legea-capitalei

1

EXPUNERE DE MOTIVE pentru proiectul la LEGEA CAPITALEI

În contextul dezvoltării fără precedent a vieţii economice, sociale şi culturale a Capitalei României se impune adaptarea la noile realităţi a legislaţiei care reglementează organizarea şi funcţionarea municipiului Bucureşti ca unitate administrativ-teritorială şi a celor şase sectoare ale sale, ca subdiviziuni administrativ-teritoriale. Această dezvoltare este însă neunitară, între subunităţile sale administrativ-teritoriale existând discrepanţe majore, datorate managementului diferit promovat de autorităţile executive şi deliberative de la nivelul lor. În acest fel, diferite cartiere ale capitalei, deşi încadrate din punct de vedere fiscal în aceeaşi zonă, nu se bucură de acelaşi grad de confort urban. În acest sens este imperios necesar ca municipiul Bucureşti să fie guvernat de o lege organică proprie - Legea Capitalei - iar Capitolul V – administraţia publică a municipiului Bucureşti din Legea 215/2001, privind administraţia publică locală să fie modificat corespunzător.

Dezvoltarea neunitară a subunităţilor administrativ teritoriale se datorează în principal faptului că autorităţile executive şi deliberative de la nivelul acestora sunt alese prin vot uninominal de populaţia capitalei. În acest fel, autorităţile executive şi deliberative de la nivelul subunităţilor administrativ-teritoriale sunt înregimentate politic diferit, generând astfel aplicarea unor programe politice diferite la nivelul lor. De asemenea, apartenenţa politică diferită a autorităţilor executive şi deliberative de la nivelul subunităţilor administrativteritoriale se resimte şi în raporturile dintre acestea şi autoritatea executivă şi deliberativă de la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Prezentul proiect de lege a capitalei vine cu soluţii pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, propunând un sistem nou de alegere a autorităţilor executive, respectiv a primarilor subunităţilor administrativ–teritoriale şi desfiinţarea autorităţilor deliberative, respectiv a consiliilor locale de la nivelul subunităţilor administrative. Astfel, viceprimarii vor fi desemnaţi din rândul consilierilor aleşi la rândul lor prin vot uninominal de populaţia capitalei. În acest fel, subunităţile administrativ-teritoriale nu vor dispărea însă vor fi supuse unei politici de dezvoltare unitare, cetăţenii capitalei fiind astfel protejaţi de tendinţele dezvoltărilor cu particularităţi ale sectoarelor.

Doar abordată din punct de vedere legislativ ca un întreg, capitala ţării va putea răspunde şi nevoilor de dezvoltare de ordin metropolitan, întrucât ea răspunde cel mai bine necesităţilor de dezvoltare, fapt demonstrat şi de experienţa altor state care au promovat dezvoltarea metropolitană pornind de la un oraş-celulă dezvoltat în mod unitar şi care au obţinut rezultate de marcă recunoscute şi resimţite de cetăţeni.

Abordarea unitară a capitalei nu poate avea ca efect decât revitalizarea oraşului-capitală, valorificarea maximă a resurselor de pe teritoriul său şi a zonei metropolitane, de dezvoltare în mod echilibrat a sa şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente şi nu în ultimul rând, reformarea procesului de guvernare locală în sine.

Reglementarea din punct de vedere legislativ a capitalei va produce rezultatele aşteptate numai cu respectarea unor principii de bază care au în centru necesitatea existenţei unei 2

coerenţe şi coordonări generale din punct de vedere funcţional, în paralel cu promovarea unui sistem de echitate, necesitatea asigurării cheltuirii raţionale a banilor cetăţenilor şi orientării către nevoile acestora mai ales prin stimularea implicării lor în deciziile cu impact major asupra calităţii vieţii lor.

Prin această iniţiativă am urmărit recunoaşterea rolului important al dezvoltării unitare a capitalei, prezentul proiect răspunzând cel mai bine şi mai rapid necesităţilor unei astfel de dezvoltări, eliminarea ambiguităţilor actuale în ce priveşte rolurile şi raporturile dintre municipalitate şi subdiviziunile sale administrative, orientarea acţiunii administraţiei şi serviciilor publice către cetăţean, creşterea capacităţii de conducere şi coordonare la nivelul aleşilor locali, informare permanentă şi adecvată a cetăţenilor, pentru a creşte implicarea lor reală în viaţa comunităţii, punerea în consonanţă a normelor în materia descentralizării şi amenajării teritoriului, dezvoltarea echilibrată a colectivităţilor din municipiul Bucureşti şi administrarea eficientă a resurselor financiare.

Iniţiatori Parlamentari PDL:

3

PROIECT LEGEA CAPITALEI Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul juridic al Capitalei României, denumită în continuare capitala, organizarea şi funcţionarea acesteia şi a autorităţilor administraţiei publice constituite la nivelul său ca unitate administrativ-teritorială şi a subdiviziunilor administrativteritoriale componente.

(2) Delimitarea teritorială a capitalei este prevăzută în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. – (1) Capitala României este municipiul Bucureşti.

(2) Stema Capitalei este cea prevăzută în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, denumite sectoare.

(4) Delimitarea teritorială a celor 6 subdiviziuni administrativ-teritorilale este prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta lege.

(5) Municipiul Bucureşti este unitate administrativ-teritorială în care se exercită autonomia locală, se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.

(6) Municipiul Bucureşti este persoană juridică de drept public, cu personalitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.

(7) Municipiul Bucureşti este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare.

(8) Municipiul Bucureşti este titular al drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(9) Sectoarele municipiului Bucureşti sunt subdiviziuni-administrativ teritoriale, fără personalitate juridică.

CAPITOLUL II Administraţia publică a municipiului Bucureşti Art. 3. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti prin care se realizează autonomia locală sunt: Consiliul Municipiului Bucureşti ca autoritate deliberativă, primarul şi viceprimarii municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive.

4

(2) Primarul municipiului Bucureşti este ales în condiţiile Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritaţilor administraţiei publice locale republicată cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Viceprimarii municipiului Bucureşti sunt aleşi din rândul consilierilor, în condiţiile prezentei legi. La nivelul municipiului Bucureşti se aleg 6 viceprimari corespunzător fiecărui sector al municipiului Bucureşti.

(4) Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul subdiviziunilor administrativ teritoriale se bazează pe principiile subordonării, legalităţii, responsabilităţii şi solidarităţii în rezolvarea problemelor capitalei.

SECŢIUNEA 1 CONSILIUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Art. 4. - (1) Consiliul Municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi poate fi dizolvat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi.

(2) Consiliul Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri.

(3) Alegerea consilierilor municipali se face prin vot uninominal.

Art. 5. - (1) Constituirea Consiliului Municipiului Bucureşti se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către prefectul capitalei. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său legal, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă majoritatea consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului capitalei. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.

(3) În situaţia în care Consiliul Municipiului Bucureşti nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei fără motive temeinice a consilierilor, prefectul capitalei va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare. În acest sens se vor organiza alegeri pentru completare, în circumscripţiile electorale din care aceştia provin, în termen de 90 de zile, în condiţiile Legii nr.67/2004 republicată cu modificările şi completările ulterioare, (4) Ordinul prefectului capitalei prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(5) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.

5

Art. 6. - (1) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

(2) Pentru validarea mandatelor, consiliul alege prin vot deschis, dintre membrii lui, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Comisia propune Consiliului Municipiului Bucureşti validarea în şedinţa de constituire a acesteia.

(3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai dacă alegerea consilierului s-a facut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii nr.67/2004 republicată cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

Art. 7. - (1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.

(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

Art. 8. - (1) Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului următorul juramânt în limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bunăcredinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Bucureşti. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

(2) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.

(3) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.

Art. 9. - În cazul în care consilierul declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, locul devine vacant. Pentru locurile rămase vacante, urmează să se desfăşoare alegeri în circumscripţiile din care acestea provin. În situaţia în care numărul de consilieri se reduce sub numărul de jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare în termen de 90 de zile.

Art. 10. - (1) După validare în şedinţa de constituire, consilierii depun jurământul prevăzut la art.8.

(2) Consiliul se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor validaţi.

Art. 11. - (1) După declararea ca legal constituit, consiliul alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de 4 ani, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. Preşedintele poate propune suplimentarea ordinii de zi după consultarea liderilor de grup, la iniţiativa proprie sau la cererea grupurilor politice respective.

(2) Consilierul ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor, prin votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Art. 12. - (1) Consiliul Municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele atribuţii: 6

a) alege, din rândul consilierilor, viceprimarii municipiului Bucureşti, la propunerea primarului şi a consilierilor municipali şi consilierul care conduce şedinţele consiliului municipal, aceştia păstrându-şi calitatea de consilier pe întreaga perioadă a mandatului; b) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului la propunerea Comisiei Juridice, Disciplină şi Regulament, aleasă pe toată durata mandatului; c) aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională şi zonală, în condiţiile legii; d) aprobă bugetul general, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; e) aprobă bugetele sectoarelor, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare de la nivelul sectoarelor; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar de la nivelul sectoarelor; f) aprobă la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale serviciilor publice de interes general. Aprobă organigrama şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale instituţiilor subordonate Consiliului Municipiului Bucureşti; g) aprobă la propunerea viceprimarilor, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale serviciilor publice de interes local, de la nivelul sectoarelor; h) administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată ale municipiului Bucureşti; i) hotărăşte cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea sa, în condiţiile legii; j) înfiinţează instituţii, societăţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice, precum şi pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează sau care se află sub autoritatea sa; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local la nivelul municipiului Bucureşti şi al sectoarelor capitalei; k) aprobă în condiţiile legii, planurile urbanistice generale, zonale şi de detaliu ale municipiului Bucureşti, aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes general şi sectorial şi asigură condiţiile necesare pentru realizarea lor, în concordanţă cu prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Bucureşti şi ale regulamentului aferent; l) asigură condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret, sport şi turism, apărarea ordinii publice; urmăreşte şi controlează activitatea acestora; m) contribuie la organizarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; n) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea poliţiei locale şi propune măsuri de îmbunătăţire a acesteia; 7

o) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale; p) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes general şi sectorial; q) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora; r) hotărăşte în condiţiile legii cooperarea sau asocierea cu autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune; s) hotărăşte în condiţiile legii cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; ş) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera initiaţivă, în condiţiile legii; t) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; ţ) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; u) asigură şi verifică desfăşurarea activităţilor pentru îndeplinirea hotărârilor consiliului municipal precum şi modul în care sunt realizate obiectivele de investiţii pe teritoriul municipiului Bucureşti.

(2) Hotărârile Consiliului Municipiului Bucureşti sunt obligatorii pentru viceprimarii municipiului Bucureşti.

(3) Consiliul Municipiului Bucureşti dispune de un aparat propriu care asigură lucrările de secretariat şi documentarea juridică a lucrărilor şi a activităţii proprii. Numărul angajaţilor aparatului propriu precum şi organigrama acestuia se vor stabili prin regulamentul de organizare şi functionare a Consiliul Municipiului Bucureşti care se adoptă, în prima şedinţă de după şedinţa de constituire a acestuia.

SECŢIUNEA 2 PRIMARUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Art.13. - (1) Primarul municipiului Bucureşti este autoritatea executivă pe o perioada de 4 ani.

(2) Viceprimarii sunt aleşi cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, din rândul membrilor acestora.

(3) Schimbarea din funcţie a viceprimarilor se poate face de consiliul municipal, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea formaţiunii politice care i-a desemnat.

8

Pentru viceprimarii din rândul consilierilor independenţi schimbarea se realizeazã la propunerea a cel puţin 1/3 din rândul consilierilor în funcţie şi cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie.

(4) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarii primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarii nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.

(5) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

(6) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarii îşi păstrează statutul de consilier fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.

Art. 14. - (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a Tribunalului Bucureşti, de către un judecător desemnat de preşedintele tribunalului, după îndeplinirea prevederilor art. 38 din Legea nr.

334/2006, republicată.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 republicată.

Art. 15. - (1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului Municipiului Bucureşti sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Bucureşti.

(2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.

Art. 16. – (1) Primarul depune în faţa consiliului jurământul prevăzut la art. 8 .

(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Art. 17. – (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.

(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Municipiului Bucureşti; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului.

(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.

(5) Primarul coordonează serviciile publice locale.

Art. 18. – (1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.

9

(2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României pe care este aplicată stema municipiului Bucureşti.

(3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

(4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Art. 19. – (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu Consiliul Municipiului Bucureşti; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) atribuţii referitoare la relaţia cu viceprimarii municipiului Bucureşti.

(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarului municipiului Bucureşti îi revin următoarele obligaţii: a) prezintă consiliului, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; b) prezintă, la solicitarea consiliului, alte rapoarte şi informări; c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Bucureşti şi le supune aprobării consiliului.

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul : a) exercită funcţia de ordonator principal de credite; b) întocmeşte si prezintă proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare Consiliului Municipiului Bucureşti; c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele municipiului Bucureşti; d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial.

(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul municipiului Bucureşti: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes general prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes general; b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din următoarele domenii: 1. educaţie; 2. servicii sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătate; 4. cultură; 5. tineret; 10

6. sport şi turism; 7. ordine publică; 8. situaţii de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. dezvoltarea urbană; 12. evidenţa persoanelor; 13. poduri şi drumuri publice; 14. servicii comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz; 15. servicii de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; 16. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativteritoriale sau în administrarea sa; 17. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza municipiului Bucureşti; 18. alte servicii publice stabilite prin lege; d) ia măsuri pentru inventarierea bunurilor din patrimoniul public şi privat al municipiului Bucureşti; e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate. f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative; h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), primarul îşi deleagă atribuţiile către viceprimari, corespunzător necesităţilor concrete de la nivelul subunităţilor administrativteritoriale.

(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din municipiul Bucureşti.

(8) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de Consiliul Municipiului Bucureşti , în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.

Art. 20. – (1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al municipiului Bucureşti 11

(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din municipiul Bucureşti, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

Art. 21. - Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului municipiului Bucureşti sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii.

Art. 22 –(1) Primarul municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, Cabinetul primarului municipiului Bucureşti, compartiment distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal şi curier personal.

(3) Numărul maxim de posturi din Cabinetul primarului municipiului Bucureşti este de 13.

(4) Salarizarea personalului din cadrul Cabinetului primarului municipiului Bucureşti se va face potrivit legislaţiei specifice în domeniu.

Art. 23. –În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Art. 24 - (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

(2) Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii: a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.

(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.

(5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

(6) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin.

(5).

Art. 25. - (1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevăzute la art. 55 alin. (3)-(7) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens Prefectului municipiului Bucureşti, ca urmare a nesocotirii de către 12

acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.

(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă a cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.

(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot.

Art. 26. – (1) Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

(2) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.

(3) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).

(4) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi viceprimarilor.

Art. 27. – (1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de unul dintre viceprimarii municipiului Bucureşti desemnat de Consiliul Municipiului Bucureşti cu votul secret al majorităţii consilierilor generali în funcţie. În acelaşi mod se procedează şi dacă primarul este nevoit să lipsească mai mult de 3 zile din localitate.

(2) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarii, consiliul deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

(3) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimari, consiliul alege doi noi viceprimari, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar general se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar.

SECŢIUNEA 3 VICEPRIMARII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Art. 28. - (1) Viceprimarii municipiului Bucureşti sunt aleşi pe o perioada de 4 ani din rândul consilierilor municipali, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.

(2) Schimbarea din funcţie a viceprimarilor se poate face de Consiliul Municipiului Bucureşti, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea formaţiunilor politice care i-au susţinut.

Art. 29. – (1) Viceprimarii municipiului Bucureşti duc la îndeplinire hotărârile Consiliului Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile primarului municipiului Bucureşti.

(2) Viceprimarii municipiului Bucureşti, îndeplinesc în principal următoarele atribuţii: a) gestionează bugetul local aprobat pentru sector de Consiliul Municipiului Bucureşti; 13

b) iau măsuri pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes sectorial şi asigură condiţiile necesare pentru realizarea lor, în concordanţă cu prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Bucureşti; c) întocmesc studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională şi zonală, în condiţiile legii, pe care le supun spre aprobare Consiliului Municipiului Bucureşti; d) eliberează autorizaţii de construire pentru construcţii conform reglementărilor urbanistice aprobate de Consiliul Municipiului Bucuresti; e) stabilesc organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate pe care le propun spre aprobare consiliului municipal; f) iau măsuri pentru inventarierea bunurilor proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului Municipiului Bucureşti; g) propun Consilului Municipiului Bucureşti adoptarea de hotărâri pentru rezolvarea problemelor particulare identificate de acesta pe raza sectorului; h) asigură condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, de interes local; urmăresc şi controlează activitatea acestora; i) contribuie la organizarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; j) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea poliţiei locale şi propun măsuri de îmbunătăţire a acesteia; k) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale; l) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; sprijină funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; m) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii; n) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; o) atribuie locuinţe din fondul de locuinţe sociale care le sunt puse la dispoziţie de Consiliul Municipiului Bucureşti pe baza criteriilor stabilite de acesta.

SECŢIUNEA 4 SECRETARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI SECRETARII SECTOARELOR Art. 30. - (1) Municipiul Bucureşti şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un secretar salarizat din bugetul local. El este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie.

Secretarul municipiului Bucureşti va purta denumirea de Secretar General. Secretarii sectoarelor sunt subordonaţi secretarului general al municipiului Bucureşti.

(2) Funcţia de secretar general al municipiului Bucureşti poate fi ocupată conform legii numai de înalţi funcţionari publici şi coordonează în mod direct activităţile juridice de protecţie şi 14

asistenţă socială la nivelul întregii capitale. Secretarul General va îndeplini şi alte atribuţii stabilite de Consiliul Municipiului Bucureşti.

(3) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupă funcţia de secretar, respectiv Secretar General precum şi funcţii de conducere în aparatul propriu de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale / subdiviziunii administrativ-teritoriale, constituie vechime în specialitate.

(4) Secretarul General şi secretarii de sector nu pot fi membrii ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.

(5) Secretarul General şi secretarii de sector nu pot fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul, cu viceprimarii, sau cu consilierii alesi sub sancţiunea eliberării din funcţie.

(6) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale Secretarului General si secretarilor de sector se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.

Art. 31. - Secretarul General îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii: a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi viceprimarilor, hotărârile Consiliului Municipiului Bucureşti; b) participă la şedinţele Consiliului Municipiului Bucureşti; c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliu şi primar, respectiv consiliu şi viceprimari, precum şi între primar şi viceprimari, respectiv între aceştia şi prefect; d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului şi a dispoziţiilor primarului şi viceprimarilor; e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; f) asigură procedurile de convocare a consiliului şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului, redactează hotărârile consiliului; g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului şi comisiilor de specialitate ale acestuia.

CAPITOLUL III Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 32. - (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Capitolul V „Administraţia publică a municipiului Bucureşti” din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare.

(3) Prevederile prezentei legi se completează cu prevederile referitoare la organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, la asociaţii şi fundaţii, precum şi cu alte reglementări incidente în materie.

15

(4) Prezenta lege completează şi modifică corespunzător Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale republicată şi Legea nr. 35/2008 Legea votului uninominal, Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

(5) Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale republicată Art.1-(7) va avea următorul cuprins: Consiliul Municipiului Bucureşti şi Primarul Municipiului Bucureşti se aleg prin vot uninominal.

16