Revista Studenţilor din Universitatea Româno-Americană
NUMĂRUL 16 |
17 Ianuarie 2011
AI CALITĂŢILE UNUI MANAGER ? Pag.30
Interviu cu ...
Răzvan Mustea Şerban Pag. 20
LA MULŢI ANI
Legea Educaţiei Naţionale, o nouă schimbare !
Pag. 40 Team-Building stil „70s-‟80s Pag.10 O tânără ... O sală de dans ...
GEORGIANA VASINIUC - antreprenor la 22 de ani ! Pag.
45
UN PROIECT
SUSŢINUT DE
URMĂREŞTE-NE!
www.facebook.com Profile ID: Revista Performance
www.twitter.com Profile ID: Rev_Performance
EDITORIAL |
Pag.3
EDITORIAL DE IANUARIE 2011 Alexandra Enache | Redactor-Şef În primul rând, LA MULŢI ANI 2011! Întreaga Echipă de Redacţie Performance vă doreşte toate cele bune în noul an şi sperăm ca acesta să vă aducă numai realizări şi reuşite extraordinare pe toate planurile. Din păcate vacanţa de iarnă s-a terminat şi iată-ne din nou la cursuri şi seminarii. Pentru mine vacanţa aceasta a trecut mult prea repede şi cred, sincer, că acesta este “feeling-ul” general în rândul tuturor studenţilor URA şi nu numai. Au trecut deja şi ultimele două săptămâni din presesiune. Sper că aţi obţinut note cât mai bune şi că cei mai mulţi dintre voi aţi scăpat integral sau, măcar parţial, de sesiune şi că vă veţi putea bucura liniştiţi de câteva zile libere, lipsite de stresul examenelor de iarnă. Cât despre noi, suntem foarte fericiţi datorită lansării primului nostru număr de Ianuarie, dat fiind faptul că anul trecut acest lucru nu a fost posibil. Şi de această dată am facut tot posibilul să vă aducem articole cât mai interesante pentru secţiunile pe care le ştiţi deja. Doar în acest număr puteţi citi despre modul în care s-a desfăşurat Campania de Crăciun din acest an universitar şi care au fost rezultatele acesteia, despre cel mai recent Team-Building CS-URA şi despre cum au petrecut CS-URiştii Revelionul. De asemenea, v-am pregătit o serie de interviuri cu Răzvan Mustea Şerban (cadru universitar URA şi deputat în Parlamentul României), Mihaela Radneantu (P&G Corporate Finance Manager) şi studenţii noştrii, Georgiana Vasiniuc (antreprenor) şi Ştefan Manu (fotograf şi un înrăit al motociclismului). Vă invit să urmăriţi şi celălalte titluri ale ediţiei curente, articole din care veţi descoperii dacă aveţi sau nu abilităţile necesare unui manager, veţi afla care sunt schimbările aduse Legii Naţionale a Educaţiei şi multe altele! În final, nu îmi rămânem decât să vă urez STRESiune uşoară tuturor celor care mai aveţi de susţinut examene!
INFORMAŢII DE CONTACT WEBSITE: www.revistaperformance.jimdo.com ADRESĂ DE EMAIL: performance@student.rau.ro
Pag.4
| CUPRINS
“Campania de Crăciun EDIŢIA a III-a” ... Pag. 6
“Revelion CS-URA” ... Pag. 14
“Team-Building stil „70s-‟80s” ... Pag. 10
“Winter Time ... Family, Friends and Fun” ... Pag. 17
Conferinţa “Mica reformă pe larg. Explicaţii şi probleme” ... Pag. 15
“Escaladare pe stâncă” ... Pag. 18 “Interviu cu ... Răzvan Mustea Şerban” ... Pag. 20
“Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate” ... Pag. 24 “Ai calităţile unui manager ?” ... Pag. 30 “Mini-interviu cu ... Ştefan Manu” ... Pag. 26
“Mihaela Radneantu - P&G Corporate Finance Manager” ... Pag. 34
CUPRINS | “Relaţii cauză - efect în actuala criză. Considerente asupra bulelor speculative” ... Pag. 36
Pag.5
“Legea Educaţiei Naţionale, o nouă schimbare !” ... Pag. 40
“BESTSELLER: Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Practici ale stimei de sine” ... Pag. 42 “FILM: Unstoppable” ... Pag. 43
“DIN LUMEA IT: Nokia N8” ... Pag. 44
“O tânără ... O sală de dans ... Georgiana Vasiniuc - antreprenor la 22 de ani !” ... Pag. 45 “HOROSCOPE” ... Pag. 48 “Editorial Board” ... Pag. 50
“FUNNY PAGE” ... Pag. 52
Pag.6
| CS-URA
Campania de Crăciun Ediţia a III-a de Alexandru Porancia Sărbătorile tocmai au trecut şi începem un nou an mai buni, mai curaţi şi cu multe dorinţe de a realiza lucruri noi şi interesante. Anul 2010 s-a încheiat, dar şi Campania de Crăciun de anul acesta care s-a dovedit a fi o reuşită. Am fost Moş Crăciun pentru copiii pe care i-am vizitat şi acest lucru ne-a umplut de fericire. Le-am văzut bucuria în ochi când am vorbit cu ei, când am dansat cu ei, când ne-au spus poezii, când au ţinut adevărate scene şi recitaluri în faţa noastră, când au râs şi au plâns de bucurie alături de noi şi în special când l-au văzut pe Moş Crăciun şi pe toţi cei care am fost acolo şi le-am împărţit jucării. S-au depus multe eforturi pentru ca rezultatele să fie cele aşteptate, însă cel mai important eveniment al Campaniei a fost cu siguranţă petrecerea de Crăciun organizată în clubul Le Studio, petrecere organizată cu scopul de a dona banii din vânzarea biletelor copiilor cu nevoi speciale. Nume cunoscute din industria muzicală au avut plăcerea şi bunăvoinţa de a cânta la acest eveniment caritabil, lucru lăudabil şi destul de rar întâlnit în zilele noastre. Invitaţii au fost: CĂTĂLIN JOSAN, JIMMY DUB, SASHA LOPEZ & ANDREEA D, EVAN, VANOTEK, DJ UNDERVIBE, F. CHARM şi, nu în ultimul rând, colega noastră Andreea Vătavu. A fost o seară minunată cu o atmosferă SUPERRR!!
În primul rând, trebuie precizat faptul că am încheiat Campania de Crăciun în mare stil. După multe, multe cumpărături şi o adevărată armată de jucării de sortat, la care s-a mai adăugat şi un batalion întreg de hăinuţe, am reuşit să terminăm toate pacheţelele pentru toate destinaţiile noastre (toate cazurile campaniei, care până la urmă, s-au dovedit a fi mai multe decât ne aşteptam). Luni la ora 17:00 (20.12.2010), înarmaţi cu jucării, entuziasm şi răbdare ne-am strâns în faţa Universităţii şi am plecat cu 5 maşini spre Casa de copii din comuna Domneşti. Pe drum am avut parte de o adevărată aventură în trafic, în care toţi ne-am pierdut răbdarea. Toţi, în afară de conducătorul nostru de proiect, omul cu experienţă în traficul pe Podul Grant de după ora 17:00, Alexandru Vrancianu, care în acea zi a fost cel mai ‟‟iubit‟‟ om din CS-URA, pentru ca ne-a ales cel mai „scurt” drum posibil până la Domneşti. Dar totul este bine când se termină cu bine şi ajunşi acolo (după aproape 2 ore) am fost asaltaţi de nişte copilaşi minunaţi, micuţi şi foarte bucuroşi pentru că moşul i-a vizitat şi pentru că au văzut atâţia CSURisti. Nu va puteţi imagina cum erau acei copii ... fetele îi luau în braţe şi se jucau cu ei, iar moşul (rol jucat excelent de Cristian Retegan) îi lua pe fiecare în braţe şi le asculta poveştile şi dorinţele.
CS-URA | Tot în aceea seară s-a mers şi la un băieţel pe nume Andrei în vârstă de 14 ani din Ferentari care suferea de o boală gravă la rinichi şi care locuia într-o cameră împreună cu mama lui şi surioara lui mai mică de 2 anişori. S-au bucurat tare mult când ne-au văzut, mai ales atunci când şi-au dat seama că unor oameni din Bucureşti, unor studenţi de la URA le pasa de ei. Şi uite aşa a venit ziua de marţi ... nu a fost un drum uşor (cum ne aşteptam, de altfel), a fost o adevărată aventură şi o zi specială, cu adevărat un Christmas Special „a la CS-URA”. Am plecat dimineaţă la 9:00 5 maşini, 4 şoferi, un Moş Crăciun şi încă 15 spiriduşi CS-URA - spre ultimele cazuri pe care le aveam de vizitat. Traficul nu ne-a mai deranjat şi am plecat spre satul Filipeşti de Târg (Ploieşti). Am ajuns cu bine la un băieţel care avea un chist pe creier şi care a fost şi el foarte încântat să-l vadă pe Moş Crăciun, şi să aibă şi un brad mare şi frumos împodobit la el în casă. Jucăriile i-au plăcut mult de tot, în special tirul cel roşu, pe care nu-l mai lăsa din mână. Am fost bine primiţi şi părinţii copilului au rămas plăcut impresionaţi de acţiunea noastră. Să nu uităm însă de cele două pane la maşini, una schimbată în timp record (4 minute) de către Buru, care în ochii unuia dintre băieţeii pe care i-am ajutat a părut un mecanic de Formulă 1.
Pag.7
Pag.8
| CS-URA Am plecat înapoi la Bucureşti pe la 6 seara, îndreptându-ne în grabă la Centrul de plasament Orhideea ce deţine trei căsuţe de copii de vârste diferite. Frumos şi aici; am lăsat caiete, pensule şi acuarele, hainuţe, jucării, iar copiii iau spus Moşului poezii, fiind recompensaţi cu jucării.
O altă pană a fost la maşina lui Suzi, schimbată într-o ora şi jumătate de către super-eroul nostru Andu (dacă nu el, atunci cine?). Alte păţanii: o defecţiune la porbagajul lui Andu care nu se mai închidea, o defecţiune în Cîmpina la porbagajul Sabrinei care nu se mai deschidea; Daniela nicio defecţiune, doar un şurub prins în aripa din spate, observat de ochii aprigii ai lui Vrâncianu. Costin ni s-a alăturat pe centura Bucureştiului şi a avut fix 0 defecţiuni. Am ajuns la Câmpina la casa de copii care suferau de sindromul Down. Ce-am trăit acolo, nu putem descrie în cuvinte, dar ne-am simţit extraordinar. Acei copii sunt fantastici - ne-au primit cu colinde, cu dansul Caprei, cu o rundă de break-dance şi cu o horă pe imnul lor ‟‟Omul cu sufletul mare‟‟. Am dansat, am cântat ‟‟Gasca mea‟‟, am aplaudat şi am şi lăcrimat. Am plecat toţi cu capul în pământ şi am realizat că noi trăim bine, în timp ce alţii trăiesc într-o suferinţă enormă.
Am plecat. După 12 ore de mers cu maşina şi aproape 500 de kilometrii parcurşi merita să facem o bulgareala pe cinste, imortalizată în poze de către Mirena care, de altfel, căuta pretexte să nu fie bulgarită.
CS-URA | Îngheţaţi am plecat la Bucureşti unde veşnicul şi iubitorul Laurenţiu Petre (fondatorul CS-URA) ne-a aşteptat cu un ceai cald şi nişte cadouri pentru Clubul Studenţilor. De colindat n-am colindat pentru că era noapte (trecut de ora 11) şi trezeam toată scara, dar în schimb am mâncat cu toţii tot ce am primit. Rezultatele vorbesc de la sine - am strâns 4.500 RON plus 8 saci cu hăinuţe şi jucării. Acest lucru demonstrează faptul că oamenii n-au uitat ce înseamnă suferinţa celor din jur. Campania de Crăciun organizată de CS-URA a fost menţionată şi în presa online, în cadrul articolului „Studenţii vin în ajutorul persoanelor defavorizate” semnat de Anemarie Lăzărescu în data de 16.12.2010 pe site-ul juridice.ro.
Pag.9
După o întreagă aventură de o lună de promovare, evenimente şi vizite la copii, dorim să mulţumim tuturor celor ce ne-au fost alături în ajutorarea acestor copii. Mulţumim studenţilor care au donat bani, jucării şi hăinuţe! Mulţumim Universităţii pentru sprijinul acordat ! Mulţumim echipei care a realizat acest frumos proiect şi bineînţeles tuturor membrilor CS-URA !
Pag.10
| CS-URA
Team-Building stil ‘70s-‘80s de Mihai-Iulian Naghi Cea mai eficientă şi mai puţin costisitoare modalitate de a lega relaţii de prietenie şi de a construi şi consolida o echipă nouă este prin intermediul aşa - numitei „Construcţie de echipă” Team-Building. De ce? Pentru că totul devine informal: de la locaţie şi activităţile desfăşurate până la felul cum se comportă oamenii într-un mediu lejer, destins. Toate acestea te ajută să te comporţi aşa cum eşti tu în viaţa de zi cu zi şi dai posibilitatea altora să te cunoască pe tine cu adevărat. Pentru CS-URA, Team-Buildingul din luna Decembrie 2010 a fost al treilea ca număr de la înfiinţarea clubului şi a fost cât se poate de memorabil pentru toţi cei 40 de participanţi. Locaţia: Pădurea Băneasa, Pensiunea „Casa Verde”; Vremea: nu tocmai favorabilă, a plouat tot weekend-ul 3-5 Decembrie, însă aceasta nu ne-a împiedicat să ne simţim bine şi să facem treabă bună; Traineri: Botez Andrei Robert (Preşedintele Uniunii Studenţilor din România) şi Ioniţă Cristina (membră USR); Training-uri: Comunicare, Team Work şi Management Organizaţional.
CS-URA | În cadrul celui de-al 2-lea TeamBuilding CS-URA surpriza pentru noii membri a constat în organizarea Treasure Hunt-ului (varianta pilot) care mai apoi a devenit proiect de sine stătător pentru CS-URA şi care, de altfel, anul acesta se anunţă a fi de o şi mai mare amploare. În cadrul Team-Building-ului de la Băneasa surpriza a semănat ca şi concept, însă de data aceasta membrii nu trebuiau să găsească „comoara”, ci erau supuşi unor brainstorming-uri solicitante în vedere găsirii „criminalului” pentru jocul Murder Mystery. Povestea jocului era una foarte complicată, bazată pe identificarea multor indicii (unele ajutătoare, altele nesemnificative), cu multe personaje şi toate interdependente între ele, fiecare având background-ul său şi motive pentru care ai fi putut bănui ca el/ea este criminalul. Scopul principal al jocului a fost ca oamenii să se distreze în timp ce îşi pun mintea la contribuţie şi totodată a fost un prim pas către dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă. Echipa câştigătoare a fost răsplătită cu un mic cadou simbolic de sărbători. Scopul jocului: îndeplinit cu succes! În ceea ce priveşte petrecerea (pentru că a devenit o tradiţie), fiecare Team-Building de până acum a fost însoţit de o petrecere tematică. Prima oară am avut „Tricouri cu mesaje”. A doua oară - „Pyjama Party”. De data aceasta, am fost cât se poate de originali aşa că ne-am numit petrecerea „Awesome „70s-„80s”. Vă puteţi imagina că inventivitatea şi creativitatea n-au lipsit.
Pag.11
Am fost care mai de care mai haioşi îmbrăcaţi încercând să corespundem stilurilor acelor perioade. Muzica a fost şi ea pe măsură - s-a dansat şi s-a cântat karaoke până de dimineaţa. Părerile membrilor în urma formularelor de feedback completate ne-au confirmat faptul că TeamBuilding-ul a fost o reuşită, iar bucuria noastră (a organizatorilor) a fost că după numai 3 zile de convieţuire, parcă ne ştiam deja de un car de ani. Într-un cuvânt: „TRIPLUMAXIM” !!!
Pag.14
| CS-URA
REVELION CS-URA de Ioana Neagu “Vom deschide o carte nouă. Paginile ei vor fi albe. Cuvintele noi le vom scrie. Titlul cărţii este "Oportunitate", iar primul ei capitol este ziua anului nou.” Edith Lovejoy Pierce Întotdeauna Revelionul a însemnat o trecere spre ceva mai bun şi un nou început pentru fiecare dintre noi. O speranţă că toate dorinţele noastre se vor îndeplini. De fiecare dată dorim să începem anul scăpând de frustrările trecutului şi să avem parte de un nou start şi de o nouă şansă să transformăm lucrurile rele în bune, iar cele bune în perfecte. Anul acesta în CS-URA s-a petrecut un eveniment fără precedent! Revelion 2011 CS-URA în stilul caracteristic, presărat cu multă bună dispoziţie, jocuri, distracţie şi dans. Am petrecut 5 zile minunate la o cabană din Azuga şi ne-am distrat câţi alţii în 10 ani! Se spune că aşa cum îţi începi anul, aşa o să îl ai. Dacă este adevărat, atunci eu sunt cea mai fericită, deoarece am avut alături persoane deosebite care îmi sunt ca a doua familie. Am petrecut toţi şi am început anul cu gânduri pozitive şi planuri măreţe. Pârtia a fost a noastră şi nimic nu ne-a stat în calea - unora chiar la propriu :P
Unii au încercat schiurile, alţii sau încumetat să încerce placa, iar pentru cei care nu sunt atât de aventuroşi, sania a reprezentat alternativa potrivită. Indiferent de modalitatea aleasă, voia bună a fost la nivel maxim şi râsetele noastre se auzeau până la Bucureşti. Şampania a curs nestingherită în paharele noastre, iar masa de Revelion a fost un adevărat festin cu un grătarul bine îngrijit de către băieţii noştri pricepuţi şi cu multe alte minunate bucate pt a începe anul cu burţile pline. A plouat cu replici amuzante pe toată perioada şederii noastre la Azuga iar momentele distractive au fost surprinse cu dibăcie de camerele de filmat şi de fotografiat. Clasica “bulgăreală”, amestecată cu “grămada cere vârf” ne-au înroşit obrajii în încercarea noastră de a nimeri cât mai multe persoane. Având în vedere că a fost un cadru total informal, am putut să ne bucurăm de libertatea unui program lejer şi relaxat, presărat cu bancuri şi discuţii filozofico-amuzante. La mulţi ani tuturor şi să vă împliniţi toate dorinţele în acest an nou!
RAU |
Pag.15
Conferinţa “Mica Reformă pe larg. Explicaţii şi probleme” Material furnizat de Daniela Toma
Un sistem judiciar în care omul care apelează la actul de justiţie să poată previziona clar costurile procesului, durata acestuia şi şansele de câştig, adică riscurile şi avantajele pe care şi le asumă, ar însemna o normalitate şi o stabilitate pe care neo dorim cu toţii, judecători şi justiţiabili, deopotrivă. Se simte astfel necesitatea realizării unei reforme profunde în justiţie şi care presupune, în primul rând, o legislaţie simplă, coerentă, previzibilă şi stabilă, care să asigure practicienilor dreptului pârghii eficiente şi rapide de realizare a drepturilor şi obligaţiilor procesuale, iar justitiabililor o oglindă clară a ceea ce îi aşteaptă angrenându-se într-un proces în faţa instanţelor civile. Universitatea Româno-Americană a desfăşurat în incinta sa, pe parcursul zilei de 17 decembrie 2010 evenimentul numit ‟‟Mica Reformă pe larg. Explicaţii şi probleme‟‟.
Manifestarea a fost deschisă profesioniştilor dreptului: magistraţi, avocaţi, consilieri juridici, eliberânduse certificate de participare pentru lucrările desfăşurându-se între orele 09:30 şi 18:00 în Aula Magna şi Sala Senatului. Conferinţa a pus în discuţie noutăţile aduse de ‟‟mica reforma‟‟. Noua reglementare aduce numeroase noutăţi referitoare la competenţa materială, strămutare, conţinutul cererii adresate instanţei şi conţinutul întâmpinării, comunicarea actelor procedurale, rolul activ al judecătorului, termene scurte, încuviinţarea expertizei, hotărâri nesupuse apelului, soluţiile în apel,
Pag.16
| RAU
hotărâri nesupuse recursului, motivele de recurs, casarea cu trimitere, încuviinţarea executării silite, soluţionarea contestaţiei la executare, divorţ, medierea în litigii comerciale şi multe altele… În deschiderea evenimentului au luat cuvântul prof.univ.dr. Ovidiu Folcuţ (Rectorul Universităţii Româno -Americane), prof.univ.dr. Lidia Barac (secretar de stat în Ministerul Justiţiei), Laura Codruţa Kovesi, (Procurorul General al României) şi dr. Gheorghe Florea (Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România). Acest eveniment face parte dintr-o serie de evenimente susţinute şi organizate de Societatea de Ştiinţe Juridice, Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, Universitatea RomânoAmericană şi Clubul de drept social Costel Gîlcă. Cel mai important eveniment juridic al anului s-a dovedit a fi o reuşită datorită numărului mare de participanţi înscrişi şi implicaţi în proiect. Material şi imagini: juridice.ro
STUDENTS TALKING |
Pag.17
Winter Time … Family, Friends and Fun de Souzan Al-Bahra Well here we are, trying to pass the winter beside our family and friends, again. Christmas and New Year‟s Eve have already passed but they‟ve left us with some great memories. It‟s like it was yesterday when we were in High-school, throwing snowballs at our classmates in the schoolyard and playing pranks on one another. Time passed by so fast that we are now in college trying to make a better future for ourselves. I don‟t know what you think about winter but I speak for myself when I say that I‟m not a big fan of cold weather, probably it‟s because of my origin. But still, there are things about winter that I love, such as the fact that we get to spend much more time with our families – you know, family-time, sharing, loving, happiness and joy – without thinking too much of our dayto-day worries, the perfect time when we feel peace and harmony beside our mom, dad, sister or brother, grandparents etc. And after that amazing family time we get to the 2nd round called “FUN, FUN, FUN” – we hang out with our friends and even take a short trip to the mountains where we get crazy with some winter sports like snowboarding or skiing. Sometimes we fall down but we just get up and hurry to cross the finish line and we are so unbelievably happy. And then
you realize how cold you are and you instinctively ask for a couple of hot wine cups. That‟s just the right feeling to warm you up and get you ready for a sledge race. Although it‟s childish it‟s sooo fun!! And in the end you all get together to review funny stories about family winter time and you all laugh so loud when you hear about Monica‟s old aunt that started kissing her without her denture at the Christmas family reunion or when you tell everyone about how hard your uncle hugged you at the same Christmas family reunion and you almost couldn‟t breathe at all and you asked him to let you go but he forgot to switch on his hearing aid and he thought you like it and squeezed you even harder. It‟s an amazing feeling to know that you are surrounded by so much love, comfort and peace. In this time of the year you are sure that your family and your friends are unbelievable. Even if it is cold outside, you can feel the heat inside your soul due to the people you‟re surrounded by. Winter, winter … don‟t go so fast but don‟t last too long!!!
Pag.18
| STUDENTS TALKING
ESCALADARE PE STÂNCĂ de Armin Shir Mohammadi Mereu am fost amator de sporturi extreme. Niciodată nu m-am dat înapoi de la experienţe „terifiante”, cum le-ar numi unii. Ba chiar am avut parte în copilărie de cele mai multe experienţe de genul acesta. Ştiu că mereu am văzut foarte multe activităţi ca fiind nişte „fleacuri de ciuruit”. Cel mai bun exemplu a fost când am încercat căţăratul pe stânci. A fost o zi frumoasă de vară acum mulţi ani. Nu aveam decât 14-15 ani. Eram în ţara mea natală, Iran. Plecasem cu mama şi fratele meu pe munte la drumeţie. După vreo 2-3 ore de urcat pe munte se termină traseul marcat, iar din acel punct trece cine vrea, se întoarce cine poate. După încă vreo oră de urcat şi un mic duş sub cascadă am trecut de nişte băieţi care se căţărau pe o stâncă. Tind să deschid o paranteză şi să detaliez situaţia băieţilor la momentul respectiv ca să nu existe semne de întrebare mai încolo. La căţărat prima regula este sa nu fii singur. A doua este să ai sculele necesare: harnaşament, frânghii, scară/scări de frânghii, drujbă, precum şi multe cârlige şi şuruburi cu inel la capăt.
Procesul de căţărat este în felul următor: dacă stânca pe care te urci nu a mai fost escaladată vreodată se face o gaură la nivelul capului unde se introduce şurubul cu inel. În acest inel se introduce unul din „brelocuri” şi folosind un cârlig se prinde scara. Se urcă pe scară şi se prinde siguranţa. Acum procesul se reia, se face gaura, se pune şurub şi se urcă înca un nivel. Şi tot aşa până la cer. Sună uşor nu? Claaaar! Cât despre situaţia băieţilor atunci când i-am văzut noi, trebuie să menţionez faptul că ei încercau să urce pe o stâncă mai mult rotundă, adică începeau de sub ea şi ajungeau pe margine şi tot aşa până sus. Unul dintre băieţii respectivi era la al treilea şurub din vreo opt deja prinse în stânca respectivă, în timp ce ceilalţi doi îl susţineau cu o frânghie cumva legată de ultimul şurub de pe stâncă (cred că au aruncat frânghia, altfel mă îndoiesc că ar fi ajuns atât de sus, o sa înţelegeţi voi de ce mai încolo). La acel moment nu am băgat prea mult de seamă şi noi am mers mai departe şi am urcat pe munte pentru încă jumătate de oră. A urmat o pauză de 10-15 minute după care am vrut să
STUDENTS TALKING | ne întoarcem acasă. Pe drum, i-am întâlnit iar pe băieţii aceia, în aceleaşi locuri unde erau cu o ora în urmă. Desigur, nu m-am putut abţine să nu le arunc o replică gen: „V-aţi înţepenit”? Vizibil iritaţi, băieţii au decis să mă pună pe mine în locul lor. Desigur, am acceptat provocarea şi a început procesul de echipare a unui băiat care cu greu încăpea în harnaşamentele acelea (nu aveam cea mai potrivită greutate pentru vârsta respectivă). După multe chinuri am reuşit să mă echipez şi băieţii au început instructajul. După instructajul de 5 minute (la fel ca cel făcut de mine mai sus) mam gândit că nu are cum să fie greu şi a început glorioasa mea dominare a stâncii. Am început prin prinderea scării în primul şurub. M-am suit pe scară şi mi-am prins siguranţa - nimic greu sau spectaculos până aici şi nici la următoarele două şuruburi. Când am ajuns la al treilea şurub şi am încercat să ajung la şurubul numărul patru, a început provocarea. Scara era făcută din frânghii, lucru care îi conferea o stabilitate egală cu stabilitatea apei din Cascada Niagara. După cum v-am zis şi mai devreme stânca nu era plată, iar între şuruburile 3 şi 4 (sub şi lateralul stâncii) era un unghi de vreo 45°. Am încercat de câteva ori să îmi prind scara de al patrulea şurub, dar era o chestie de mai puţin de 1 cm, având
Pag.19
în vedere că stabilitatea scării şi gravitaţia au fost împotriva mea. În acest moment mi-am dat seama că nu era totuşi chiar un fleac şi după multe multe încercări şi comentarii din partea mamei şi a fratelui meu, am hotărât să renunţ şi să îi las pe băieţi să îşi continue treburile. La sfârşit am făcut schimb de numere de telefon, iar băieţii respectivi au spus că la următoarea lor escaladare or să mă cheme. Din păcate însă, aceasta avea să fie în ziua în care eu porneam înapoi spre România. Nu sunt genul care să renunţ aşa uşor şi ştiu că dacă aş avea ocazia aş putea să reuşesc „să domin” acea stâncă. Mi-a plăcut foarte mult ziua respectivă şi n-am să o uit niciodată şi desigur, dacă se mai iveşte vreodată ocazia, voi fi primul la rând. PEACE OUT!!!
Pag.20
| MENTORSHIP
Interviu cu ... Răzvan Mustea Şerban de Evelin Iosif Pentru început, v-aş ruga să ne spuneţi cine este Răzvan Mustea Şerban. În primul rând, mă recomand ca fiind soţ şi tată. Sunt capul unei familii minunate şi tatăl a doi băieţei care-mi luminează viaţa. Din punct de vedere profesional, viaţa mea e strâns şi indisolubil legată de Universitatea Româno–Americană. Am fost student în cadrul acestei universităţi, am absolvit în anul 2001 Facultatea de Relaţii Comerciale şi Financiar – Bancare Interne şi Internaţionale şi
din acel moment sunt cadru didactic al acestei universităţi. Faptul că sunt parte a unei comunităţi academice de elită reprezintă pentru mine un motiv de mândrie şi este punctul central al cărţii mele de vizită. De-a lungul timpului, m-am implicat în numeroase activităţi economice în mediul privat, iar recent am intrat în politică, obţinând un mandat de deputat în oraşul Focşani în care m-am născut şi am crescut.
MENTORSHIP |
Pag.21
Care a fost cel mai frumos moment pe care l-aţi trăit în facultate? Întreaga perioadă a studenţiei reprezintă pentru mine o sumă de momente frumoase, de experienţe unice, de prietenii solide şi adevărate. Poate unul dintre cele mai importante momente a fost obţinerea unei burse de studii cu durată de un an în Statele Unite ale Americii, la James Madison University. Consider că a fost o perioadă care m-a ajutat să îmi definesc personalitatea, să îmi organizez viaţa în baza unor valori şi principii solide, nemaipunând la socoteală cunoştinţele extrem de valoroase pe care le-am dobândit. Ce anume v-a determinat să intraţi în politică? Intrarea mea în politică s-a bazat exclusiv pe dorinţa de a pune umărul la transformarea societăţii româneşti într-una în care noi şi copiii noştri să ne dorim să trăim. Lipsa unei scări reale a valorilor, exodul de inteligenţă din ultimii ani şi lipsa de motivaţie pentru tinerii români sunt subiecte foarte dureroase pentru mine, cum sunt probabil pentru toţi tinerii care doresc să-şi croiască un viitor bazat pe propriile forţe.
Mă refer la responsabilitatea rezolvării problemelor celor care cred în tine şi care îşi pun speranţa în tine, iar aceste probleme sunt atât de numeroase, de diverse şi de complexe, încât uneori te simţi copleşit. Acest sentiment poate fi însă depăşit, atâta timp cât ai în jurul tău oameni care îţi împărtăşesc viziunea, care te susţin şi te ajută să identifici şi să rezolvi neajunsuri care marchează România nu de ieri, ci poate de generaţii ...
Ca şi deputat aveţi o răspundere mare. Cum este să aveţi o astfel de poziţie?
Spuneţi-mi, vă rog, un moment neplăcut din viaţa dumneavoastră de deputat şi cum aţi trecut peste acesta?
Poziţia de parlamentar este una care numai aparent oferă doar beneficii, pentru că în realitate, mai ales ca tânăr, simţi că pe umerii tăi apasă o mare responsabilitate.
Viaţa de politician este presărată frecvent cu momente de nemulţumire, în sensul că, la un moment dat, constaţi că nu poţi realiza întocmai ceea ce ţi-ai propus.
Pag.22
| MENTORSHIP
Motivele acestei stări de lucruri sunt multiple, dar cel mai dureros este sentimentul că uneori esti abandonat de proprii tăi colegi. Viaţa, în general, este un amestec de idei, de principii, de atitudini, de caractere umane, iar politica nu face excepţie. Sunt chestiuni pe care le-am trăit şi care m-au învăţat că există o diferenţă fundamentală între „a dori” şi „a putea”. Pentru a avea succes trebuie să înveţi să ai răbdare, să înveţi să coalizezi energii cât mai multe şi mai diverse în jurul unei idei, şi foarte important, să nu renunţi când întâlneşti primul obstacol. Cum vă împărţiţi între viaţa de familie, profesor universitar şi deputat? Va mai ajunge timpul? Cred că timpul este una dintre resursele cele mai importante pe care le avem la dispoziţie, iar corecta gestionare a sa reprezintă una dintre cheile succesului. Ne convine sau nu, timpul curge implacabil, iar o secundă irosită e o parte din viaţa noastră pierdută pentru totdeauna. În ceea ce mă priveşte, aş dori să pot oferi mai mult din timpul meu familiei, pentru că, mai ales în această perioadă a vieţii, există momente unice: primul zâmbet, primul cuvânt, primii paşi, emoţiile poeziei de la serbarea de Crăciun sau stângăcia cântecelului de la sfârşitul anului de grupa mijlocie. Cum poţi aduce vreodată înapoi ceva din toate acestea?
Ce sfaturi le daţi studenţilor pentru reuşita lor în carieră? Succesul este o noţiune foarte complexă, care ţine de zestrea genetică, de dorinţa şi capacitatea de muncă şi învăţare şi, nu în ultimul rând, de „dramul de noroc” pe care îl are fiecare dintre noi. Totuşi, cred că este foarte important ca fiecare să îşi stabilească un set de valori şi principii adevărate, de la care să nu se abată indiferent de intensitatea sau direcţia din care bate vântul vieţii. Mulţumim!
Pag.24
| MENTORSHIP
GALA LIGII STUDENŢILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE de Daniela Toma „ Tot ceea ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. ‟‟ N.Bălcescu Palatul Parlamentului. Bucureşti. România. Şase ianuarie 2011. Excelentă Academică în Străinătate. Prin aceste câteva cuvinte pot descrie un eveniment cu adevărat reuşit, interesant, de succes şi lăudabil. Am participat la începutul acestui an la o experienţă unică de care îmi amintesc cu mare plăcere şi anume Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). În sala Alexandru Ioan Cuza (Palatul Parlamentului), într-o seară friguroasă de ianuarie, însă într-o atmosferă prietenoasă şi caldă, îşi făceau simţită prezenţa o serie de personalităţi remarcabile ale societăţii româneşti, în jur de 500 de studenţi şi absolvenţi români ai universităţilor de top din străinătate în scopul celebrării ediţiei a II-a a Galei LSRS. LSRS este o organizaţie neguvernamentală ce asigură cadrul de reprezentare al studenţilor români în străinătate promovând o puternică solidaritate între membrii săi ca reprezentanţi de onoare ai României şi o atitudine pozitivă faţă de perspectivele întoarcerii lor acasă după terminarea studiilor. Scopul LSRS este acela de a promova drepturile şi interesele academice, profesionale, sociale şi culturale ale membrilor săi şi facilitează contribuţia lor la dezvoltarea României.
În prezent LSRS numără filiale în peste 20 de ţări din lume, 140 de voluntari şi 5.000 de membri. În contextul dispersării geografice au fost valorificate platformele de comunicare online, proiecte la nivel internaţional şi au fost dezvoltate relaţii cu studenţi din întreaga lume. Ajunşi la eveniment în calitate de invitaţi, ne-am ocupat locurile aşteptând începerea galei, lucru care s-a produs la ora 19:00. Cel ce a deschis evenimentul a fost nimeni altul decât Sebastian Burduja, preşedinte LSRS, licenţiat al universităţii Stanford din Statele Unite şi dublu masterand la Harvard. Acesta a ţinut un discurs admirabil despre realizările şi proiectele ligii dar bineînţeles şi despre valorificarea tinerilor români ce studiază în străinătate: „ Primiţi-ne înapoi acasă, daţi-ne şansa de a pune în aplicare cunoştinţele acumulate peste hotare şi de a contribui în mod substanţial la dezvoltarea României de mâine!”. Spre final a afirmat cu convingere: ’’Fie că anul 2011 să fie anul nostru, anul României!”. A urmat mesajul transmis de Costin Elefteriu, Secretar General LSRS, care a prezentat în premieră proiectul CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiză Studenţilor şi Absolvenţilor Români): „CAESAR este efortul nostru de a porni un proces conştient de reconstrucţie a
MENTORSHIP | unei elite intelectuale unite pentru viitorul acestei ţări - elită, în sensul onest, virtuos şi autentic al termenului”. Discursurile au continuat în aceeaşi notă, însă de această dată fiind ţinute de cealaltă parte a baricadei şi anume oameni politici, oameni de afaceri sau personalităţi ale României precum: Mircea Geoană (Preşedinte al Senatului), Teodor Baconschi (Ministru de Externe), Crin Antonescu (Preşedinte PNL), Constantin Toma (Preşedinte Omniasig), Codruţ Şereş (Preşedinte Intact Media Group) şi Acad. Univ. Dr. Ionel Haiduc (Preşedinte al Academiei Române). Cu siguranţă cel mai important şi emoţionant moment al serii a fost decernarea premiilor pentru studenţii români cu cele mai bune rezultate în plan academic şi extra-curricular pentru anul academic 2009-2010 care au fost selectaţi de către un juriu extern format din personalităţi academice. Au fost oferite 7 premii şi 4 menţiuni. Marele Premiu a fost decernat Cristinei Ghenoiu (Cornell University, NY, SUA), candidată la doctorat în biologie celulară şi cromozomială, biologie moleculară, genetică şi biochimie şi care a publicat recent un studiu în revistă ştiinţifică de renume internaţional, Science. Laureata a declarat: „Când am aflat despre misiunea Ligii şi am văzut calitatea oamenilor care conduc Liga am fost profund impresionată ... acum cred că România are o şansă. Premiul obţinut în această seară reprezintă o onoare extraordinară şi m-am bucurat să văd
Pag.25
că cineva din ţara mea îmi aprecieză munca şi, în acelaşi timp, m-a bucurat faptul că cei care au apreciat-o sunt oameni pe care îi respect şi pe care îi admir enorm”. Seara s-a finalizat cu un cocktail de socializare unde studenţii şi invitaţii au încununat cu succes existenţa a doi ani de LSRS. Întregul eveniment a inspirat dorinţă de a face lucruri măreţe, dorinţă de a se întoarce în ţară pentru a oferi României cunoştinţele şi experienţa dobândite la cele mai prestigioase instituţii din lume. Respect lor !!!
Pag.26
| MENTORSHIP
Mini-interviu cu ...
ŞTEFAN MANU de Souzan Al-Bahra Un cuvânt de început. Te rog, spunene cate ceva despre tine. Salutare! Eu sunt Ştefan Manu sau, aşa cum îmi spun prietenii, Manu! Sunt proaspăt student în cadrul Universităţii Româno-Americane, la facultatea de Informatică Managerială. Sunt o persoană sociabilă şi, zic eu, cu un simţ al umorului destul de dezvoltat. Îmi place să mă implic şi să îmi sprijin prietenii în rezolvarea problemelor şi, în acelaşi timp, sunt un tip dinamic, creativ şi cu spirit de echipă. Am auzit că ai niste hobby-uri deosebite. Care sunt acestea şi ce anume te-a atras la ele? Pasiunile mele sunt fotografia şi motociclismul. Consider că fotografia este modul cel mai frumos prin care mă pot exprima, fiind un amator al artelor vizuale şi având la activ numeroase concursuri şi expoziţii. Motociclismul mă atrage pentru ca îmi oferă acel „pic” de adrenalină, acea senzaţie de libertate; chiar dacă este destul de periculos, îmi asum acest risc pentru că satisfacţia adusă este mult mai mare. Cum ţi-ai descoperit pasiunile? Fotografia am descoperit-o în liceu, mai exact în urma participării la
un concurs foto. Deşi nu am câştigat nimic, experienţa acumulată m-a încurajat să continui şi, astfel, am ajuns în decurs de câţiva ani să am propria mea expoziţie şi să fiu invitat ca fotojurnalist în cadrul unor proiecte internaţionale. Motociclismul pe de altă parte, este moştenire de familie , fiind deja o tradiţie de 4 generaţii.
MENTORSHIP | Ce anume simţi atunci când fotografiezi sau atunci când practici motociclismul? Fotografia nu este un simplu hobby pentru mine; este mai degrabă modul prin care îmi exprim anumite sentimente, multiple şi diversificate, de altfel. Motociclismul este pur şi simplu modul meu de a-mi descărca energia şi, totodată, modul meu de a mă bucura de sentimentul de libertate. Sunt, totuşi, două pasiuni total diferite. Cum reuşeşti să le combini? Crezi ca ele te vor ajuta pe viitor în profesia ta? A le combina e mult spus, mai degrabă ele sunt acele lucruri care mă fac fericit într-un mod sau altul. Şi da, cred că aceste pasiuni mă vor ajuta mai târziu în viaţă, deoarece sunt o
Pag.27
persoană cu multiple calitaţi, iar acest lucru nu poate fi de prisos. Cel puţin prin fotografie voi putea obţine ceea ce mi-am propus pentru viitorul meu. Asta nu înseamnă ca motociclismul este în plan secund, dar sunt conştient că nu pot urma o carieră în acest sens, deoarece am prins gustul acestui sport un pic cam târziu, însă întotdeauna va fi escapada mea de stres şi cotidian! Ce altceva îţi mai „face cu ochiul”, dar încă nu ai avut posibilitatea să realizezi? Sincer, mi-ar fi plăcut să practic actoria, deoarece întotdeauna am crezut că posed calităţile de bază pentru a activa în acest domeniu, calităţi ce pot fi dezvoltate pe parcurs dacă aş urma un curs în acest sens! Mulţumesc!
Pag.28
| MENTORSHIP
MENTORSHIP |
Pag.29
Pag.30
| MENTORSHIP
Ai calităţile unui bun manager? de Dalya Zorba Pentru a fi un bun manager, indiferent de domeniul în care profesezi, nu este suficient să îţi duci la bun sfârşit sarcinile zilnice şi să pui în practică toate cunoştintele profesionale pe care le-ai dobândit.
În afara acestor lucruri trebuie să dai dovadă de anumite calităţi. Aceste aptitudini, aşa cum ai fi tentat să crezi, nu trebuie să le ai din naştere, ci le poţi deprinde pe măsură ce avansezi şi acumulezi experienţă. Ca manager, trebuie să îndeplineşti anumite obiective care ţin atât de tine, cât şi de cei aflaţi în subordinea ta:
Pentru a atinge toate aceste obiective şi pentru a face faţa cu succes diverselor probleme ce apar în activitatea de zi cu zi a companiei, ca manager trebuie să dai dovadă de anumite calităţi, fie ele native ori dobândite:
să câştigi încrederea diverşilor parteneri cu care compania ta colaborează; să contribui la crearea fidelităţii propriilor tăi subalterni; să menţii motivaţia membrilor echipei pe care o conduci; să ameliorezi comunicarea în interiorul companiei prin rezolva-
rea deficienţelor cu care se confruntă diferite departamente ale firmei şi să-ţi aduci o contribuţie eficientă în rezolvarea acestor probleme; să identifici corect problemele de care echipa (sau chiar compania) se poate lovi la un moment dat şi să găseşti cele mai bune soluţii pentru rezolvarea acestora.
sociabilitate: trebuie să poţi stabili cu usurinţă contacte cu partenerii. Dacă eşti o persoană timidă sau emotivă acest lucru nu ar fi realizabil; tact: este nevoie să dai dovadă de răbdare şi amabilitate, simţ al umorului, precum şi de abilitatea de a ceda în unele privinţe şi de a nu fi rigid în faţa oportunităţilor;
MENTORSHIP |
memoria şi capacitatea de a reţine uşor fapte, date, nume sau figuri; prezenţă de spirit, intuiţie, imaginaţie în rezolvarea unor situaţii neprevăzute; rapiditate în gandire şi în luarea deciziilor; capacitate de analiză şi sinteză; simţ de organizare; onestitate, corectitudine, obiectivitate; abilităţi de comunicare; putere de muncă şi capacitatea de a fi disponibil la orice oră; capacitatea de a te adapta programelor de muncă neregulate.
Pe lângă toate aceste calităţi trebuie să dai dovadă de o foarte bună pregatire teoretică şi o cultură generală solidă. Din acest motiv, cursurile de specializare trebuie privite cu mare interes fiindu-ţi de un real ajutor pentru evoluţia profesională, dar şi personală.
Pag.31
Pag.34
| CAREER
Mihaela Radneantu - P&G Corporate Finance Manager de Evelin Iosif Cum aţi ajuns să lucraţi în P&G? Călătorind destul de mult ... înapoi în timp, tocmai până în 1997, iată “povestea” mea. Ca studentă în ultimul an la American University în Bulgaria am văzut pe holurile facultăţii postere cu „P&G European Financial Seminar” care avea loc în anul acela la Paris. Am fost atrasă imediat, în primul rând de numele P&G-ului şi de structura seminarului, dar, de ce nu şi de locaţia din acel an Am candidat pentru a participa la EFS, cu speranţa şi determinarea că odată admisă pentru seminar, nu mă voi opri acolo şi mi se va şi oferi o poziţie permanentă în cadrul departamentului de Finanţe al companiei. Şi aşa a fost
Suntem convinşi că această poziţie în companie implică multă muncă. Câte ore pe zi petreceţi la serviciu? Bineînţeles că implică multă muncă, dar dacă o faci cu pasiune şi în mijlocul unui colectiv remarcabil, cum este cazul meu, timpul se comprimă şi cele 9-10 ore petrecute la serviciu trec repede. Ce reprezintă la momentul actual pentru Dvs. facultatea pe care aţi urmat-o? Facultatea reprezintă locul unde am pus bazele viitoarei cariere, formându-mi în primul rând aptitudini cheie intra- şi inter-personale, precum abilitatea de a lucra în echipă, abilitatea de a conduce, dar şi abilitatea de a învăţa, a rezolva probleme şi a gândi critic, a chestiona în mod sănătos şi productiv ce se întâmplă în jurul meu. Cât la sută din activitatea Dvs. zilnică este reprezentată de luarea deciziilor în conditii de incertitudine? În ziua şi lumea de astăzi incertitudinea este the “name of the game”, asa că mare parte din activitatea mea şi a noastră, a tuturor colegilor, inclusiv luarea deciziilor, are o componentă importantă de incertitudine.
CAREER |
Pag.35
Pe de altă parte, incertitudinea se poate modela într-o mare măsură, se poate aborda într-un mod structurat, iar la P&G avem sisteme şi procese cu ajutorul cărora putem face acest lucru. Există o strânsă legătură între departamentul în cadrul căruia dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea şi alte departamente din firmă? Bineînţeles, o mare parte din activităţile noastre zilnice este petrecută lucrând în echipe multifuncţionale, cu colegi din multe departamente, pe diverse proiecte. Astfel, poţi face parte în aceeaşi zi chiar şi din 2-3 echipe multifuncţionale diferite, pe diferite proiecte. Cum interacţionaţi cu colegii pe parcursul unei zile obişnuite de lucru? Avem momente în care interacţionăm într-un mod mai formal (de exemplu, în cadrul echipelor multifuncţionale din care facem parte pentru diverse proiecte), dar şi informal (de exemplu în cadrul unor discuţii 1:1 legate fie de anumite chestiuni de afaceri, fie de dezvoltarea profesională a colegilor respectivi, cărora poţi să le fi manager sau mentor sau sponsor în cadrul unui proiect). Un lucru e cert, “uşile” sunt deschise mereu pentru colegi.
Vă vedeţi lucrând pe acestă poziţie şi în viitor sau aţi vrea să mai schimbaţi lucrurile pentru a nu se transforma totul în rutină? Cred că pot aduce încă multe contribuţii pe actuala poziţie, atât companiei, prin rezultatele pe care echipa mea le poate aduce, cât şi dezvoltării organizaţiei, capacităţii ei profesionale (mă refer bineînţeles atât la echipa cu care lucrez cât şi la mine însămi). Drept urmare, mă văd continuând să lucrez în această poziţie şi în viitor, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Şi nu mi-e frică de rutină, fiindcă, având în vedere dinamismul afacerii, al companiei, apar mereu noi proiecte. Cum vă petreceţi un weekend sau o vacanţă în care munca este complet lăsată la o parte? Încerc să stau cât mai puţin acasă, chiar dacă nu sunt o persoană sportivă ... încerc să-mi petrec cât mai mult timp cu prietenii la un film, la un teatru
Pag.36
| BUSINESS Relaţii cauză – efect în actuala criză. Consideraţii asupra bulelor speculative. de Gabriel Florea
Între 1995-2000 s-a creat o bulă speculativă în Statele Unite în domeniul IT bazată pe creşterea cotaţiilor acţiunilor ce investeau în internet şi domenii conexe. Practic, aproape orice companie ce îşi desfăşura activitatea bazându-se pe mediul online, supradenumită şi "dotcom", se bucura de un interes deosebit din partea investitorilor. Astfel, prefixul "e-" sau sufixul ".com" adăugate la numele companiei determinau creşterea preţului acţiunilor acesteia, investitorii neglijând indicatorii financiari de performanţă şi mizând pe avansul tehnologic ca sursă viitoare de creştere a respectivelor companii. În perioada 2000-2002 o mare parte a acestor companii a intrat în faliment ca urmare a lipsei de lichidităţi, cauzând astfel pierderi de 5 trilioane $ investitorilor. Atentatul terorist din 11 septembrie 2001 a accelerat panica de pe pieţele financiare internaţionale, Bursa de la New York suspendându-şi şedinţa de tranzacţionare de patru ori consecutiv. În 2004, doar 50% din companiile din acest sector au supravieţuit crizei. Elementul pozitiv al acestei crize a reprezentat reîndreptarea atenţiei investitorilor către ramurile clasice ale economiei.
În perioada 2003-2005 ca urmare a scăderii progresive a ratei dobânzii de politica monetară (măsură instituită de Alan Greenspan, guvernatorul Federal Reserve) având drept scop relansarea economică, dar şi din cauza faptului că investitorii au înregistrat pierderi masive în urma crizei dot-com-urilor, aceştia au găsit un refugiu în domeniul imobiliar. Prin urmare, în viziunea acestora, valoarea unui imobil nu putea decât să crească, fiind un bun tangibil şi bine determinat în comparaţie cu valoarea unei companii online, un activ care putea dispărea oricând. Ca rezultat, cererea de credite ipotecare a crescut rapid, fapt ce a mărit preţurile imobilelor, creditorii fiind din ce în ce mai dispuşi să acorde produse ipotecare complexe şi flexibile (principalele avantaje fiind dobânzile scăzute şi avans 0%), însă cu un grad ridicat de risc, fapt alimentat şi de politica preşedintelui George W. Bush, conform căreia fiecare american ar trebui să aibă propria casa, ca parte a "visului american", relaxând astfel legislaţia privitoare la creditarea persoanelor cu venituri mici şi medii înca din anul 2003, concomitent cu înfiinţarea a două fonduri de garantare a creditelor ipotecare, supranumite Fannie Mae şi Freddie Mac.
BUSINESS | Criza financiară actuală s-a declanşat în interiorul pieţei creditelor ipotecare cu grad mare de risc (subprime) în Statele Unite, la sfârşitul anului 2006. Astfel, s-au acordat împrumuturi solicitanţilor persoane fizice cu o situaţie financiară ce nu îi includea în mod normal în categoria clienţilor sănătoşi, solvabili pe perioada derulării creditului după principiul "o casă pentru fiecare american", a căror garanţie se baza pe tendinţa de creştere a valorii în timp a proprietăţilor imobiliare. Băncile, principalii furnizori de credite ipotecare, au profitat de lacunele din legislaţia pieţei de credit, vânzând ipotecile de tip "subprime" unor instituţii financiare care le-au fragmentat şi le-au constituit în pachete alături de alte produse de creditare complexe pe baza cărora au creat produse financiare derivate sub forma obligaţiunilor ipotecare sau CMO-urilor (Collateralized Mortgage Obligation). Aceste produse de investiţii au fost cumpărate de băncile de investiţii, care le-au vândut la rândul lor investitorilor. Riscurile asociate acestor produse financiare au fost determinate de agenţii de rating, care, aflate sub presiunea sistemului bancar ce trebuia să elimine aceste active "toxice", le-au subevaluat cu scopul atragerii investitorilor. Cum pentru cvasitotalitatea creditelor ipotecare din Statele Unite s-a practicat dobânda variabilă (peste 80% din cazuri), când preţurile de pe piaţa imobiliară au început să scadă, concomitent cu creşterea dobânzii de politică monetară pentru a limita cre-
Pag.37
ditarea şi implicit a dobânzii la creditele ipotecare, în speranţa recuperării cel puţin a unei părti din pierderi, un număr mare de debitori proprietari de imobile nu a reuşit să-şi respecte obligaţiile de plată, ducând la creşterea numărului de credite ipotecare subprime neperformante. Din cauza scăderii preţurilor proprietăţilor imobiliare, garanţiile au început să nu mai fie profitabile. Prin intermediul băncilor de investiţii, virusul datoriei ipotecare nesolvabile s-a raspândit în portofoliile investitorilor la nivel global. Incapacitatea estimării riscului la nivelul pieţei creditului de tip "subprime" a creat o criză a încrederii pe piaţa mondială a creditării ce a determinat scăderea preţului la imobile, creditorii suferind pierderi ca urmare a incapacităţii debitorilor de a rambursa datoria şi ca urmare a imposibilităţii valorificării garanţiilor la preţul evaluării iniţiale, fapt care a dus la o criză de lichidităţi la nivelul creditorilor, cunoscută sub numele de "credit crunch". Astfel, împrumuturile de pe pieţele financiare internaţionale au devenit foarte scumpe, criza de lichidităţi la nivelul sistemului bancar s-a acutizat, culminând cu falimentul Lehman Brothers şi preluarea sau finanţarea unei serii de bănci de investiţii şi companii financiare americane de către stat (exemplu: Bear Stearns, ce mai mare bancă de investiţii din Statele Unite a primit infuzie de capital din partea FED şi a fost vândută către JP Morgan Chase) sau de către alte companii financiare (ex.: Merril Lynch a fost preluată de Bank of America).
Pag.38
| BUSINESS
Consider că actuala criză a fost alimentată de un cumul de factori care includ: relaxarea politicii monetare practicate de Federal Reserve, evaluarea defectuoasă a riscurilor, ideea conform căreia preţul la imobile nu poate scădea drastic, legislaţia extrem de permisivă, neînţelegerea corespunzătoare a instrumentelor financiare devenite din ce în ce mai complexe şi a interacţiunilor dintre acestea şi economie, orientarea sistemului bancar către câştiguri pe termen scurt, ignorând riscurile pe termen mediu şi lung. În opinia mea, crearea acestor bule speculative are la bază considerente sociale, psihologice legate de aşteptările participanţilor la piaţă cu privire la evoluţia unui sector sau subsector al economiei, alimentate de instrumente financiare capabile să mobilizeze rapid volume importante de fonduri în acea direcţie
şi susţinute de un sistem legislativ cu o reactivitate scăzută. Prin urmare, crearea de bule speculative reprezintă un fenomen aproape natural, provenit din tendinţa populaţiei de a-şi îndrepta atenţia asupra unui vehicul de investiţii, imposibil de determinat şi stopat înainte ca fenomenul să ia amploare fără a îngrădi libera iniţiativă a agenţilor economici. Mă aştept ca pe viitor să asistăm la crearea unei noi bule speculative având drept obiect mărfurile cu caracter limitat, principalii candidaţi fiind aurul, preferat în detrimentul altor active (al cărui preţ deja s-a dublat de la sfârşitul anului 2007) şi petrolul (al cărui preţ s-a apreciat cu 80% în aceeaşi perioadă), ca urmare a tendinţei de refugiu a investitorilor în active considerate sigure, lichide şi cu caracter limitat.
Pag.40
| BUSINESS
Legea Educaţiei Naţionale, o nouă schimbare ! de Evelin Iosif Ştim cu toţii că în decursul ultimilor ani Legea Educaţiei s-a schimbat de nenumărate ori. Mai marii noştri s-au gândit că este timpul pentru o nouă schimbare pentru aceasta. Marţi, 4 ianuarie 2011, Curtea Constituţională a României a decis că Legea Educaţiei este constituţională, respingând astfel sesizările depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi de parlamentarii PSD, PC şi PNL. Dar să vedem dacă aduce şi ceva bun noua lege. Conform articolului 5 din Legea Educaţiei Naţionale, aceasta prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Adică, indiferent de ce se stipulează în alte acte normative se va aplica această lege. Învăţământul obligatoriu va dura de acum încolo 10 ani. Şcoala va începe prin clasa pregătitoare obligatorie în care vor intra copiii care au împlinit vârsta de şase ani până la începerea şcolii. Învăţământul primar va avea o durată de cinci ani, fiind format din clasele I-IV, plus clasa pregătitoare, care devine obligatorie. În schimb, învăţământul general obligatoriu se va opri la clasa a IX-a, adică la sfârşitul gimnaziului. Clasa a IX-a va trece la gimnaziu, dar abia peste patru ani. Asta înseamnă că niciun an de liceu nu va mai fi obligatoriu.
Învăţământul profesional (adică şcolile de meserii) va avea o durată de la 6 luni la 2 ani. Filiera teoretică a liceului va fi de 3 ani, iar cea tehnologică de 4 ani. Legea face referire şi la aglomeraţia din unele clase, astfel că, de acum încolo, va exista o medie în învăţământul preuniversitar gimnazial şi liceal de 25 de elevi per clasă. Tot în avantajul elevului sunt şi prevederile referitoare la bursele sociale şi accesul gratuit la cămine şi cantine în unităţile de învăţământ din altă localitate decât aceea de domiciliu. În plus, elevul va fi finanţat de la bugetul de stat şi în învăţământul particular şi confesional. În ceea ce priveşte învăţământul pentru minorităţi se pot organiza grupe şi clase în orice localitate. De asemenea, în tot învăţământul preuniversitar, geografia şi istoria se predau în limba minorităţii, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi în limba română. Aceasta este una dintre prevederile Legii educaţiei care a încins spiritele în rândul opoziţiei. Admiterea la liceu se va face în funcţie de portofoliul educaţional şi media de absolvire (70%) şi de proba de admitere, organizată de fiecare liceu (30%). Cum din portofoliul educaţional fiecare liceu preia ce îi convine, decizia acestuia este de fapt mult mai mare decât 30%.
BUSINESS | Bacalaureatul sa va da din probe “transdisciplinare”. Asta înseamnă că nu va mai exista acea separare “artificială” între materii. Va exista, de exemplu, o probă transdisciplinară la “ştiinţe”, în care un examen va fi compus din aspecte legate de chimie, fizică, biologie sau ştiinţele naturii. Nici învăţământul universitar nu rămâne neschimbat. Se mizează pe desfiinţarea caracterului feudal al universităţii româneşti care i-a permis să funcţioneze ca fabrică de diplome, cu salarii uriaşe obţinute de şefi prin cumuluri ilegale de funcţii şi demnităţi. Instituţiile de învăţământ superior vor adopta un cod de etică şi deontologie profesională universitară. În lege se mai stipulează că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul III inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât o persoană să se afle faţă de cealaltă într-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul III inclusiv. Articolul 215 ne dezvăluie că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Dar pentru a nu bulversa sistemul de învăţământ, cele mai importante măsuri pe care le propune noua Lege a educaţiei nu vor intra in vigoare imediat, ci vor fi introduse treptat.
Pag.41
Astfel, începând cu 2013 se aplică măsura introducerii clasei a IXa la învăţământul gimnazial. De asemenea, metodologia examenului de bacalaureat se va schimba din 2012. Până atunci, examenul se va desfăşura ca şi până acum, după prevederile legii în vigoare. Iar în ceea ce priveşte învăţământul superior, alegerea rectorului şi a structurilor de conducere din instituţiile de învăţământ superior se va face în conformitate cu prevederile noii legi, începând tot din anul 2012. Dar dacă ne gândim însă că ne plasăm pe locul 49 la lectură între cele 65 de ţări participante la Programul Internaţional pentru Evaluarea Elevilor, că suntem pe locul 47 la matematică şi pe locul 48 la ştiinţe, sau dacă luăm în considerare faptul că atât vecinele Bulgaria şi Serbia, cât şi Uruguay şi Mexic ne întrec la capitolul cunoştinţele elevilor, ne dăm seama că educaţia din România mai are de învăţat vreo 30 de ani. Iar asta nu se va întampla schimbând mereu legile ci trebuie începută o reformă în acest sector şi alocată o sumă importantă din PIB, aşa cum au făcut ţările asiatice care acum dau clasă lumii.
Pag.42
| WHAT‟S NEWS ? BESTSELLER:
Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Practici ale stimei de sine de Dalya Zorba Iată o boală contemporană foarte răspândită de care nu mulţi dintre noi suntem conştienţi, iar şi mai puţini îşi dau seama că ea se poate ameliora fără echipe de medici, pastiluţe sau alte proceduri invazive. Simptome? Destule: alergie la eşec, hipersensibilitatea ruşinometrului, accese de negativism, dependenţă de norme şi acceptare, ocazional paralizii provocate de lipsa de încredere, frisoanele obsesiei faţă de propria persoană. Da, e vorba de afecţiuni ale stimei de sine. Psihologul Cristophe André oferă prin prezentul volum o pledoarie pentru imperfecţiune, dar nu una care te abandonează resemnării pasive, ci una revizuibilă care te învaţă că poţi să progresezi şi să te bucuri de viaţă în acelaşi timp, ba chiar să îţi aduci contribuţia la schimbarea lumii, doar prin faptul de a fi tu însuţi. Unul din elementele importante care fac credibil volumul “Imperfecţi, liberi şi fericiţi” este reprezentat de considerentele preliminare tratării problemei stimei de sine. Fiind o carte de psihologie practică, s-ar putea să avem aşteptări destul de mari, ca de la un tratament de scurtă sau lungă durată la finalul căruia ne aşteptăm la schimbări extraordinare. Volumul de faţă este la înălţime: dens informaţional, actualizat cu ultimele cercetări din domeniu susţi-
nut de citate ale marilor scriitori comentate cu haz şi luciditate. După ce vom citi cartea şi chiar după ce vom reţine şi vom implementa recomandările, nu ne vom transforma total, nu vom deveni de nerecunoscut, vom deveni, aşa cum sugerează autorul francez, eu, dar mai bine. RECOMANDĂRI DIN DOMENIU: 1.Timothy J. Sharp – “100 de căi spre fericire” 2.Andrew Leigh – “Charisma” 3.Ruth Berry – “Întâlnirea cu visele”
WHAT‟S NEWS ? |
Pag.43
FILM:
UNSTOPPABLE de Alexandru Vrâncianu Tony Scott are o nouă jucărie preferată care cântăreşte câteva tone, se deplasează pe şine şi este aproape de neoprit. Unstoppable” e un thriller intens care te ţine cu sufletul la gură chiar dacă uneori reacţiile personajelor secundare te fac să te întrebi dacă acestea au fost create doar pentru stupiditatea clişeică. Toată acţiunea acestui thriller plin de adrenalină se datoreză unei greşeli umane peste care se aşează şi un pic de ghinion. Astfel, aceste evenimente au pus în mişcare un tren de marfă încărcat cu substanţe inflamabile care acum goneşte cu o viteză incredibliă spre zone populate. Soluţiile pentru oprirea acestui tren sunt puţine mai ales că deraierea controlată într-o zonă nepopulată nu convine proprietarilor pentru că ar cauza pierderi uriaşe. După câteva manevre nereuşite, pe fir intră Frank (Denzel Washington) un inginer feroviar cu experienţă şi Will, un conductor nexeperimentat aflat la prima sa zi de muncă. După ce se retrag din calea pericolului, Frank îşi dă seama că deţine ideea salva-
toare şi porneşte împreună cu Will în direcţia trenului scăpat de sub control pentru a se cupla de acesta. Tensiunea creşte pe măsură ce ideile celorlalţi eşuează, iar trenul se îndreaptă spre o deraiere dezastruoasă într-un oraş cu o populaţie numeroasă. Nu am să vă dau mai multe detalii pentru a nu vă strica plăcerea vizionării unui film care se ridică la nivelul aşteptărilor impuse în trecut de munca lui Tony Scott. Acum că am vorbit de partea pozitivă a filmului, tensiunea în creştere şi un scenariu oarecum posibil, trebuie să ne legăm şi de părţile mai puţin bune. Interpretarea este destul de slăbuţă, Denzel demonstrând încă odată că se află pe o pantă descendentă. Mai mult, se pare că şi Tony Scott, un regizor care l-a preferat mereu se pregăteşte parcă să-l scoată la pensie, mai ales că în acest film reflectoarele eroiceşti s-au cam deplasat spre Chris Pine. Nici Rosario Dwason, o actriţă talentată, nu ne-a oferit mare lucru, personajul ei fiind mai degrabă o fetiţă cu tupeu care vorbeşte de sus cu şefii, dar care habar n-are ce face. În rest toate bune şi frumoase, multă tensiune, câteva accidente spectaculoase şi un final oarecum previzibil. Analizând bunele şi relele acestui film tragem concluzia că filmul merită văzut mai ales dacă ne axăm numai pe acţiune şi pe tensiunea care creşte continuu.
Pag.44
| WHAT‟S NEWS ? DIN LUMEA IT:
NOKIA N8 de Alexandru Negrilă Nokia N8 este un device care face parte din categoria „smartphone”. Apărut în luna Octombrie a anului 2010, acest telefon reprezintă un real interes pentru pasionaţii de tehnologie. Dimensiunea de 113.5 x 59.1 x 12.9 mm şi greutatea de doar 135g încorporează componente de ultimă generaţie. Telefonul are o memorie de 256MB RAM şi 512 ROM. Capacitatea de stocare încorporata este de 16GB, fiind permisă ataşarea unui card microSD cu memorie de maxim 32GB. Camera încorporată este de 12MP, 4000 x 3000 pixeli cu lentile Carl Zeiss, autofocus. Modul video funcţionează la 720p@25fps. Pentru foto bliţul funcţioneată în mod Xenon, iar pentru video funcţioneză în mod LED. Ca moduri de transfer a datelor, Nokia N8 posedă port microUSB v2.0, Bluetooth v3.0 cu A2DP, WLAN (Wi-Fi 802.11 b/g/n – tehnologie UPnP), 3G, HSCSD, EDGE, GPRS. Display-ul este rezistent la zgârieturi, Capactiv AMOLED cu 16 milioane de culori. Prezintă o caracteristică nouă pentru telefoanele mobile, aceea de „multi-touch”. Tastatura telefonului în modul „portrait” este un program software care apare pe ecranul touch. Aceasta apare în standardul T9 (tastatura
telefonului mobil clasic existentă cu 8 ani în urmă). În modul „landscape” tastatura apare printr-un slide al ecranului şi este în standardul QWERTY (tastatura PC-ului clasic). Combinaţia dintre GPS, multitouch, Ovi Maps şi Google Maps pe care o oferă Nokia N8 oferă un ajutor binevenit în jungla urbană.
LIFESTYLE |
Pag.45
O tânără …o sală de dans…
Georgiana Vasiniuc – antreprenor la 22 de ani! de Ioana Neagu Georgiana Vasiniuc este studentă a Universităţii Româno-Americană. A absolvit Facultatea de Management-Marketing şi continuă cu masterul prin aprofundarea “Managementului Strategic al Firmei”. Este una dintre cele mai optimiste persoane pe care le-am cunoscut. Este o prietenă devotată care te ajută necondiţionat şi mereu îţi este alături când ai nevoie de sprijin. Şi-a urmat visul trecând peste greutăţi şi probleme şi a reuşit la doar 22 de ani să aibă propria afacere pe care o conduce cu măiestrie. Cu siguranţă “Promenade Dance” este o afacere care v-a prospera şi un nume care v-a ajunge pe buzele tuturor dansatorilor.
Când te-ai apucat de dans şi de ce? Tipic feminin, totul a pornit de la o pereche de pantofi. Prin clasa a-VIII-a am fost cu mama la nişte prieteni de familie la un grătar. Cunoştinţele mamei aveau o fată cu vreo 7 ani mai mare ca mine cu care mă înţelegeam foarte bine. Ea era ca o soră mai mare şi o admiram enorm. În timp ce aşteptam fripturile, Ioana (aşa o chemă) îmi spune: “Hai să vezi ce am mai făcut eu”. Până să întorc bine capul, iese în curte ţinând în mână o pereche superbă de pantofi. Erau de saten, negrii, cu toc evazat care scotea în evidenţă glezna, baretuţe subţiri care prindeau bine degetele, ce mai, dragoste la prima vedere. Mi-a spus că s-a apucat de dans de vreo 3 luni şi că îi place la nebunie. Eu ce era să mai zic? Ştiam prea bine câte ore petreceam în casă în faţa oglinzii cu eşarfa cu franjuri prinsă pe şolduri încercând să o imit pe Shakira. Mama când a auzit că Ioana se apucase de dans, a îndreptat privirea către mine parcă ştiind ce-o aşteaptă. Şi aşa a fost. Am făcut nişte puppy eyes de toată frumuseţea. În octombrie, după examenul de capacitate, am fost prima înscrisă la grupă de începători.
Pag.46
| LIFESTYLE
Ce greutăţi ai întâmpinat în drumul tău? Greutăţi au fost multe. O lovitură majoră a fost despărţirea de Ioana. Aveam 18 ani şi pe atunci dansam cu fostul ei partener. El a fost şansa mea de a ieşi din anonimat în ceea ce priveşte dansul. Probabil Ioanei nu prea i-a convenit, pentru că până să apuc să mă dezmeticesc am rămas fără partener, fără cea mai bună prietenă, fără iubit şi prieteni. A fost o lovitură sub centură. A urmat o perioadă neagră în viaţa mea, dar peste care am trecut. Mi-am găsit al iubit care să-mi fie alături, altă “cea mai bună” prietenă care să mă încurajeze să reiau dansurile, alţi prieteni care mi-au găsit un alt partener de dans. Atunci am realizat cine îmi sunt adevăraţii prieteni - cum zic eu – “sunt cei care dacă îi sun la 3 noaptea vor veni să mă ajute să scap de un cadavru fără să întrebe nimic”. Pe parcurs au mai fost obstacole. Este greu să găseşti un partener înalt, de un anumit nivel la dans şi serios pe deasupra. Am tot schimbat partenerii până acum un an când l-am cunoscut pe actualul meu partener cu care ma înţeleg extraordinar. Greutăţi am întâmpinat şi cu şcoala, viaţa personală şi cea socială, afacerea, dar aşa păţeşte toată lumea. Dacă nu aş fi avut parte de aceste evenimente mai puţin roz, nu aş fi fost cine sunt astăzi. Ce planuri de viitor ai ? Pentru viitor aveam planul deja stabilit. Dar acum că viaţa s-a mai schimbat, aştept să văd ce o să se
întâmple. Sunt mulţumită de starea evenimentelor din viaţă mea. Mi-am deschis o şcoală de dans care îşi ia zborul încet, încet, am o gaşcă de prieteni care îmi sunt alături şi mă încurajează la orice nebunie vreau să fac, am un iubit care mă face EXTREM de fericită şi deşi este o relaţie la distanţă este super ok pentru nu cred ca aş avea timp de o relaţie full time. Totul este perfect şi sper că de data asta să rămână aşa. Cum ţi-a venit ideea de a deschide “Promenade Dance”? Undeva în septembrie-octombrie anul trecut m-am apucat să predau la o şcoală de dans. După vreo 3 luni o elevă dintr-una din grupe, nefiind mulţumită de condiţiile de la sală şi de patron, dar plăcându-i de mine, ma întrebat dacă nu îmi doresc să îmi deschid propria mea şcoală de dans. I -am răspuns că este visul meu dar asta necesită bani pe care nu îi am. Ea a zis “lasă că vin eu cu investiţia”. Iniţial am luat-o ca pe o glumă, dar când m-a sunat după 2 zile şi mi-a spus că a dat deja anunţ prin agenţiile imobiliare că ne căutăm spaţiu de închiriat pentru o şcoală de dans nu mi-a venit să cred. Prin februarie eram la o colegă de-a mea de la facultate şi primesc de-odată telefon de la asociata mea că a bătut palma pentru un open space de care eu eram îndrăgostită. Mi-au dat lacrimile. Deja visul meu prindea contur. În scurt timp am deschis şi firma, am dat numele sălii de “Promenade Dance”, am compartimentat-o în mai multe săli, am pus oglinzi, i-am dat suflet, iar pe
LIFESTYLE | 17 aprilie 2010 a avut loc deschiderea oficială unde au fost prezenţi o groază de oameni, prieteni de-ai mei, dar şi oameni mari de afaceri, cunoştinţe de -ale asociatei mele. A fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea. De la studenta la management îmi luam zborul către a deveni manager, iar de la băncile facultăţii la propriul meu birou. O experienţă extraordinară! Dacă nu ai fi ales dansul, ce altceva ai fi făcut ? Ce ţi-ar fi plăcut? Dumnezeu a făcut ca dansul să se împletească perfect cu Managementul. Am învăţat cum să îmi conduc afacerea care, de altfel, este şi hobbyul meu. O fac din pasiune şi pot spune că mă şi pricep. Dacă nu ar fi fost dansul, probabil nu fi fost nici Managementul. Încerc să mă imaginez la Medicină în laboratoare încercând să descopăr cum funcţionează corpul uman. Nu ştiu, sincer, ce altceva aş fi făcut decât să dansez. Mi se potriveşte şi îmi place. Un mesaj pt cititorii revistei. Ce am învăţat eu până acum a fost să nu renunţ. După cum am spus, nu a fost simplu, dar “ce nu te omoară te face mai puternic”. Până acum nimic din ce mi s-a întâmplat nu a fost o coincidenţă, deşi aşa părea la început, în final totul s-a legat, totul a prins culoare şi a avut sens. Am avut un vis pe care l-am “hrănit” zilnic, am avut încredere în el, deşi toată lumea îmi zicea să renunţ că nu voi reuşi nicio-
Pag.47
dată, dar eu am simţit că nu trebuie să renunţ. Şi aşa a fost. E valabil pentru orice în viaţă, pentru orice fel de vis, nu numai pentru o afacere. Aveţi încredere în voi şi nu renunţaţi să visaţi!
BERBEC
Iubirea începe să-ţi surâdă din a doua săptămână a lunii, sentimentele devenind mai ardente şi ocaziile favorabile înmulţindu-se. Prima parte a lunii este marcată de mici neplăceri legate de nervozitate, nerăbdare şi tendinţa de excese, acestea diminuându-se în a doua parte a lunii. Pentru fumători, a doua parte a lunii este favorabilă pentru renunţarea la acest obicei.
TAUR
Iubirea este la loc de cinste în viaţa ta în această lună. Pentru a fi fericit/ă trebuie să nu te temi de nimic. Colaborarile la distanţă sau relaţiile cu străinii au impact pozitiv asupra carierei. Toate ţelurile vor putea fi atinse, dar vei cheltui multă energie pentru acest lucru. Implicarea într-o activitate colectivă îţi va aduce succes.
GEMENI
Din punct de vedere relaţional această lună este una dintre cele mai promiţătoare luni ale anului 2011, cea mai frumoasă parte din lună situându-se în a doua şi a treia săptămână. Ianuarie este o lună promiţătoare la nivelul contractelor, colaborarilor şi muncii de echipă. După jumătatea lunii vor dispărea stresul şi grijile şi îţi vei regăsi vigoarea şi optimismul.
RAC
Atât în carieră, cât şi în dragoste poţi realiza multe lucruri pe care le doreşti, dar trebuie să ai rabdare şi grijă la modul în care interacţionezi cu celelalte persoane. Ai tendinţa de a lua decizii tranşante. Atentie, acestea nu sunt neapărat si bune. Stresul care te va însoţi va putea fi calmat cu dulciuri şi delicatese, caz în care trebuie să faci mai multă mişcare.
LEU
| HOROSCOPE
Ianuarie este o lună cu frumoase influxuri romantice, trăirile find din ce în ce mai intense. O lună de efort intens şi susţinut de ambiţii şi iniţiativă, în care poţi face paşi mari în direcţia dorită. Ai parte de oportunităţi şi şanse cu care e posibil să nu te mai întâlneşti. Ai grijă la sănătate. Deşi pari să te afli în formă, pot apărea probleme.
FECIOARĂ
Pag.48
Din punct de vedere sentimental totul este favorabil. Există disponibilitate, există şi oferte, trăirile sunt intense şi se pot produce întâmplări semnificative. În prima parte a lunii energia clocoteşte şi ar fi bine să consumi cât mai mult din ea printr-o activitate viguroasă. Referitor la carieră totul se dinamizează în a doua jumătate a lunii. Material furnizat
HOROSCOPE |
Pag.49
În general, în această lună este prezentă o stare anostă cu privire la starea sufletească. Trebuie să ai răbdare, timpul cu siguranţă o să rezolve această situaţie. Eşti plin/ă de energie, entuziasm şi ai parte de noroc pe plan profesional. Majoritatea planurilor îndrăzneţe pe care le vei începe vor avea un final fericit. Ai grijă la sănătate. Sunt recomandate controalele de rutină.
BALANŢĂ
În dragoste totul merge foarte bine. Folosirea instinctelor va fi o alegere potrivită pentru această lună. Talentele, creativitatea sunt în continuare punctele forte cu care poţi ieşi înainte fără a da greş pe plan profesional. Atenţia când foloseşti obiecte posibil periculoase, există şansa ca acestea să îţi afecteze sănătatea.
SCORPION
Fericirea este în drum spre tine. Ai mai multe ocazii relaţionale favorabile. În această lună farmecul personal este alături de tine, acesta facând să înflorească relaţiile sociale. Se ivesc diferite oportunităţi financiare. Referitor la sanătate totul este excelent, atenţie însă la abuzul de dulciuri, e posibil ca la sfârşitul lunii să te trezeşti cu câteva kilograme în plus.
SĂGETĂTOR
Deşi atragi uşor persoane de sex opus şi ai parte de experienţe interesante, până la adevărata împlinire sufletească mai ai de aşteptat. Pe plan profesional ai parte de unele realizări, dar, deşi acestea vin prin efort şi trudă, nu se ridică la nivelul aşteptărilor personale. Controalele medicale de rutină sunt obligatorii în această perioadă.
CAPRICORN
Nu este totul cum ţi-ai dori în mediul relaţional, dar la sfârşitul lunii lucrurile încep să revină pe drumul cel bun. Din punct de vedere profesional trebuie să ai grijă la competitori care încearcă să-ţi pună beţe-n roate. Trebuie acordată grijă sporită sănătăţii deoarece organismul este slăbit, iar bolile pot apărea când îţi e lumea mai dragă.
VĂRSĂTOR
După o perioadă cam capricioasă sau nehotarâtă, viaţa sentimentală pare să intre pe un făgaş de normalitate. În plan profesional eşti nevoit/ă să depui un efort foarte mare, dar rezultatele pot fi foarte frumoase. Spre sfârşitul lunii aveţi grijă la accidentări şi la consumul de alimente sau bauturi dăunătoare sau alterate.
PEŞTI
de Alexandru Negrilă
Pag.50
| EDITORIAL BOARD ALEXANDRA ENACHE Redactor-Şef | Design Managementul Strategic al Firmei (Master), anul 1 justmagik@ymail.com
MIHAI IULIAN NAGHI Redactor-Şef Adjunct Marketing-ul Afacerilor (Master), anul 1 mitz_ttm@yahoo.com
DANIELA TOMA Redactor-Şef Adjunct Studii Economice Europene, anul 3 danyela20032000@yahoo.com
ALEXANDRU NEGRILĂ Informatică Managerială, anul 3 alex@madagent.ro
ALEXANDRU VRÂNCIANU Studii Economice Europene, anul 3 alexu_buzz@yahoo.com
ARMIN SHIR MOHAMMADI Drept, anul 2 dj_armin10000@yahoo.com
EDITORIAL BOARD | DALYA ZORBA Management-Marketing, anul 3 dalya_zorba@yahoo.com
EVELIN IOSIF Marketing-ul Afacerilor (Master), anul 1 eva_iubiree@yahoo.com
GABRIEL IONUŢ FLOREA Relaţii Internaţionale, anul 3 gabyletzz@yahoo.com
IOANA NEAGU Managementul Strategic al Firmei (Master), anul 1 sillvia23@yahoo.com
LAURENŢIU CROITORU Relaţii Internaţionale, anul 3 laurentiueduardcroitoru@yahoo.com
SOUZAN AL-BAHRA Management-Marketing, anul 3 souzan.albahra@yahoo.com
COLABORATORI: Alexandru Porancia
Pag.51
Pag.52
| FUNNY PAGE
Î: De ce nu sunt manele în Elveţia? R: Pentru că e ţară neutră şi nu are duşmani ...
Zorro vede o tipă care arăta foarte bine. Ca să o impresioneze, face un Z pe gard. Tipa: Uauu, Zuperman!
Doi moşi stăteau pe o bancă: - Auzi o vezi pe tipa aia? Moare după mine! - Da‟ de unde şti? - Doar n-o să moară înaintea mea ... O domnişoară reporter: - Dumneata într-adevăr ai 114 ani, moşulică? - Exact! - Şi ce ai făcut de ai ajuns la o vârstă aşa de înaintată? - Am avut răbdare. Bunicul îl întreabă pe nepoţel: - Cum îl cheamă pe neamţul ăla mic, care îmi tot ascunde lucrurile? - Alzheimer, bunicule!
Un nebun trăgea o sfoară prin curtea spitalului. Un vizitator îl întreabă: - Nu vă supăraţi, de ce trageţi sfoara aceea după dumneavoastră? - Da‟ ce? Vrei să o împing? Doi tractorişti se pun să mănânce. Vine şeful şi îi întreabă: - De ce nu semănaţi mă? Unul dintre ei răspunde: - Păi, nu suntem fraţi!
UN PROIECT
SUSŢINUT DE
URMĂREŞTE-NE!
www.facebook.com Profile ID: Revista Performance
www.twitter.com Profile ID: Rev_Performance