DE-A BABA OARBA

stagiunea

2013/2014

manager Ada Hausvater

Edna Mazya

de traducerea Ada-Maria Ichim

De-a baba oarba

eat me Dvori e o fată rea. Îi place să se joace în curtea din spate. Așa e ea. Ș i ce? Îi place să flirteze cu pericolul, cu violența, cu umilința. E limpede că nu o copilărie fericită ș i plină de iubire determină pe cineva să caute atenție în acest mod obscur. Așa e ea. Și ce dacă? … A vrut să se joace cu ei, și ei știau foarte bine că doar asta voia, să se joace. Dar ei au manipulat jocul. În mod intenționat au făcut să dispară limitele jocului.

Edna Mazya, De-a baba oarba

De-a baba oarba

De-a baba oarba

Anul 1988. Un proces zguduitor răvășește comunitatea. E un semnal de alarmă: abuzul are forme greu de cuantificat, iar societatea, de multe ori, le legitimează nerecunoscându-le.

Acuzații și victima sunt cu toții minori.

Dvori, o puștoaică de cincisprezece ani, joacă jocurile adolescenței: teribilism, revoltă, flirt, bravadă. Cu încăpățânare copilărească, ea încearcă să se integreze într-un grup format din patru băieți - unul e chiar fratele mai mare al unei colege de clasă; de altul e puțin îndrăgostită. Ceea ce începe ca un ritual adolescentin de acceptare în gașcă, sfârșește ca viol în grup. Acest caz real, reflectat de autoarea israeliană Edna Mazya din perspectiva celor cinci tineri, dar și din cea a adulților care îi judecă, se transformă într-o poveste despre pierderea inocenței, despre justiție, despre manipulare, și, dincolo de toate acestea, despre iubire.

Codruța Popov

Edna Mazya este una dintre cele mai importante voci ale dramaturgiei israeliene contemporane. Piesele sale (Rebelii, Povești de familie, Wien by the Sea etc.) au fost recompensate cu numeroase premii și se joacă în Marea Britanie, Belgia, Ungaria etc. În egală măsură scenaristă, prozatoare și regizoare, Edna Mazya, născută în 1949 la Tel Aviv, a publicat romane de succes, publicate în numeroase țări ale lumii, a primit Premiul Academiei Israeliene pentru scenariu de film, cariera ei fiind întregită de activitatea pedagogică - autoarea predă cursuri de creație dramatică la Universitatea din Tel Aviv. Premiera absolută a piesei De-a baba oarba a avut loc la Teatrul Municipal din Haifa, în 1993 și, de atunci, textul Ednei Mazya are o carieră internațională în continuă dezvoltare.

La vârsta de zece ani, Madelene fusese trimisă la Școala Englezească din nordul Copenhagăi (...). În anul al patrulea se petrecuse o catastrofă naturală. În toate cele treizeci de fete din clasa Madelenei se trezi, în decurs de câteva luni, instinctul erotic. (...) Catastrofa luă forme diferite. Deoarece nici una dintre fete nu cunoștea obiectivul spre care se îndreptau, unele resimțiră schimbarea ca o traumă ireversibilă. (...) Alte fete se simțiră copleșite de potențele care luau naștere în ele. Smulse dintro copilărie liniștită și timidă, ele fură propulsate mai întâi verbal, apoi fizic întro obscenitate disproporționată, promiscuă; sau se azvârliră ele însele în ea. Parcă ar fi ajuns la capătul unei călătorii. Efortul disperat de a rămâne în universul copilăriei le distrugea. Sau ele se aruncau de bunăvoie în apă și se înecau.

Peter Høeg, Femeia și maimuța

De-a baba oarba

Teatrul Național susține constant tinerii actori, cooptându-i în proiectele sale încă din perioada studiilor. Cu spectacolul De-a baba oarba, Naționalul face un pas mai departe și se implică în calitate de producător. TNTm preia și dezvoltă spectacolul de licență al absolvenților secției de actorie a Facultății de Muzică a Universității de Vest din Timișoara, promoția 2013, coordonați de regizoarea Mihaela Lichiardopol, spectacolul De-a baba oarba marcând astfel în egală măsură un sfârșit și un început.

De-a baba oarba

data premierei: 07.11.2013 durata spectacolului: 1h 15 locația: Studio UȚU Strugari

ISA BERGER FLAVIUS RETEA ALEXANDRU ȚENȚ RICHARD HLADIK Procuroarea CRISTINA DUMITRU Smulic MIHAI GUȚĂ Dvori Asaf Sela Gidi

Scenografia GETA MEDINSKI Video design LUCIAN MATEI Asistent costume Isa Berger REGIA ARTISTICĂ MIHAELA LICHIARDOPOL

Regizor tehnic Cristian Stana Lumini Grațian Popp, Costinel Purcaru Sonorizare și proiecții Cristian Rebejilă Secretariat literar Codruța Popov Ticketing Maria Manolache Coordonator tehnic ing. Horațiu Nica Costume Monica Grand Recuzită Mariana Doboșan Machiaj Gabriela Strugaru Coafură Dana Genig, Marcel Rusu Tehnic Marius Mondoacă, Tiberiu Hoduț, Vasile Iuga, Nicolae Lăcătuș redactor Codruța Popov foto Adrian Pîclișan concept grafic popljubo tipograf Carla Stiassny

www.tntimisoara.com tipar TNTm_2013