Oraşul în era informaţională

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI

Teză pentru obţinerea titlui de doctor:

ORAŞUL ÎN ERA INFORMAŢIONALĂ - REZUMAT -

elaborată de: arh. Florin-Alexandru MUREŞANU Conducător ştiinţific: Prof.dr.arh. Alexandru SANDU (UAUIM Bucureşti)

- 2009 -

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

REZUMAT

Era Informaţională este o expresie intens utilizată în întreaga teorie contemporană, în toate domeniile ştiinţei ce au o legătură directă sau indirectă cu tehnologia informaţiilor şi a comunicării. Este, deasemeni, un subiect pentru societatea civilă în discursul politic, în dezbaterile publice, în relatările jurnalistice, devenind o temă actuală a societăţii contemporane, motivul ce o deosebeşte de formele sale anterioare, agriculturale sau industriale, noul simbol al modernităţii şi al evoluţiei culturale. Era Informaţională se propagă, accentuând diferenţa faţă de trecut, reinterpretând conceptele vechi în lumina nouă a informaţiei, prin ataşarea de acestea a unor particule cu valoare de “nou”: e-, post-, tehno-, tele-. Informatizarea pare să atingă toate aspectele vieţii contemporane, este noua renaştere culturală ce se foloseşte de un vocabular de acţiuni ce par să poată descrie prin adjectivare şi substantivare totul: informatizare, globalizare, digitalizare, virtualizare. În mod natural urbanismul este unul dintre domeniile ce fac uz excesiv de derivatele Erei Informaţionale. Fiind prin definiţie interdisciplinar, are chiar obligaţia de a pune ordine în diferenţele conceptuale provenite din determinismul specific altor domenii. Definiţii tangente sau convergente înclină balanţa informaţiei apropriindu-şi binefacerile ei sau deflectând responsabilitatea efectelor negative. Lucrarea de faţă încearcă să cuprindă ansamblul manifestărilor urbane ale Erei Informaţionale într-un mod obiectiv, pentru a poziţiona oraşul contemporan pe treapta superioară a unei evoluţii marcată recent de schimbări dramatice.

I. Structura tezei Teza este structurată în opt capitole, completate de cel de concluzii. Acestea alcătuiesc cinci părţi interrelaţionate prin noţiunile folosite şi ipotezele enunţate.

Prima parte (Cap.1 – Timp şi Spaţiu în Era Informaţională) face o introducere în semnificaţia “revoluţionară” a informaţiei pentru societatea urbană contemporană. Aceasta ocupă locul anterior ocupat de tehnologie, transformând caracterul modernităţii din industrial în informaţional. Odată cu aceasta observăm o schimbare a relaţiei individului contemporan 1

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

cu cele două dimensiuni urbane: spaţialitatea şi temporalitatea, aprecierea acestuia pentru calitatea mobilităţii şi accesibilităţii, crescând continuu. Am ales analiza acestui fenomen făcând uz de filozofia post-modernă, considerând oraşul ca având o imagine “caleidoscopică” pentru societatea post-urbană. Fiecare individ având o percepţie proprie, oraşul contemporan nu mai prezintă o imagine ce reflectă structura sa, aceasta descompunându-se în nenumărate faţete personalizate pentru ca apoi să fie recompusă din multele hărţi mentale în care distanţa şi timpul sunt scalate de puterea personală (a individului) şi comună (a societăţii) de a “cumpăra” timp şi de a virtualiza spaţiu.

Cea de-a doua parte (Cap.2 - Tehnologia ca măsură a evoluţiei sociale şi a dezvoltării urbane; Cap.3 - Circulaţia informaţiei ca factor în definirea morfologiei urbane) trasează cadrul în care transformările societăţii contemporane au loc. În primul rând, tehnologia este “tributată” ca având o considerabilă influenţă asupra dezvoltării societăţii umane pe parcursul istoriei. Acest lucru se reflectă în expresia vizibilă a comunităţilor – oraşul. În special pe parcursul secolului XX, tehnologia a lăsat o amprentă remarcabilă în cultura urbană contemporană. În al doilea rând, informaţia ca bază a comunicării în structurile sociale, a devenit din ce în ce mai tehnologizată, atrăgând după sine o metamorfoză a relaţiilor interumane, ce la rândul său transformă cadrul în care acestea au loc – oraşul.

A treia parte (Cap.4 – Societatea Informaţională) conchide asupra societăţii informaţionale, ca ultimul pas într-un parcurs evolutiv al relaţiilor de comunicare în structurile societale. Medierea acestora de către tehnologiile informaţionale a dus la o virtualizare a unora dintre formele comunitare şi, prin mobilitatea şi vecinătatea digitală la o dezagregare a sensului tradiţional al comunităţii. Individualismul post-modern trasează noile tendinţe ale vieţii urbane, punând accentul pe individ ca factor decisiv şi ca unitate în construirea noii societăţi.

A patra parte (Cap.5 – Oraşul în reţeaua de localităţi; Cap.6 – Evoluţia modelului urban) face introducerea în două dintre conceptele esenţiale ale urbanismului contemporan: ierarhia urbană şi modelul urban. În ce priveşte ierarhia, aceasta tinde către globalizare. Acest lucru se întâmplă din cauza reducerii influenţelor locale şi regionale. Procesul de descentralizare urbană suprimă din ce în ce mai mult tendinţele de agregare naţională şi regională în favoarea unei mondializări al cărei curs este trasat de interesele geo-politice şi economia globală. Inevitabil, aceste tendinţe se reflectă în modelul urban prin două manifestări: naşterea de noi structuri urbane, adaptate noului context şi difuzia lor în contextul noii ierarhii globale.

2

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Cea de-a cincea parte (Cap.7 – Oraşul în Era Informaţională) tratează în detaliu manifestările urbane contemporane ce sunt o consecinţă a adoptării pe scară largă a tehnologiei comunicaţiilor. Difuzia urbană şi descentralizarea sa funcţională acţionează deopotrivă

asupra

structurii urbane

şi

societăţii

urbane.

Metamorfoza

centrului,

suburbanizarea, exurbanizarea, rurbanizarea se numără printre tendinţele uşor observabile în oraşul prezent, deoarece ele ţin pasul cu evoluţia legăturilor comunicaţionale interumane.

Raţionamentele ce stau în spatele creşterii urbane şi manifestările lor fizice vor fi tratate pe larg în acest ultim capitol. În ultimă instanţă, concluziile reiau câteva dintre aspectele importante ale transformării urbane în Era Informaţională, folosindu-le ca bază pentru schiţarea unei imagini urbane contemporane a oraşului românesc, analizând expresia acestor fenomene în cazul Bucureştiului.

II. Obiectivele cercetării Teza de faţă cuprinde mai multe faţete ale manifestărilor urbane contemporane. Unele sunt produsul unor viziuni particulare domeniilor implicate (sociologie, geografie, economie) în transformarea urbană, altele, precum cele tipic urbanistice, cuprind teorii de sinteză. În consecinţă, obiectivele urmărite tind să se axeze preponderent pe câte unul dintre aceste domenii, încercând în acelaşi timp să creeze conexiunile necesare pentru ca acesta să fie înţelese în contextul mai amplu urban şi teritorial. În scopul clasificării obiectivelor tezei, putem să le ordonăm în două grupe: obiective esenţiale (principale) şi obiective secundare.

OBIECTIVE PRINCIPALE: I. Coroborarea teoriilor ce privesc oraşul în Era Informaţională. În prezent, atât ştiinţa, dar şi literatura, sunt împânzite de teorii şi opinii dintre cele mai variate, ce încearcă să explice, unele într-un sens plauzibil, altele într-o notă futurist-precaută fenomenele socio-economice cu care se confruntă societatea. Prea puţine dintre ele au fost probate de timp, însă aceasta nu le face pe toate celelalte neverosimile.

Filtrarea şi organizarea lor pentru a crea o imagine reală a oraşului contemporan este, în mod cert un obiectiv ce nu trebuie neglijat; II. Clasarea şi evidenţierea conceptelor marcante în teoria urbană contemporană.

Oraşul a evoluat surprinzător pe parcursul secolului XX şi, odată cu el, şi teoria urbană. Unele dintre concepte sunt depăşite de contextul urban actual, însă influenţa 3

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

lor nu poate fi negată. Altele mai noi sunt aproape necunoscute. Teza îşi propune aşezarea acestora într-o perspectivă cronologică, pentru a observa evoluţia conceptelor ce privesc oraşul contemporan; III. Înţelegerea coerentă a impactului pe care tehnologia informaţiei îl are asupra sistemului urban contemporan şi a societăţii urbane. Majoritatea viziunilor legate de mediul urban contemporan au la bază într-o mai mică sau mai mare măsură tehnologia. Fie că aceasta influenţează economia, politica sau societatea, reflexia ei se regăseşte în imaginea oraşului de astăzi; IV. Identificarea tendinţelor de dezvoltare ale oraşului contemporan. Acest obiectiv urmăreşte să cuprindă varietatea de forme urbane deja prezente în reţeaua de localităţi, la nivel global. Identificarea lor poate constitui o bază taxonomică a cărei utilitate vizează transformările urbane din statele în curs de dezvoltare, inclusiv România; V. Constituirea unui cadru teoretic de analiză pentru transformările viitoare ale oraşului românesc. Oraşele în ţara noastră prezintă deja semne ale alinierii la tendinţele globale: metamorfozarea siluetei urbane, schimbarea imaginii ce tinde către una mai cosmopolită, asocierea în arii funcţionale şi zone metropolitane, suburbanizare. Toate acestea sunt greu de urmărit făcând uz doar de terminologia clasică a urbanismului şi, inevitabil, necesită o abordare comparativă, într-un cadru mai larg, actualizat.

OBIECTIVE SECUNDARE: i. Clarificarea problematicii spaţiului şi timpului, ce pare să domine interesele societăţii urbane contemporane. Noile manifestări ale spaţialităţii şi temporalităţii transformă imaginea urbană tradiţională pentru a o adapta perioadei post-moderne şi societăţii informaţionale. Modul în care acest fenomen se produce este de interes nu numai pentru filozofia post-modernă, ci şi pentru toţi actorii implicaţi în deciziile la nivel urban; ii. Rezolvarea disensiunilor la nivel conceptual între doctrinele ce polarizează teoria urbană în două curente, unul tehnofil, celălalt tehnofob, unul marcat de optimism şi progresism, celălalt de fatalism şi conservatorism; iii. Formarea unei imagini de ansamblu asupra societăţii contemporane (informaţionale). Oraşul a fost întotdeauna expresia fizică a societăţii urbane.

Toate transformările în structura şi cultura societăţii se pot regăsi în imaginea 4

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

oraşului. Este logic să presupunem că o schimbare atât de majoră ca informaţionalizarea lasă şi va lăsa o amprentă vizibilă în oraşul contemporan iv. Înţelegerea rolului pe care economia globală şi politica contemporană îl joacă în transformările urbane prezente. Atât economia, cât şi politica au o dinamică sincronizată la fluxurile de informaţie. Într-o perioadă a instantaneităţii accesului la acestea, schimbările se produc într-un ritm mai accelerat. Oraşul contemporan se supune acestor transformări, de multe ori nepregătit, mult diferit de sistematizarea de altădată. Astfel, de multe ori aceste schimbări par a fi scăpate de sub control şi găsirea unui raţionament se dovedeşte a fi necesară. v. Trecerea în revistă a modelelor urbane ce au lansat tendinţe în urbanismul contemporan poate constitui o bază pentru crearea unui model actual, care să reflecte corect structura oraşului în Era Informaţională.

III. Metoda de cercetare Poate provocarea cea mai mare ridicată de această lucrare a fost filtrarea informaţiei abundente din literatura de specialitate, în marea majoritate literatură de limbă engleză, chiar dacă în parte la rândul lor traduceri. Sursele autohtone, mai puţine, sunt explicate poate de faptul că în România domeniul este cvasi-necunoscut, manifestări ale Erei Informaţionale fiind prezente, însă doar într-o fază incipientă.

Cercetarea a pornit (la recomandarea conducătorului de doctorat) de la cartea lui William Mitchell, City of Bits, o abordare entuziast utopică a fenomenului de virtualizare a funcţiunilor urbane. În prima fază, titlul propus a fost “Oraşul Informaţional”, fiind schimbat la consultarea cu membrii comisiei de doctorat în “Oraşul în Era Informaţională”. Decizia a fost una inspirată, împingând cercetarea către o altă latură, mai practică a urbanismului, la rândul ei de actualitate şi interes.

Cercetarea a fost structurată pentru a cuprinde, încă de la început, prin referatele preliminare tezei, trei dintre laturile importante ale oraşului contemporan: dimensiunea utopică a cadrului urban, fenomenul comunicării interumane în Era Informaţională şi modalitatea în care tehnologia informaţiei modelează caracterul identitar şi comunitar al societăţii informaţionale:

5

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Cele trei referate (Idealul urban de la Utopie la e-Topie, Comunicarea ca factor în definirea morfologiei urbane, Comunitate, identitate şi tehnologia informaţiei în spaţiul urban) au constituit baza de plecare pentru problematica tratată de teză, informaţiile cuprinse de acestea folosind la conturarea unei imagini de ansamblu asupra manifestărilor socioeconomice şi fizice ale “oraşului în Era Informaţională”. Teza a introdus şi alte dimensiuni ale fenomenului urban, întregind imaginea contemporană a oraşului. Deasemeni, cele trei referate au alcătuit o schiţă bibliografică ce, în final, a fost structurată astfel încât să cuprindă surse ce să acopere întreaga perioadă de manifestare a fenomenului urban-informaţional.

Asocierea manifestărilor urbane şi a evoluţiei comunicaţiilor moderne a fost observată încă din anii 1960 de pionieri ai teoriei urbanistice, ca Lewis Mumford, Jane Jacobs, Kevin Lynch, Lloyd Rodwin şi entuziaşti ai tehnologiei, ca Marshall McLuhan şi Arnold Toynbee sau vizionari ai genului science fiction ca Arthur C. Clarke ce, împreună au iniţiat schimbarea rigorii tradiţionale a planificării urbane, deschizând drumul către urbanismul sistemic contemporan.

Sfârşitul secolului XX a fost unul intens informaţional, fapt convenit de întreaga critică urbană, ale cărei observaţii tind să se axeze pe manifestările fizice ale oraşului (Peter Hall, Henri Lefebre, William Mitchell, Peter Calthorpe, Kenneth Frampton, Joel Garreau, Stephen Graham, Léon Krier), ale societăţii urbane (Manuel Castells, Saskia Sassen, Edward Soja, Anthony Giddens, Barry Wellman), ale culturii (David Harvey, Malcolm, Miles, Tim Hall), ale economiei globale (Scott Lash, John Urry) sau tehnologiei (John Naisbitt, Nicholas Negroponte, Howard Rheingold). Acestea constituie surse pentru exponenţi ai filozofiei postmoderne ca Jean Baudrillard, Gilles Deleuze, Jacques Derrida, Charles Jenks, Arthur Kroker, Gary Shapiro, Paul Virilio, ce la rândul lor au influenţat şi influenţează teoria de specialitate.

Pe lângă vasta literatură de specialitate, structurată pe subdomenii ale cercetării, teza s-a folosit permanent de surse digitale dintre cele mai variate: biblioteci digitale şi baze de date (Questia Online Library, Project Guttenberg, Jstor etc.), site-uri specializate pentru surse iconografice, forumuri cu opinii ale specialiştilor şi, deopotrivă, ale amatorilor entuziaşti, motoare de căutare, cu scopul de a crea un discurs verosimil şi o structură închegată a demersului teoretic.

6

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

IV. Importanţa cercetării Această lucrare se doreşte a contribui la teoria urbană contemporană prin actualizarea conceptelor clasice cu cele mai noi teorii, într-o manieră interdisciplinară, acordând valoarea corespunzătoare domeniilor tradiţional implicate în gândirea urbanistică, dar şi unora dintre cele mai variate, până acum neglijate (filozofie, cibernetică, logistică) sau prea noi pentru a putea fi deja integrate în teorie (geografie culturală, geografie regională, geografie politică).

Difuzia şi adoptarea unor concepte proprii unor domenii în altele este facilitată de circulaţia informaţiei şi accesul la aceasta prin intermediul mijloacelor telecomunicaţionale.

Găsirea unui limbaj comun şi formarea unui vocabular care să unifice aceste concepte se numără printre preocupările ştiinţifice contemporane în procesul de acomodare la noile tendinţe de globalizare.

Importanţa cercetării pentru stadiul actual de dezvoltare urbană în România

România se află la momentul la care dezvoltarea sa nu mai este una independentă, ci condiţionată de recentele aderări la structurile regionale (NATO, UE) şi deschiderea către globalitate. Armonizarea sa la acestea este, dincolo de deziderat, o necesitate. Aceasta implică atât economia şi societatea, cât şi reţeaua de localităţi ce acum este agregată la cea mai largă, europeană. Chiar dacă unele dintre noile noţiuni ale urbanismului au intrat în teorie şi practică, sensul lor rămâne încă la nivelul unei “interpretări” ce le adaptează la vechile cutume, frânând integrarea şi omogenizarea reţelei de localităţi atât în interiorul graniţelor, cât şi în relaţie cu vecinii mai “avansaţi”.

Pentru România este foarte importantă constituirea de legături ce să demonstreze transformarea şi să depăşească starea de integrare formală. Pentru aceasta, necesită o reformă structurală încă de la nivel conceptual, pornind poate, de la o bună înţelegere a tendinţelor urbane cu manifestare globală. Crearea unui cadru teoretic coerent trebuie să fie primul pas în normarea unei dezvoltări urbane haotice a cărei indepenţă o face încă reticentă la integrare.

Contribuţia ştiinţifică

Înainte de toate, teza de faţă introduce curentul postmodern ca explicaţie a fenomenului urban contemporan. România a fost privată de perioada de transformare ce a cuprins sfârşitul curentului modernist şi, mai important, începutul postmodernismului, exact 7

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

momentul marcat de Fredric James ca turnura între ultimele două perioade culturale. Îngheţat în raţionalismul funcţional cu estetica limitată, oraşul românesc a pierdut eclectismul decorativ, superficial şi gratuit, canibal al stilurilor arhitecturale ale trecutului. O perioadă ce acum este “recuperată” într-un laissez-faire şi un consumatorism capitalist duse la extrem, ce reflectă minima preocupare a societăţii româneşti pentru calitatea spaţiului public şi, deopotrivă, a celui privat. Chiar făcând deliciul criticii urbane, aceste manifestări se poate să nu aibă o explicaţie exclusiv intrinsecă, ci să ţină de un context mai amplu, în care informaţia este factorul cheie al difuziei culturale contemporane, cunoscute ca globalizare. Teza identifică contextul spaţial şi temporal în care se produc aceste fenomene, într-o interpretare proprie facilitată de însuşi individualismul postmodern.

O altă preocupare a tezei s-a axat pe clarificarea unora dintre noile teorii ce privesc domeniul urbanismului şi, odată cu aceasta, enunţarea unor noţiuni noi, încă necuprinse în vocabularul teoriei urbane în România. Unele dintre acestea au fost deja probate de practica urbană a ţărilor “civilizate”, altele sunt noi, provenind din surse externe – alte domenii ce, treptat, îşi dovedesc utilitatea pentru cel al urbanismului.

Teza are o valoare taxonomică pentru teoria urbană, introducând clasificări ce sistematizează, prin aducerea la zi, tipologia urbană. Acestea cuprind atât modelele tradiţionale, ce au ghidat gândirea urbanistică de la momentul proto-urbanismului şi până la perioada modernă, dar şi modelele ale căror raţiune şi origine aparţin post-modernităţii.

Considerate “post-urbane” acestea se dovedesc din ce în ce mai prolifice, folosindu-se de mecanismele globalităţii, capitalismului şi neo-colonialismului pentru a se propaga în toate regiunile a căror dezvoltare socio-economică recentă le etichetează ca progresiste.

Teza prezintă o viziune recentă, contemporană, asupra trecutului şi viitorului urban, deschizând o poartă către ceea ce înseamnă într-un sens amplu, interdisciplinar, “oraşul în Era Informaţională”. Teza se doreşte o resursă pentru formarea unui cadru teoretic actualizat, care să reflecte într-un mod coerent tendinţele de dezvoltare urbană la nivel global. Deasemeni, teza schiţează pentru prima dată, într-o viziune originală, o imagine a oraşului românesc contemporan, evidenţiind caracteristici informaţionale ale acestuia, ca un prim pas într-o viitoare cercetare, mai amplă.

8

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

V. Concluzii Oraşul contemporan diferă de cel tradiţional, chiar de la nivel conceptual.

Rolurile pe care oraşul contemporan le joacă în societatea urbană s-au schimbat.

Societatea în sine s-a schimbat. Cerinţele şi exigenţele sale nu mai pot fi satisfăcute de către oraşul secolului XX. Nevoia de mobilitate şi conectivitate a comunităţii globale este factorul cheie ce desăvârşeşte transgresia urbană către Oraşul Informaţional.

Oraşul tradiţional este structura urbană pe baza căreia s-au dezvoltat multe dintre formele urbane contemporane. Cu toate acestea, faptul că unele dintre ele au ajuns la stadiul la care evoluţia lor este independentă şi nu mai este condiţionată de legătura cu oraşul tradiţional, dar faptul că noile centre emergente au o structură radical diferită de direcţiile trasate de teoria urbană clasică, demonstrează că avem de-a face cu o nouă generaţie de oraşe.

Studiul antropologic al acestora poate clarifica parţial manifestarea urbană contemporană, însă pentru o înţelegere completă şi pentru o estimare a evoluţiei viitoare, este absolut necesară o abordare interdisciplinară în care tehnologia, transformarea culturală, pârghiile economiei informaţionale şi noile politici globale joacă toate un rol important.

Imaginea urbană parcurge un proces de metamorfozare de la oraşul cu identitate unică la oraşul integrat, conectat la fluxurile informaţionale globale şi a cărui dezvoltare este constrânsă de armonizarea cu celelalte oraşe globale. Efectul este acela de recompunere a imaginii urbane din fragmentele care, prin informaţia pe care o poartă, ating nivelul de globalitate ce să le facă eligibile în constituirea colajului cultural al societăţii informaţionale.

Tehnologia informaţiei este principalul motor al competitivităţii urbane în Era Informaţională. Este singurul mijloc de accedere la poziţiile superioare ale ierarhiei urbane actuale. Ea constituie legătura între oraşele conectate global şi mijlocul de răspândire a valorilor culturale prin fluxurile de capital uman şi cunoaştere şi a capitalului financiar. În Era informaţională neparticiparea (neconectarea) duce la excludere şi marginalizare, fenomen cunoscut ca divizare digitală şi care acţionează atât asupra oraşului, cât şi asupra societăţii şi a economiei urbane.

9

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com