"Compendiu despre tratatele de arhitectură" Arh. Ionel Drăgulinescu by p (i) l o t architecture platform

axioma Vignola

civilizatie

Sfanta Sofia

Vitruviu

doric, ionic şi corintic

The New Architecture and the Bauhaus

Evul Mediu

dicţionar de arhitectură

Palatul Farnese de la Caprarola

p (i) l o t architecture platform « Arhivă »

Compendiu despre tratatele de arhitectură

Arh. Ionel Drăgulinescu

issue #1

// Dragoş MILOTIN // Alexandru SENCIUC // Alexandru VOICU // // Corina NICOLAE // Vlad TODIROAE //

Neufert

p (i) l o t architecture platform Bucharest, Romania

Project Coordinator Dragos MILOTIN Project Partners Alexandru SENCIUC, Alexandru VOICU Project Members Corina NICOLAE, Vlad TODIROAE

You may not, except with our express written permission, distribute or commercially exploit the content. Nor may you transmit it or store it in any other website or other form of electronic retrieval system. The information contained in this article is for general information purposes only. The article is provided by p (i) l o t architecture platform.

Discover more at p-i-l-o-t.blogspot.com

p (i) l o t architecture platform este o plaformă pentru comunicare şi cultură generată de studenţi din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti. Principalul scop este cel de a genera discuţii între oameni cu idei şi idealuri comune din medii de interes asemănătoare : Arhitectură, Design, Urbanism, Arta, Cultură, Sociologie. Mediul acestor discuţii este unul informal. "Lecţii vorbite, lipsite de formalism, antiacademice, fără veleităţi stilistico-literare, pline de repetiţii şi străbătute de gânduri trecătoare, întrerupte de reluări rătăcite, în plimbare printre planşete."* Revista p(i)lot reprezinta o colectie de articole concepute de studenti, profesori si profesionisti

publicate in exclusivitate pentru aceasta revista. Ea se structurează în patru puncte incepand cu punctul principal si anume Simpozionul, o discutie publica transpusa in spatiul virtualului. Cel de-al doilea punct al revistei îl reprezintă Interviul care doreşte să aducă din exterior (dintr-un context social şi cultural mai larg, de multe ori diferit) opinii, atitudini şi exemple. Concept se referă la articole de interes general ce prezintă idei noi, problematici şi paradigme actuale. In complementaritate, Arhiva cuprinde articole publicate, uitate, pierdute, deşi conţinutul lor este încă unul actual.

Using walls to bring down walls este o bibliotecă electronică publică al cărei scop este a aduce mai

aproape informaţia necesară şi de a construi un fond inspirational în cadrul proiectului p(i)lot. Biblioteca acoperă o plajă largă de domenii şi se alcătuieşte într-un mod subiectiv. Dorim ca această informaţie să se dezvolte şi sub forma unui schimb. Daca aceasta activitate va intereseaza, va putem acorda dreptul de a posta.

Membrii echipei p(i)lot organizeaza si participă la numeroase evenimente susţinute de nume cunoscute în arhitectură şi de oameni care au un cuvânt de spus în materie de artă şi cultură, conferinţe ce ulterior vor fi publicate în secţiunea "Evenimente", în format media. Demersul activitatii doreste sa atinga o plaja cat mai mare de oameni, intr-o viziune globala a artelor, stiintelor si societatii. Proiectul se adresează în primă instanţă studenţilor şi profesorilor Universităţii "Ion Mincu", însă este deschis oricărei persoane. Dorim să deschidem apetitul pentru arhitectură şi discuţii, între toţi cei ce se află în cadrul acestei profesii şi nu numai, ajungând să beneficiem de acesta platformă teoretică cât şi media ca sursă de inspiraţie pentru proiectele ulterioare.

p (i) l o t architecture platform

Arhivă #1 , 24.11.2010

Arh. Ionel Drăgulinescu

Compendiu despre tratatele de arhitectură Textul a apărut în „Tribuna Culturală”, nr.46(296), 19-25 noiembrie 2004

Civilizaţia Greciei a lansat pe firmamentul spiritual al omenirii acele idei-matrice care constituie baza civilizaţiei omeneşti. Grecii au fost genialii premergători în toate ramurile de activitate ştiinţifice şi artistice: matematică, astronomie, arhitectură, arte plastice, filosofie, literatură. Axioma folosită de oamenii mari ai Greciei conform căreia “omul este măsură tuturor lucrurilor” a stat la baza regulilor şi calculelor ordinelor de arhitectură greceşti. Construcţiile greceşti, dintre care unele au fost considerate “minuni” ale antichităţii, erau edificate după reguli şi calcule precise. Acestea stau la baza ordinelor de arhitectură greceşti: doric, ionic şi corintic. Ansamblul construcţiilor de pe Acropolă Atenei este edificator în acest sens. Talentul constructiv grecesc a culminat cu edificarea impunătoare catedrale bizantine “Sfanta Sofia” din Constantinopol, operă arhitecţilor Anthemius din Tralles şi Isidorus din Millet, edificată între anii 532 - 537 d.Hr. Într-o perioadă de peste două mii de ani au fost scrise mai multe tratate de arhitectură. Primul dintre aceste tratate a fost conceput de către celebrul arhitect roman Vitruvius ( Marcus Vitruvius Pollio) în secolul I i.Hr. şi intitulat “De arhitectura”. În tratatul său, Vitruvius stabileşte regulile unei arhitecturi ideale, bazată pe folosirea unui sistem riguros de proporţii. Arhitectul italian Vignola ( Jacopo Barozzi, 1507 - 1573), pornind de la studiul arhitecturii române, a formulat o serie de principii teoretice, care stau la baza tratatului său “Cinci ordine de arhitectur ă” şi pe care le-a aplicat la proiectarea edificiilor sale : Palatul Farnese de la Caprarola, biserica Il Gesu din Roma etc. În tratatul său “Cele patru cărţi de arhitectura”, arhitectul italian Andrea Palladio ( 1508 - 1580) a promovat o concepţie bazată pe interpretatea elementelor arhitecturii române în lucrările realizate de el: vila Rotonda, palatul Chiericati şi Teatrul Olimpic de la Vicenza, biserica San Giorgio Maggiore din Veneţia. Profesorul arhitect Emil Neufert din Germania a redactat primul tratat de arhitectură modern, un manual al arhitectului, cu mau multe mii de desene. Primele 10 ediţii au apărut între anii 1936 şi 1943. Tradus în mai multe limbi, tratatul profesorului Neufert a ajuns la a 37-a ediţie germană cu titlul “Manualul Arhitectului” Elemente de proiectare şi construcţie (Bauentwurfslehre). Manualul cuprinde: baze, norme, prescripţii pentru amplasament, construcţie, conformare, necesarul de suprafeţe, relaţiile dintre spaţii, dimensiuni pentru clădiri, încăperi, amenajări, echipamente, având omul drept unitate de măsură şi scop”. A 37-a ediţie are peste 6900 de ilustraţii şi tabele. “Manualul arhitectului” al prof. Neufert a fost tradus în româneşte şi publicat prima dată de Editura AGIR Bucureşti în anul 1948. Traducerea şi adaptarea generală a fost realizată de arh. Edwin Reininger, sub coordonarea prof. arh. Duiliu Marcu, arh. Maria Cotescu, arh. Edwin Reininger, arh. Dimitrie Vernescu. În prima ediţie românească au fost introduse capitole noi : - Însorire - autor arh. Dimitrie Vernescu; - Studiouri de radioemisie – autor arh. Tiberiu Ricci, şef de lucrări la Politehnica Bucuresti. Ultima ediţie din “Manualul arhitectului” al profesorului Neufert a fost tradus în limba romană de o echipă formată din Hanna Dere, Alexandru Bavizdea, Alexandru Groblacher, Domnica Păunescu, Dan Racoveanu şi coordonat de dr. arh. Danna Derer, prof. la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. Editura Alutus din Miercurea Ciuc a tipărit această ultimă ediţie a tratalului prof. Neufert în anul 2004, respectând întocmai ediţia a 36-a în limba germană editată de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, D-65189 Wiesbaden, Germania. 4

p (i) l o t architecture platform

Arhivă #1 , 24.11.2010

Ediţii ale manualului au fost tipărite sub licenţă în limbile cehă, chineză, croată, engleză, franceză, greacă, indoneziană, italiană, sârbă, japoneză, maghiară, poloneză, portugheza, rusă, slovenă, spaniolă şi turcă. O serie de tratate de arhitectură, redactate în ultima sută de ani, au fost structurate pe capitole şi programe mari arhitecturale: locuinţe, şcoli, spitale, teatre, hoteluri, constructii de cult etc. Arhitecţii Walter Gropius ( 1883 -1961) şi Le Corbusier ( 1887 - 1965), doi dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, au scris tratate şi cărţi despre reînnoirea arhitecturii moderne din Europa.Cartea criticului de artă italian Giulio Carlo Argan “Walter Gropius şi Bauhaus-ul” constituie un punct de referinţă obligatoriu pentru toţi cei care vor să se apropie de figura celui mai mare protagonist al reinnoriii arhitecturii moderne din Europa. Bauhaus-ul, şcoală de artă pe care Walter Gropius a conceput-o şi condus-o în perioada de după primul război mondial, este intrumentul unei reforme curajoase, urmărind să lege creaţia artistică de lumea producţiei. “ În opera lui Walter Gropius, scrie Argan, rigoarea logică dobândeşte o claritate formală: devine arhitectură, ca o condiţie directă a existenţei umane.” Dintre principalele scrieri ale lui Gropius amintim: - “The New Architecture and the Bauhaus ”, Faber&Faber, Londra, 1935; - “Scope of total Architecture”, Harper Brothers, N.Y., 1995. ”Orasul radios” şi Modulorul” constituie cărţi de referinta ale arhitectului Le Corbusier. “Modulorul” este o scară arhitectonică, raportată la dimensiunile omului şi servind dimensionării tuturor elementelor ce intervin într-o construcţie. Referitor la Le Corbusier, Walter Gropius scria: “O bogăţie infinită şi prolifică de artă, de poezie, de invenţie, caracterizează opera şi viaţa acestui om universal. Le Corbusier a creat o noua scară a valorilor, suficient de profundă pentru a îmbogăţi generaţiile ce ne vor urma. În toate domeniile, inclusiv cel al arhitecturii, el a găsit răspunsuri fundamentale şi a reînnoit mesajele prin imagini arhitecturale totdeauna proaspete şi surprinzătoare. El nu se repetă niciodată. Aduce dovada ca principiile nu duc la rigiditate, ci permit o varietate fără sfârşit a interpretarilor”. Lucrări cu caracter enciclopedic au apărut încă din antichitate, la egipteni, chinezi, greci, români. Termenul “enciclopedie” a apărut în Evul Mediu. În enciclopediile moderne apărute în Franţa, Anglia. Italia, România etc., capitolele importante sunt consacrate arhitecturii. “Enciclopedia romană”, aditata de Astra în 3 volume, a apărut între anii 1898 - 1904. “Enciclopedia arhitecturii moderne” şi “Dicţionar de arhitectură”, apărute în Anglia, sunt considerate cărţi importante în domeniul arhitecturii şi construcţiilor. În toate tratatele de arhitectură se recunoaşte rolul de dirijor al arhitectului, “cel ce conduce construcţiile după regulile artei de a clădi, care desenează planurile şi întocmeşte devizele.” Marele arhitect roman Vitruviu cerea arhitectului să ştie tot, nu numai să fi studiat în profunzime desenul, geometria, optica, aritmetica, fizica şi toate ştiinţele ce au raporturi cu construcţia, dar şi să ştie astronomia pentru a putea construi cadrane solare, medicina - pentru a şti să aleagă cel mai bun amplasament al clădirii din punct de vedere igienic, istoria - pentru a cunoaşte stilurile şi ornamentele, muzica - pentru a putea asigura acustica teatrelor, jurisprudenţa - pentru a respecta legislaţia constructiilor, literatura - pentru a-şi putea redacta memoriile şi a expune limpede proiectele sale şi , în sfârşit, filosofia - care îl va apăra împotriva speculaţiilor sordide, nedemne de o profesiune atât de onorabilă şi care va da mărinimia, spiritul de dreptate, de dezinteresare - într-un cuvânt, toate virtuţile care să-i aducă încrederea şi stima concetăţenilor săi.

publisher’s acknowledgments The team of p (i) l o t architecture platform would like to thank Arch. Ionel Drăgulinescu for the opportunity to publish this text

Compendiu despre tratatele de arhitectură Arh. Ionel Drăgulinescu

p (i) l o t architecture platform