Arhitectura contemporană în Yemen

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU" BUCUREŞTI ŞCOALA DE STUDII AVANSATE TEZA DE DOCTORAT Rezumat Titlu:

Arhitectura contemporana in Yemen experienta personala in definirea relatiei traditie si prospectare tehnologica Indrumator Prof. Dr.arh. RADU TANASOIU Arhitect doctorand FAISAL AHMED SAEED AWDHA

Bucuresti, 2010 1

Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………06 Generalitati……………………………………………………………………………………08 A. Partea I…………………………………………………………………………………….13

Arhitectura traditionala………………………………………………………13 A. Captiolul I ………………………………………………………………………………......15 Orasul sana,a…………………………………………………………………………...15 1. Structura urbana a orasului Sana,a……………………………………..16 2. Spatii urbane caracteristice orasului Sana,a………………………...17 Orasul Shibam Hadramout……………………………………………………...19 1. Structura urbana a orasului Shibam din Hadramawt……………19 A. Capitol II …………………………………………………………………………………….24 Functinalitatea din arhitectura traditionala…………………………...24 1. Functiunea caselor din Sana,a………………………………………………….24 2. Functiunea caselor din Shibam Hadramowt ……………………………28 A. Capitol III …………………………………………………………………………………….31 Caracteristicile si specificul arhitecturii traditionale Yemenite…………………………………………………………………………………………31 1. Realizarea intimitati………………………………………………………………….31 2. Al Dewan şi( Al Mafrag) in Sana,a sau Almruah în Hadramout……31 3. Expresia organică a elementelor arhitecturale………………………......32 4. Contrastul dintre spaţiile închise şi deschise……………………………..32 5. Expresia architecturala a elementelor structurale……………………..32 6. Orientarea ……………………………………………………………………………….33 7. Orientarea către interior (Curte interioara) ………………………………35 8. Integrarea spatile……………………………………………………………………..35 9. Decoratii ………………………………………………………………………………….35 10. Solutii climatice………………………………………………………………………36 11. Construcţia cu mai multe etaje (clădirea de altitudine) ……………36 2

12. Formaţiunile estetice ……………………………………………………………..36 13. Armonia în compoziţia architecturala……………………………………..36 A. Capitol IV ……………………………………………………………………………………37 Elementele arhitecturale şi decorative……………………………….37 1. Elementele arhitecturale……………………………………………………………37 • Golurile si ferestrele………………………………………………………....38 • Tipuri de ferestrelor in Sana,a…………………………………………..41 • Tipuri de ferestrelor in Shibam[ Hadramowt] …………………..43 2. Elementele decorative……………………………………………………………….46 • Principiile elementelor decorative…………………………………...46 • Clasificarea decoratiilor…………………………………………………...47 A. Capitol V………………………………………………………………………………….53 PosibilităŃile tehnice in arhitectura tradiŃionala…………………53 1. Constructi de pamant in Shibam( Haramowt ) …………………….53 2. Constructi de piatra din Sana.a……………………………………....59 • Metode constructive……………………………………………………..59 • Avantajul pietrelor………………………………………………………..60 • Dezavantajul pietrelor…………………………………………………..60 • Clasificarea pietrelor……………………………………………………..61 • Instrumente si unelte folosite la prelucrarea pietrelor…...64 3. Materialele traditionale………………………………………………………….65 4. Metoda de fabricarea a vitraliu ( Qamaria )……………………………..70 Vizunea estetica si artistica……………………………………………….72 Concluzia……………………………………………………………………………74

B.Partea II…………………………………………………………………………………75 Arhitectura contemporana……………………………………………….75 B.Captiolul I……………………………………………………………………………………..77

3

Factorii care influenteza relatia dintre arhitectura contemporana si traditie ………………………………………………………….77 1. Factorii interna………………………………………………………………….77 • Criza intelictoale……………………………………………………………77 • Starea invatamantului deficitara……………………………………89 • Lipsa de constientizare arhitecturale si sociala……………….81 • Deficiente in practicarea sistemului legislative……………….82 • Lipsa industriei………………………………………………………………82 2. Factorii externa…………………………………………………………………..83 • globalizarea……………………………………………………………………83 • modernizmul…………………………………………………………………84 B. Captiolul II ……………………………………………………………………………………88 Problemele in modul de abordare a traditiei in arhitectura contemporana Yemenita………………………………………………………......88 1. Conceptul tradional si patrimonial ………………………………..........88 2. Problemele in mod de abordare a traditie………………………………...89 • Lipsa intimidate……………………………………………………………..90 • Problemele utilizarii formale ale arcadelor si ferestrelor…93 • Problemele utilizarii elementele decorative…………………….95 • Problemele utilizarii posibilitati tehnice traditionale……….97 B. Captiolul III ……………………………………………………………………………………98 Problemele in modul de abordare a posibilitatilor tehnologie moderne……………………………………………………….............................................98 Problemele estetice si vizuale ………………………………………………….103 Concluzia……………………………………………………………………………………105

C.Partea III………………………………………………………………………………….106 Arhitectura post-traditionala…………………………………………….106 C. Captiolul I ……………………………………………………………………………………106 Tendinte in abordarea traditiiei…………………………………………………….106 1. Tendinte post-moderna…………………………………………………..106 4

2. Tendinte Araba……………………………………………………………….110 C. Captiolul II……………………………………………………………………………………….112 Puncte de vedere personal privind :……………………………………………112 1. Relatia dintre arhitectura contemporan si traditia…………..112 2. Conceptie dualism contemporana si traditia……………………113 3. Traditia………………………………………………………………………….114 4. Tehnologia moderna………………………………………………………116 5. Tehnologia traditionala…………………………………………………..117 C. Captiolul III………………………………………………………………………………………119 Analiza unor proiecte din arhitectura internationala…………………..119 1. Proiectul moschie de president, Ali Abdullah Saleh din Sana,a…………………………………………………………………………….119 2. Proiectul banca nationala din Sana,a………………………………..122 3. Proiectul Biblioteca din Alexandrea ( Eighpt ) …………………123 4. Proiectul Institutul Lumii Arabe din Paris………………………..127 C. Captiolul IV…………………………………………………………………….........................133 Analiza unor proiecte din experienta personala………………………….133 1. Proiectul Moschia President, Ali Abdullah Saleh din Sana,a.133 2. Proiectul Centru Commercial si Administrative al Companiei Nationale de Ciment din Sana,a……………………………………………138 3. Proiectul Muzeului de Monede din Sana,a…………………………143 4. Proiectul Institutul tehnic din Aden………………………………….148 5. Proiecte de locuinte (Tip apartamente si tip vila ) …………….150 Cateva ganduri in incheiare………………………………………………………….158 Concluzie……………………………………………………………………………………….158 Propuneri si recomandari…………………………………………………………….159 Lista proiectelor importante din experientapersonala………………..160 Note de final…………………………………………………………………………………..185 Bibliografie…………………………………………………………………………………….192 5

Introducere “Modernizarea pe care noi o dorim nu înseamnǎ respingerea sau ruperea de patrimoniu, ci renovarea şi renaşterea tradiŃiei pânǎ ajungem sǎ o ridicǎm la nivelul numit de noi “contemporan”, Ńinând pasul cu progresele înregistrate la nivel global.” (Al Gabri) In secolul in care traim observam ca toate transformarile majore sociale, culturale, tehnologice, estetice duc la confruntarea cu fenomenul de nastere a unei noi civilizatii, total diferita de tot ce cunoastem pana in prezent.

Civilizatia in care inovatiile si creativitatea stiintifica au uimit omul, ne fac sa credem ca traim intr-o epoca diferita de epocile anterioare. Pot spune ca este o noua era a indrumarii sprituale condusa de noi forte. Aceste forte sunt de fapt: tehnologia, cultura, economia si factorul social In cazul arhitecturii se observa ca manifestarile cele mai proeminente ale acestei renasteri culturale sunt de fapt parte a unei mari si importante aspecte ce explica istoria natiunilor si identitatea lor. De altfel in ea sa reflecta calatoria socieatatii de-a lungul secolelor si modul in care individul si societatea s-au modificat in functie de aceste miscari.

In cazul arhitecturii yemenite contemporane ,afectata in special de transformarile culturale si globale se confrunta cu provocari importante impuse de natura transformarilor in toate arile politice, cultrale, economice si sociale din perspectiva arhitecturala.

Ca urmare a acestor modificari in aspectul arhitectural contemporan au aparut mai multe proiecte importante in Yemen. Multe dintre acestea sunt confuze si nedefinite tocmai din cauza modului de abordare al tehnologiei moderne in raport cu traditia si istoria Yemenului.

Influneta acestor schimbari a aparut foarte clar in arhitectura contemporana, osciland intre traditie si modernism, fara sa aiba o forma arhitecturala definita.

Obiectivele de cercetare ale acestui doctorat sunt: Definirea relatii dintre arhitectura contemporan si traditia , bazate pe urmatoarele conceptia : - Evidentierea partii integrate dintre arhitectura contemporana si traditie.

Pentru realizarea unei conexiuni este necesara o relatie intre conceptele complementare si nu intr-o viziune antagonista in prezent.

- Viziunea limitata si ingusta a traditiei este principala cauza de practicare gresita in folosirea traditiei in arhitectura contemporana.

- Folosirea tehnologiei moderne in ilustratea traditiei este echivalenta cu reinoirea si intoarcerea traditionalului in favoarea refolosirii in arhitectura contemporana Acestea sunt obiectivele principale, dar pe langa ele, mai exista si obiectivele secundare, si anume: - Infiintarea unei scoli de arhitectura - Incercarea de a demonstra rolul creativitatii si inovatiei in valorificarea patrimoniului.

- Punerea in lumina a celor mai mari probleme in arhitectura contemporana si solutionarea lor.

- Demonstrarea rolului tehnologiei in arhitectura traiditionale.

Pentru a defini aceste obiective am studiat urmatoarele subiecte; 6

GeneralitǎŃi Yemen, oficial Republicǎ Yemen, este o Ńarǎ în Orientul Mijlociu şituatǎ în Peninsula Arabǎ, sud – estul Aşiei. Cu o populaŃie de circǎ douǎzeci de milioane, Yemen este mǎrginitǎ de Arabia Sauditǎ la nord , Marea Roşie la vest, Marea Arabǎ şi Golful Aden la sud şi Oman la est.

Istorie Studiile geologice au demonstrat cǎ aici au existat condiŃii propice pentru o dezvoltare a comunitǎŃilor umane încǎ din cele mai vechi timpuri (cu 10.000 ani i.e.n ) .

Istoria Yemenului( scrisǎ ) dateazǎ de la Minaean (1200-650 î.Hr.) şi Sabaean (750-115 î.Hr.).

Sabaean reprezentau una dintre cele mai vechi naŃiuni de arabi puri care au trăit în Yemen.

Săpăturile arheologice de Ia Or au scos la lumină dovezi ale existenŃei lor cu douăzeci şi cinci de secole înainte de Hristos. CivilizaŃia lor era înfloritoare şi dominaŃia lor s-a manifestat timp de unsprezece secole î.Hr. Republicǎ Yemen a fost stabilita pe 22 mai 1990, când Yemenul pro-occidental şi Republicǎ Araba Yemen au fuzionat, dupa 300 de ani de separare , pentru a forma o noua naŃiune.

Sărăcia şi declinul sovietic s-a făcut. simŃit în partea de sud şi a fost un stimulet major pentru fuziune. Noul preşedinte, Ali Abdullah Saleh, a fost ales de către parlamentele ambelor Ńări. ( 9 )

Clima Depresiunile de coastǎ au parte de vreme caldǎ şi secetoasǎ. Spre interiorul regiunilor muntoase vremea este mai rǎcoroasǎ şi mai umedǎ, în special în munŃii în care precipitaŃiile ating 100 cm în perioada martie-septembrie. In interior, temperaturile de varǎ depǎşesc 50°C. La Aden media este de 25°C în ianuarie şi 35°C în iulie, cantitatea totalǎ de precipitaŃii fiind de 2,3 cm pe an. Cifrele pentru Sanaa sunt 14°C, 21°C şi 50 cm.

Teritoriul Yemen poate fi împǎrŃit în patru regiuni în mod natural: • Fîşia joasǎ – Tihama - este o zonǎ aridǎ semideşerticǎ, în lungul coastei Mǎrii Roşii; are o clima fierbinte şi umedǎ, cu temperaturi care adesea ating 50 grade celsius.

• A doua regiune este îndepǎrtatǎ de la mare, muntoasǎ, şi are un climat blând.

• Regiunea înaltǎ atinge între 2200-3000 m deasupra nivelului mǎrii şi este situatǎ la estul munŃilor, are un sol format din rocǎ vulcanicǎ.

• Mult mai departe în est este prezent un lanŃ jos de munŃi ce separǎ regiunea în alta de deşert, care se aflǎ la poalele munŃilor, unde se întind regiunile Hadramout, Jawf şi Marib. (13)

7

A. Partea I Arhitectura tradiŃionalǎ Arhitectura traditionala din Yemen este bogata in modele de arhitectura , care variaza de la o zona la alta .Materialele de baza care se folosesc in constructii sint locale (piatra, lutul , lemnul);iar datorita calificarii meseriasilor yemeniti in prelucrarea lor a rezultat o arhitectura unica,intr-o strinsa relatie cu mediul inconjurator rezolvind variatiile de mediu si sociale .

Arhitectura traditionala , delimitata de zone geografice , de conditile naturale si culturale foarte variate din yemen , este diferita de la un loc la altul. Tehnologia folosita in arhitectura din zona precum si materialele si metodele de tehnologie utilizate fac diferenta in forma de arhitectura . Dar numitorul lor comun este ca acestea sint primitive , existind de la inceputul civilizatiei omului apoi au evoluat cu acesta dupa multe erori si incercari pina au ajuns la forma actuala.

Bazele arhitecturii in yemen este derivata din originalitatia mediului ,din comunitatea yemenita cu traditile si obiceiurile sale proprii.Rezultatul este o cultura arhitecturala constienta de procesul de interactiune al omului cu mediul inconjurator iar acest lucru se reflecta in toate artele si in special in arhitectura .

Această parte se va concentra pe studiul arhitecturii tradiŃionale în Yemen, axându-se pe cele mai importante caracteristici ale acesteia din punct de vedere architectural şi tehnic îndeosebi în oraşul Shibam, Hadramout şi Sana’a care are un caracter distinctiv şi unic, fiind cel mai rǎspândit în Yemen.

A. Capitolul I: Oraşul Sana’a Orasul Sanaa (sau San'a) este învǎluit în legenda. Se spune astfel cǎ Sem, fiul cel mare al biblicului Noe, a vǎzut, stând la poalele Muntelui Aibau, o pasǎre care purta în cioc o crenguŃǎ pentru a-şi face cuib. A întrezǎrit în acest fapt un semn de la Dumnezeu şi a urmǎrit pasǎrea care a lǎsat crenguŃa sǎ cada undeva, în apropierea muntelui Jebel Nugum, înalt de 2892 metri. ( 20 ) Hotǎrât sǎ se stabileascǎ aici, Sem şi-a construit o casa în jurul cǎreia s-a ridicat aşezarea, având iniŃial numele lui, numitǎ în secolul I Azel şi în cele din urmǎ San'a.

1. Structura urbanǎ a oraşului Sanaa Vechiul oraş Sanaa, mǎrginit la est şi la vest de doi versanti, protejat de cadrul natural, are ca principale repere citadela şi palatul, acestea fiind repere pǎstrate din perioada anticǎ. Se află în apropierea versantului vestic, pe o zona fertilǎ, favorabilǎ agriculturii, cele mai bune terenuri fiind consacrate mai târziu grǎdinilor publice. (27 ) Extinderea s-a fǎcut în etape, în prima etapǎ de extindere a oraşului Sanaa realizându-se pânǎ la cursul de apǎ Saila. ( 28 ) Amplasamentul era foarte valoros din punct de vedere strategic, având în componenŃǎ protecŃie naturalǎ la est şi vest (munŃi şi curs de apă) şi fortificaŃii care constituiau o protecŃie artificialǎ destul de puternicǎ. Ca urmare, aici a continuat sǎ se dezvolte activitatea comercialǎ, 8

apǎrând numeroase pieŃe sezoniere sau sǎptǎmânale, care la rândul lor au generat necesitatea construirii de hanuri De asemenea, s-au construit moschee, grǎdini, bǎi publice şi pieŃe. Incet încet, fortficaŃiile şi-au pierdut rolul şi orasul s-a extins extra muros, tot spre partea de vest, înglobând unele aşezǎri suburbane (de exemplu, cartierul evreiesc, care iniŃial fusese un sat în care se stabiliserǎ evreii alungaŃi din regiune). Inglobarea satului evreiesc sub formǎ de cartier al oraşului Sanaa a avut loc în jurul anului 1679. Cartierul poartǎ şi astǎzi numele de cartier evreiesc, iar locuinŃele de aici sunt diferite de casele turn din zona veche a oraşului Sanaa. (31)

- SpaŃii urbane caracteristice oraşului Sanaa 1.

2.

3.

4.

5.

Grǎdina sau spaŃiul natural verde PiaŃa sau spaŃiul civic (Saraha) Drumul sau spaŃiul de circulaŃie LocuinŃe sau spaŃiul construit Dotǎrile de apǎrare – ziduri şi porŃi

2. Orasul istoric al Shibam Haramout Oraşul Shibam este un oraş dinstictiv situat pe un platou stâncos în mijlocul unei vǎi Wadi Hadramout, construit pe ruinele oraşului vechi Shibam, care îi conferǎ un aspect ca de castel impunǎtor din depǎrtare, înconjurat cu un zid de apǎrare şi o şingurǎ poartǎ, cum a fost menŃionatǎ ultima datǎ în 1909. Oraşul este construit în stil vechi, aşa cǎ strǎzile sunt foarte înguste şi rǎsucite, cu case din pǎmânt, aproape egale în înǎlŃime, Oraşul este alcǎtuit din aproape 500 de case, de câte 8 etaje sau mai mult.

Oraşul Shibam are o vechime de 600 de ani, denumit şi ‘’oraşul cu primele zgârâie-nori din lume’’ sau Manhattan din deşert, inclus în cele ‘’100 de minuni ale lumii’’. UNESCO a pus Shibam-ul pe lista sa de Patrimoniu al Omului şi în 1984, a anunŃat o companie internaŃionalǎ pentru a-l proteja. Shibam-ul este cel mai frumos oraş yemenit dupa Old Sana’a.

- Structura urbana a orasului Shibam ( Hadramout ) Faima oraşului Shibam se datoreazǎ arhitecturii sale distincte. Casele în Shibam sunt fǎcute din cǎrǎmizi din pǎmânt nears, aproximativ 500 dintre acestea sunt case ‘’turn’’, formate din 511 etaje, la fiecǎre etaj având una sau douǎ apartamente Shibam este unul dintre cele mai vechi şi cele mai bune exemple de planificare urbanǎ, bazat pe principiul de construcŃie pe verticalǎ.

In scopul de a proteja clǎdirile de ploaie şi eroziune, faŃadele sunt des vopsite şi trebuie sǎ fie menŃinute şi frecvent renovate de locuitorii ei.

Structura de cartier era prezentǎ în toate oraşele mari din Hadramawa. Fiecare cartier se dezvoltǎ ca o entitate organicǎ, având legi proprii de guvernare şi de apǎrare a intereselor. In Tarim, spre exemplu, cartierele erau administrate de un conducǎtor ales. Fiecare cartier avea de asemenea şi un conducǎtor spiritual. Cartierul era cunoscut datoritǎ disputelor pentru limitele teritoriale, precum şi din cauza altor conflicte. ( 39 ) Zidul oraşului Shibam era de asemenea construit din argilǎ nearsǎ şi era prevǎzut cu turnuri de strajǎ la colŃuri. Spre deosebire de Sanaa, oraşul Shibam dispunea de o singură poartǎ de acces. ( 42 )

9

A. Capitolul II: FuncŃionalitatea din arhitectura tradiŃionalǎ Ce poate vedea cǎ majoritatea caselor din oraşul vechi, sunt caracterizate printr-o multitudine de etaje. Fiecare etaj are un specific funcŃional, aceasta are legǎturi cu situaŃia socialǎ, culturalǎ, religioasǎ, de mediu din Yemen, care au jucat un rol important în metoda funcŃionalǎ, după cum urmează

1. FuncŃiunea caselor din Sana’a.

• Parterul: Parterul este caracterizat de pereŃii exteriori lipsiŃi de ferestre, de dimensiuni mari, putem vedea ferestre mici care se numesc (Al Shagus) care se afla în partea de sus a pereŃilor exteriori, aproape de tavan, cu rol de apǎrare.

Sunt dedicate în general depozitǎrii lemnelor de foc, a animalelor crescute în casǎ, a morii pentru mǎcinat cereale.

• Etajul I: Este de fapt un mezanin, o continuare a parterului, un etaj de înǎlŃime micǎ, care are acelaşi rol de depozitare a cerealelor, a obiectelor de uz casnic.

Aceste depozite de cereale sunt compartimentate în bazine în care se depozitează diferite tipuri de cereale pentru a avea provizii. Aceste depozite de cereale au gǎuri (ferestre mici) în pereŃi pentru o mai bunǎ ventilare şi pentru o mai bunǎ iluminare.

• Etajul II: Etajul II, denumit şi AL MAKSURA (apartament) este format dintr-o salǎ în centru, care este folositǎ ca loc de luat masa. Cu deschidere cǎtre aceastǎ salǎ sunt şi dormitoarele membrilor familei. Încǎ o camerǎ denumitǎ DEYWAN este folositǎ ca o camerǎ de zi şi de primirea a oaspeŃilor. Tot în acestǎ salǎ se aflǎ şi intrarea în baie şi bucǎtǎrie. Lângǎ bucǎtǎrie se aflǎ amplasat un orificiu din care se poate ridica apa din puŃul de la parter pânǎ la etaj.

• Etajul III: Acest etaj este denumit tot AL MAKSURA şi are aceleaşi caracteristici funcŃionale şi folosinŃă ca şi etajul II. Aceste apartamente (AL MAKSURA) sunt separate cu o uşǎ principalǎ de la intrare din scarǎ pentru a asigura o cǎt mai bunǎ intimitate.

Atunci când unul din membrii familei se cǎsǎtoreşte (băiatul) i se oferǎ acest compartiment pentru a-şi întemeia o familie.

In cazul în care casa este formatǎ din 5 etaje, etajul 4 este identic cu etajul 3. Cǎnd sunt numai 4 etaje, la etajul 4 se construieşte numai o cameră şi o baie, iar restul se foloseşte pe post de terasǎ. Peste camerǎ şi baie se mai construieşte un MANTHAR (cu vedere panoramicǎ).

Acest MANTHAR este folosit de obicei de tatǎl familiei pentru primirea oaspeŃilor şi este înfrumuseŃat cu decoraŃii în interior. Pe faŃadele exterioare sunt prezente ferestre mari.

2. FuncŃiunea caselor din Shibam ( Hadramout).

Casele din oraşul Shibam sunt realizate integral din lut, cu o tehnicǎ de construcŃie specificǎ Yemenului. Planurile sunt în general rectangulare, ca şi cele ale caselor din alte oraşe din Hadramout şi din Yemen. ( 45 ) Casele din oraşul Shibam sunt caracterizate de şimplitatea care se reflectǎ în utilizarea materialelor de construcŃii locale (cum ar fi lutul) asociate cu multǎ tehnicǎ şi armonie esteticǎ.

10

Aşa cum a fost de asemenea asociatǎ cu simplitate şi multǎ cunoaştere a naturii, cu experienŃa în construcŃie, inginerie în dezvoltarea de noi modele pentru a asigura elemente destinate sǎ asigure nevoile legate de mediu şi condiŃii climatice, obiceiuri şi tradiŃii sociale. ( 46 ) Casele din Shibam sunt speciale faŃǎ de alte zone din punct de vedere al sistemului funcŃional, studiului faŃadelor, estetica lor şi materialelor de construcŃii. (47 )

• La parter: Parterul, de obicei, nu este locuibil. El conŃine o intrare îngustǎ care conduce la un vestibul mic numit Al DEHA cu deschiderea cǎtre stradǎ. Restul spaŃiului de la parter este astfel: depozitarea lemnelor de foc, a furajelor pentru animale, produselor alimentare, a cerealelor, grajduri pentru animale, bucǎtǎria şi casa scǎrilor. ( 48 )

• Etajul unu: Etajul unul este similar cu cel de la parter din punct de vedere funcŃional, utilizarea acestor douǎ etaje nefiind folositǎ pentru locuinŃă din cauza motivelor menŃionate mai sus.

Acest model nu se aplicǎ la toate casele din Hadramout. ( 49 )

• Etajul doi şi trei: La aceste etaje se aflǎ camerele de primire pentru oaspeŃi şi desfǎşurarea activitǎŃilor sociale pentru bǎrbaŃi din punct de vedere al obiceiurilor şi tradiŃiilor. Aceste camere au un caracter distinctiv faŃǎ de restul camerelor prin decoraŃii interiore şi stâlpi din lemn sculptaŃi în mijlocul camerei, cu rol de sprijin al tavanului. ( 50 ) In interiorul acestor camere se gǎsesc şi alte camere de depozitare (numite AL MABARED) a unor obiecte, colecŃii, covoare, etc. ( 51 ). Este şi baie la acest etaj; acestea sunt, de obicei, orientate înspre nord. Dimensiunea camerelor este evaluatǎ dupǎ numǎrul de stâlpi. ( 52 )

• Etajul patru şi cinci: La etajul patru şi a cinci se aflǎ camera de primire a oaspeŃilor şi de desfǎşurare a activitǎŃilor sociale ale femeilor numit AL MURUAH. Acest etaj se numeşte AL TALIYAT. Existǎ şi baie la acest etaj şi bucǎtǎrie. Putem observa cǎ suprafaŃa baii se mǎreşte când urcǎm la etajele superioare. ( 53 )

A. Capitolul III Caracteristicile şi specificitǎŃile arhitecturii tradiŃionale Ceea ce doresc sǎ spun prin caracteristici în arhitectura tradiŃionalǎ este cǎ aceste formaŃiuni sunt funcŃionale şi au structuri estetice care nu se învechesc odatǎ cu trecerea timpului şi care reprezintă o parte specificǎ nouǎ din punct de vedere religios, social, cultural şi de mediu.

Trebuie să reamintim că arhitectura de-a lungul secolelor este ca o oglindă care reflectă elementele fundamentale de mediu şi culturale ale locuitorilor anumitor meleaguri în toate epocile, oricare ar fi fost latura socială sau culturalǎ, fizicǎ sau climaticǎ. Arhitectura a purtat în totalitatea ei numeroase detalii şi valori care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, ea fiind una din elementele ce dau constanŃă şi specificitate patrimonială şi ca atare nu poate fi ignorată. ( 54 )

Acestei caracteristcile sunt : 1. Realizarea intimitǎŃii 2. Al Dewan şi Al Mafrag în Sana’a sau Almruah în Hadramout 3. Expresia organică a elementelor arhitecturale 4. Contrastul dintre spaŃiile închise şi deschise 5. Expreşia architecturalǎ a elementelor structurale 6. Orientarea 7. Orientarea către interior (Curte interioarǎ) 8. Integrarea spaŃiilor 11

9. DecoraŃii 10. SoluŃii climatice 11. ConstrucŃia cu mai multe etaje (clădirea de altitudine) 12. FormaŃiunile estetice 13. Armonia în compoziŃia architectural

1. Realizarea intimitǎŃii Se face printr-o divizare a spaŃiilor interioare într-o secŃiune a oaspeŃilor (bărbaŃi) şi o secŃiune a familiei (femei).

Prin studiul orientării elementelor arhitecturale - de exemplu ferestrele cu motiv dantelat de lemn, care nu permit vederea din afară, ca sǎ păstreze inviolabilitatea casei şi de asemenea prin orientarea construcŃiei către interior (curtea interioarǎ), căci vorba lui ALAAH este aceasta: “VorbiŃi cu ele din spatele hejab-ului”.

2. Al Dewan Daivan este camera de relaxare (Al-Manzar şi Al Mafraj) care este specifică regiunii Sana’a.

Daivan este un loc (o camerǎ) special în arhitectura tradiŃională, deoarece reprezintă spaŃiul în care se desfăşoară fenomenul interacŃiunii şi interdependenŃei între bărbaŃi, iar camera de relaxare ocupă locul cel mai important pentru stăpânii casei, fapt confirmat de o bine-cunoscută zicătoare în Alsnaanyen: “Am construit deasupra capului cocoşului o camerǎ de relaxare”. Este locul preferat de proprietarii casei, deoarece acolo pot să doarmă şi tot acolo pot să primească musafirii. Camera de relaxare se află la nivelul casei sau la ultimul etaj, fiind delimitat de aceasta. ( 55 )

3. Expresia organică a elementelor arhitecturale Elementele arhitecturale reflectǎ compoziŃia de ansamblu a arhitecturii tradiŃionale, funcŃiile diferitelor component şi de aceea au apǎrut formaŃiuni arhitecturale într-o imagine organicǎ foarte clarǎ (de exemplu Qamaria). (58)

4. Contrastul dintre spaŃiile închise şi deschise Contrastul dintre suprafeŃele închise şi cele deschise apare în arhitectura tradiŃionalǎ atât din cauze naturale, cât şi ale metodelor de construcŃie care se bazeazǎ pe materiale de costrucŃii locale (piatrǎ şi cǎrǎmizi), realizând arce cu deschidere mare. ( 59 )

5. Expreşia architecturalǎ a elementelor structurale Expresia arhitecturalǎ a elementelor structurale apare evidentă în arhitectura tradiŃionalǎ, în special la clǎdirile rezidenŃiale, din care se pot vedea pragurile ferestrelor în mod clar. In acelaşi mod evident se vǎd şi grinzile (60 ).

6. Orientarea Importanţa caselor tradiţionale în Yemen este în raport direct cu orientarea lor.

O veche zicǎtoare yemenitǎ spune: ( 61) .

Casa orientatǎ spre sud – o casǎ completǎ Casa orientatǎ spre est – o jumǎtate de casǎ Casa orientatǎ spre vest – un sfert de casǎ Casǎ orientatǎ spre nord – nu este cu adevǎrat o casǎ.

12

7. Curtea interioara Curtea interioarǎ este caracteristică arhitecturii tradiŃionale din cele mai vechi timpuri ieşind în evidenŃǎ calităŃile utilitare care se conformează cu natura vieŃii sociale şi condiŃiilor climatice din regiunea noastră. Este reprezentativă pentru mişcarea principală a căminului şi nucleului său, deoarece deschide toate camerele casei către şine şi pe ea se clădeşte lumina, aerul, vitalitatea şi spiritul de circulaŃie al locatarilor; de asemenea, ea reprezintă şi contactul cu lumea exterioară formată din cer, soare, lună şi stelele aflate in libertate, fără teama de expunerea intimitǎŃii familiei către cartierul înconjurător. ( 62 )

8. Integrarea spaŃiilor: Integrarea spaŃiilor şi suprapunera lor este consideratǎ una dintre cele mai importante valori în proiectele arhitecturii tradiŃionale. Aceastǎ relaŃie dintre spaŃii este legatǎ de interacŃiunea dintre etajul superior cu spaŃiile din etajele inferioare. Aceasta relaŃie este de asemenea confirmatǎ şi de tradiŃia surprinzǎtoare dintr-un spaŃiu îngust de la intrare pânǎ la cele mai mari spaŃii cuprinse în curŃile interioare. Acest fenomen are rolul de a absorbi, a evacua şi a împrospǎta aerul din interiorul clǎdirii. ( 63)

9. DecoraŃiile DecoraŃiile oferite de arhitectura tradiŃionalǎ apar sub forma unor formaŃiuni geometrice în detalii arhitecturale minuŃioase din elementele arhitecturale mari. Aceste decoraŃii sunt strâns legate între ele şi sunt folosite în decorarea spaŃiilor deschise (ferestre) şi în spaŃiile închise (uşi interioare şi mobilǎ). ( 64 )

10. SoluŃii climatice Trǎsǎturile arhitecturale care au legǎturǎ cu condiŃiile climatice sunt curtea interioarǎ, spaŃiile deschise de lângă ferestre, mashrabiat şi în materialele de construcŃii ( pǎmânt ars şi nears, piatrǎ). ( 65 )

11. ConstrucŃia cu mai multe etaje Clădirile tradiŃionale se caracterizează prin multitudinea etajelor; acest tip de clădire se numeşte clădire înaltǎ, de altitudine. Clădirea înaltă din Sana’a si Shibam sunt alcătuită din două părŃi care determinǎ ieşirea cu uşurinŃă în exterior.

12. FormaŃiunile estetice Acestea stiluri estetice sunt în concordanŃă cu modelul de arhitectură islamică, în general, iar în particular, sunt în conformitate cu gustul local ( 67 )

13. Armonia în compoziŃia arhitecturalǎ Armonia se consideră una din valorile clare, ce apare în expreşia arhitecturalǎ din punctul de vedere al faŃadelor, putând exista un ritm regulat cu un nivel diferit, sau putând exista acestǎ armonie într-un ritm neregulat. ( 68 )

13

A. Capitolul IV: Elementele arhitecturale şi decorative Elementele arhitecturale şi decorative erau opera unui şingur om. Acesta era aşa zisul meşter zidar, dar de fapt el poate fi comparat, datoritǎ mǎiestriei de care dǎdea dovadǎ, cu acei “artişti universali;apǎruŃi în Europa în vremea Renaşterii. El trasa planul casei pe pǎmânt, Ńinând cont de poşibilitǎŃile financiare ale proprietatilor, de cererile şi constrângerile tehnicilor constructive, de materialele disponibile, de dreptul vecinilor la aerişire, ventilaŃie şi peisaj, de tradiŃia mai veche de 2000 de ani în construcŃii. Aceasta este o muncǎ magnificǎ de arhitecturǎ şi decoraŃie fǎrǎ arhitect, executatǎ de cele mai multe ori fǎrǎ nici un plan executat în prealabil. (69) .

InfluenŃa Islamului s-a fǎcut şimŃitǎ ca şi în celelalte Ńǎri arabe, atât pe plan arhitectural cât şi pe plan decorativ. Dar, cu toate cǎ arhitectura Yemenita a preluat aceste influenŃe, şi-a pǎstrat totuşi şi caracteristicile proprii. (70).

Elementele arhitecturale In general, elementele arhitecturale în faŃadele casei Yemenite, se exprimǎ cu claritate funcŃiunea pe care le are construcŃia în interiorul ei (şinceritatea exprimǎrii funcŃiunii în faŃadǎ). Aceastǎ legǎturǎ între ele este realizatǎ în felul urmǎtor (71) : • Omogenitate în forma faŃadelor prin legǎtura între elementele component (uşi, ferestre, vitralii, arcade şi decoraŃii,…etc).

• Varietatea acestor elemente care reflectǎ o unitate lipşitǎ de monotonie. (72).

Elementele arhitecturale în succeşiunea acestor faŃade are o armonie şi un ritm neoboşitor, dând dinamism faŃadelelor.

Din analizarea faŃadelor caselor putem vedem cǎ parterul are o faŃadǎ maşivǎ, agreşivǎ, defenşivǎ. Existǎ doar câteva goluri pentru iluminarea şi aerişirea depozitelor, dar de la etajul care conŃine diwan-ul(camerǎ de oaspeŃi) în sus, spaŃiul este marcat în faŃadǎ prin 5 sau 6 ferestre aliniate, bogat decorate cu tencuialǎ, lemn sau piatrǎ. SpaŃiile mai mici se marcheazǎ prin gruparea ferestrelor câte douǎ şi prin goluri mai mici pe faŃadǎ. Casa scǎrii se recunoaşte în faŃadǎ prin prezenŃa deschiderilor mici, traforate, grupate câte trei sau multiplu de trei (73).

• Golurile şi ferestrele • Tipuri de ferestre în Sana’a • Tipuri de ferestrele în Shibam[ Hadramowt]

Golurile şi ferestrele: Dintr-o multitudine de functii in casǎ tradiŃionale in Yemen, ferestrele şi spaŃiile deschise au luat o formǎ specialǎ în conformitate cu funcŃiile lor.

Uşiile: In ceea ce priveşte tipurile de spaŃii în primul rând este uşa de la intrare, (conşiderat dintre cele mai importante elemente arhitecturale ale faŃadei principale), este o deschidere cu lǎŃime între 1,20-1,40 m şi înǎlŃime între 1,60-1,80 m (74) .

La fiecare uşǎ se gǎsesc în colŃuri câte un pilon de fiecare parte care susŃin un arc de piatrǎ deasupra cǎruia se gǎsesc mici orificii care permit aerişirea şi aluminarea holului .

Tot la uşile de la intrare apar douǎ elemente importante: AL MADAKA şi AL MAGEAR (75).

• AL MADAKA este o piesǎ metalicǎ formatǎ din douǎ bucǎŃi, una fixǎ şi cealaltǎ mobilǎ.

Este fixatǎ în partea de sus a uşii şi este ca o sonerie în casele moderne (76).

14

• AL MAGEAR este un şistem de deschidere a uşii principale format dintr-un orificiu deschis care trece prin toate etajele. Prin acest orificiu trece o sfoarǎ (funie) care activeazǎ un bolt de la închizǎtoarea uşii. Acest şistem este o soluŃie la dificultatea de a deschide uşa de la orice etaj (nivel) luând în conşiderare structura familialǎ Yemenitǎ, (formatǎ dintr-un numǎr mare de membri) şi la interconectarea socialǎ.

La casele yemenite , în special la uşa principalǎ care se afla într-o mişcare dinamicǎ tot timpul, acest AL MAGEAR a fost o soluŃie unicǎ de rezolvare a acestei probleme. Acest AL MAGEAR este asemǎnǎtor cu deschiderea automatǎ în şistemul modern.(77) Uşa în arhitectura tradiŃionalǎ yemenitǎ are şi un rol superstiŃios la poporul Yemenit. De exemplu: când are loc o cǎsǎtorie, mireasa când trece pragul noii ei case trebuie sǎ calce pe ouǎ aşezate pe pragul uşii şi pe pumnalul ( jambia) bǎrbatului (78).

Uşa este şimbolizatǎ de poporul Yemenit ca pe o ”fata” sau “frontal“, cea care primea oaspeŃii cu bunǎvoinŃǎ şi se roagǎ pentru binele lor (79).

FaŃada frumoasǎ a uşii principale ascunde în spatele ei nişte norme stricte (80).

Decorarea uşilor de la intrarea principalǎ în arhitectura tradiŃionalǎ este strâns legatǎ de nivelul social al proprietarului. Ea confirmǎ locul lui în ierarhie şi alte privilegii. Decorarea începe de la şisteme şimple pânǎ la încrustaŃii cu fildeş şi alama (81).

Ferestre : Ferestrele sunt dintre cele mai importante elemente de faŃadǎ, ca urmare a diverşitǎŃii şi a varietǎŃii de mǎrimi şi poziŃii.

Fereastra are un rol funcŃional şi decorativ important.

De exemplu: ferestrele de la camerele de primire a oaspeŃiilor variazǎ în dimenşiuni faŃǎ de restul camerelor, fiind mai mici. Aici sunt reguli stricte stabilite pentru aceste rezolvǎri care se bazeazǎ pe ideea de intimitate (viaŃǎ privatǎ) a rezidenŃilor, ferite de privirile vecinilor (82).

Aceastǎ intimitate a fost oferitǎ prin folosirea de ansambluri decorative din lemn, cu rol estetic care se închid sau se deschid în funcŃie de nevoi.

Aceste trei elemente principale - vederea , iluminarea şi aerişirea - dau forma acestor spaŃii deschise în arhitectura tradiŃionalǎ (84).

Dintre cele mai importante elemente care caracterizeazǎ acest tip de deschideri sunt spaŃiile deschise de la AL MAFRAG şituate la ultimul etaj în casele individuale. Ele reflectǎ starea materialǎ a propietarului prin bogǎŃia decorativǎ a acestor ferestre, devenind unul dintre principalele trǎsǎturi din arta arhitecturii tradiŃionale din Yemen (85).

Tipuri de ferestre în Sana’a : 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Fereastre decorate cu VITRALIU semi-circularǎ .

Fereastre decorate cu VITRALIU dreptunghiularǎ .

Fereastre decorate cu doi VITRALI circulari .

Deschidere la terasǎ Special pentru intimitate Apa refrigerate: Conceptul economic de răcire apă şi carne.

AL SHAGUS : care serveşte ca un ventilator şi rol de aspiraŃie a aerului viciat din camerǎ .

Mashrabia:( paravan) Caseta de control:

15

Pentru a vă asigura ca slapper pe uşǎ (conceptul de securitate).

9. Intrarea peste ei deschidere mici de ventilaţie şi iluminat (89).

Tipuri de ferestre în Shibam Hadramout: Ferestrele din Hadramout sunt diferite de cele din Sana’a prin lipsa vitraliului. Altǎ caracteristicǎ a ferestrelor din Hadramout este unghiul de deschidere al ferestrelor care în Hadramout este în interior, iar din Sana’a în exterior .

Ferestrele au fost fǎcute din gravarea unor structuri din lemn sculptate artistic din alabastru alb, cu desene geometrice montate în mod corespunzǎtor pentru a permite trecera de curenŃi de aer atunci când sunt închise. Imediat sub acoperiş sunt ferestre mici cu obloane care se închid şi se deschid de cǎtre rezidenŃi odatǎ cu schimbǎrile climatice. Acest lucru înseamnǎ cǎ ele rǎmân deschise, în fiecare sezon de varǎ a anului pentru scurgerea de aer cald şi modificarea condiŃiilor meteorologice în fiecare din aceste case. In timpul iernii, aceste ferestre rǎmân închise în scopul de a bloca afluxul de aer rece în timp ce aerul cald din interiorul camerelor rǎmâne neschimbat.

Un alt specific al ferestrelor din Hadramout sunt decoraŃiile din lemn, bogat ornamentate, care se deschid în formǎ de potcoavǎ ( unul, douǎ, trei, patru sau diferite dimenşiuni ).

Pe lângǎ aceste ferestre, există şi o deschidere din care caracterizeazǎ faŃade ale clǎdiri tradiŃionale şi cele mai importante :

Mashrabia: Un element arhitectural care apǎrea pe faŃadǎ era “mashrabia”, un fel de bovindou traforat, aşezat la etajele superioare, care permite ventilaŃia şi unde se pǎstreazǎ apa şi alimentele pentru rǎcire. Mashrabia iese în consolǎ cu 30 sau 40 cm de la planul faŃadei şi este amplasatǎ la etajele superioare ale casei. De aici se şi poate privi fǎrǎ a fi observat de cǎtre strǎinii de afarǎ. Dimenşiunile elementului erau de 50 – 60cm (94).

Mashrabia are de fapt şase funcŃiuni, şi anume: • Oferirea sentimentului de intimitate (95).

• Controlarea trecerii luminii.

• Controlul fluxului de aer.

• Scaderea temperaturii aerului care patrunde din exterior.

• Ridicarea procentului de umiditate ( 96 ).

• Estetica .

Elementele decorative • Principiile elementelor decorative DecoraŃiile islamice sunt principalele elemente decorative în Yemen, urmate de reprezentǎri geometrice, ajungând sǎ facǎ corp comun cu zidurile, pardoseala, cupola şi spatiul interior.

CompoziŃia decorativǎ are principii de bazǎ şimple, cum ar fi şimetria radialǎ, contrastul de culori, de texturi şi de materiale şi dezvoltarea modularǎ.

Marea realizare a ornamentului este de a foloşi forma geometricǎ intr-un şistem liber, a carei ‘crestere’ pe toate directiile, cǎ aceea a unei flori, impune folosirea imaginatiei şi creativitatii artistului. Deşi se folosesc culori şi texturi contrastante, ansamblul ramane unitar, întreaga decoraŃie dezvoltandu-se uniform pe suprafetele mari ( 100 ) DecoraŃiile joacǎ un rol important in arhitectura tradiŃionalǎ, oferind o vitalitate esteticǎ pe fatade. Dacǎ privim la frumusetea arhitecturii tradiŃionale vom observa relatia dintre construcŃii şi decoraŃiuni, între functionalitati şi ideea arhitecturala (101 ) Elementele decoraţive au luat forme diferite in arhitectura tradiţionalǎ sub forma de linii decoraţive orizontale, verticǎle, sclupturi din piatra sau ipsos şi vitralii (Gamariat) ( 103 ) 16

• Clasificarea decoraŃiilor -

DecoraŃii organice DecoraŃii anorganice

DecoraŃii organice: DecoraŃiile organice sunt legǎturi organice eterogene între structura de construcŃii şi decoraŃii.

In arhitectura tradiŃionalǎ yemenitǎ, aceste decoraŃii organice se regǎsesc în vitralii (Gamaria), decoraŃiile orizontale şi verticale, folosite ca pereŃi de rezistenŃǎ. ( 104 ) Vitraliile (Qamaria): Vitraliul (Qameria) este un element architectural important, terminat într-un arc care are în special rol de iluminare, fiind de regulǎ acoperit cu o placǎ translucidǎ de alabastru – “vitralii” (Qamaria), de aici şi denumirea de “piatra lunii “. IniŃial, arcul este important ca element, fiind puternic vizibil pe faŃadǎ.

Mai târziu, în loc de alabastru, pentru vitralii “qamaria” a început sǎ se foloseacǎ sticla (geamul colorat) fixat cu ipsos într-un ancadrament sculptat (interior şi exterior) cu o distanŃǎ de 15 cm între ele.. In acelaşi timp, pe mǎsura trecerii timpului, fereastra a devenit mai importantǎ, proporŃiile ei s-au schimbat, ducând la schimbarea raportului plin/gol pe faŃadǎ. ( 108 )

DecoraŃii anorganice: DecoraŃiile anorganice sunt ornamente care se adauga pe structura clǎdirii şi sunt utilizate pentru a îmbogǎŃi faŃadele exterioare subliniind în felul acesta statutul social al proprietarului. ( 109) De asemenea, se mai folosea acest tip de decoraŃii cu scopul de accentuare şi identificare a spaŃiilor deschise.

Aceste tipuri de decoraŃii organice şi anorganice pot fi: • • •

DecoraŃii florale.

DecoraŃii geometrice.

Textuale (caligrafice).

DecoraŃia florala este folosita la: • Traforuri pentru iluminarea şi pentru crearea de separǎri netranşante între spaŃii.

• Bandouri şi suprafeŃe decorative pentru evidenŃierea acceselor (intrǎrilor), pentru decorarea minaretelor, a mihraburilor (zonǎ destinatǎ Imamului în timpul rugǎciunii), a minbarurilor, a cupolelor şi a peretelui orientat spre Mecca.

• Mobilier şi pardosealǎ ( 110 )

DecoraŃii geometrice: • DecoraŃia geometricǎ se poate dezvolta în plan sau spaŃial.

DecoraŃia geometricǎ planǎ porneşte de la forme geometrice şimple (cerc, pǎtrat, triunghi, hexagon), care apoi se împarte şi se combinǎ cu alte forme şimple. Acest proces îndelung repetat şi elaborat a dus în cele din urma la modelele vizibile astǎzi, a cǎror unitate şi coerenŃǎ nu permite descifrarea uşoarǎ a bazei modelului. se poate exemplifica la piese de mobilier, la traforuri (masharabya), la pereŃii interiori şi exteriori ai dotǎrilor sociale (moschei, bǎi publice, şcoli, etc) şi la pardoseli. ( 111 ) • DecoraŃia geometricǎ spaŃialǎ este mai complexǎ, integrându-se de multe ori în structura constructivǎ. Multe elemente pur structurale au fost astfel tratate de cǎtre

17

constructorii islamici, în Yemen, cât şi pe toata întinderea lumii arabe, încǎt este greu sǎ se defineascǎ elementelel ca fiind formale sau structurale - ele joacǎ ambele roluri.

Un element decorativ care a avut iniŃial un rol structural şi s-a dezvoltat apoi ca un şistem decorativ geometric specific sub formǎ de stalactite, este trompa de colŃ. Acesta este un element de trecere de la planul pǎtrat la planul circular care formeazǎ baza cupolei, şi este un element des întâlnit în arhitecturǎ, dar aici a evoluat într-un mod specific. Rolul sǎu decorativ a fost de a înfrumuseŃa faŃadele sau spaŃiile interioare, prin jocurile de luminǎ şi umbra. (113 ) De asemenea, este folosit la moschei, pentru cupole şi minarete. A apǎrut pentru prima datǎ în Iran şi apoi în Armenia, de unde s-a rǎspândit şi în alte zone ale lumii islamice. ( 114 )

DecoraŃii textuale (caligrafia): • Textele au fost pictate ca ornament pe pereŃi, mai ales în cadrul unor programe arhitecturale specifice cu caracter social. Existau patru categorii de scrieri caligrafice. (116)

A. Capitolul V PoşibilităŃile tehnice în arhitectura tradiŃionalǎ: Arhitectura tradiŃionalǎ este bogatǎ în poşibilitǎŃi arhitecturale şi tehnice, variind de la o regiune la alta pe întreg teritoriul Yemenului. Acest potenŃial este utilizat optim în materialele de construcŃii (pǎmânt, piatrǎ, lemn şi alte materiale disponibile în Yemen) în funcŃie de condiŃiile naturale şi de mediu din fiecare zonǎ.

De exemplu: în zonele muntoase, cu un climat rece, umed şi cu precipitaŃii abundente, cu poşibilitatea gǎşirii pietrei cu uşurinŃǎ în mediul natural, au fost utilizate piatra şi pǎmântul ars în construcŃii.

In zonele deşertice şi în vǎi, în zonele cǎlduroase şi cu climat uscat, fǎrǎ precipitaŃii, dar cu disponibilitatea gǎşirii argilei (pǎmânt)s-a utilizat pǎmântul în construcŃii.

Aceste modele de construcŃii nu au fost rezultatul unor prejudecǎŃi, ci expresia caracteristicilor profunde din diferitele regiuni ale Yemenului.

Aceste posibilităŃi tehnice pot fi clasificate astfel : 1. ConstrucŃii de pământ 2. Constructii din piatra

1. ConstrucŃiile de pământ în Shibam ( Hadramout ) InspiraŃia pentru acest tip de construcŃii vine din directa observare a locului, mediului, tradiŃiilor şi înŃelepciunii locale. ( 117 ) ConstrucŃiile din pǎmânt ne-au trezit interesul printr-o arhitecturǎ prietenoasǎ, mai blânda şi totodatǎ ecologicǎ, fiind caracterizatǎ printr-un mod de viaŃǎ sǎnǎtos, apropiat de naturǎ şi cu respect faŃǎ de mediu.

Materialul de baza este pǎmântul, rezultând un amestec 100% natural din pǎmânt lutos, apǎ, paie şi nisip, oferind un microclimat sǎnǎtos. Aceste construcŃii sunt nepoluante şi sunt prietenoase cu mediul înconjurǎtor. ( 118 ) Fiind orientate dupǎ soare, clǎdirile sunt foarte eficiente din punct de vedere termic, fiind rǎcoroase vara şi cǎlduroase iarna. Nu este nevoie, aşadar, de aer condiŃionat în timpul verii, în timp ce, datoritǎ masei termice a pǎmântului, încǎlzirea necesarǎ este minimalǎ în sezonul rece. Deoarece majoritatea materialelor necesare se gasesc chiar la faŃa locului, nu

18

neceşitǎ transport sau drumuri deosebite de acces. De asemenea, din punct de vedere financiar, construcŃiile din pǎmânt sunt foarte avantajoase. ( 119 )

Principalele construcŃii din pământ în Hadramout Aceste construcŃii sunt realizate din blocuri de pǎmânt amestecate cu paie şi cu apă şi apoi uscate la soare; acest material a ajutat la construirea zidurilor groase (60 cm) pentru a oferi izolare termică adecvatǎ la exterior. Utilizarea de argilă în construcŃii este un bun exemplu de adaptare la mediu, datorită faptului că se profitǎ de posibilitatea de a livra temperaturǎ scăzutǎ, utilizând calcar disponibil în regiune la construirea de fundaŃii pentru aceste clǎdiri.

Metode constructive - Fundatia Dupǎ curǎŃarea suprafaŃei construibile se începe forajul pânǎ la cel mai rezistent strat de pǎmânt,de obicei ajungând la 1,60m sub nivelul solului şi o lǎŃime de 1,50m (dublul groşimii pereŃilor de la sol ).(127) Dupa ce se finalizeazǎ forajul solului se pune un strat de îngrǎşǎminte animale cu o groşime de 3 cm peste care se aruncǎ un strat de sare cu o groşime de 8 cm pentru consolidarea solului, dupǎ care se aliniazǎ ramuri de la pomi de ALEP peste care se pune un strat de cenuşǎ. Pentru a nivela fundaŃia se pun resturi rǎmase de la spargerea pietrelor, apoi se începe procesul de construcŃie cu piatrǎ pentru a ridica temelia de la 0,50 la 1,00m. (128) Stratul de cenuşǎ este folosit ca un ciment. In alte cazuri se poate foloşi şi pǎmânt. In ambele cazuri se tencuieşte partea exterioarǎ a pereŃilor cu var sau cenuşǎ. Trebuie menŃionat faptul cǎ groşimea fundaŃiei se micşoreazǎ treptat înspre interior pânǎ ajunge la groşimea peretelui din pǎmânt (cǎramida nearsǎ). (129)

- Peretii PereŃii se construiesc din cǎramizi din pǎmânt nears numit AL MADAR (formatori), eventual combinate cu lemn (cadre, buiandrugi sau panouri de acoperire goluri – uşi şi ferestre ).

PereŃii pot avea 5 dimenşiuni în funcŃie de etaj.

La parter mǎrimea cǎrǎmizilor este 50,5cm × 32,7 cm.

• Cea de-a doua mǎrime poate fi de 30,5 cm × 32,5 cm.

• La etajul 5 dimenşiunea cǎrǎmizilor din pǎmânt este de 23,0cm × 25,5cm.

Grosimea pereŃilor: De la parter şi primul etaj este de 86cm.

La etajul doi ajunge la 69 cm.

Etajul trei este de 57 cm.

Etajul patru este de 46 cm.

Etajul cinci este de 34 cm.

Etajul şase este de 28,5 cm.

Etajul şapte este de 23 cm. (130) In concluzie, putem observa micşorarea treptatǎ a groşimii pereŃilor care dau specificul de înclinaŃie înspre interior al clǎdirilor tradiŃionale yemenite.

• • • • • • •

- Tavanele Tavanele au rolul de a proteja spaţiile din interiorul clǎdirii de factorii externi.

Modul de construire al tavanului se numeşte AL AGED. Dupǎ construirea pereţilor din cǎrǎmizi se pun ramuri de arbori sau trunchiuri de palmier.

19

Deoarece nu se gǎsesc ramuri cu lungimi mari se folosesc stâlpi şi grinzi care se fixeazǎ cu pietre numite SAFAN. (131 ).

- Al-Hamath Zidurile exterioare ale clǎdirilor se degradeazǎ în timp din cauza intemperiilor şi a apropierii de canalizare. Aceasta este cauza pentru care în Hadramout, pentru a sprijini fundaŃia, în jurul pereŃilor de la parter au construit un zid de piatră numit AL Hamath cu o înǎlŃime de 1,50-2,00 m şi se prezintǎ sub forma unei secŃiuni dreptunghiulare. (132) Aceste ziduri exterioare (AL Hamath) au rol de susŃinere şi protejare a fundaŃiei casei împotriva infiltrǎrii apei. (133).

- Tencuieli ( Al-Mahda ) Pentru a proteja pereŃii exteriori de diferiŃi factori naturali, poporul din Hadramout a folosit un şistem de a tencui care se desfǎşoarǎ în douǎ etape: Primul etapa este tencuiala cu pǎmânt (în douǎ straturi). Primul strat se face dintr-un amestec fin de pǎmânt cu paie (AL TEBL). Dupǎ ce se usucǎ primul strat urmeazǎ faza a doua a tencuielii formatǎ dintr-un amestec de pǎmânt şi o cantitate micǎ de nisip (NEIS). (134) Etapa a doua are loc imediat dupǎ finalizarea celor douǎ faze ale tencuielii începute anterior şi constǎ în tencuirea cu var sau cenuşǎ (proces numit AL TARQA) de la etajul superior înspre parter.

Din cauza Ńevilor de canalizare care se aflǎ pe faŃadele din spatele clǎdirilor se foloseşte în tencuialǎ var şi cenuşǎ, pentru o mai bunǎ izolaŃie şi evitarea infiltrǎrii apei în faŃadǎ.

PereŃii din interiorul clǎdirii se tencuies (dupǎ aplicarea primului strat de pǎmânt) cu var, dupǎ care se şlefuiesc cu piatrǎ finǎ (numitǎ AL KADDA). Pentru a obŃine un luciu mai intens, în unele cazuri se foloseşte şi albuşul de ou. (135)

- Planseu la terase Pentru terasǎ se foloseşte aceeaşi pardosealǎ utilizatǎ la etajele inferioare, doar cǎ se adaugǎ un amestec de var cu cenuşǎ care le conferǎ rezistenŃǎ la intemperii şi previne infiltrarea apei. (136 )

2. ConstrucŃii din piatră Piatra este considerată una din cele mai vechi materiale de construcŃii utilizate de civilizaŃia yemenitǎ la o scară largǎ. In construcŃiile vechi, unde a fost folositǎ piatra, putem observa starea impecabilǎ în care au rǎmas.

Multe din clǎdirile din Yemen, din oraşele mari cǎ Sana’a, Aden, Mukala, Taiz, Hodaida au ca material de construcŃii primar piatra.

Motivul pentru care este folositǎ piatra este uşurinŃa găsirii în naturǎ, preŃul scǎzut, rezistenŃa crescutǎ şi usurinŃa foloşirii de cǎtre muncitori. Prelucrarea pietrei este o parte componentǎ din patrimoniul arhitectural tradiŃional.

Piatra este unul dintre cele mai bune materiale tradiŃionale utilizate la nivel local, folosit în special pentru rezistenŃa la capriciile condiŃiilor climatice.

Utilizarea acestui material a devent o tradiŃie în lucrǎrile arhitecturale din Yemen şi folosirea din vechime a dus la perfecŃionarea tehnicǎ şi perfecŃionarea lucrǎtorilor calificaŃi.

Aceastǎ tehnologie este caracterizată prin faptul cǎ este larg răspândită din cele mai vechi timpuri, dar şi în lumea contemporană. In mare parte ne-a fost lăsată şi transmisă până în zilele noastre şi cel mai mare impact l-a avut asupra clădirilor.

Metoda folosită în construcŃii Construirea incepe prin realizarea de fundamente de piatra slefuita pe exterior si distribuit neregulat pe interior . Se aseaza pietrele pe doua randuri intre care stratul exterior se numeste Zihara si stratul interior se numeste Bitana sau Mathna si apoi se umplu dintre randuri cu pietre de mici dimensiuni care se leaga intre ele . Astfel se realizeaza pereti cu grosimea de 60 cm si la partea inferioara are 45 cm , pentru a avea un grad mare de resistenta .

20

Avantajul pietrelor (138) Avantajul foloşirii pietrei în arhitectura Yemenită este: • Se găseşte în cantitǎŃi mari şi culori diferite.

• Mâna de lucru locală este ieftină.

• Costul pietrei este scǎzut de asemenea.

• Efecte estetice deosebite.

• Reprezintă şi reflectă stilul local.

• RezistenŃa la agenŃii corozivi din aer şi sol, mai ales în zonele de la Ńărmul mǎrii, rezistenŃa la coroziunea mecanică datorată vânturilor deşertice şi nisipurilor purtate de acestea.

• RezistenŃa mare la compreşiune, stabilitate mare, datoratǎ greutăŃii proprii mari.

Dezavantajele pietrelor ( 139 ) •

• •

Dificultatea prelucrării (tăierea şi şlefuirea pietrei presupune calificare şi tradiŃie; poate tocmai existenŃa pietrei a făcut ca meşterii yemeniŃi să ajungă cei mai vestiŃi din zonă, deoarece au ajuns la un mare rafinament de prelucrare, după ani şi secole de experienŃǎ).

Greutate mare, deci dificultăŃi la transport şi punere în operă.

Timpul de executie mare.

Claşificarea pietrelor de construcŃie în Yemen Denumirile ştiinŃifice şi locale în urma testării de laborator (140) Tabelul nr. 1 Nr.

Denumirea ştiinŃifică

Denumirea locală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Veşicular basal Veşicular basal Tuf lapilli Tuf Rhyolitic Tuf Rhyolitic Grey tuff Tuf Andeşitic Tuf Verde Pumlce Tuf Galben Tuf Galben Marmoră Tuf Stratificǎt Tuf lapilli Andeşitic tuff Tuf Rhyolitic Tuf Galben

Habaş / Fugai Habaş / Ruhami Abaşiri Gaaidi Radai / Sabahi Manahii 1 Manahii 2 Manahii 3 Najrani / Kafaf Sa`adi Toualeb Al` Salu Al` Sarefa Thbra 1 Thbra 2 Sharman mauia Kaukabani

21

Instrumente şi unelte folosite la prelucrarea pietrelor: Unelte de prelucrare a pietrelor: • Ciocan de pavator (pentru nivelat) de diferite dimenşiuni cu dinŃii de 3mm, 5mm şi 7mm.

• Ciocan de pavator (pentru nivelat) de diferite dimenşiuni fără dinŃi.

• Dalta • Buciarda • Ciocan de spart piatra • ColŃar Materialele traditionale

3. Materialele tradiŃionale Materialele de construcŃie tradiŃionale folosite în Yemen sunt: piatra, lutul, cărămidă, lemnul, ipsosul, varul, etc. Aceste materiale continuă să fie folosite ca material principal de construcŃie şi în perioada noastră datorită avantajelor pe care le oferă (în special piatra). Aceste materiale, ca şi tehnologiile utilizate, asigurau confortul termic şi acustic necesar, ca şi aspectul estetic. Anvelopanta groasǎ izoleazǎ interiorul construcŃiilor de căldura verii şi de frigul aspru al iernii, iar greutatea zidurilor le făceau greu penetrabile poluǎrii fonice.

Acestea sunt considerate ca fiind materialele arhitecturale ce sunt adaptabile mediului, cerinŃelor sociale, economice, culturale şi valorilor estetice tradiŃionale.

Caracteristici ale materialelor tradiŃionale: • • • • • • • • •

Materialele tradiŃionale au contribuit la edificarea unei arhitecturi adaptate mediului şi cerinŃelor sociale şi economice.

Asigurau confortul termic şi acustic necesar.

Aceste materiale sunt locale.

Uşor de prelucrat de către constructorii şi meseriaşii locali.

Costul redus al acestor materiale.

Au valoare culturală şi estetică.

Original în ceea ce priveşte stilurile.

Anvelopanta groasǎ izola interiorul construcŃiilor de căldura verii şi de frigul iernii.

Greutatea şi grosimea zidurilor le făceau greu penetrabile la zgomot.

4. Fabricarea vitraliilor Fabricarea vitraliilor este o parte a meşteşugurilor tradiŃionale, un spectru al esteticii din Yemen, un tezaur decorativ care a rǎmas specific arhitecturii yemenite. Dacǎ înainte era folositǎ „piatra lunii’’(o marmurǎ transparentǎ şlefuitǎ) acum, dupa spusele lui Ali Al Basa (specialist în fabricarea vitraliilor) s-a schimbat cu decoraŃii din ipsos şi sticlǎ coloratǎ rezultând un plus de frumuseŃe interioarǎ şi exterioarǎ adǎugat caselor Yemenite. (159) Aceastǎ industrie a fabricǎrii de vitralii a cunoscut mai multe evoluŃii, pentru a putea face faŃǎ variaŃiilor în timp, odatǎ cu dezvoltarea arhitecturii moderne. (160) Ali Al Basa recunoaşte cǎ: ”formele decorative sunt variate, dar cele mai frumoase sunt vechile formaŃiuni: Al Rmani, Al Yakoti şi Al Zingerii”. Cele mai bune tipuri de sticlǎ folosite în fabricarea vitraliilor sunt de origine germanǎ şi belgianǎ. (161) 22

Metoda de fabricarea a vitraliului (Qamaria) Faza de preparare a panourilor de ipsos: Panourile se fac din pastǎ de ipsos în straturi cu grosime între 5 şi 6 cm. Aceste panouri se prepară pe placaj din lemn, cu formǎ dreptunghiularǎ sau pătratǎ în funcŃie de forma la care trebuie ajuns.

Faza de formare şi sculptare simplă: Această fază se începe cu tipărirea formatului vitraliilor şi a decoraŃiunilor.

Aceste decoraŃii sunt desenate pe carton şi sunt perforate; după aceasta operaŃie se copiază desenele pe panouri de ipsos şi se sculptează cu un cuŃit special.

Faza de lipire a geamurilor colorate: Se taie sticla coloratǎ corespunzător formelor decorative, care sunt apoi sculptate pe panourile de ipsos.

După tăierea geamului colorat şi după aşezarea peste panourile perforate (decoraŃiuni), se toarnă pasta de ipsos peste panouri şi peste geamuri, apoi se lasă aceste panouri câteva ore până se întăreşte pasta de ipsos.

Faza de perforare (sculptare) peste geamurile colorate şi se lasă sticle conturate (încadrate) cu ipsos după formele decorului desenat.

Faza de dinainte de curăŃare a geamurilor colorate: se verificǎ dacă formele decorate sunt terminate.

In faza finală se pun panourile de vitralii la uscat la soare

Viziunea esteticǎ şi artisticǎ: Când vom vedea clǎdirile din zonele vechi vom observa întodeauna simplitatea minunatǎ, regulile estetice, formaŃiunile, calitatea şi armonia, precum şi diferenŃele (antagonismele) existente.

Acestǎ zonǎ tradiŃionalǎ, prin caracteristicile ei, este tot timpul interesantǎ şi se reînnoieşte permanent. (162) Arhitectul Albert Bush – Brown din SUA precizeazǎ în cartea sa de arhitectură a Americii că: “Arta tradiŃionalǎ este fondatǎ şi acceptatǎ de propria comunitate, cu propriul sǎu vocabular care provine din cerinŃele sale şi care reflectǎ nevoile şi capacitǎŃile financiare.” (163) Cu alte cuvinte, comunitata localǎ este conştientǎ de ceea ce a conceput, acceptând şi continuând acestǎ tradiŃie, dupǎ gustul estetic şi proporŃiile lor, cu posibilitǎŃiile lor de reînnoire şi inovare.

De asemenea, vom gǎsi ferestre sau spaŃii deschise de o importanŃǎ majorǎ care influenŃeazǎ calitǎŃile optice ale faŃadei, luând o naturǎ dinamicǎ şi dǎruind un sentiment de libertate prin diversitatea şi bogǎŃia decoraŃiilor şi a coloritului, cât şi prin dimensiunile şi locaŃia ferestrelor.

O altǎ deosebire esteticǎ şi plasticǎ o constituie contrastul dintre plinurile şi golurile faŃadelor (cu predominanŃa plinului din cauza climatului şi a principiului creǎrii de spaŃii private), între rezalite şi nişe, între materiale, între culori (de exemplu, contrastul între roşul cǎrǎmizii şi albul decoraŃiilor de ancadramente, cornişe şi brâuri, realizate prin tencuiala de ipsos).

concluzia: • •

Arhitectura tradiţionala este un izvor bogat de experienţe, unic în diversitatea ei.

In opinia mea este excelent să ne inspirăm din trecut pentru ca este un izvor nesecat de cunostinte. Este locul unde gasim rezolvarile tutoror problemelor care au existat, si, daca reusim sa le adaptam corect rezulta o solutionare a problemelor actuale .

23

B. Partea a II Arhitectura contemporanǎ GeneralitǎŃi In cazul arhitecturii Yemenite contemporane si in special in transformarile culturale globale si in dezvoltarea pe care o traverseaza Yemenul dupa unirea dintre sud si nord, se confrunta cu provocari importante impuse de natura transformarilor in toate domenile politice, economice, sociale, culturale, tehnologice, si nu in ultimul rand arhitecturale.

Ca urmare a acestor modificari in aspectul architectural contemporan au aparut multe proiecte importante in Yemen (hoteluri, banci, mall-uri, biblioteci, cladiri rezidentiale) etc.

Multe dintre aceste proiecte arhitecturale sunt confuze si nedefinite cu modul de abordare al tehnologiei moderne si traditiei societatii yemenite; Daca observam modul de abordare din arhitectura contemporan cu elementele traditionale gasim ca multe din lucrarile de arhitectura contemporana in yemen sustin ca au o legatura cu traditia prin utilizarea unor elemente arhitecturale si decoratii patrimoniale cu material si tehnologie traditional .

Aceste lucrari de arhitectura nu sunt in realitate decat niste reflectari arhitecturale realizate intr-o viziune ingusta si limitata a patrimoniului, care la randul sau au provocat o denaturare a valorii reale de identitate a patrimoniului si o devalorizare a aspectului arhitecturii contemporane.

Aceste metode sunt gresite in modul de abordare al arhitecturii si au cauzat o poluare vizuala la nivelul cladirilor in mod special si a orasului in general.

O alta problema ale arhitectura contemporana , utilizarea gresita a posibilitati tehnice moderna .

Daca privim arhitectura contemporana si metodele tratarii fatadelor cu posibilitatile tehnologice moderne, mai ales in timpul transformarii pe care o traverseaza lumea la nivel economic, social, cultural si tehnologic, vom vedea ca aceste modificari au dus la aparitia multor dificultati la nivelul situatiei generale.

Cauzele reale de nereusita constau in faptul ca nu am reusit sa ne acomodam acestor modificari ce se petrec la nivel mondial. O alta problema este faptul ca imitam foarte mult ceea ce vedem in tarile straine, acest lucru ducand la un dezechilibru arhitectural.

Cu toate aceastea putem spune ca arhitectura yemenita nu a scapat de anumite orientari gresite cum ar fi globalizarea si modernismul.

Arhitectura contemporana nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor din cauza faptului ca a ignorat aproape in totalitate conceptele bune din arhitectura traditionala, limitandu-se la a copia anumite elemente, fara o incercare de solutionare a problemelor existente in arhitectura traditionala.

InfluenŃa acestor schimbări a apărut foarte clar în arhitectura contemporană, oscilind între tradiŃie şi modernism, fǎrǎ a avea o formă arhitecturală bine definită.

Aceasta vedere îngustǎ dependentă de tradiŃie a produs în arhitectura contemporană o pierdere reală de identitate şi de patrimoniu confirmând un eşec în dezvoltarea arhitecturii.

Pot să spun cǎ acest mod de gândire din arhitectura contemporană (în modul de abordare realaŃionând cu tradiŃia şi datorită posibilităŃilor tehnologice moderne), este rezultatul unei culturi înguste şi limitate, nereuşind să se despartă de această influenŃă, rezultând o arhitectură marginalizată, lipsită de personalitate. De asemenea a rezultat o arhitectură fǎrǎ o identitatea proprie valoroasă.

24

Pentru a clarifica motivele care au dus la dezordine în arhitectura Yemenită contemporană voi studia şi analiza urmǎtoarele probleme-cheie: 1. Factorii care influenŃează relaŃia dintre arhitectura contemporana şi tradiŃie.

2. Problema în modul de abordare a tradiŃiei.

3. Problema în modul de abordare a cerinŃelor civilizaŃiei contemporane (in special, posibilităŃile tehnologiei moderne).

B. Capitolul I 1. Factorii care influenŃeazǎ relaŃia dintre arhitectura contemporanǎ şi tradiŃie : • •

Factorii interni Factorii externi

• Factorii interni -

Criza intelectualǎ Starea învǎŃǎmântului deficitarǎ Lipsa de conştientizare arhitecturalǎ şi social DeficienŃe în practicarea sistemului legislative Lipsa industriei

- Criza intelectualǎ Apariţia mai multor probleme arhitecturale în Yemen, este rezultatul unei vizuni negative a existenţei prezente, printr-o copiere greşită a înaintaşilor noştri fara a lua în considerare o viziune creativă şi inovatoare în relaţiile cu patrimoniul; aceeaşi viziune limitată nu priveşte posibilitǎţile tehnologiei moderne, considerând cǎ aceasta este în conflict cu tradiţia, fǎrǎ a lua în considerare posibilităţile pozitive ale tehnologiei moderne care ar avea capacitatea sǎ ridice valoarea patrimoniului naţional.

- Starea de invatamant deficitara

- Starea de învăŃământ deficitară InvăŃământul în yemen nu este independent, este un produs politic în primul rând; în orientările lui culturale şi chiar în metodele de producŃie, se loveşte de obligativitatea politicǎ care îngheaŃă gândirea şi-l împinge la consum. ( 183 ) Cu alte cuvinte, îl face pe om să trăiascǎ în liniştea obligatory, fǎrǎ să înceapă inovaŃia şi creaŃia, încurajarea de a forma o prevedere arhitecturală care cuprinde planul patrimonial ce depinde de posibilităŃile tehnologiei moderne.

Problema reală care înconjoară manualele de învăŃământ şi metodele de educaŃie, este calea cea bună pentru întoarcerea naŃiunii şi realizarea scopurilor ei. Memoria este cea care trebuie să Ńină minte cunoştinŃele fǎrǎ să facǎ un efort pentru dezvoltarea gândirii, mai ales puterea reŃinerii – prima funcŃie a creierului uman. ( 184 ) Aici se află pericolul manualelor ce stagnează numai prin reŃinere şi imitaŃie, nu şi pe baza pregătirii şi a muncii, şi care consideră reŃinerea ca bază a muncii, considerate echilibrul reuşitei. ( 185 )

25

- Lipsa de conştientizare arhitecturală şi socială Arhitectura în Yemen suferă de lipsa conceptului architectural şi social. Vom vedea cǎ există o dezordine în procesele arhitecturale, de o parte rezultând lipsa conceptului architectural şi a rolului adevărat în arhitectură şi pe de altă parte al civilizaŃiei şi al simŃului tehnic şi estetic.

Acest lucru duce la diminuarea nivelului de penetrare a învăŃământului şi o mare problema din partea arhitecŃilor, care consideră cǎ au o meseire lipsită de folos. Pe de alta parte, produsul lor este ieftin şi nu există specialişti, iar acest lucru afectează produsul arhitectural. Vis-a-vis de acest lucru, o parte a specialiştilor existenŃi sunt slab pregătiŃi, neputând face faŃă normelor moderne de lucru şi neavând cultura arhitecturală necesară.

Pe lângă arhitecŃi mai sunt proprietarul proiectului şi constructorul (contractorul). Încǎlcǎrile făcute de proprietarul care nu cunoaşte rolul arhitecturii contemporane a dus la pătarea onoarei arhitecturii.

Datorită relaŃiei puternice dintre proprietar şi constructor, conform obiceiurilor din Yemen şi a gândirii lor comune s-a născut încrederea oarbă a patronului în constructor, iar constructorul înlocuieşte inginerul şi începe să intervină în cele mai mici probleme ale proiectului. Din cauza nivelului scǎzut de cunoştinŃe arhitecturale se ajunge într-un final la scǎderea calităŃii şi a nivelului estetic al clǎdirii.

Proprietarul şi constructorul modificǎ planul după cum simt nevoia neluand in cǎlcul parerea arhitectului şi fǎrǎ cǎ acesta sa fie langa ei pentru a putea avea o discutie cu privire la urmarile pe care urmeaza sa le aiba aceste modificǎri din punct de vedere esthetic şi tehnic.

DeficienŃe în practicarea sistemului legislativ legile a construcŃiilor nu a fost practicată de fapt şi în arhitectura contemporană.

Datorită corupŃiei prezente din partea celor care excută legile există o problemă reală: ridicarea nivelului tehnic şi estetic al clǎdirilor în general atâta timp cât legile rămân blocate şi fǎrǎ acces în aplicaŃiile practice.

- Lipsa industriei Din cauza faptului cǎ piaŃa locală nu este pregatită pentru modernizare şi societatea yemenită este dependentă direct de produsele străine a făcut ca arhitectura în această zonă să fie haoticǎ, deoarece produsele străine nu corespund obiceiurilor culturale, sociale şi estetice ale zonei.

De asemenea, inginerul local nu cunoaşte toate subtilităŃile industriei şi de aceea se cere ajutorul inginerului străin pentru ridicarea construcŃiilor noi.

Din cauza lipsei inginerilor străini şi a cerinŃelor mediului arab, s-a ajuns la pierderea identităŃii şi distorsionarea relaŃiei dintre arhitectura contemporană şi tradiŃionalǎ.

• Factorii externi -

- Globalizarea Modernismul

Globalizarea După părerea unui critic al globalizarii “Globalizarea este un fenomen complex, uneori ambivalent, care a fost privit şi analizat în mod diferit de cǎtre cei ce şi-au asumat acest risc şi această răspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea rămâne un fapt real, concret, cu care trebuie să ne confruntăm independent de voinŃa sau opŃiunea noastră. Se consideră cǎ cel mai mare pericol (semnalat şi de cǎtre unii teoreticieni ai globalizării) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur şi simplu”. ( 189) 26

Cultura tradiŃională a societăŃilor dispare sau se preface în spectacol şi marfă (McDonaldizarea), cultura umanistă este eliminată tot mai mult de tehno-ştiinŃa invadatoare şi transformată într-o pseudo-ştiinŃă. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar din punct de vedere economic, riscǎ să devină omul atomizat care trăieşte numai pentru producŃie şi consum, golit de cultură, politicǎ, sens, conştiinŃă, religie şi orice transcendenŃă. Probabil acesta este ultimul stadiu în evoluŃia umanităŃii sau “ultimul om“. In ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea. ( 190 ) Această valoare se poate sfârşi şi chiar poate să anuleze culturile naŃionale specifice prin forma directă sau indirectă a economiei, dar este saturat prin viziunea culturală care însoŃeşte instrumentele şi inovaŃiile ei. ( 194 ) Globalizarea se îndreaptă spre formarea unei culturi globale , care are standarde asemănătoare, iar valorile ei smulg unificarea gusturilor şi valorile estetice în scopul de desfacere a pieŃei consumatoare , care încearcǎ numărul consumatorilor şi consumarea lor cu aceeaşi marfa, ducând spre arhitecŃi arabi , care să imite exemplele internaŃionale în arhitectură, fǎrǎ să depindă de valorile cultural arabe sau de condiŃiile mediului în zona arabă.

Astfel se pot vedea semnele globalizării asupra arhitecturii în zona arabă în general şi în Yemen în special. Arhitectura noastră contemporană a devenit o imitaŃie şi o transferare ce se produce fǎrǎ să ia in considerare valorile civilizaŃiei patrimoniale şi mediul zonei. Lumea a devenit un sat global în care lumea nu “mai are graniŃe”.

Modernismul Modernismul este o mişcare culturală, artisticǎ şi ideologicǎ care include artele vizuale, arhitectura, muzica şi literatura progresivă care s-a conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 - 1940. Artiştii s-au revoltat împotriva tradiŃiilor academice şi istorice impuse şi considerate standard ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea şi culminând cu rigiditatea şi “osificarea”academismului secolului al XIX-lea.

Moderniştii au crezut cǎ prin refuzarea tradiŃiei ar fi putut descoperi noi modalităŃi pentru a crea ‘’o altfel de artă’’. Aceştia au crezut cu tărie cǎ prin refuzarea reprezentărilor reale şi materiale, arta va trece de faza materialistă şi va intra într-una spiritual. ( 195 )

Caracteristicile arhitecturii moderne sunt: -

Respingerea stilurilor istorice ca sursă a formei arhitecturale; Adoptarea principiului conform cǎruia materialele şi funcŃia trebuie să determine rezultatul; - Respingerea elementelor ornamentale; - Simplificarea formei prin eliminarea detaliilor lipsite de importanŃă; - Fiecare clădire trebuie să aibă o structură clară, bine definită (204) Arhitectura yemenită nu a scǎpat de aceste orientări şi se poate observa acest lucru în mai multe lucrări arhitecturale (vezi capitolul III). A devenit o modă aplicată de mulŃi arhitecŃi, unde se poate observa produsul şcolilor din vest. ArhitecŃii care consideră că acest stil ar reprezenta dezvoltarea şi modernizarea uită cǎ mulŃi arhitecŃi internaŃionali criticǎ aceste orientări şi aceste practici.

Cu această ocazie s-a îndepărtat viziunea arhitecturii moderne de cerinŃele mediului, culturii şi esteticii zonelor Ńării noastre. Aceste forme asemănătoare au dus la o slabă exprimare şi continuare a modernizării din punct de vedere al materialelor folosite şi a metodelor de construire. Arhitectura modernă s-a caracterizat printr-o repetare exagerată a formelor simple.

27

B . Capitolul II 2. Problema în modul de abordare a tradiŃiei in arhitectura contemporana Yemenita Atunci când arhitectura pare de neînŃeles în relaŃiile cu tradiŃia trebuie să fie o erore a arhitectului. De multe ori el sacrificǎ unele elemente de arhitectură tradiŃionalǎ pentru a-şi satisface idealurile personale, nereuşind să dezvolte o legătură cu tradiŃia prin păstrarea a ceea ce este benefic şi prin renunŃarea la ce este greşit ( 206 ) Din nefericire, în arhitectura noastră contemporană cele mai multe lucrări arhitecturale imită negativ patrimoniul şi tradiŃia, fǎrǎ să gaseascǎ calea spre inovaŃie şi creativitate. Acest lucru poate fi văzut prin ’’împopoŃonarea’’ clǎdirilor printr-un stil tradiŃional neestetic, sub deviza conservării patrimoniului şi păstrarea identităŃii.

Aceste lucrării nu se ridicǎ la un înalt simŃ estetic, fǎrǎ să reprezinte în realitate aspiraŃiile şi identitatea noastră.

Istoria confirmă cǎ atunci când societatea opreşte procesul de reînnoire stagnează din punct de vedere cultural, rămânând numai cu posibilitatea de a consuma trecutul cultural, fǎrǎ a se îndepărta de el.

Pentru a clarifica această situaţie vor fi studiate următoarele: -

Lipsa intimităŃii Problema utilizării formale a arcadelor şi ferestrelor DificultăŃi în modul de abordare a elementelor decorative.

Probleme utilizarii posibilitati tehnice traditionale.

• Lipsa intimităŃii - Lipsa intimităŃii în sistemul funcŃional - Lipsa curŃilor interioare - Lipsa folosirii elementelor de parvan (MASHRABIA) - Lipsa intimităŃii în mod funcŃional Deoarece nu s-au conservat funcŃiile interne în conformitate cu cerinŃele sociale şi culturale (prin separarea locuinŃelor destinate bărbaŃilor de cele destinate femeilor) s-a produs o pierdere a celor mai importante caracteristici culturale şi religioase yemenite. Pierderea intimităŃii femeilor din cauza faptului cǎ schema funcŃională nu a fost gândită astfel încǎt să le protejeze intimitatea faŃă de bărbaŃii ce intră în casǎ.

Concluzia este cǎ divizarea locuinŃei în zone pentru bărbaŃi şi zone pentru femei este un obicei care trebuie conservat şi care creşte în acelaşi timp valoarea civilizaŃie noastre.

- Lipsa curŃilor interioare Lipsa curŃilor interioare în locuinŃele contemporane, (curŃi care erau centrul principal al casei şi din care se deschideau toate camerele casei, care asigurau iluminarea şi aerisirea, vitalitatea 28

şi libera circulaŃie a rezidenŃilor, legătura cu exteriorul prin vizibilitatea cerului, soarelui, lunii şi a stelelor, fǎrǎ teama de a fi privit din exterior) a dus la formarea curŃilor exterioare în jurul casei.

Pentru a rezolva acestă problemă de intimitate a fost necesară adaugarea la gardurile propriu-zise ale curŃii a altor pereŃi de mare înǎlŃime (trei metri şi mai mult) formaŃi din table.

Acest lucru a dus direct la reducerea spaŃiului de locuire şi a determinat ca aspectul psihologic al casei să fie unul de sufocare şi închidere într-o cutie ce nu reuşeşte să asigure aerisirea şi ventilarea naturalǎ.

Acest lucru a avut ca efect izolarea locuitorilor de exterior, rezultând o locuinŃă care nu comunicǎ aproape deloc cu exteriorul, fiind izolată. Cel mai grav lucru este cǎ o dată cu apariŃia acestui fenomen s-a observat şi apariŃia unei generaŃii lipsite de comunicare şi izolate chiar şi fata de familie.

- Lipsa folosirii elementelor de paravan (MASHRABIA) Nefolosirea acestui element deosebit în arhitectura contemporană a dus la pierderea valorilor estetice, de patrimoniu şi de identitate ale stilului yemenit. Este un lucru foarte grav care a fost semnalat şi anterior, şi anume cǎ arhitectura contemporană a înŃeles greşit realizarea intimităŃii, folosind ziduri foarte înalte care distrug estetica generală a clǎdirii şi nefolosind Masharbia.

• Problema utilizării formale ale arcadelor şi ferestrelor Dacǎ ne uitam la modul cum sunt utilizate elementele arhitecturale (arcadele şi ferestrele), vom observa cǎ sunt lipşite de multe dintre caracteristicile functionale şi estetice. De asemenea, sunt lipsite şi de o viziune inovatoare îin relaŃiile cu specificul tradiŃional.

Aceste probleme pot fi rezumate după cum urmează : • Lipsa acestor stiluri arhitecturale a dus la pierdera contrastelor dintre plin şi gol, caracteristice arhitecturii tradiŃionale.

• Pierderea acestor elemente arhitecturale (contrastul dintre plin şi gol) a dus la o lipsa de armonie şi ritm în forma şi distribuŃia acestor ferestre şi arcade .

• Totodatǎ, lipsa MASRABIA la ferestre a dus la pierderea intimităŃii, pe de o parte şi valoarea esteticǎ oferită de aceasta pe de altă parte.

Din perspectiva unei viziuni inovatoare şi creative nefolosirea acestor elemente tradiŃionale creează urmǎtoarele probleme: • Repetarea plictisitoare a acestor elemente .

• Forme tipice, fǎrǎ nici o încercare de reînnoire şi valoare esteticǎ.

Patrimoniul are de suferit din cauza cǎ este prezentă: • Poluarea vizuală cu privire la nivelul clǎdirii în special şi a oraşului în general .

• Distorsiunea valorii de patrimoniu.

• Pierderea în arhitectura contemporană a valorilor patrimonului real.

Problema în modul de abordare a elementelor decorative.

Modelele de decoraŃii în Yemen sunt variate şi diferite, (cum am arătat în studiul din prima parte) şi poate îmbogăŃi arhitectura contemporană, dacǎ s-ar aborda într-o vizune creativă şi reînnoită.

Dar ce se întâmplă în cele mai multe lucrări de arhitectură contemporană este foarte departe de îndeplinirea acestei viziuni.

Modul în care sunt tratate aceste elemente în multe dintre lucrările arhitecturale contemporane yemenite este limitat şi îngust, lipsite de orice încercare de a se dezvolta.

29

Aceste greşeli se pot rezuma în felul urmǎtor: -

-

Elementele decorative au fost utilizate în mod distorsionat şi plictisitor în faŃadele şi chiar în toate clǎdirile rezidenŃiale, comerciale, administrative şi hoteluri fǎrǎ a se lua în seamă funcŃiunile diferite necesare şi modul diferit de abordarea a acestor elemente tradiŃionale.

Repetarea nelimitată fǎrǎ a Ńine seama de impactul asupra celui care vizualizează (lipsa unui sentiment estetic).

Pierderea armoniei, creativităŃii şi ritmului în abordarea acestor valorose elemente de patrimoniu arătând o faŃă denaturată a civilizaŃiei noastre.

Metoda de distribuŃie în faŃade este lipsită de o viziune esteticǎ şi este foarte obositoare din punct de vedere vizual.

Formelor lipsite de orice incercare de înnoire, în concordanŃă cu tipul de clădire. Muzeul trebuie să fie diferit de o unitate de locuire.

Lipsa de orice amprentă artisticǎ pot fi considerate reprezentative pentru aspiraŃiile noastre.

Problemele utilizarii posibilitati tehnice traditionale.

De exemplu, utilizarea limitată şi îngustǎ a materialului tradiŃional : Materialele tradiŃionale (piatra şi cǎrămida) şi tehnicile lor.

Pentru a clarificǎ aceasta problema o sa iau drept exemplu contrastul între materialele folosite în faŃadele clǎdirii tradiŃionale (de exemplu piatra şi cǎramida).

Folosirea contrastului dintre piatra şi cǎrămidă în arhitectura tradiŃionalǎ a fost benefică rezolvării urmǎtoarelor probleme: In tratarea faŃadelor clǎdirilor tradiŃionale s-a folosit piatra la etajele inferioare şi cǎrămida pentru etajele superioare.

Aceste metode au fost folosite pentru a rezolva urmǎtoarele probleme: • PereŃii sunt elemente de rezistenŃă care susŃin aceste construcŃii, drept urmare s –a ales piatra ca material de construcŃii în partea inferioară a clǎdirii. Pe lângă acest lucru piatra este rezistentă la ploi şi la intemperii.

• FaŃadele etajelor inferioare nu au ferestre pentru cǎ la etajele inferioare sunt prezente doar spaŃii de depozitare. Pentru a ilumina aceste spaŃii au fost folosite goluri în faŃadă.

• Cǎrămida arsă a fost folosită in partea de sus a clădirii datorită cǎlităţilor de izolare termicǎ foarte bune, greutatii reduse şi faptului cǎ se integreaza mai usor in contextul arhitectural.

Aceasta metoda a devenit un stil caracteristic de arhitectură în Yemen, în special în oraşul Sanaa. Problema se află în modul de abordare ale acestor metode, spre exemplu se poate considera această metoda de tratare a faţadelor ca fiind a unei viziuni înguste, fǎrǎ a se lua în considerare esteticul epocii şi a se încerca modernizarea şi creativitatea acestora conform stilului tradiţional.

Aceste lucrări arhitecturale au devenit distorsionate, lipsite de o viziune artisticǎ şi esteticǎ şi nu sunt caracteristice arhitecturii tradiţionale Yemenite.

Voi concluziona prin a spune cǎ pentru ridicarea nivelului acestui stil arhitectural este necesară o profundă cunoaştere şi studiere de cǎtre ingineri şi arhitecţi a istoriei locului şi este necesară, de asemenea, şi găsirea unor soluţii cât mai corecte din punct de vedere al folosirii materialelor. Toate aceste lucruri vor duce la schimbarea imaginii negative şi vor ajuta la crearea unei noi identităţi.

30

B . Capitolul III 3. Problema în modul de abordare a cerintelor civilizatiei contemporane (in special , posibilitatile tehnologiei modern ).

Tehnologia modernă a afectat arhitectura contemporană printr-o înŃelegere greşită a tehnologiei care ar trebui să satisfacǎ cerinŃele potrivite valorilor civilizate. ( 213 ) Dacǎ privim arhitectura contemporană şi metodele tratării faŃadelor cu posibilităŃile tehnologice moderne, mai ales în timpul transformării pe care o traversează lumea la nivel economic, social, cultural şi tehnologic, vom vedea cǎ aceste modificǎri au dus la apariŃia multor dificultăŃi la nivelul situaŃiei generale.

Când priveşti clǎdirile contemporane care utilizeză posibilităŃile tehnologiei moderne îŃi poŃi da seama cǎ se pierde orice speranŃă din punct de vedere al salvării simtului estetic. Din fericire pentru locuitorii Yemenului cultura emanată de zonă este un factor suficient de imporant astfel încǎt să se păstreze tradiŃiile locale. ( 219 ) Arhitectura a devenit ceea ce se învârte în jurul acestor modificǎri, fǎrǎ a găsi o portiŃă prin care să poată să se scoată din acest impas.

Cauzele reale de nereuşită constau în faptul cǎ nu am reuşit să ne acomodăm acestor modificǎri ce se petrec la nivel mondial. O altă problemă este faptul cǎ imităm foarte mult ceea ce vedem în Ńările străine, acest lucru ducând la un dezechilibru arhitectural.

Rezultatele au fost cǎ prin urmarea tendinŃelor tehnologice moderne după modelul şcolilor din vest am imitat şi codul lor. Codul despre care vorbesc este legat de faptul cǎ ei nu leagă arhitectura modernă în relaŃie cu trecutul, ceea ce este o mare greşeala pentru circumstanŃele mediului nostru.

Din păcate este o situaŃie care transformă orice inovaŃie în simpla imitaŃie şi orice încercare de a face ceva la simpla repetare a unui act făcut de altă persoană înaintea noastră.

Este o stare de neîncredere care a dus arhitectura din această zona într-o stare de stagnare. A devenit direct dependentă de producŃia tehnicǎ şi orientarile ei culturale în ciuda influenŃelor negative aduse de acest sistem la nivel cultural şi social. ( 216 ) Găsim astăzi mulŃi arhitecŃi care imită şcolile modern, produsul arhitectural venind dintr-un mediu total diferit de cel din Yemen (217) Din păcate, în ultimul timp s-a intensificat acest concept fǎrǎ a se lua în seama circumstanŃele regiunilor din Yemen.

B . Capitolul IV 1. Problema estetice si vizuale Practicile arhitecturii contemporane în Yemen nu reflectă o viziune esteticǎ. Din păcate, aceste metode marginale nu au fost studiate în relaŃia cu tradiŃiile şi s-a ajuns la o scǎdere a calităŃii estetice în arhitectura contemporană în Yemen Valoarea esteticǎ şi vizuală a acestor clǎdiri a devenit unica metodă de perfecŃionare a tradiŃiilor prin îmbrăcarea acestor clǎdiri cu elemente arhitecturale tradiŃionale: arcade şi vitralii (

31

Qamaria ). Folosirea unor decoraŃiuni orizontale înguste ce se repetă în mod monoton la toate nivelurile nu exprimă o valoare esteticǎ reală, ci mai mult exprimă o valoare inesteticǎ.

Lipsa valorii estetice a dus la înrăutăŃirea aspectului vizual al oraşului.

Ce se înŃelege prin poluare vizuală? Tot ce vede trecǎtorul obişnuit în arhitectură şi îi agresează parcursul normal din cauza arhitecturii inestetice. Din păcate, cea mai mare parte din arhitectura Yemenită se află în această situaŃie.

Trebuie avut in vedere faptul cǎ utilizarea excesivă a acestor elemente duce la crearea unui material infectat ce răspândeşte prostul gust de jur împrejur. Pericolul infestării vizuale îl reprezintă pierderea treptată a simŃului estetic şi acceptarea imaginilor necorespunzatoare.

La aceste probleme arhitecturale nu s-au găsit până astăzi soluŃii valabile în ciuda existenŃei conştiinŃei în domeniul academic, deoarece acest lucru este de cele mai multe ori ignorat sau neglijat.

Cauzele poluării vizuale Cauzele poluării vizuale sunt urmǎtoarele : • Abuzul posibilităŃilor tehnologice.

• Planificarea urbanǎ şi arhitecturală slabă • Declinul simtului estetic în cadrul arhitecŃilor şi inginerilor.

• Neaplicarea legilor de planificare.

• Comportamentul social degradat la nivelul gustului public.

• Economia ce are un rol foarte important în apariŃia şi dispariŃia poluării vizuale.

• Deteriorarea culturală şi socială la scară largă.

In Ńările cu o economie slab dezvoltată s-a observat o creştere a poluarii vizuale spre deosebire de tarile dezvoltate, care combat această poluare vizuală. Odată cu dezvoltarea economicǎ a venit şi dezvoltarea legilor şi reglementărilor care condamnă prostul gust în arhitectură. In acelaşi timp s-a remarcat şi o creştere a simŃului estetic şi social al persoanelor care aparŃin Ńărilor dezvoltate din punct de vedere economic.

Concluzie Studiul dovedeşte cǎ arhitectura contemporană din regiunea arabă în general şi în Yemen, în special, ajunge la un punct de conectare cǎtre o stare de confuzie şi haos. Acest lucru a fost rezultatul mai multor “paraziŃi” care au marginalizat activitatea politicǎ şi au limitat-o prin faptul cǎ au o vedere îngustǎ asupra tradiŃiei şi restricŃiilor sale.

Accentul se pune pe starea de confuzie creată aleator, găsind acest lucru în arhitectura contemporană şi arhitectura tradiŃionalǎ din cauza lipsei de interpretare şi lipsa creativităŃii.

Aceste elemente repetate orbeşte, fǎrǎ a avea nicio logicǎ, duc la limitarea impusă de repetiŃie.

A fost creat un precedent prin faptul cǎ nu s-a reuşit o trecere de la cultura arhitecturală a antichităŃii la cultura arhitecturală tradiŃionalǎ şi contemporană.

Voi încheia prin a spune cǎ arhitectura contemporană nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor din cauza faptului cǎ a ignorat aproape în totalitate conceptele bune din arhitectura tradiŃionalǎ, limitându-se la a copia anumite elemente, fǎrǎ o încercare de soluŃionare a problemelor existente în arhitectura tradiŃionalǎ. Această simplă imitare a arhitecturii tradiŃionale la nivel conceptul se putea observa în proiectele de arhitectură prin imbinarea de prost gust a elementelor tradiŃionale cu cele contemporane.

32

C . Partea a III Arhitectura post-tradiŃională Arhitectura post-traditionala este o miscare revolutionara care considera arhitectura una dintre cele importante aspecte a le civilizatiei. Deasemenea este considerata ca fiind reflectarea istoriei natiunilor, calatoria ei prin secole si natura schimbarilor in fiecare etapa a ei.

Arhitectura post traditionala se bazeaza pe recuperarea trecutului, aceasta fiind una dintre coordonatele ei definitorii (fiind in mare masura obiectul arhitecturii contemporane).

Pentru aceasta, recursul la trecuturile arhitecturale este fundamental si plin de semnificatii diverse: forme urbane, tipologii, etc. Sunt reluate si refolosite.

Avem obligatia sa abordam patrimoniul, ridicandu-i astfel valoarea, in acelasi timp, posibilitatile civilizatiei contemporane venind ca un suport, fara sa-l impiedice.

Consider ca aceste posibilitati s-au completat cu traditia, inrt-un mod creativ si inovator, rezultatul ar fi in interesul societatii, conturat in arhitectura estetica si originala.

Secolul in care traim nu accepta greseli de interpretare ale evenimentelor istorice si ale faptelor, acest lucru incercand s- a sublinieze faptul ca dezvoltarea natiunilor si a comunitatilor se bazeaza in principal pe capacitatea de adaptabilitate la cerintele actuale.

Neadaptarea la cerintele actuale duce la un colaps al civilizatiei pentru o scurta perioada de timp, iar daca in aceasta scurta perioada nu se reuseste restabilizarea civilizatiei prin corectarea greselilor de gandire se ajunge la disparitia ei.

Asistam in secolul in care traim la nasterea unei noi civilizatii bazate pe concepte noi care au la baza o imbinare armonioasa dintre traditional si contemporan.

Pentru a clarifica aceste idei vom studia urmatoarele subiecte : C. Capitolul I TendinŃe în abordarea tradiŃiei 1. TendinŃa postmodernă 2. TendinŃa arabă

1. TendinŃele postmoderniste Conceptul de postmodernism a apărut în anii ‘ 40 în Statele Unite şi definea noua directivă, şi anume “ antimodernistă“. Arhitectura, cea mai deschisă publicului dintre artele vizuale, a oferit o bază concretă acestei teorii şi a dus problematica acestui curent pe tărâmul vizibilului Arhitectura postmodernistă acceptă diversitatea, împrumută forme, găseşte un mod de integrare prin sugestii şi semnale culturale, artistice şi istorice; principiul lor este “more is more” (229).

In general, ei încearcǎ reintegrarea omului cu mediul prin utilizarea istoriei (apropiate şi din trecutul îndepărtat) şi a tradiŃiei locale considerate un tezaur de forme, imagini şi elemente; utilizarea lor ca simboluri în tehnologia tradiŃionalǎ sau modernăa fost realizatǎ cu scopul de a comunica cu publicul şi, de asemenea, de a fi o sursă de idei şi sisteme din istorie, prin utilizarea unor noi forme şi tehnologii moderne. Acestea păstrează arta şi arhitectura şi îşi menŃin în acelaşi timp rolul de comunicare socială, încurajând creativitatea (230).

33

2. TendinŃa arabă SocietăŃile arabe se confruntă cu o mare problemă şi anume teama schimbării de identitate şi de personalitate. Odatǎ cu trecerea timpului, această idee a fost schimbată în toate civilizaŃiile cu ideea de a reveni la patrimoniu şi activitǎŃile locale. Astăzi, societatea arabă stă nehotarâtă între curentul tradiŃional şi cele aduse din vest (239).

In contrast cu cei care susŃin tendinŃele din vest, găsim pe cei care au refuzat tehnologia şi progresele intelectuale şi s-au întors la trecutul Islamic pentru a extrage modele de construcŃii islamice şi a le utiliza din nou. Au mai rămas de dezvoltat şi reutilizat cupolele şi arcele, materialele tradiŃionale de construcŃii. Dintre cele două extreme, se găsesc mai multe tendinŃe intelectuale, produse ale profesiniştilor, care au încercat să iasă din această criză de identitate (240 ) .

C. Capitolul II Punct de vedere personal privind: 1.

2.

3.

4.

5.

RelaŃia dintre arhitectura contemporană şi tradiŃie Dualism contemporan şi tradiŃie TradiŃia Tehnologia tradiŃională Tehnologia modern

1. Relatia dintre arhitectura contemporana si traditie : Pentru a evidenŃia integrarea dintre arhitectura contemporană şi tradiŃie trebuie să ne informăm despre tradiŃie, dar într-o viziune complementară nu într-o viziune antagonistă în present (teoria post-tradiŃionalǎ).

Modernizarea pe care noi o dorim nu înseamnă respingerea sau rupera de patrimoniu, ci renovarea şi renaşterea tradiŃiei până să o ridicǎm la nivel cu ceea ce noi numim “contemporan”, Ńinând pasul cu progresele înregistrate la nivel global

2. Traditia Viziunea limitată şi îngustǎ a tradiŃiei este principala cauză de practicare greşită în folosirea tradiŃiei în arhitectura contemporană. (teoria post-tradiţionalǎ).

Arhitectura tradiŃională este un izvor bogat de experienŃe, unic în diversitatea ei, valoros după toate standardele, care transcende experienŃa acumulată de persoane de-a lungul generaŃiilor de experienŃă şi în concordanŃă cu elemente ale site-ului şi cu resursele naturale şi interactive cu cerinŃele funcŃionale, având ca rezultat o simplă şi frumoasă arhitectură plină de armonie.

Arhitectura tradiţionala este un izvor bogat de experienţe, unic în diversitatea ei.

In opinia mea este excelent să ne inspirăm din trecut pentru ca este un izvor nesecat de cunostinte. Este locul unde gasim rezolvarile tutoror problemelor care au existat, si, daca reusim sa le adaptam corect rezulta o solutionare a problemelor actuale .

34

Patrimoniul, oricât de grandios ar fi şi realizarile lui oricât de elevate ar fi, dacǎ nu se modificǎ rezultând o legătură între tradiŃie, prezent şi viitor, se va transforma dintr-o grea povară într-un handicap.

Tezaurul patrimoniului nostru nu se limitează la aceste elemente şi nici la practicile înguste şi limitate; el este mai vast şi mai bogat; aceste elemente arhitecturale reprezentând doar o ramură care poate îmbogăŃi arhitectura contemporană.

3. Tehnologia traditional In ceea ce priveste tradiŃia, posibilităŃile tehnice şi modul de a abordare practicǎ în arhitectura contemporană în Yemen, observăm urmǎtoarele: PosibilităŃile tehnice tradiŃionale sunt sub nivelul de dezvoltare al cerinŃelor tehnice din arhitectura contemporană, în special în metoda tradiŃionalǎ de construcŃii unde grosimea zidurilor ajunge până la 40 sau 50 cm, justificată prin faptul cǎ sunt pereŃii de sustinere.

Astăzi sunt folosite metode noi de construcŃie, şi anume structuri metalice şi din beton armat.

Folosirea vechilor metode tradiŃionale îngrenuează construcŃia în special prin folosirea pietrei.

In ciuda acestor dificultăŃi, se construiesc în continuare în Yemen pe baza acestor metode, sub pretextul respectării tradiŃiei.

In noile construcŃii este folosit stilul contemporan prin realizarea pereŃilor cu grosimi de 30 cm, construcŃii din blocuri din ciment, imbrăcate cu piatra de o grosime de 10-12 cm.

Avantajul acestei metode este reducerea greutăŃii clǎdirii şi a timpului de execuŃie.

Dezavantajul apare în construcŃia clǎdirilor mai înalte de 15 etaje, deoarece devine o procedură extrem de costisitoare şi greoaie.

Acesta este motivul pentru care consider cǎ această situaŃie trebuie remediată, în special în funcŃie de renaşterea arhitecturii contemporane în Yemen. Dezvoltarea metodelor de folosire a pietrei, care are o deosebită valoare esteticǎ şi se găseşte într-o difersificată gamă de culori este de o deosebită ImportanŃa.

4. Tehnologia moderna Folosirea tehnologiei moderne în ilustrarea tradiŃiei este echivalentă cu reînnoirea şi întoarcerea tradiŃionalului în favoarea refolosirii în arhitectura contemporană accentuând frumuseŃi şi valori incomparabile. (teoria post-tradiŃionalǎ).

Istoria umană prezintă schimbări de diverse forme. Acestea nu se fac însă întotdeauna în acelaşi ritm. Există perioade de schimbări vertiginoase şi perioade de schimbări relative şi sensibile.

Din vremurile străvechi până în cele moderne, ritmul schimbărilor semnalate în istorie a fost relativ lent. Dar de la epoca revoluŃiei industriale încoace, ritmul acesta a devenit tot mai intens, iar în ultimele decenii s-a accelerat atât de mult, încǎt omul nu îl mai poate urmări. Schimbări care se realizau în trecut pe durata a secole întregi au loc astăzi în câteva ore.

Mentalitatea contemporană este direct legată de creşterea supradimensională a posibilităŃilor omului, realizatǎ de tehnologia modernă. In aces mod, amestecul tehnologiei dă naştere unor noi stări morale şi sociale.

ViaŃa omului contemporan este marcată profund de revoluŃia tehnologicǎ, progresul tehnologic fiind prezent în toate aspectele vieŃii lui, dar mai ales în arhitectură. Omul modern se caracterizează prin prezenŃa abilităŃilor de a se integra “într-un univers tehnologic în expansiune”.

35

C. Capitolul III Analiza unor proiecte Privind la producŃia de arhitectură din aria globală în general şi arabă în special, vom descoperi o gamă de posibilităŃi şi metode implicate în această activitate şi rolul renascentist al tradiŃiei în relaŃiile arhitecturale.

Aceste lucrări arhitecturale contemporane funcŃionează cu direcŃii noi în relaŃiile cu patrimoniul, determinând conotaŃii tradiŃionale îndrăzneŃe, cu o valoare deosebită, ridicându-le valoarea şi beneficiază de posibilităŃile pozitive ale tehnologiei moderne.

Dacǎ ne concentrăm asupra ideilor din acest fenomen arhitectural, ne vom afla în faŃa unor noi concepte dintre relaŃiile formate între arhitectura contemporană şi tradiŃie. Acestea sunt total diferite de conceptul practicat în arhitectura Yemenită. Acesta a rămas cu o viziune îngustǎ a tradiŃiei.

Consider cǎ aceste lucrări arhitecturale cu tendinŃe post-tradiŃionale sunt cel mai aproape de adevăr în dezavantajul mişcǎrii moderne.

In concluzie este suficient să spunem cǎ moştenirea noastră patrimonială are posibilitatea de a se dezvolta şi a se regenera în prezent şi viitor.

1. Proiectul Moschee de preşedinte, Ali Abdullah Saleh din Sana’a Ideea de baza a proiectului a fost de conservare a stilului de arhitectură Yemenită, în special a minaretelor şi a faŃadelor din piatră şi cǎrămidă (249) .

Proiectul este realizat într-o formă dreptunghiulară. Moscheea este formată din 6 minarete, concepute într-un stil original, ănalte de 106 m, din 23 cupole (250) .

Toate materialele utilizate în cadrul proiectului sunt din resursele naturale yemenite, cum ar fi: piatra, cǎrămida, granitul şi marmura. Astfel piatra şi-a adeverit faima istoricǎ a materialelor de construcŃii, precum şi pietrelor decorative, şi metodelelor de construcŃie care au capacitatea de a rezista factorilor de mediu.

De asemenea, au fost folosite vitraliile şi decoraŃiile islamice bogate, încrestate cu versete din Coran (256) .

In final, putem spune cǎ iniŃiativa acestui proiect este realizatǎ de legătura dintre arhitectura tradiŃionalǎ din Yemen, dar cu respectarea cerinŃelor moderne. Cu această armonie dintre tradiŃional şi modern s-a încheiat rivalitatea istoricǎ dintre patrimoniu şi contemporan.

2. Proiectul Banca Nationala din Yemen Proiectul Banca Nationala din Yemen este un exemplu unde s-a abordat arhitectura traditionala, s-a subliniat creativitatea naturala din arhitectura yemenita in special prin: • Contrastul dintre plin si gol, dintre culorile alb si rosu.

• Folosirea paravanelor prin utilizarea posibilitatiilor tehnologiei moderne • Folosirea vitraliilor in stil modern .

• Folosirea decoratiunilor traditionale , cu bun gust .

Deasemenea , utilizarea pietrelor albe la etajele inferioare, in timp ce la etajele superioare sunt folosite caramzi rosii este un element traditional.

Exista , de asemenea , o noua incercare de a aborda traditia prin utilizarea unor vitralii semi-circulare din metal perforate cu decorarii islamice, montate peste intrare.

36

3. Proiectul Biblioteca din Alexandria Vechea Bibliotecǎ din Alexandria conŃinea cea mai mare colecŃie de scrieri din antichitate.

Odatǎ cu distrugerea sa în secolul 5 î.e.n. o comoara nepreŃuită de înŃelepciune anticǎ s-a pierdut pentru totdeauna.

In 1989, guvernul egiptean a anunŃat organizarea unui concurs de arhitectură pentru proiectarea unei noi şi extinse Biblioteci din Alexandria.

Circa 650 de echipe de arhitecŃi şi-au prezentat planurile. Spre surprinderea tuturor, Snohetta - o firmă norvegiană micǎ, care nu câştigase până atunci niciun concurs de arhitectură şi construise puŃine clǎdiri de mari dimensiuni - a primit premiul întâi. ( 257 ) Biblioteca a reuşit evitarea vechilor tipare din arhitectura tradiŃionalǎ şi a lăsat loc gândiri inovatoare, care nu se încadrează în captivitatea unui singur model intelectual.

Succesul obŃinut de Biblioteca din Alexandria a fost dobândit prin condamnarea trecutului cu toate detaliile lui. Ideologia de abordare care respinge tot ce este nou, considerândo o eroare istoricǎ, a pierdut în faŃa acestui edificiu.

Clădirea bibliotecii este construită în stilul architectural islamic. Această abordare a tradiŃiei se observă în proiectarea bibliotecii atunci când vizitatorii nu conştientizează spaŃiul real al clǎdirii. Intră prin intrarea principală, apoi traversează spaŃii înguste pentru a se ajunge înapoi în spaŃii largi.( 263 )

4. Proiectul Institutul Lumii Arabe din Paris Arhitectul francez Jean Nouvel, a conceput Institutul lumii arabe ca fiind o sinteza intre cultura araba si cea occidentala. Este un instrument de difuzare al culturii arabe in Franta.

Intentia autorului a fost de a realiza o constructie ce permite un dialog intre traditie si modernism. De exemplu : Fatada instutului este tratata intr-o maniera foarte tehnica. Sugeraza conceptual traditional al ferestrelor arabe, suprafetele vitrate ale bibliotecii transmit lumina zilei printrun sistem de celule foto-electrice.

Mozaicul, atat de frecvent intilnit in interioarele arabe, este aici perforat in metal, intrun ansamblu high-tech. Treptele sunt din sticla si metal, iar fatadele in care se oglindeste cerul permit jocuri halucinante de lumini si umbre.

Fatada de sud a institutului este formata din numai putin de 240 patrate alcatuite de sticla si metal, fiecare patrat reprezinta o compozitie divizata intr-un numar diferit de forma patrata. Toate acestea ne amintesc de arta decorative islamica araba in stil geometric, care scote la iveala forme geometrice simple .

CAPITOLUL IV Analiza unor proiecte din experienŃa personală Datorită experienŃei acumulate în peste 22 de ani în domeniul arhitecturii au rezultat mai multe încercǎri de abordare a tradiŃiei, bazate pe o viziune inovatoare, departe de o abordare îngustǎ a patrimoniului; pentru a reprezenta aceste idei vă prezint studiul urmǎtoarelor proiecte: 1. Proiectul moscheei presedintelui Yemenului Ali Abdulla Saleh; 2. Proiectul Centrul Comercial şi Administrativ al Companiei naŃionale de ciment; 3. Proiectul Muzeul de monede al Băncii naŃionale din Sana’a 4. Proiectul Institutul tehnic din Aden; 5. Proiectul rezidenŃial tip apartamente şi tip vile.

37

1. Proiectul Moscheea Preşedintelui, Ali Abdullah Saleh Ideea proiectului Acesta a fost un proiect pentru concursul din 1998 .

Conceperea proiectului a fost realizata pe baza urmatoarelor idei ; Utilizarea simbolurilor religioase de exemplu cuvintul AllAH , si semiluna Utilizarea elementele traditional ( curte interoara , arcele , decoratii si materiale traditional ).

• Utilizarea elemente din arhitectura islamica cum sint minereta spirala ….etc.

Modul in care a fost folosit traditia este in scopul de renastere a patrimoniului nu prin copierea identica, ci printr-o incercare de reinoire si modernizare.

Cuvantul Allah Cuvintul Allah (Dumnezeu) apare în configurarea de ansamblu şi a fost utilizat în metoda de mediere dintre principalele componente ale proiectelor de moschee, bibliotecǎ şi scoală teologicǎ.

Ca urmare a aspectului său distinctiv şi unic de arhitectură, va creşte valoarea de patrimoniu în conformitate cu arhitectura modernă.

Pentru a realiza acest lucru am beneficiat de ultimele descoperiri ale tehnologiei moderne Semiluna Este un simbol Islamic şi a devenit parte a patrimoniului architectural.

Corpul bibliotecii este realizat în formă de semilună şi are acoperişul transparent, oferind o bună vizibilitate cititorilor în timpul zilei, iar noaptea lumina interioarǎ este reflectată în exterior oferind o viziune de la distanŃă a acestei semiluni luminate, realizatǎ prin înclinarea acestui tavan cǎtre Mecca şi cǎtre centrul oraşului .

• •

Acoperişul transparent este în formă de semilună şi permite intrarea luminii solare în sala de lectură a bibliotecii în timpul zilei.

In timpul nopŃii, din cauza înclinării acoperişului bibliotecii cǎtre Mecca se poate vedea de la departare iluminarea acestei semiluni.

Această gândire revoluŃionară în relaŃie cu elementele naturii şi simbolurile religoase din cultura islamicǎ se va transforma într-un simbol în Yemen, care este fǎrǎ precedent, similar cu Burj Al-Arab, simbol al oraşului Dubai sau opera din Sidney, simbol al Australei.

Modul in care a fost folosit traditia este in scopul de renastere a patrimoniului nu prin copierea identica, ci printr-o incercare de reinoire si modernizare.

2. Proiectul de Centru Comercial si Administrativ al Companiei Nationale de Ciment din Sana,a Acest proiect a fost un concurs la care am participat in 2002 si am reusit sa castig locul 1. Ideea de proiectare a avut la baza urmatoarele: • Utilizarea elementele din architecturale traditionale de exemplu: curtea interioara, paravanul, vitraliile, folosirea arcelor pentru formarea si infrumusetare fatadelor.

Metodele pe care s-a bazat abordarea acestor elemente traditionale au fost realizate intr-un mod creativ, ridicand valorile traditionale.

38

3. Proiectul muzeului de monede în Sana’a Ideea de proiectare Proiectul a fost realizat în anul 2002 şi ce se aflǎ în construcţie în momentul actual.

Este inspirat dintr-un simbol istoric, legat de locaţia strategicǎ a Yemenului raportat la harta lumii şi anume strâmtoarea Bab Al Mandab care a jucat un rol important în schimburile comerciale dintre est şi vest din cele mai vechi timpuri.

Din cauza acestor schimburi comerciale s-a diversificat moneda de schimb in viaţa comercialǎ yemenitǎ, aceste monede fiind cuprinse în acest muzeu.

In acest proiect am realizat urmǎtoarele: • Utilizarea unor elemente arhitecturale cu simbol istoric pentru a evidenţia legǎtura dintre est şi vest, cum ar fi: curtea interioarǎ cu fantânǎ artezianǎ specificǎ civilizaţiei estice şi amfiteatrul roman simbol al civilizaţiei istorice occidentale..

La nivelul faţadelor exterioare am realizat urmǎtoarele: • Faţada clǎdirii este asemǎnǎtoare profilului unei femei yemenite acoperite cu un voal.

• Este conturat raportul dintre plin şi deschis (prin folosirea pietrei roşii la peretele plin şi sticla în zona deschisǎ).

• Centuri decorative tradiţionale pe care au fost aplicate plǎci de cupru scluptate în diferite monede vechi, realizindu-se astfel o renaştere a patrimoniului.

• Vitraliile ca elemente decorative din arhitectura tradiţionalǎ ce au fost folosite în realizarea vitraliului cupolei din sticlǎ coloratǎ cu decoraţii geometrice, vizibila din toate etajele din interior şi exterior.

In interiorul clǎdirii spaţiile sunt suprapuse şi sunt folosite uşile sculptate din lemn cu decoraţii din stilul tradiţional.

4. Proiectul Institutului tehnic din Aden Idei de proiectare Acest proiect a fost realizat în 2003 şi se aflǎ in construcţie în momentul actual.

Acest proiect este realizat prin folosirea elementelor tradiţionale şi anume: • Curtea interioarǎ.

• Utilizarea paravanului (MASHRABIE) în studiul faţadelor.

Folosirea acestor elemente în proiectare a fost o revigorare a patrimonului şi o soluţie la condiţiile climatice specifice zonei calde din oraşul Aden (unde temperatura ajunge în timpul verii pânǎ la 45 grade Celsius).

Orientarea sǎlilor de clasǎ a fost înspre aceastǎ curte interioarǎ folositǎ de asemenea pentru activitǎţile şcolare. Este o curte care permite extinderea într-un teatru în cazul evenimentelor şcolare.

Folosirea paravanurilor a oferit un aspect tradiţional şi a ajutat la filtrarea razelor solare.

5. Proiectele de locuinŃe Privind la proiectele de locuinŃǎ şi la stilul lor architectural se poate considera relevant pentru modul de viaŃǎ social, cultural şi religios al poprului yemenit. Orice abatere de la aceste caracteristici sunt o pierdere a identitǎŃii noastre.

ImportanŃa acestui tip de arhitecturǎ rezidenŃialǎ şi rolul social, cultural, religios în funcŃie de transformǎrile culturale contemporane, solicitǎ din partea mea sǎ pǎstrez şi sǎ dezvolt aceastǎ caracteristicǎ.

Pentru a clarifica aceste stiluri voi studia: • clǎdiri rezidenŃiale tip apartamente.

• clǎdiri rezidenŃiale tip vile.

39

Clǎdiri rezidentiale tip apartamente Acest tip de apartamente este unul din noile stiluri de arhitecturǎ din Yemen, fiind rezultatul unor modificǎri arhitecturale la scarǎ mondialǎ, care la rândul lor se reflectǎ în situaŃia arhitecturalǎ în Yemen , având scopul de a rezolva problema locuinŃelor.

Acest tip de clǎdiri este caracterizat prin spaŃiul limitat, sunt ieftine, comparativ cu vilele. Astfel, statul şi sectorul privat au rǎspândit acest tip de locuinŃe pentru a rezolva problema persoanelor cu venituri limitate.

A inceput sǎ se rǎspandeascǎ acest tip de locuinŃe pe scarǎ arhitecturalǎ în Yemen, cauzând unele disfuncŃii, cum ar fi lipsa intimitǎŃii (vezi partea a II).

Idei de proiectare : Pentru a realiza intimitatea rezidenŃilor atât de specificǎ lumii arabe am proiectat apartamentul divizindu-l în douǎ şi anume: - SecŃiunea pentru bǎrbaŃi - SecŃiunea de familie Sectiunea pentru bǎrbaŃi: SpaŃiile funcŃionale în aceastǎ secŃiune sunt legate de obiceurile şi tradiŃiile societǎŃii yemenite şi sunt împǎrŃite dupǎ cum urmeazǎ: Daivanul este un spaŃiu special pentru primirea oaspeŃilor de sex masculin, special creat pentru mestecarea “gatt-ului” (element tradiŃional yemenit). Are o formǎ dreptunghialarǎ pentru a avea posibilitatea ca un numar cât mai mare de oaspeŃi sǎ fie direcŃionaŃi longitudinal şi pentru a realiza apropierea între cei prezenŃi.

Lângǎ daivan se aflǎ şi o baie situatǎ în holul de la intrare. In unele locuinŃe proiectate, mai special, se realizeazǎ un al doilea salon în stil european, deschis, pe lângǎ daivan. Acest stil este unul modern.

Pot fi adǎugate în aceastǎ secŃiune un dormitor pentru oaspeŃi, în funcŃie de dimensiunea apartamentului şi la cererea proprietarului.

Acest daivan este caracterizat prin bogǎŃia decoraŃiilor interioare.

• •

Sectiunea de familie (femei): poate fi împǎrŃitǎ în: SecŃiunea de locuit (activitǎŃile zilnice).

SecŃiunea de dormit.

SecŃiunea de locuit (activitǎŃile zilnice) Acest spaŃiu cuprinde camera de zi, bucǎtǎria şi baia. Sala este un spaŃiu de locuit în care membrii familiei îşi desfaşoarǎ activitatea zilnicǎ, locaŃia de primire a oaspeŃilor de sex feminin.

SecŃiunea de dormit este localizatǎ în partea interioarǎ a locuinŃei, este realizatǎ printro uşǎ care separǎ cele douǎ secŃiuni (de zi şi de dormit). Aceastǎ parte poate fi formatǎ din douǎ, trei sau patru dormitore şi o baie, de obicei un dormitor pentru pǎrinŃi, un dormitor pentru fete, un dormitor pentru bǎieŃi.

La nivelul aspectului exterior (faŃada) s-au folosit unele elemente care fac parte din elementele tradiŃionale (vitraliile şi arcele) şi piatra ca material de construcŃie.

Clǎdiri rezidenŃiale tip vile Acest tip de construcŃii este foarte popular în prezent, deoarece societatea yemenitǎ preferǎ acest tip de locuinŃe individuale, din cauza familiilor mai numeroase şi pentru realizarea intimitǎŃii familiare.

40

Ideile de proiectare în sistemul vila au fost bazate pe îndeplinirea funcŃiei de intimitate în împǎrŃirea locuinŃelor în secŃiune de femei, cea de bǎrbaŃi, secŃiunea de zi (de locuit) şi secŃiune de noapte (cea de dormit).

SecŃiunea de bărbaŃii este o zonǎ din locuinŃă specificǎ persoanelor de sex masculin, intrarea principalǎ pentru acestǎ secŃiune destinatǎ bărbaŃilor duce la un vestibule, apoi la camera de zi propriu-zisǎ (stil european). Acest salon nu era folosit în sistemele tradiŃionale, iar prezenŃa lor în arhitectura contemporană reflectă influenŃele dinspre civilizaŃiile europeane (odatǎ cu apariŃia stilului de mobilier din occident), în contextul globalizării şi al efectelor sale, devenind astăzi unul dintre stilurile arhitecturii contemporane.

In vestibul se afla şi o scǎra care face legătura dintre acestă secŃiune şi etajele superiore unde poate fi construit şi un divan folosit exclusiv de capul familiei.

Divan–ul este o camerǎ tradiŃionalǎ, unde se respectă stilul tradiŃional, orientarea sud, vest sau est pentru a realiza luminarea, şi pătrunderea razelor solare în sezonul rece, vizibilitatea şi deschiderea înspre zonele verzi.

SecŃiunea de familie este situată la parterul vilei şi este caracterizată de urmǎtoarele funcŃiuni: Intrarea principală conduce la o sală unde se desfăşoară activitǎŃile zilnice, acestă sală este specificǎ arhitecturii tradiŃionale.

• Observăm realizarea intimităŃii prin delimitarea spaŃiilor destinate bărbaŃilor de cele destinate femeilor.

• Observăm dewan-ul la parter şi mafraj-ul la etajul superior • FaŃada principală (stânga jos) arată utilizarea elementelor tradiŃionale (arce şi piatra albă (Al Saade)) în mod modern Toate acestea au dat o valoare estetica cladirii si a demonstrat in acelasi timp ca bogatia patrimoniul poate coexista cu posibilitatile tehnice moderne pentru a realize o arhitectura de calitate.

Exista numeroase exemple care se pot deduce din patrimoniul nostru dar trebuie eliberate de aceasta mentalitate privitoare la patrimoniu. Este o greseala sa ramanem inchisi intr-un cerc vicios din care nu putem iesi, la randul lor arhitectii straini sa descopere si sa valorfice bogatiile patrimonului nostrum .

In final, putem spune ca initiativa acestui proiect este realizata de legatura dintre arhitectura traditionala din Yemen dar cu respectarea cerintelor moderne. Cu aceasta armonie dintre traditional si modern s-a incheiat rivalitatea istorica dintre patrimoniu si contemporan.

Concluzie: Concluzionind acest studiu de doctorat putem observa ca arhitectura contemporana din Yemen se afla intr-o stare de confuzie si de haos ,fiind legata de trecut ,izolata si limitata,insensibila la cerintele prezentului sau viitorului,lipsita de o viziune corecta in preluarea arhitecturii traditional care este un izvor bogat de experiente ,care transcende valori accumulate dea lungul mai multor generatii.

Ideeile mele rezultate din acest studio arata ca modernizarea pe care noi o dorim nu inseamna respingerea sau renuntarea la patrimoniu ci reinoirea si renastera traditiei pina ajungem sa o ridicam la un nivel contemporan tinind pasul cu progresele international.

La baza acestui studiu am urmarit citeva principii pentru a evidentia legatura dintre arhitectura contemporana si cea traditionala si pentru a realize o conexiune intre acestea.Totodata,am ajuns la concluzia ca viziunea limitata si ingusta a traditiei este principala cauza de practicare gresita in folosirea traditiei in arhitectura contemporana.Am concluzionat ca doar prin folosirea tehnologiei moderne in ilustrarea traditiei se poate ajunge la reinoirea patrimoniului si refolosirea lui intr-o arhitectura contemporana.

41

Flexibilitatea pe care o manifesta elementele traditionale in proiectele analizate in acest studio confirma ca patrimoniul nostru are posibilitati si poate imbogati arhitectura contemporana daca este folosit corect,alaturi de tehnologia moderna si de metodele ei inovatoare.

Folosind arhitectura traditionala intr-un mod armonios ,revigorind elementele traditionale,cautind o poarta de iesire din acest impas in care s-a inglobat la ora actual arhitectura contemporana in Yemen,putem privi inspre viitorul arhitecturii sperind ca vom ajunge la un alt potential si la mai multa capacitate de a evolua spre culmile progresului contemporan.

In finalul acestui studiu am concluzionat ca nu putem ajunge la acest progress decit prin infintarea unei scoli de arhitectura bazate pe aceste idei si principii inovatoare;prin discutarea si solutionarea problemelor din arhitectura contemporana si prin demonstrarea rolului tehnologiei in arhitectura traditionala.

Vreau sa mentionez in sfirsitul acestui studiu ca fara ajutorul,indrumarea si bogata experienta acumulata in cadrul Facultatii de Arhitectua ‘’Ion Mincu”,nu as fi putut ajunge ca prin aportul meu sa imbogatesc prin proiectele si ideile mele arhitectura yemenita.

Multumesc pe aceasta cale invatamintului superior din cadrul Facultatii de Arhitectura Ion Mincu si dascalului meu ,in special,Professor Doctor Arh. . Radu Tanasoiu ,care m-a indrumat si calauzit pe parcursul acestor ani.

Sper ca aceast doctorat sa fie o rampa de lansare pentru nasterea unei noi constiniinte arhitecturale si inceputul proceseului de corelare a cunostintelor. Este un fel de CV al civilizatiei pierdute printre ruinele sale in trecutul si prezentul fals, cu scopul de punere la scena a caldirilor noastre care sunt demne de patrimoniul nostru si de civilizatia noastra de astazi.

Propuneri şi recomandǎri: Pentru a reduce diferenţele dintre generaţii şi naţiuni, trebuie sǎ gǎsim o legǎturǎ între patrimoniul cultural al tuturor naţiilor şi a-l utiliza în favoarea umanitǎŃii.

Ridicarea standardelor estetice se poate realiza doar prin popularizarea lucrǎrilor arhitecturale de bun gust şi încercare de stopare a arhitecturii de prost gust. Acest lucru trebuie realizat la nivel de educaŃie primarǎ, astfel încǎt sǎ se dezvolte mai mult latura creativǎ şi inovatoare ce se aflǎ în fiecare om şi nu dezvoltarea capacitǎŃii de memorare mecanicǎ.

Este imperativ necesarǎ revizuirea legilor de reglementare în domeniul construcţiilor şi arhitecturii, astfel încǎt sǎ se asigure corectarea problemelor. Adoptarea legilor şi reglementarea erorilor va proteja valorile arhitecturale şi culturale, luând în considerare principiile de compoziţie vizualǎ arhitecturalǎ şi urbanǎ din Yemen.

Lista proiectelor din experienŃa personalǎ în 22 de ani de activitate în domeniul arhitecturii 1. Proiectul Bibliotecii Nationale în Sana’a, în 1998 Design : Arhitect Faisal Awdha 2. Proiectul Institutului Tehnic Comercial în Taiz, în 2003 Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Al Bana 3. Proiectul Institutului de construcŃii în Aden, în 2003 Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Fauaz Helen 42

4. Proiectul: Clădire Administrativǎ Compania Mareeb de Asigurare în Sana’a , în 1993 ( premiul în concurs ) Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Mohamed Nada Arhitect Mohamed Faiz 5. Proiectul: Clădire Comercialǎ şi Administrativǎ, Compania de Asigurare şi pensionari în Sana’a, în 1991 Design : Arhitect Faisal Awdha 6. Proiectul: Centrul Comercial şi Administrativ Compania Al Saiani, în Sana’a, în 1992 – 1993 Design : Faisal Awdha 7. Proiectul -Compania yemenitǎ pentru comerŃ şi construcŃii în Sana’a în 1992 – 1993 Design : Faisal Awdha 8. Proiectul: Centrul Comercial şi RezidenŃial, Compania de Asigurare şi pensii în Sana’a , în 1991 Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Mohamed Al Rabuii Arhitect Gani Al Gureshi 9. Proiectul Spitalul de Cardiologie în Sana’a în 1993 Design : Arhitect Faisal Awdha 10. Proiectul Spital Ahmed Al Hadee in Sana’a . în 1992 Design : Arhitect Faisal Awdha 11. Proiectul Spital Al Raboui în Rada,a în 2005 Design : Arhitect Faisal Awdha Doctor Abdul Rahman Al Delemi 12. Proiectul Muzeul de monede în Sana’a în 2002 Design : Arhitect Faisal Awdha 13. Proiectul Moschia Preşidentului Ali Abdula Salah în Sana’a , în 1998 Design : Arhitect Faisal Awdha 14. Proiectul Compania Orientul Mijlociu în Aden în 1991 - 1992 Design : Arhitect Faisal Awdha 15. Proiectul Hotel Sheriton în Taiz în 1992 Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Mohamed Nada 16. Proiectul Hotel 4 stele în Sana’a 1n 2006 43

Design : Arhitect Faisal Awdha Arhitect Muhtar Al Asbahi 17. Proiectul Hotel Al Bajaber în Mukalla , în 1995 Design : Arhitect Faisal Awdha Ing : Jamal Bajaber 18. Proiectul Sat touristic + Hotel 5 stele în Mukalla , în 1992 Design : Arhitect Faisal Awdha 19. Proiectul Clădire de locuinŃă ( pentru emigrant palestinieni) în Sana’a în 2005 Design : Arhitect Faisal Awdha 20. Proiectul - Cartier Reşidential ( include vile şi clădire cu apartamenre system dublex ) în Aden pentru Compania inginerilor în 1992 Design : Arhitect Faisal Awdha 21. 10 Proiecte de Vile ( propietar Sameer Al Gasuss) în Sana’a 1992 – 2005 Design : Arhitect Faisal Awdha 22. 3 Proiecte de Vile (propietar Abdul Gabar Al Gasuss) în Sana’a 2002 – 2006 Design : Arhitect Faisal Awdha 23. Proiectul Vila lui Mr Nassar Mabghut în Sana’a Design : Arhitect Faisal Awdha 24. Proiectul Vila lui Mr Shehun în Sana’a Design : Arhitect Faisal Awdha 25. Participarea la planificarea oraşului Bagel în 1989 26. Participarea la planificarea oraşului Hazim Al Jouf în 1990

NOTE DE FINAL: (1) http://ro.wikipedia.org/wiki/Yemen (2,3,4,5,6,7,8,9) Sursa anterioara .

(10) Doctor. Abdulrahman Al Delami , ((Arhitectura contemporana Yemenita între traditie şi modernism)) .

(11,12,13 ) Sursa anterioara .

(14) NAGIB MOHAMED MUBARAK (Feature of the Yemen Architecture) ,Proceedings of the first engineering conference 16-18 December 2002 ,Faculty of EngineeringUniverşity of Aden ,volume I. pa 59 .

44

(15 ) P. Doctor: Mohamed Mahmoud Aweidah. ( Construirea tehnologie monopol din Ńările dezvoltate şi de necesitatea de a Ńărilor în curs de dezvoltare) . Oficial al Departamentului de arhitectura Engineering, 1989. Univerşitatea din Cǎiro. P. 34 (16) Hatem Mohamed Sabbahi (Transformările arhitecturăla şi urbanisticǎ în oraşul Sana’a).

(17) Sursa anterioara .

(18) Hassan Fathi 1988.

(19) ABWAB 18 DAR AL SAQI , 26 Westbourne Grove , London w2 5RH (20) http://www.revistamagazin.ro/content/view/5461/7/ (21,22,23,24,25,26) Sursa anterioara .

(27,28,29,30,31,32, 33 , 34, 35, 36, 37, 38,39,40,41,42,43,44,45) Sursa ( 10 ) .

(46) StudenŃii de la Facultatea de Inginerie (Univerşitatea din Aden), (un studiu al oraşului Shibam) Introducere de şimpozion pentru în treŃinerea ştiinŃifice şi a ridicǎt oraşul Shibam, Wadi Hadhramaut, în februarie 1988.

(47,48,49,50,51,52,53) Sursa anterioara .

(54) Arhitect Alsagir, ((constantele de patrimoniu, în clădire Evul Mediu islamic)).

(55) Studiul de Jean Charles de Paul (Dacă schimbam totul în casǎ).

(56,57) Sursa anterioară.

(58,59,60) Sursa(54) (61) Sursa(10) (62,63,64,65) Sursa(54) (66) Sursa(55) (67,68) Sursa(54) ( 69,70,71,72,73,74,75 ) Sursa(10) (76) Guillemette et Paul Bonnenfant .( L , art du bois Sanaa , Architecture domestique , 1996 ) .pa. 89.

(77,78,79,80,81,82,83 ) Sursa anterioara .

(84) Abdul Hakim Muthana, (Din Departamentul de cercetare de Arhitectura de la Univerşitatea de arhitectul din Sana’a).

45

(85,86) Sursa anterioara (87) Sursa(84) (88,89,90) Sursa(16) (91) Mohamed Ali Ali Masood Naim, (ConfidenŃialitate practică arhitectura Yemenită în relaŃiile cu patrimoniu). Master 1999.

(92,93,94,95,96,97,98,99,100) Sursa(10) (101) Hatem Mohamed Sabbahi (Transformările arhitecturăla şi urbanisticǎ în oraşul Sana’a).

(102,103,104) Sursa anterioara (105) vitralii între traditie şi modernism , may 4, 2008 (106) Sursa anterioara (107) Jamal Mujahed (Art mosteneste copii şi bunici, AL GAMAREA .. Magia de arhitectură în Yemen) , 26 septembrie Newspaper(Yemen), No. 123, 16 august 2003.

(108,109,110,111,112,113,114,115,116) Sursa(10) (117) Sami Saeed Al Shamrani .

(118) SUA 46rchitect: Albert Bush – Brown în cǎrtea sa de arhitectură ale Americii (119) Marius Horescu (Casǎ verde , ilustrand perfect generosul concept ai locuinŃei ecologice , ne asteapta pe cheile nerei ) .

(120,121) Sursa anterioara .

(122) Salma Samar Damaluji, (Wadi Hadramout - noroi arhitectura - oraşele şi Shibam TRIM), companie de distributie şi publicǎtii pentru publicarea 1995.

(123,124,125,126,127) Sursa anterioara .

(128) (Exemple de unele din fisuri în clădirile istorice, precum şi metodele de restaurare) Inginer Ahmed Bin Ahmed Bataya şi Ahmed Ibrahim Hnchor. P. 59-65. Departamentul de Antichitati şi Arte - Univerşitatea din Aden. CărŃi de la Facultatea de Inginerie Univerşitatea din Aden, prima conferinŃă de Cercetare Ingineria 16-18 decembrie 2002, prima parte a arhitecturii şi al ingineriei civile. Aden Univerşitatea House pentru imprimare şi publicare.

(129,130,131,132,133,134,135,136,137,138) sursa(46) (139) sursa(128)

46

(140) Din testeara de labourator. Sana’a univerşity (141,142) Sursa anterioara .

(143,144,145,146,147,148,149,150,151,152,153,154,155,156,157,158,159,160) sursa(10) (161) Ali Basha( Fabricarea Al Gamarieat este rezistente la extincŃie), Ziarul, 26 septembrie(Yemenit) No. 1064 (colorile ) ,pagina 9 (162,163) Sursa anterioara .

(164) UAUIM Introducere in arhitectura contemporan (cǎtedra de istoria ) pag 42 (165,166,167,168,169) Sursa anterioara .

(170) Articol, dr.. Ali Asaad Watfa Revista AL arabI Nr. 529 pag 18 (171) Ştiri şi opinii de Dr: Mohamed Balrwin, ((criza gândire Arabe)).

(172) Dr. Dl Walid - Arhitect / Univerşitatea din Londra, ((originalitate şi arhitecturii contemporane şi dilema a Arabe trecut şi prezent)).

(173) Ştiri şi opinii de Dr: Mohamed Balrwin, ((criza din Arabe Gândire)).

(174) Articol, Dr: Saleh Heweidi.

(175) Ibrahim al-Samarrai (un alt uite la patrimoniul de professor) pag 24. Univerşitatea din Iordania Facultatea de Arte. Proceedings of the culturale sezon al FacultăŃii de Arte din anul univerşitar 1985 – 1986.

(176) Scriitor egiptean . Original şi contemporane (în cercǎ să identifice prioritate).

(177) Dr. Dl Walid - Arhitect / Univerşitatea din Londra, ((originalitate şi arhitecturii contemporane şi dilema a Arabe trecute şi prezente)).

(178) Sursa anterioara .

(179) UAUIM Introducere in arhitectura contemporan pag 43 (180) Sursa anterioara .

(181,182) sursa(175) (183) Ozraj Omar, ((nu este o arhivă de patrimoniu şi contemporana nu este o reteta)).

(184) ((intelectuală sistemului dialectic şi Probleme semnificǎŃie)).

(185) Ahmad Shehab, ((stiu despre a face cu conceptul de globalizare)) pag. 59 din cǎrtea "Al-Ummah, 119.

47

(186) Art . Mishari Dr. Abdullah Al Nuaimi, ((rigiditatea tradiŃionale tabu şi în Ńărcare: cazul arhitecturii contemporane arabă)), revista de construcŃii - Numarul 188 mai 2006 Arabia Saudită .

(187,188) sursa(164) (189) De la Wikipedia, encyclopedia libera (190) Sursa anterioara .

(191) Globalizare teorie a universului social şi cultural, de Conşiliul Suprem pentru Cultură, Cǎiro 1998 (192) Lume de gândire. Volume 27 Issue II 1998. P. 24 (193) Al-Ummah, Book 23 (194) Al-Ummah, Book 24 (195) DE LA WIKIPEDIA, ENCICLOPEDIA LIBERA (196) Arhitectura moderna (Adus de la http://ro. Wikipedia.org/wiki/Modernism ) (197,198,199,200,201,202,203) Sursa anterioara .

(204) Arhitectul Roberto Venturi (205) Rafail S. Soriano . cǎrtea “ arhitectura noastra astazi între dezordine şi organizare “ p 38 .

(206) Scrisoare de master arhitect: Muhammad Ali Masood Naim, ((specificitatea Yemenită arhitectural de practică în relaŃiile cu patrimoniu)) 1999, p. 8 Landry.

(207,208,209,210) Sursa anterioara .

(211) Art Muhammad Ibn Salih, ((Althagaf rolul arabă şi modificări)) p. 90. O cultură nouă, un intelectual de provocări moderne arabă şi 1991.

(212) Art. Hawas Mahmoud, ((cultura, tehnologie, dialog sau de conflict)). Dialog civilizat - Problema: 1378 - 11.14.2005.

(213) egiptean scriitor: original şi contemporane (în cercǎ să identifice prioritate) (214) sursa anterioara (215) Articol de Dr. Beshari Bliss (216) Din cercetare Inginer: Ali Osman cauzate. Titlu (în cazul în care valorile tradiŃionale şi arhitectural semnificǎŃie)

48

(217) Prof. William Kodell . cǎrtea “ arhitectura noastra astazi între dezordine şi organizare “ p. 97-98.

(218,219,220,221,222,223,224,225,226) sursa (216) (227) Al-Bustani, Maha-Abdel Hamid, "Şimulare în tradiŃii de post-arhitectura moderna," teoria şi aplicarea, tezei de doctorat, Facultatea de Arhitectura de Inginerie, Univerşitatea de Tehnologie, Bagdad, 1996.pag 6 (228) Al-Ali, care Hamid (post-arhitectura moderna): studiu al efectelor acestora şi la aplicǎŃiile acestora în regionale arhitectura, Jster tezei, Cǎtedra de Inginerie de arhitectura, Univerşitatea Bagdad, 1990. pag . 39-41 (229,230) Sursa anterioara (231) sursa(227) (232,233) sursa(228) (234) Jencks , Charles , “ The Language of Post – Moderen Architecture “ Acǎdemy Edition , London 1991 . pag 75 (235) Sursa anterioara pag 81 (236) Taie, Mohamed Mowaffaq "selecŃie în post-arhitectura moderna": un studiu analitic al realităŃile contemporane irakiene practică, un master tezei, Cǎtedra de Inginerie de arhitectura (237) sursa(234) (238) sursa(236) (239) Hakki, d. Ibrahim Al-Rafi Ali, "a comunităŃii şi a profita de patrimoniu clădire din oraş contemporan arabe", de cercetare şi de-a zecea ConferinŃa Generală a OrganizaŃiei arabe Oraşe, arabă, Institutul pentru dezvoltare urbană, volumul II, Dubai 1997.

(240) Akbar d. Jamil Abdul Qadir, mecǎnismele de inovare în islamice Arhitectura ", Journal of arabă oraş, No. 84 kuweit 1997 (241) Sayyed, Walid Salem, Falcon, "contemporane şi originalitate": în teorie şi practică de a construi aplicǎŃii Fathi, Hassan Raşim Badran şi Abdul Wahid, agent, teza de master, Facultatea de Arhitectura de Inginerie, Facultatea de Studii Univerşitar, Univerşitatea din Iordania, Amman, 1995.

(242) Mahdi, Sami Nawar, "în cartierele Arhitectura," Casǎ de Cultură Afaceri Adunării, Bagdad, 1997.pag 33-34 .

(243) Khan , Hassn – Uddin , “ Contemporary Aşian Architectures “ Benedikt Taschen Verlag Gm bH, Italy 1985 .

(244) sursa(241) 49

(245) sursa(243) (246) Saber, Michel Lom "islamice Arhitectura Award", Journal of Engineering, Centrul de Inginerie Publicǎtions, No. 34 Paris, 1990.pag 8 .

(247) Ibrahim, Abdul Baqi, "personal naŃionalismul contemporan arhitecturale în tre teorie şi practică", un şimpozion în NaŃionale privind contemporane arabă arhitectura, Bagdad, 1989.

(248) Moschie de presedente Al Saleh . ziarul de 26 septembirie,nr 1404 pag. 50 (249,250,251,252,253,254,255,256) Sursa anterioara (257)www2.norvegia.ro/culture/architecture/Alexandria/alexandria.htm (258,259,260,261,262,263) Sursa anterioara (264) TRIKI Tunis,13th july 2002 (Institutul Lumea Araba din paris Jean Nouvel ) (265,266,267,268,269) Sursa anterioara

BIBLIOGRAFIE: I. CĂRŢI 1. Doctor. Abdulrahman Al Delami , ((Arhitectura contemporana Yemenita între traditie şi modernism)) . Bucurest 1997.

2. NAGIB MOHAMED MUBARAK (Feature of the Yemen Architecture) ,Proceedings of the first engineering conference 16-18 December 2002 ,Faculty of Engineering-Univerşity of Aden ,volume I. 3. P. Doctor: Mohamed Mahmoud Aweidah. ( Construirea tehnologie monopol din Ńările dezvoltate şi de necesitatea de a Ńărilor în curs de dezvoltare) . Oficial al Departamentului de arhitectura Engineering, 1989. Univerşitatea din Cǎiro.

4. Hatem Mohamed Sabbahi (Transformările arhitecturăla şi urbanisticǎ în oraşul Sana’a).Sana,a 1990 .

5. ABWAB 18 DAR AL SAQI , 26 Westbourne Grove , London w2 5RH 6. StudenŃii de la Facultatea de Inginerie (Univerşitatea din Aden), (un studiu al oraşului Shibam) Introducere de şimpozion pentru în treŃinerea ştiinŃifice şi a ridicǎt oraşul Shibam, Wadi Hadhramaut, în februarie 1988.

7. Guillemette et Paul Bonnenfant .( L , art du bois Sanaa , Architecture domestique , )Damas 1996.

8. Charles & Patricia (YEMEN jewel of Arabia) 2001.

9. Freya Stark (SEEN IN HADRAMAUT) Universitatea din Aden 2001.

10. Studiul de Jean Charles de Paul (Dacă schimbam totul in casǎ).Sana,a 1990 .

11. Mohamed Ali Ali Masood Naim, (ConfidenŃialitate practică arhitectura Yemenită în relaŃiile cu patrimoniu). Master 1999.

12. Salma Samar Damaluji, (Wadi Hadramout – arhitectura din pament - oraşele Shibam siTarim), companie de distributie şi publicǎtii pentru publicarea 1995.

13. Inginer Ahmed Bin Ahmed Bataya şi Ahmed Ibrahim Hnchor. (Exemple de unele din fisuri în clădirile istorice, precum şi metodele de restaurare) P. 59-65.

50

Departamentul de Antichitati si Arte - Universitatea din Aden. CărŃi de la Facultatea de Inginerie - Universitatea din Aden, prima conferinŃă de Cercetare Ingineria 1618 decembrie 2002, prima parte a arhitecturii şi al ingineriei civile. Aden Universitatea House pentru imprimare şi publicare.

14. Ibrahim al-Samarrai (un alt uite la patrimoniul de professor). Universitatea din Iordania Facultatea de Arte. Proceedings of the culturale sezon al FacultăŃii de Arte din anul universitar 1985 – 1986.

15. Based-on Suzanne Hirschi et Max Hirschi, L,architecture au Yemen du nord, ( Paris, Berger-Levrault, 1983 ).and D. Miles, Yemen Arab Republic: Construction Industry, Development and Urban Metamorphosis, vol.II (sana,a,Aga Khan Award for Architecture,1983 ).

16. Mishari Dr. Abdullah Al Nuaimi, ((rigiditatea tradiŃionale tabu şi înŃărcare: cazul arhitecturii contemporane arabă)), revista de constructii - Numarul 188 mai 2006 Arabia Saudită .

17. Globalizare teorie a universului social şi cultural, de Consiliul Suprem pentru Cultură, Cairo 1998 18. Khalid Mohamed Mostafa Azab (Urbanism şi Arhitectură de orasele islamice) carte AlUmmah nr 58,Gatar 1997 19. Author ; Arhitectul Roberto Venturi (Complexity and Contradiction in Archtecture ) , prima editie din 1987, Translation : Soaad Abd Ali Mahdi, Revizui : Dr . Ihsan Fathi .Bagdag, Irag .

20. Rafail S. Soriano . cartea “ arhitectura noastra astazi intre dezordine si organizare “ p 38 . Bagdad 1992 .

21. Muhammad Ibn Salih, ((Althagaf rolul arabă şi modificări)) p. 90. O cultură nouă, un intelectual de provocări moderne arabă 1991.

22. Hawas Mahmoud, ((cultura, tehnologie, dialog sau de conflict)). Dialog civilizat Problema: 1378 - 11.14.2005.

23. INSTITUL DU MONDE ARABE (Yemen în pământul Regina Saba) Traducere: Dr. Badr al-Din Arodgki, Damascus 1999.

24. Dr. Azat Ali Agil si Dr. Jean Franso Bretton (Shibuya capital Hadhramaut antice ) Sana,a 1996.

25. Abdullah Saeed Suleiman Al Jaidi (CondiŃiile sociale, culturale, economice şi politice în Hadramout 1918-1945) Aden university , 2001 .

26. Daniel van der Meulen si Dr. E. Von Wissmann (Hadramout scoate vălul de la unele ambiguitate) Aden university, 1998 27. William Kodell “Arhitectura noastra astazi intre dezordine si organizare “ Bagdad , 1992 .

28. Al-Bustani, Maha-Abdel Hamid, "Simulare în tradiŃii de post-arhitectura moderna," teoria şi aplicarea, tezei de doctorat, Facultatea de Arhitectura de Inginerie, Universitatea de Tehnologie, Bagdad, 1996.

29. Al-Ali, care Hamid (post-arhitectura moderna): studiu al efectelor acestora şi la aplicaŃiile acestora în regionale arhitectura, Jster tezei, Catedra de Inginerie de arhitectura, Universitatea Bagdad, 1990.

30. Jencks , Charles , “ The Language of Post – Moderen Architecture “ Academy Edition , London 1991 .

31. Hakki, d. Ibrahim Al-Rafi Ali, "a comunităŃii şi a profita de patrimoniu cladire din oras contemporan arabe", de cercetare şi de-a zecea ConferinŃa Generală a OrganizaŃiei arabe Orase, arabă, Institutul pentru dezvoltare urbană, volumul II, Dubai 1997.

32. Akbar d. Jamil Abdul Qadir, mecanismele de inovare în islamice Arhitectura ", Journal of arabă oraş, No. 84 kuweit 1997 51

33. Sayyed, Walid Salem, Falcon, "contemporane şi originalitate": în teorie şi practică de a construi aplicaŃii Fathi, Hassan Rasim Badran şi Abdul Wahid, agent, teza de master, Facultatea de Arhitectura de Inginerie, Facultatea de Studii Universitar, Universitatea din Iordania, Amman, 1995.

34. Mahdi, Sami Nawar, "în cartierele Arhitectura," Casa de Cultură Afaceri Adunării, Bagdad, 1997.

35. Khan , Hassn – Uddin , “ Contemporary Asian Architectures “ Benedikt Taschen Verlag Gm bH, Italy 1985 .

36. Ibrahim, Abdul Baqi, "personal naŃionalismul contemporan arhitecturale între teorie şi practică", un simpozion în NaŃionale privind contemporane arabă arhitectura, Bagdad, 1989.

37. TRIKI (Institutul Lumea Araba din paris Jean Nouvel ) Tunis,13th july 2002

II. SITURI 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Yemen http://www.revistamagazin.ro/content/view/5461/7/ De la Wikipedia, encyclopedia libera www2.norvegia.ro/culture/architecture/Alexandria/alexandria.htm Arhitectura moderna (Adus de la http://ro. Wikipedia.org/wiki/Modernism ) http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism http://www.ziua.ro/news.php?id=45021&data=2009-11-14 http://www.arch4arch.com/forum/index.php?showtopic=5410 http://www.fadaaqtravel.com/vb/r1728.html .Moscheea Presedintelui Ali Abdula Saleh .

10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare#Globalizare www.kellogg.northwestern.edu/student/club/spec.BurjAl Arab layout.jpg&imgrefuri 12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Burj al-Arab 13. http://www.google.ro/imgres?imgurl=htt://alexmihalcea.files.wordpress.c om/2009/05/imgname-burjalarab

III. REVISTE 1. vitralii între traditie şi modernism , may 4, 2008 2. Articol, dr.. Ali Asaad Watfa Revista AL arabI Nr. 529 pag 18 3. Jamal Mujahed (Art mosteneste copii şi bunici, AL GAMAREA .. Magia de arhitectură în Yemen) , 26 septembrie Newspaper(yemen, Sana,a), No. 123, 16 august 2003.

4. Ali Basha( Fabricarea Al Gamarieat este rezistente la extincŃie), Ziarul, 26 septembrie(yemenit) No. 1064 (colorile ) ,pagina 9 5. Alam Al Feker. Volume 27 Issue II Kuweit ,1998. P. 24 6. Mishari Dr. Abdullah Al Nuaimi, ((rigiditatea tradiŃionale tabu şi înŃărcare: cazul arhitecturii contemporane arabă)), revista de constructii - Numarul 188 mai 2006 Arabia Saudită .

7. Moschie de presedente Al Saleh . ziarul de 26 septembirie,nr 1404 pag. 50. Sana,a 8. Alam Al Fiker Magazine, ( Globalizare fenomenul de erei )volumul 28, nr 2 , octombrie / decembrie , 1999 . Kuweit 9. Thawrah Daily , Nr 16082 , 24/11/2008 . Sana,a (yemen).

52