ALEXANDRU VRÂNCIANU Studii Economice Europene, anul 3 alexu_buzz@yahoo.com

ARMIN SHIR MOHAMMADI Drept, anul 2 dj_armin10000@yahoo.com

EDITORIAL BOARD | DALYA ZORBA Management-Marketing, anul 3 dalya_zorba@yahoo.com

EVELIN IOSIF Marketing-ul Afacerilor (Master), anul 1 eva_iubiree@yahoo.com

GABRIEL IONUŢ FLOREA Relaţii Internaţionale, anul 3 gabyletzz@yahoo.com

IOANA NEAGU Managementul Strategic al Firmei (Master), anul 1 sillvia23@yahoo.com

LAURENŢIU CROITORU Relaţii Internaţionale, anul 3 laurentiueduardcroitoru@yahoo.com

SOUZAN AL-BAHRA Management-Marketing, anul 3 girl_in_pink_2003@yahoo.com

Pag.65

Pag.66

| FUNNY PAGE

Într-o seară 2 vampiri ies la vânătoare în oraş, mergând ei prin oraş primul îl întreabă pe al doilea: - Auzi, dar de ce cari piatra aia funerară după tine?

- Nu îmi place să ies fără buletin în oraş!

Merge Furnica repede prin pădure şi se întâlneşte cu Ursul.

Zice Ursul: - Furnicuţo, unde te grăbeşti aşa de tare?

- Mă duc, că s-a întâmplat un accident un pic mai încolo între un elefant şi un hipopotam. Numai sânge şi oase rupte, e grav rău de tot.

- Şi unde mergi acuma?

- Ma duc sa donez sânge!

Un canibal călătorea cu avionul. Stewardesa îl întreabă: - Ce aţi dori să serviţi de mâncare?

La care canibalul: - Îmi aduceţi vă rog lista pasagerilor...?

Alinuţa se urcă pe un scaun, pentru a schimba un bec ars.

Bunica îi spune: - Puiule, pune un ziar pe scaun!

- Nu-i nevoie, bunico, ajung destul de bine şi fără el!

BULĂ: Bunicule, cine a înnegrit Marea Neagră?

BUNICUL: Altă întrebare mai interesantă n-ai găsit?

BULĂ: Ai dreptate… Atunci, spune-mi cine a omorât Marea Moartă?

Un istoric competent poate demonstra că orice eveniment care s-a produs era inevitabil.

Fiecare problemă rezolvată generează (cel puţin) o problemă nerezolvată.

Culmea puterii: “Să tragi cu Arcul de triumf!”.

Culmea ceasului deșteptător: “Să sune ocupat”.

UN PROIECT

SUSŢINUT DE

URMĂREŞTE-NE!

www.facebook.com Profile ID: Revista Performance

www.twitter.com Profile ID: Performance_URA