\ndrum`tor: Profesor Doctor Arhitect Aurelian Tri[cu doctorand: Lector Mihaela Ă&#x;chiopu
1
2
Universitatea noastr` face parte din universit`]ile de art` din România. Având \n vedere acest lucru, de loc lipsit de importan]`, mi s-a p`rut folositor [i interesant s` cercetez confluen]a \ntre arte, arhitectura realizat` prin colaborarea \ntre arhitec]i [i arti[ti cât [i cea oglindit` [i recreat` \n film, teatru, instala]ii [i pictur`. Am ales câteva personalit`]i reprezentative, dup` p`rerea mea: Bernea, Ciulei, Tarkovsky [i Kurosawa. Lucrarea nu se constituie \ntr-o istorie a arhitecturii [i artei secolului XX. Ea este un eseu \n care am men]ionat câteva din exemplele care mi s-au p`rut elocvente, cu speran]a c` vor deveni o surs` de inspira]ie pentru cei tenta]i s` se ocupe de aceast` zon` de studiu.
Colabor`ri \ntre arti[ti [i arhitec]i Colaborarea este asemeni unei pove[ti de dragoste, trece de la admira]ie la anxietate, de la respect la furie, de la dorin]` la invidie, de la neputin]` la ne\n]elegere, de la a nu-]i oferi ceea ce dore[ti, pâna la a fi cumva aproape de ceea ce \]i imaginezi c` iubirea ar putea fi. Katherine Clarke Arti[tii [i arhitec]ii \[i disput`, \ntr-o anumit` m`sur` chiar [i numele profesiei. M-au cucerit por]iunile de existen]` pe care le-au tr`it \n comun. E interesant s` observi cum se modific` percep]ia fiec`ruia fa]` de felul de a gândi al partenerului, cum sunt uneori ferici]i pentru c` nu mai pot discerne cu claritate care e partea lor distinct` \ntr-un proiect, cum \[i scriu, cum dialogheaz`. Sunt amuzante chiar [i momentele \n care fiecare e contrariat de diferen]e [i mai ales e \nduio[`toare patima cu care analizeaz` „defectele“ celuilalt. Arti[tii [i arhitec]ii au colaborat \n multiple maniere . Herzog & de Meuron \mpreun` cu fotograful Thomas Ruff au \nventat fa]ada fotografic` a cl`dirii Eberswalde Technical Library. Acesta este primul monument public care reprezint` istoria recent` a diviziunii [i reunific`rii Germaniei. Kowats [i Burrogh au infiin]at o echip` \n care artistul avea [i el drept de decizie cât [i acela de a participa la discu]ii hot`râtoare privnd statutul [i forma unei galerii de art`. Pipilotti Rist, \n schimb, a f`cut doar gestul de a-[i raporta arta sa la arhitectur` prin proiectul O frunz` \n vânt. Mark Dion [i Eelco Hoofmann au realizat o arhitectur` destinat` spa]iului virtual care a r`mas \n stadiul unui vis frumos, proiectul Earth Carboniferous Garden fiind istoria unei prietenii. Colley [i Gillespie, mai nervo[i, au pus problema unui posibil Sanctuar Urban menit s` contrarieze [i s` pun` pe gânduri publicul. Gruparea Muf a realizat \n urma proiectului Southwark Street o carte [i un film cu numele: 100 de dorin]e pentru Sauthwark Street, ca urmare a cercet`rii am`nun]ite a a[tept`rilor celor \mplica]i. S-a n`scut astfel, o alt` modalitate, mult mai receptiv` [i dedicat` de a face arhitectur` fa]` de cei carora le este destinat`.
Frank Gehry. Muzica [i dansul \n arhitectur` Eu sunt arhitect. Am Am avut enorm de câ[tigat fiind mereu \n preajma arti[tilor [i mai ales pentru c` sunt foarte apropiat de unii dintre ei. Sunt foarte implicat \n munca lor; cred c` o gr`mad` din ideile mele s-au dezvoltat tocmai din acest enorm interes pe care \l am fa]` de crea]iile lor. Uneori mi se spune : „Oh, da, Frank e un artist.“ Când aud asta, m` simt ca [i cum ar fi vorba de o demisie. Vreau s` declar c` eu sunt un arhitect. Inten]ia mea este s` fac arhitectur`.“ Frank Gehry. Studen]ii sunt fascina]i de Gehry, visând s`-i semene. Imposibilitatea de a-l situa \n lumea arti[tilor sau a arhitec]ilor, furtunile pe care le-a provocat, bucuria imens` pe care a adus-o pasiona]ilor formelor, sunt motivele pentru care Gehry \[i are locul \n aceast` lucrare. A creat forme nemai\ntâlnite, care, de[i sunt statice, cap`t` prin volumetria lor o dinamic` formidabil`, pe care am putea-o recepta precum un dans al arhitecturii. Kurt Foster este primul care define[te arhitectura lui Gehry ca fiind sculptural`. Experience Music Project este o cl`dire dedicat` muzicii. Paul Allen, co-proprietar al companiei Microsoft, finan]atorul proiectului, a dorit de la Frank Gehry, o rela]ionare senzorial` a publicului cu un spa]iu total, cu o „experien]`” – referindu-se atât la trupa lui Hendrix cât [i la cântecul celebru al acestuia. Disney Concert Hall este considerat` una dintre cele mai importante cl`diri ale secolului XX. Forma cuceritoare a exteriorului cl`dirii are un ecou pe m`sur` \n sclupturalitatea s`lii de concert, a c`rei acustic` este exemplar`. Plastica acestei cl`diri este impresioneaz` prin libertate, mi[care [i expresie. În cazul Muzeului Guggenheim, din Bilbao, ca [i \n celelalte, plastica formelor cât [i dansul lor, descriu \mpreun` un intreg indisolubil. Gehry le-a sugerat prietenilor s`i Daniel Buren [i Michael Asher ideea c` arti[tii ar prefera spa]iile de expunere care nu atrag aten]ia, tocmai pentru a-[i pune operele \n valoare. Ace[tia l-au contrazis cu veheme]`, insistând asupra faptului c` [i-ar dori ca spa]iile expozi]ionale s` reprezinte lucr`ri majore de arhitectur`. Cei doi sunt de p`rere c` c` acest lucru i-ar determina pe cei care expun s` lucreze mai bine. În mod similar, muzicianul Isaac Stern a declarat (\n discu]iile sale despre Disney Concert Hall) c` un spa]iu reu[it \n care cân]i are for]a de a te propulsa c`tre valori similare \n muzic`.
Public art Privind de departe, istoria artei se confunda cu istoria artei publice. Altfel, am privi piramidele si catedralele \n muzee, ceea ce ar fi imposibil. Arta a avut situl ei specific. Doar in ultimii 100 de ani arti[tii au optat pentru muzee, locuri \n care arta poate fi doar „ea \ns`[i”. În vreme ce arhitec]ii au fost demoniza]i ca fiind distrug`torii ora[ului, arti[tii au fost \n mod nerealist ruga]i s`-l salveze. Ziarul Chicago Tribune declara: „Sunte]i sau nu gata, Chicagoul intr` \n era Picasso \n centrul civic. Precum Parisul [i turnul Eiffel, Micu]a Siren` [i Copenhaga, Vaticanul si Roma, Empire State Building si New York, Broad Walk si Atlantic City, Pia]a Ro[ie si Moscova, ora[ul Chicago [i Picasso devin una [i aceea[i persoan`. Putea fi mai r`u. “ Percent for art debuteaz` \n America prin lucr`rile arti[tilor Picasso [i Calder. Ace[tia nici m`car nu au vizitat locurile care urmau s` le aduc` un plus de celebritate. Alte nume puternice \n public art sunt Vito Acconci [i Ukeles, dou` personaje celebre. Maya Linn, arhitect`, [i-a pus [i ea amprenta prin Vietnam Veterans Memorial [i Civil Rights Memorial. Ceea ce numim „percent for art“ s-a constituit ca mi[care cu inten]ia clar` de a-l obliga pe a[a - zisul beneficiar sau comanditar al unei cl`diri publice s` acorde un procent din costul obiectului de arhitectur` artei. Cât de comod [i de drept este, pentru un arhitect s` accepte al`turi, ori \nglobat` \n propria sa crea]ie opera unui artist pe care nu-l \n]elege, sau cu care nu este de acord? Despre aceasta vorbe[te amar arhitectul 3
Robert Venturi, autorul lucr`rii Franklin Court. Este acceptabil rolul unor comisii care aleg dup` bunul lor plac [i nu consult` arhitectul? Cât de onorabil este pentru un artist s` negocieze calitatea lucr`rilor sale cu o mul]ime nervoas`? În acest caz ne pot r`spunde John Ahearn, sau Richard Serra, ambii, protagoni[tii unor mari scandaluri \n epoc`.
Gr`dina ca arhitectur` Am considerat util [i necesar s` includ un capitol despre gr`dini dintr-un motiv simplu: ele se afl` la grani]` \ntre art`, arhitectur` [i arhitectur` peisager` (dac` aceast` grani]` exist` [i poate fi definit`). Sau mai degrab`, gr`dinile le includ pe toate acestea, fiind, \ntr-o m`sur`, expresia unei libert`]ii creative, mult mai pu]in \ngraditoare fa]` de proiectarea de arhitectur`. Ce e o gr`din`? Gr`dina poate fi un spa]iu magic, unde limitele, perceptibile \n arhitectur`, pot fi anulate. Arhitectul o poate trata asemenea lui Tadao Ando \n Art Garden, ca pe un parcurs miraculos spre obiectul de arhitectur`, \n care po]i citi un dialog \ntre privitor, spa]iul dep`rtat [i spa]iul imediat. Acest parcurs ini]iatic cu r`d`cini \n tradi]ia gr`dinilor Zen nu este o simpl` al`turare de bosche]i [i de b`nci: el presupune o organizare subtil`, un ritm studiat, o aten]ie special` adresat` atât detaliului cât [i spa]iilor largi. Materialitatea gr`dinii este important`: ea poate fi doar vegeta]ia cu o amprent` uman` delicat`, precum a procedat Child Susan [i Emma Queen, sau, dimpotriv`, precum \n cazul Tarot Garden a lui Niki de Saint Phalle, poate fi o compozi]ie cople[itoare, \n care sculptura, pictura, ierburile, arbu[tii [i pomii alc`tuiesc o unitate plin` de fantezie. Saint Phalle, declarându-se ucenic` a maestrului Gaudi, a preluat de la spaniol gustul pentru libertate, pasiunea pentru culoare [i formele nebune[ti, convingerea c` o gr`din` trebuie s` te implice emo]ional. Niki de saint Phalle a fost cucerit` pe loc de Parcul Guell, \ncercând, timp de 40 de ani s`-[i construiasc` propriul s`u domeniu, al`turi de o echip` alc`tuit` din cerami[ti, fierari [i cioplitori. Acesteia i s-a al`turat Tinguelly. Arhitectul Mario Bota a f`urit pentru Tarot Garden o poart` de intrare \n contrapunct cu gr`dina, dând de \n]eles c` accesul este interzis.
Arhitec]ii [i schi]ele lor Una din temele cu care studen]ii no[tri \ncep facultatea, este o tem` \n care li se cere s` schi]eze o cl`dire important` din Bucure[ti. An de an, se \ntâmpl` acela[i lucru: ei prezint` ni[te plan[e desenate cu mare minu]ie, a[a cum sunt obi[nui]i s` procedeze atunci când „se antreneaz`“ pentru admiterea la facultate. Apoi \[i privesc profesorii uimi]i când li se spune c` respectivele opere sunt desene [i nu schi]e. Urmeaz` \ntrebarea: ce este o schi]`? Putem \ncerca s` formul`m câteva lucruri despre schi]e privind schi]ele lui Kahn, ale lui Piano, Pelli, Scarpa [i nu numai. A face o schi]` devine un mod de a tr`i [i a \n]elege realitatea. Realizând un astfel de desen, po]i s` comunici, ca arhitect, atât cu colegii t`i de breasl`, dar [i cu clientul, \n mod rapid. Aproape toate proiectele \ncep printr-o schi]`, ea fiind exprimarea succint` a unei prime idei. Schi]a are o component` ludic` demonstrând [i capacitatea arhitectului de a se juca [i improviza. Pentru a fi conving`toare, o schi]` trebuie s` aib` expresivitate, spontaneitate [i putere de convingere, trebuie s` poat` desf`[ura uneori \n doar câteva linii experien]a, talentul, imagina]ia creatoare [i rapiditatea unui arhitect. În plus fa]` de toate acestea, de cele mai multe ori, o schi]` este mesagerul atât al unei informa]ii, cât [i a unei emo]ii puternice.
Fotografii ale arhitecturii [i arhitecturi ale fotografiei „Am fost acolo, am v`zut, am obliga]ia s` depun m`rturie. M`rturia \nseamna s` spun o poveste [i s`-mi exprim adeziunea la poveste.“ Irina Nicolau Am ales discu]ia dintre Jeff Wall [i Jacques Herzog pentru c` e [i povestea unei prietenii. Au lucrat \mpreun`, [i fiecare a uitat uneori de sine \nsu[i. S-au privit reciproc admirativ, uneori chiar cu nostalgie [i cu o invidie \n sensul frumos. În opera sa, Jeff Wall face referin]e la istoria artei examinând din punct de vedere social [i politic problemele actuale. Maniera \n care a lucrat cu fotografiile a fost original`, ele fiind prezentate \ntr-un format mare, afi[ate \n cutii luminoase. Backgroundul lor luminos le confer` o picturalitate specific`. Jacques Herzog, artist el \nsu[i \n anii debutului, este deosebit de interesat de strategia artistic` a lui Jeff Wall. Nu cred c` arta are ceva nou de oferit. Lipsa de energie, de putere, teama, nu sunt ceva de domeniul prezentului. Putem s` le r`spundem numai prin propria noastra disciplin`, prin meseria noastr` [i prin propria noastr` judecat`. Un arhitect probabil nu are altceva de oferit, dar, probabil c` are un impact mult mai mare asupra altora, asupra societ`]ii. Jeff Wall A[a cum am mai spus, un arhitect va trebui s` accepte c` mul]i din cei ce \i vor experimenta lucr`rile o vor face f`r` bucurie, sau apreciere estetic`, [i asta se va \ntampla \n mod firesc. E ceva tragic \n asta. Arti[tii simt la rândul lor c` aceia pe care nu-i \ncânta crea]ia lor, se vor \ndep`rta de ea. A[a c` noi suntem niste insule [i avem acest spa]iu al nostru \n care suntem „ferici]i“. Dar nu putem influen]a lumea prea mult, ca atare nu putem avea un efect direct asupra afacerilor lumii. Din interiorul meseriei noastre, putem contempla dificult`]ile [i putem reflecta asupra lor. Ceea ce facem noi, este s` observ`m tot ceea ce este \mpov`rator, dar practic, asta e ca [i cum n-am exista. Herzog
Horia Bernea Horia Bernea crease, pentru noi to]i, o lume, [i noi tr`iam, f`r` s` ne d`m prea bine seama, în ea. Gabriel Liiceanu În biografia lui Horia Bernea figureaz` faptul c` a urmat cursurile Facult`]ii de Matematica si Fizic` a Universit`]ii Bucure[ti, cele ale ßcolii Tehnice de Arhitectur`, [i Institutul Pedagogic (sec]ia Desen). E un punct de pornire pentru un capitol care poate reprezenta o cheie a acestei lucr`ri. A vorbi despre omul de tip renascentist a devenit de mult un loc comun. Cu toate astea, Horia Bernea e unul din marii pictorii ai României, 4
muzeul pe care l-a creat r`mâne o institu]ie uria[` de cultur`, iar diapozitivele pe care le \nf`]i[a \n prelegerile sale sunt o [coal` de privire. Vorbind despre pictura lui Bernea amintim coloana, casa de ]ar`, gr`dinile [i biserica. Sunt teritorii de care orice arhitect e firesc s` fie interesat [i de care sper c` devine, cunoscându-le, \ndr`gostit. Horia Bernea i-a dedicat Muzeului ¥`ranului Român 10 ani din via]` sa. Nu [tiu dac` s-au scris teze de doctorat despre iubirea pentru ]ar` a cuiva, ori despre calitatea sa uman`, dar cred c` exist` un num`r foarte restrâns de arti[ti geniali care s`-i fi d`ruit patriei lor a [asea parte din via]`. Mi se p`rea mult mai important s` resacralizez gestul pictând orice, decât s` pictez biserici (chiar [i spuneam asta atunci), \ntr -un mod absolut impersonal, autonom de subiect. Vreau s` spun, ca [i cum ai picta vapoare, cipici, pomi. Cu timpul, lucrurile s-au a[ezat complet altfel. Pe de o parte, chiar a picta pomi a c`p`tat o conota]ie de dragoste, de privire spre sacru, dincolo de gestul picturii, iar pe de alt` parte, am fost obligat s`-mi afirm credin]a. A[a am sim]it eu. Horia Bernea
Pictura despre arhitectur` Dac` deschizi o enciclopedie de art`, cu gândul s` cau]i pictori care s` fi fost preocupa]i de arhitectur`, descoperi cu uimire c` \n aproape jum`tate din lucr`rile pe care le prive[ti exist` o cl`dire, o fereastr`, o strad`, sau m`car o urm` din toate astea. Am descoperit, astfel, o arhitectur` a euforiei, reprezentat` de fra]ii Dufy, o arhitectur` a culorilor tari prin Matisse [i Derain, o arhitectur` a luminii, devoalat` de Bonnard. Exist` o arhitectur` misterioas`, teatral`, descris` de Chirico, Magritte, Dali [i Max Ernst, precum [i o arhitectur` a lumii depresiei, despre care picteaz` Van Gogh, Munch [i KoKoschka, Beckman [i Kiefer. Ne \ntâlnim cu arhitectura dezastrului, pictat` de arti[ti precum Grosz [i Dix, a[a cum suntem ferici]i c` exist` o arhitectur` peste care se zboar`, iubind. Este cazul lui Chagall. Pentru cei pasiona]i de ea, arhitectura este o lume. S` fie casa un loc de care nu te despar]i emo]ional, niciodat`? E mai frumos ori mai expresiv un obiect de arhitectur` atunci când este pictat, decât este el \nsu[i \n realitate? E mai emo]ionant` umbra unei case decât silueta ei \ntâlnit` pe strad`? Cum ai putea face o cas`, a doua oar`, privind-o mai \ntâi pictat`? Nu putem colora cerul, ca arhitec]i, dar putem \nv`]a totu[i, ceva din mirajul picturii. Pân` la urm`, e un omagiu al arti[tilor fa]` de cei care ne construiesc lumea [i, m`car din acest motiv pictura trebuie omagiat`, la rândul ei. Printre altele, poate c` o privire aruncat` m`car, c`tre aceste case pictate poate oferi arhitec]ilor o cu totul alt` impresie despre felul \n care lumea lor se percepe.
Arhitectura [i instala]iile artistice De ce exist` acest capitol, despre rela]ia \ntre instala]ii \n sensul lor artistic [i arhitectur`? Dintr-un motiv simplu. Privind un num`r mai mare de instala]ii, este imposibil s` nu observi rolul extraordinar pe care arhitectura \l joac`. Fie c` e vorba de arhitectur` \mpache]at` - cazul Wrapped Reichstag al arti[tilor Christo [i Jeanne-Claude , fie este vorba despre o arhitectur` imaginat` (casele lui Dennis Oppenheim) sau pur [i simplu elemente ale arhitecturii de interior. Efectul vindec`tor pe care l-a avut acoperirea Reichstagului r`mâne o variant` a schimb`rii unei imagini cu conota]ii negative \ntr-o alta, radiant` [i prietenoas`. Sensibili la tot, dar poate mai mult la realit`]ile imediate, arti[tii preiau elemente ale arhitecturii, dându-le alt aspect, modificându-le structura, pân` când, \n unele cazuri, rezultatul este un obiect hibrid sau chiar unul cu semnifica]ii profund negative fa]` de cel de la care s-a plecat. Amintesc seria de scaune, reprezentând interpret`ri aleunor arti[ti celebri precum Beuys. Mi se pare interesant de studiat [i simpla vecin`tate a elementelor de arhitectur`, vizibil` \n opera unor sculptori importan]i. L-am ales pe Munoz, ca fiind expresiv, atât prin modalitatea \n care \[i expune lucr`rile, mereu \n dialog cu spa]iul arhitectural, cât [i pentru utilizarea mobilierului „de birou“ ca simbol al unei realit`]i bolnave. Aproape de arhitectur` [i interpretând-o cu asiduitate, instala]iile sunt o oglind` cu o dinamic` spectaculoas`. Începând cu \mpachetarea cl`dirilor [i terminând cu scaunele strivite [i pr`bu[ite, remarc`m din partea arti[tilor o altfel de privire. Este vorba despre un ochi critic, insistent [i neiert`tor, c`ruia nu-i scap` nimic.
Liviu Ciulei Liviu Ciulei este o personalitate care nu are nevoie de prezentare. Arhitect, scenograf, regizor [i actor, Liviu Ciulei reprezint` un punct de referin]` \n scenografia [i regia mondial`. Forma]ia mea de arhitect m-a ajutat \n cariera scenografic`, dar \n acela[i timp a fost [i un obstacol \n c`ut`rile mele de a g`si \n decor un limbaj specific teatral care s` evite imita]ia naturii. Realitatea este \n Teatru alta decât \n cea cotidian`. Liviu Ciulei În lucr`rile sale, motivul [arpantei este obsedant, g`sindu-[i o exprimare excep]ional`. Sunt de p`rere c` ar putea alc`tui un obiect de studiu extrem de interesant pentru studen]i, precum [i cel al ferestrelor. Sensibilitatea [i preocuparea lui Liviu Ciulei pentru toate formele artei este evident`. A fi un regizor [i scenograf de talia lui presupune har, dar [i un timp enorm investit \n cercetarea literaturii, artei plastice, muzicii [i \n tot ceea ce \nseamn` istoria omului ca f`ptur` creatoare. Trimiterile sale c`tre picturi celebre precum cele ale lui Chirico [i Durrer sunt notabile, iar transfigurarea muzicii lui Debussy, de asemenea. Pe lâng` toate acestea, ar mai fi ceva important de spus. Despre arhitectur`, exist` critici numero[i care scriu, poe]i [i prozatori. Liviu Ciulei a iubit-o enorm fiind, dup` cum spune, obsedat de ea. A realizat, prin opera sa un eseu extraordinar despre arhitectur`, dezv`luind forme ale sale reduse la esen]`, [i mai ales a vorbit, pe limba unui artist, despre sufletul caselor [i \nc`rc`tura lor emo]ionanl`. A investit arhitectura cu o valoarea unui martor cât [i cu cea a unui actor continuu. 5
Arhitectura \n film Ast`zi, arhitectul prezint` clientului filme pe computer. Clientul dore[te s` circule prin cas` \nainte ca aceasta s` existe. Desenele nu mai sunt suficiente, nu-l mul]umesc pe cel care vrea s`-[i vad` visul \mplinit. Ca [i \n pictur`, poate chiar mai mult, e aproape imposibil s` vezi un film \n care s` nu existe o cas`. Cum aceast` lucrare nu se ocup` decât sumar de prezen]a arhitecturii \n film, am ales doi mon[tri sacri. Tarkovky este un creator de arhitectur`, dac` ar fi s` amintim doar de Zona prezent` \n filmul „C`l`uza“. În toate operele sale, arhitectura are partitura sa, deosebit de important`. În Sculpting in time, Tarkovsky declar`: E o enorm` diferen]` \ntre felul \n care \]i aminte[ti casa \n care te-ai n`scut [i pe care n-ai v`zut-o de ani de zile [i imaginea pe care o ai acum, dup` o absen]` prelungit`. De obicei, poezia memoriei e distrus` prin confruntarea cu originea ei. A \n]elege o imagine artistic` \nseamn` o acceptare estetic` a frumuse]ii la un nivel emo]ional sau supra-emo]ional. În ceea ce-l prive[te pe Kurosawa, forma]ia sa de pictor face ca imaginile s` aib` o compozi]ie minunat` [i o putere formidabil`. Am ales tocmai ciclul de filme „Dreams“, ultima sa crea]ie. Cred c` \nchide \nl`untrul ei filosofia creatorului Kurosawa. Simbolul casei este prezent \n film fie \n mod evident, fie \n mod subtil, dar de net`g`duit. Cineva, re\ntors o clip` din moarte, roste[te \n „Dreams“: Dar p`rin]ii mei nu cred c` eu am murit. Aceea e casa mea. Lumini]a aceea. Mama [i tata \nc` m` a[teapt`. Atât Tarkovsky, cât [i Kurosawa au iubit arhitectura, f`r` ca acest lucru s` aib` un aer declarativ. Sunt \ncredin]at` c` filmul, [i \n mod special filmele lui Tarkovsky, sunt pentru un arhitect o lec]ie a semnifica]iei pe care arhitectura o poate avea, [i mai mult decât atât, un mesaj plin de emo]ie. A privi o cas`, cea copil`riei m`car, cu un suflet atent, este o re\ntoarcere la valorile esen]iale. Fiecare cas` pe care un arhitect o creaz`, va fi casa copil`riei cuiva. Va fi ad`postul spre care se va \ntoarce o via]`, m`car \n gând. A te gândi la arhitectur` \n acest fel, \nseamn` a o gândi cu iubire, pentru c` ea va fi , \ntotdeauna coconul unei fiin]e. Ea va reprezenta cel pu]in un vis, iar acesta trebuie pre]uit [i preg`tit precum un dar. Po]i fugi din fa]a unei picturi, po]i refuza s` vezi un film, dar nu-]i po]i ocoli propria crea]ie, pentru c` ea va deveni via]a altcuiva. Sper c` aceast` pledoarie pentru colaborare ar putea trezi interesul studen]ilor, mai ales. În fond, lucrarea mea este un mic repertoir de prietenie, pentru c` „manual“ ar \nsemna prea mult.
6
7