politica
dinamism
Daniel Libeskind efectului Beaubourg
spaţiul runic Jean Nouvel
religie
geo-cromatismului
Pentru Eduardo do Souto de Moura
Feng Shui
iluminare artificială şi naturală
p (i) l o t architecture platform « Concept »
Politica şi Dimensiunea Formativă a spaţiului construit Dr. Arh. Grigore Gabriel NEGOESCU
issue #2
// Dragoş MILOTIN // Alexandru SENCIUC // Alexandru VOICU // // Corina NICOLAE // Vlad TODIROAE
//
p (i) l o t architecture platform Bucharest, Romania
Project Coordinator Dragos MILOTIN Project Partners Alexandru SENCIUC, Alexandru VOICU Project Members Corina NICOLAE, Vlad TODIROAE
Copyright © 2010 p (i) l o t architecture platform Text copyright © 2010 PhD. Arh. Grigore Gabriel NEGOESCU Photographs copyright © 2010 PhD. Arh. Grigore Gabriel NEGOESCU
All rights reserved. No part of this publication may be reproduced without the prior written permission of the text/photographs copyright owner.
You may not, except with our express written permission, distribute or commercially exploit the content. Nor may you transmit it or store it in any other website or other form of electronic retrieval system. The information contained in this article is for general information purposes only. The article is provided by p (i) l o t architecture platform.
Discover more at p-i-l-o-t.blogspot.com
p (i) l o t architecture platform este o plaformă pentru comunicare şi cultură generată de studenţi din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti. Principalul scop este cel de a genera discuţii între oameni cu idei şi idealuri comune din medii de interes asemănătoare : Arhitectură, Design, Urbanism, Arta, Cultură, Sociologie. Mediul acestor discuţii este unul informal. "Lecţii vorbite, lipsite de formalism, antiacademice, fără veleităţi stilistico-literare, pline de repetiţii şi străbătute de gânduri trecătoare, întrerupte de reluări rătăcite, în plimbare printre planşete."* Revista p(i)lot reprezinta o colectie de articole concepute de studenti, profesori si profesionisti
publicate in exclusivitate pentru aceasta revista. Ea se structurează în patru puncte incepand cu punctul principal si anume Simpozionul, o discutie publica transpusa in spatiul virtualului. Cel de-al doilea punct al revistei îl reprezintă Interviul care doreşte să aducă din exterior (dintr-un context social şi cultural mai larg, de multe ori diferit) opinii, atitudini şi exemple. Concept se referă la articole de interes general ce prezintă idei noi, problematici şi paradigme actuale. In complementaritate, Arhiva cuprinde articole publicate, uitate, pierdute, deşi conţinutul lor este încă unul actual.
Using walls to bring down walls este o bibliotecă electronică publică al cărei scop este a aduce mai
aproape informaţia necesară şi de a construi un fond inspirational în cadrul proiectului p(i)lot. Biblioteca acoperă o plajă largă de domenii şi se alcătuieşte într-un mod subiectiv. Dorim ca această informaţie să se dezvolte şi sub forma unui schimb. Daca aceasta activitate va intereseaza, va putem acorda dreptul de a posta.
Membrii echipei p(i)lot organizeaza si participă la numeroase evenimente susţinute de nume cunoscute în arhitectură şi de oameni care au un cuvânt de spus în materie de artă şi cultură, conferinţe ce ulterior vor fi publicate în secţiunea "Evenimente", în format media. Demersul activitatii doreste sa atinga o plaja cat mai mare de oameni, intr-o viziune globala a artelor, stiintelor si societatii. Proiectul se adresează în primă instanţă studenţilor şi profesorilor Universităţii "Ion Mincu", însă este deschis oricărei persoane. Dorim să deschidem apetitul pentru arhitectură şi discuţii, între toţi cei ce se află în cadrul acestei profesii şi nu numai, ajungând să beneficiem de acesta platformă teoretică cât şi media ca sursă de inspiraţie pentru proiectele ulterioare.
p (i) l o t architecture platform
Concept #2 , 5.03.2010
Dr. Arh. Grigore Gabriel Negoescu
Politica şi Dimensiunea Formativă a spaţiului construit -sintezăDin punct de vedere al fizicii cuantice arhitecţii sunt creatori de câmpuri electromagnetice generate de forma si echiparea spaţiului construit, cu care intervin intr-un context ambiental ce are deja constituite câmpuri electromagnetice aflate in echilibru. Dimensiunea formativa a spaţiului construit este data de expresie si de celelalte însuşiri ale obiectului de arhitectura ca opera de arta, precum si de « energia de forma », termen utilizat pentru a defini fluxurile de bioenergie controlabile prin însuşirile spaţiului construit, in accepţiunea disciplinelor din sfera tradiţiilor constructive aflate in toate culturile. Însuşirile artistice ale obiectului de arhitectura formează emoţii, sentimente si senzaţii. Vechile tradiţii constructive intre care se afla si designul ambiental îşi propun sa formeze eficienta si atitudini corecte pentru atingerea unui scop, folosind integrarea in procesele fizice ce au loc in mediu . Arhitecta Zaha Hadid formează in privitor senzaţii de dinamism folosind ca pe nişte materiale mişcarea, lumina, şi golul. Edificiul Beaubourg al lui Renzo Piano si Richard Rogers nu a creat o şcoala ci un efect dorindu-se un manifest al tehnologiei triumfătoare. Arhitectul François Roche se declara un copil al efectului Beaubourg , dotând faţada muzeului Dusty Relief din Bangkok cu un grilaj magnetizat care atrage praful din atmosfera formând in acest fel o membrana izolantă. Daniel Libeskind îşi propune prin contrastul dramatic al volumelor dilatate si apoi comprimate, cat si prin deschideri surprinzătoare sa creeze o arhitectura « care vorbeşte » şi care formează sentimentul de captare atât al corpului cât şi a conştiinţei vizitatorului. Jean Nouvel nu încetează să surprindă prin clădiri singulare şi in acelaşi timp perfect integrate contextului înconjurător. Fiecare sit fiind unic, originalitatea operelor sale « marchează spiritul şi seduce ochii ». Nu traduce o funcţionalitate potrivită unui context ci adaugă sens, calitate şi umanitate formând in observator « o poetica a situaţiei ». Pentru Eduardo do Souto de Moura funcţiunea arhitecturii este « voinţa de a înţelege lumea şi de a o schimba ». Obiectele de arhitectură ale arhitectului portughez formează senzaţia că « joacă un rol acţionând ca revelatori ai caracteristicilor contextului ambiental ». Herzog&de Meuron îşi propun cu fiecare opera sa se servească de frumuseţea arhitecturii pentru « a seduce, a anima şi a inspira oamenii ». În clădirea Forum din Barcelona parterul ce dă senzaţia de imaterial datorată transparenţei sticlei colorate şi a jocului surprinzător al curţilor de lumină formează senzaţia de lume aparte aflată sub un volum suspendat. In concluzie, arhitecţii moderni folosindu-se de crearea unui spaţiu ambiguu « aşa cum este aerul si lumina care curge printre doua lucruri » cum spune Toyo Ito, precum şi utilizarea mişcării, golurilor, luminii şi materialelor în context diferit de cel uzual, incita imaginaţia privitorului să participe la actul de creaţie. Arhitectura şi-a propus din totdeauna să formeze o anumită atitudine a utilizatorului într-un spaţiu construit. Acest lucru s-a realizat fie prin aspectul sobru, distins, ordonat, al spaţiului construit, fie prin senzaţia de libertate dată de compoziţia liberă de constrângeri, fie prin incitarea la o anumită activitate. În afara mijloacelor de expresie arhitecturală există tradiţii constructive care se folosesc de suportul energetic al lumii fizice formată din volume, materiale şi senzaţie de culoare. Aceste tradiţii precum Vastu Vidya, spaţiul runic sau Feng Shui, îşi propun de la început sa formeze în utilizatorii spaţiului construit anumite atitudini cu implicaţii în viaţa practică.Un experiment din domeniul domeniul apiculturii a arătat ca albinele reacţionează la forma acoperişului unui stup. S-a constatat ca forma acoperişului poate determina dinamica activităţii şi calitatea rezultatului activităţii.Fiecare religie are introdusă in dogmă utilizarea unui spaţiu specific în care se desfăşoară procesiunile, determinarea atât a volumului cât şi a planului acestui spaţiu făcându-se după reguli traduse în proporţii stricte. In acest caz se apelează la dimensiunea formativă a spaţiului pentru a induce o anumită atitudine, o stare de receptare, anumite sentimente şi trăiri în concordanţă cu ce îşi propune demersul religios. 4
p (i) l o t architecture platform
Concept #2 , 5.03.2010
Un domeniu aparte în care s-a folosit dimensiunea formativă a spaţiului construit a fost cel al politicii. Politica în esenţă este o negociere. Oamenii au fost interesaţi să observe caracteristicile unui spaţiu construit care să-i ajute să încheie o negociere reciproc avantajoasă sau să determine un învingător prin dominarea partenerului . S-a constatat că spaţiul construit poate avea influenţă asupra stării de spirit, concentrării şi al forţei bioenergetice a negociatorilor. Se consideră că spaţiul poate influenţa o negociere prin formă, aşezare în sit, numărul şi tipurile deschiderilor, raportul plin/gol, echipare, orientare şi decoraţii. De asemenea locul ocupat în interiorul unui spaţiu construit, în funcţie de orientare şi raportul în care se găseşte locul faţă de deschideri şi plinuri, poate conferi un rol de dominator, dominat, sau de situare pe o poziţie de echilibru cu interlocutorul. Cunoştinţe despre negocieri ţinute în spaţii special alese pentru caracteristicile lor survin, mai ales după intrarea în contact a negociatorilor politici din China cu cei din Anglia şi SUA, adică secolul XIX. Începând cu deceniul 80 al sec. XX accesul la aceste informaţii este obstrucţionat din interese de stat. Negocierile susţinute de împăratul Chinei, Tao Kuang şi preşedintele SUA, John Tyler, s-au desfăşurat într-un templu budist din colonia portugheză Macao. Rezultatul negocierilor a fost o soluţie reciproc avantajoasă. Spaţiul a fost ales pentru că templul avea o singură deschidere, intrarea, lucru apreciat ca uşor de controlat energetic de către partea chineză. În 1998 secretarul de stat american Madeleine Albright, a făcut senzaţie în mass-media cu întâlnirea diplomatică avută într-un cort al unui păstor mongol. Mongolii foşti comunişti, doreau să ştie ce şanse au într-o economie de piaţă liberă. Atât forma echilibrată a cortului cât şi aşezarea mobilierului care determina un spaţiu octogonal, în care fiecare şi-a ocupat locul indicat conform orientării favorabile a câmpului său bioenergetic a dus la o întâlnire diplomatică de succes. Un exemplu negativ de negociere sunt contactele diplomatice dintre administraţia SUA şi conducătorul Chinei comuniste Mao Tze-Tung. Cu toate ca oficial Mao etichetase drept « superstitii feudale » atât practica Fengshui cât şi preocupările religioase, el se folosea ca şi tatăl său de sfaturile maeştrilor Feng-Shui. În toate cele cinci întâlniri prealabile între Henry Kissinger şi Mao, personalitatea diplomatului american în plină glorie a fost subordonată celei a lui Mao, aflat atunci bătrân şi bolnav. Kissinger consemna în cartea « White House Years » că « Mao domina încăperea, dar nu prin fastul care, în multe ţări, conferă liderului un statut superior, ci prin aceea că exprima, prin toate manifestările sale, o predispoziţie covârşitoare spre dominaţie… emana vibraţii de forţă si voinţă ». Reşedinţa lui Mao era o clădire mai curând obişnuită dar care fusese construită după reguli care să-i aducă lui Mao recunoaştere internaţională. Biroul unde au avut loc negocierile avea un câmp energetic distorsionat. Pereţii erau în întregime acoperiţi cu rafturi deschise pentru cărţi, lucru care duce în accepţiunea designului ambiental la o interferenţă zonală a câmpurilor electromagnetice în deplasare. Scaunele erau aşezate în unghi având între ele o masă triunghiulară cu vârful îndreptat spre un loc în care partenerul de negocieri era nevoit să stea sau să treacă. Conform designului ambiental subconştientul reacţionează cu stres la forme agresive dirijate spre el. La aceasta se adăugă elemente de ambianţă, simboluri şi culori defavorabile negocierii. În urma întâlnirilor diplomatice SUA nu a reuşit sa obţină ajutorul Chinei pentru terminarea războiului din Vietnam. In 1968 negocierile internaţionale pentru a se alege forma unei mese la care urmau să negocieze Vietnamul de Nord, Frontul Naţional de Eliberare, SUA şi aliatul său Vietnamul de Sud au durat trei luni. Vietnamul de Nord a propus o masă pătrată care ar fi dus la finalizarea negocierilor dar ar fi legitimat totodată pe FNE ca partener cu forţe egale de dialog, lucru nedorit de sudvietnamezi. Uniunea Sovietica a venit atunci cu propunerea acceptabila de alegere a unei mese rotunde alaturi de lipsa etichetelor, însemnelor şi simbolurilor. Cea mai cunoscută negociere politică reuşită, care a implicat un studiu aprofundat al spaţiului în care urmau să se desfăşoare negocierile este întâlnirea din 1985 dintre preşedintele Ronald Reagan şi secretarul general al URSS, Mihail Gorbaciov. Întâlnirea a dus la sfârşitul « Războiului Rece ». Consilierii în domeniul designului ambiental aflaţi în ambele echipe, au acţionat asupra condiţiilor de amplasare, programare, compatibilitate bioenergetica, şi îmbunătăţire a fluxului energetic al locului. Locul ales pentru discuţii a fost castelul Fleur D’Eau amplasat pe malul lacului Leman din Elveţia. Stăpânul castelului, prinţul Aga Khan al IV-lea, el însuşi maestru Feng-shui, a pus la dispoziţie acest castel orientat spre lac pe direcţia SE şi ocrotit din spate spre nord de munţii Jura. Simbolic amplasamentul era favorabil problemelor ce s-au discutat, securitate şi prosperitate prin trecerea la economie de piaţă. Locurile de discuţie au fost alese în jurul unei mese ovale cu scaune care să nu te oblige să ţii umerii orientaţi înainte. Fotoliile de lângă şemineu pentru discuţiile în doi erau dispuse pe laturile unui octogon imaginar. Aleile pentru plimbare au fost alese în funcţie de sinuozitate şi orientare. În presă a apărut o relatare despre o dorinţă de schimbare a unui pasaj din text deja convenit, fapt echivalent 5
p (i) l o t architecture platform
Concept #2 , 5.03.2010
conform designului ambiental cu un atac energetic. Măsurile de contracarare luate prevăzute se pare că şi-au dovedit eficienţa, incidentul fiind aplanat. Se ştie ca studiile de design ambiental efectuate asupra Casei Albe au dus la concluzia nerecomandării folosirii vestitului « birou oval » pentru negocieri. Acest lucru se datorează în special numeroaselor goluri de uşi şi ferestre care ar duce în opinia practicanţilor designului ambiental la o diversitate nesfârşită de păreri şi dificultate de concentrare. Referitor la disputele din mass-media legate de viaţa politică românească, conform designului ambiental, un partid care adoptă culoarea roşie, asociată elementului fundamental denumit simbolic « foc », ar trebui în disputa directă cu un partid care adoptă culoarea galbenă sau portocalie, ambele asociate elementului fundamental « pământ », să le domine pe acestea. Explicaţia ar consta in faptul că fluxul energetic denumit simbolic « foc » creează fluxuri energetice de tipul « pământ ». Pentru a evita dominaţia să zicem « părintească » a culorii roşii adversarii politici ar trebui să adopte culoarea albastră sau violet. Negocierile politice se află în sfera de preocupări a designului ambiental ca orice tip de negociere sau activitate. Se poate desprinde din această sferă şi felul în care se poate organiza un atelier de arhitectură cu o activitate eficientă. Amplasarea în situl urbanistic trebuie să ţină seamă de reguli de orientare favorabilă generale precum şi particulare a principalilor creatori din cadrul atelierului. Conformarea generală a clădirii precum şi găsirea unui loc favorabil pentru o astfel de îndeletnicire în cadrul mediului construit sau natural nu diferă de regulile generale pentru orice activitate comercială sau locuinţă. Fiecare zonă din cadrul atelierului oferă vibraţii diferite în funcţie de orientarea cardinală şi poziţia faţă de intrarea principală în atelier. Acest lucru a fost ilustrat in fig.1 Tipul de iluminare artificială şi naturală ca şi gama de culori aleasă pot influenţa conform designului ambiental eficienţa activităţii atelierului. Prezenţa designului ambiental în viaţa cotidiană este mai mare decât percepţia sa de către public în zona europeană. Cada cu masaj subacvatic de tip « jacuzzi » este o ilustrare a principiilor Feng-Shui care chiar acest lucru înseamnă în traducere « vânt şi apă ». Obligaţia legală în ţările dezvoltate de prevedere a unor orificii de aerisire deasupra ferestrelor cu tâmplărie etanşă şi geam de tip termopan este socotită o victorie a principiilor designului ambiental şi a legilor biologice. Busola a fost pentru prima dată inventată de poporul chinez pentru necesităţi Feng Shui şi nu pentru orientare în cadrul navigaţiei. Ea se numea Lo Pan, arăta sudul, şi traducea semnificaţiile fiecărei orientări cardinale din punct de vedere Feng Shui. Denumirile precum « Marea Neagră » sau « Marea Roşie » sunt rezultatul geo-cromatismului, termen folosit de cercetătorii francezi, rezultat din legea asocierii unei culori fiecărei direcţii cardinale. Denumirea de Marea Neagra a apărut în sec. XIV – XV când imperiul Otoman era dominant în zonă. Pentru turci marea de la nord trebuia să se cheme Kara Deniz (Marea Neagră), marea de la vest Ak Deniz (Marea Albă) iar cea de la sud Kizil Deniz ( Marea Roşie). Pentru un practicant Feng Shui clădirea care adăposteşte sediul Uniunii Arhitecţilor simbolizează răsturnarea unei ordini solide, simbolul edificiului fiind « apă peste pământ ». Pentru acelaşi practicant, monumentul simbol al revoluţiei din faţa intrării clădirii fostului Consiliu de Miniştri, care are o formă ascuţită îndreptată înspre faţada celebrului balcon din care se vorbea mulţimii din piaţă, este creator de stres. Subconştientul este sensibil la forme ameninţătoare, iar cei care lucrează sub o astfel de influenţă, conform designului ambiental, nu pot gestiona eficient activitatea specifică. Supuse acestui « atac energetic » se află acum birourile Ministerului Sănătăţii. Designul ambiental tradiţional folosit pentru negocierile de orice tip, oferă condiţii de concretizare în echilibru, de eficienţă, de creştere a inspiraţiei, dar nu înlocuieşte pregătirea şi talentul.
6
7
publisher’s acknowledgments The team of p (i) l o t architecture platform would like to thank PhD. Arh. Grigore Gabriel NEGOESCU for the opportunity to publish this text
Politica şi Dimensiunea Formativă a spaţiului construit Dr. Arh. Grigore Gabriel Negoescu
p (i) l o t architecture platform