teatrul naĹŁional mihai eminescu
timișoara manager Ada Hausvater
Opera NaČ›ională Română TimiČ™oara
ŠDisney
Teatrul NaČ›ional Č™i Opera NaČ›ională Română TimiČ™oara prezintă ĂŽn coproducČ›ie spectacolul
muzica ALAN MENKEN r versuri de HOWARD ASHMAN Č™i TIM RICE r text de LINDA WOOLVERTON traducerea Geanina Jinaru-DoboČ™ regia producČ›iei originale Robert Jess Roth r producČ›ia originală Disney Theatrical Production
Frumoasa și Bestia - o poveste cu cântec ovestea începe așa: „A fost odată, într-o țară îndepărtată, un tânăr prinț care locuia într-un castel impunător. Deși avea orice îi dorea inima, tânărul era răsfățat, egoist și rău. Într-o noapte geroasă de iarnă, o bătrână cerșetoare a venit la castel și i-a oferit, în schimbul adăpostului, un simplu trandafir. Scârbit de zdrențele bătrânei, Prințul i-a luat darul în râs și a alungat-o de la castel.
P
Dar ea l-a avertizat să nu se lase înșelat de aparențe, pentru că frumusețea vine din interior. Când el a alungat-o din nou, urâțenia femeii s-a topit dintr-o dată, și a scos la iveală o Zână preafrumoasă. A încercat Prințul să-i ceară iertare, dar era prea târziu. Ea văzuse deja că în inima lui nu este pic de iubire. Drept pedeapsă, l-a transformat. Rușinat de înfățișarea-i
monstruoasă, Bestia s-a ascuns în castel. Oglinda Magică a rămas singura lui legătură cu lumea de afară. Trandafirul pe care i-l oferise zâna era un trandafir magic, care urma să înflorească ani de-a rândul. Dacă prințul putea învăța să iubească și să câștige dragostea înainte să cadă ultima petală de trandafir, atunci vraja ar fi
fost ruptă. Dacă nu, era condamnat să rămână Bestie pentru totdeauna. Odată cu trecerea anilor, prințul s-a lăsat pradă disperării. Cine ar fi putut învăța să iubească o Bestie?”. Dar nu doar prințul a fost transformat, ci toți locuitorii castelului, mari și mici, cu toții au intrat sub vraja trandafirului. Și uite-așa, a trecut timpul. Până când…
u foarte departe de castel, într-un mic orășel, liniștit, plin de căsuțe mici și de visuri mici, trăiesc Belle și tatăl ei, Maurice. Oamenii îi consideră cam ciudați - ea citește mereu, visează locuri îndepărtate, eroi și cavaleri, în timp ce el inventează tot felul de lucruri trăsnite. Dar chiar și așa, ea este atât de frumoasă încât Gaston, vedeta incontestabilă a orașului, decide că e numai bună să-i fie nevastă. Cât se poate de convins că treaba-i aranjată, îl trimite pe amicul lui - cam nătângul, dar credinciosul Le Fou - să pregătească nunta, iar el merge s-o înștiințeze și pe Belle despre marele noroc care-o așteaptă. Răspunsul
N
lui Belle, însă, îl lasă furios, întărâtat și hotărât să-nfrângă încăpățânarea fetei. Care fată nu-și dorește decât să plece din „acest oraș provincial” și, împreună cu tatăl ei, să vadă lumea. În timp ce, undeva, însă, în adâncul inimii ei, Belle recunoaște că, mai mult decât orice, își dorește să descopere iubirea, Maurice, care se rătăcise în pădure, este atacat și nimerește în castelul fermecat. Ce mirare! - obiectele vorbesc, îi dau sfaturi, îi cântă… Și toate ar fi nemaipomenite dacă n-ar apărea stăpânul castelului și - ca o Bestie care se respectă - nu l-ar lua prizonier.
ar Belle nu-și abandonează tatăl. Îl caută, îl caută și, până la urmă, ajunge și ea la castel unde se predă în schimbul libertății lui Maurice. S-ar putea spune că e prizonieră, dacă nu ar fi înconjurată de noii ei prieteni sfeșnicul Lumière, Doamna Ceainic și ceșcuța care răspunde la numele Țăndărel, Madame de la Grande Bouche - dulapul cu veleități de soprană și majordomul castelului - domnul
D
Tic-Tac. Plini de tact și dibăcie, aceștia fac tot ce pot să-i apropie pe Belle și pe Bestie, să-i facă să vadă dincolo de aparențe, să se descopere așa cum sunt cu adevărat, să se îndrăgosteacă și, astfel, să ridice blestemul prin iubirea lor. Și aproape că reușesc când lui Belle i se face dor de tatăl ei, iar Bestia, mai puțin bestie ca oricând, o lasă să plece.
În timp ce castelul se învăluie în tristețe, căci blestemul e la distanță de numai câteva petale de trandafir de punctul din care nu se mai poate desface vreodată, în oraș, Gaston, Le Fou și directorul casei de nebuni pun la cale un plan diavolesc: Maurice și-așa e cam țăcănit - nu de mult chiar a dat năvală la tavernă, chemându-i pe toți să-l ajute să-și scape fata din ghearele unei bestii - ce-ar fi să-l închidă la azilul de
nebuni până când Belle se va învoi să se mărite cu Gaston și, astfel, îi va răscumpăra libertatea? Și-așa s-ar fi-ntâmplat dacă frumoasa fată nu ar fi ajuns la timp să le-arate tuturor în Oglinda Magică pe care o primise de la Bestie că tatăl ei nu minte, nu e nebun. Și le mai spune două lucruri: că stăpânul castelului are, în spatele chipului său urât, un suflet bun, frumos și că este prietenul ei.
lasfemie! Să prefere o bestie în locul lui? - Gaston nu poate îndura așa ceva. Instinctele lui de vânător - de ucigaș - sunt treze; simte prada, nu-i poate scăpa, trebuie, deci, să ucidă bestia. Asmute gloata și, înarmați cu toții, pornesc să atace castelul. Bătălia începe, oamenii sunt mulți, dar micuța armată fermecată le ține piept cu vitejie.
B
Belle e și ea acolo, disperată. Ar vrea să ajute Bestia, însă chiar atunci când pare c-o să-și spună unul altuia tot ce simt, Maurice se apropie încet și îl rănește teribil. Cu ultimele puteri, Bestia ripostează și îl scoate din joc, dar viața lui se sfârșește în brațele lui Belle.
În clipa în care cade și ultima petală de trandafir, Belle își mărturisește iubirea. Și miracolul se întâmplă: Prințul își leapădă pielea blestemată și renaște ca om. Ca om care iubește. Și pentru că dragostea e întotdeauna generoasă, sunt salvați și locuitorii castelului. Redeveniți oameni, petrec cu toții la
însoțirea celor doi tineri care se pregătesc pentru tot restul vieții lor, întru dragoste și fericire. Și-aici povestea se sfârșește.
el mai probabil, scriitoarea franceză Jeanne-Marie Leprince de Beaumont (1711-1780), altminteri și un reptutat pedagog, precursoare a filosofiei lui JeanJacques Rousseau și a mișcării feministe, a scris povestea care stă la baza celebrului musical Disney Beauty and the Beast, pe vremea când trăia la Londra, câștigându-și traiul ca guvernantă și scria primele ei romane și articole - toate postulând faptul că diferența dintre oameni este dată de doar educație, nu de sexul lor. Aproape trei sute de ani mai
C
târziu, președintele Disney angajează o scenaristă începătoare, pe Linda Woolverton, să scrie scenariul unui musical animat despre o femeie puternică. Așa au apărut filmul, apoi musicalul Disney Beauty and the Beast, din felul în care cele două scriitoare au ales să o creeze pe Belle: puternică, loială, curajoasă, inteligentă și educată, un prototip feminin care susține, dincolo de timp, egalitatea de gen și dreptul la educație.
usicalul Disney Beauty and the Beast, deja un clasic în ciuda modernității sale, a adus în sălile de spectacol din toată lumea peste 35 de milioane de spectatori. Povestea lui Belle și a Bestiei este „mai veche decât timpul”, și ne transportă pe toți - copii și adulți deopotrivă - prin magie. Însă mai mult decât atât, Frumoasa și Bestia reprezintă o splendidă parabolă despre maturizare, despre umanitatea din fiecare din noi și despre transformare. Căci dacă resurecția Bestiei ca ființă umană
M
este concretă, o cauză urmată de efectele sale, transformarea lui Belle este mai subtilă, dar cel puțin la fel de profundă. Amândoi aflați sub semnul înfloririi, povestea ei este o poveste despre devenire, despre evoluție, despre trecerea de la copilărie la feminitate, în vreme ce parcursul lui urmărește trezirea conștiinței și a sentimentelor. Amândoi aflați sub semnul înfloririi, Belle și Bestia ne transmit speranța că dacă nu există bine fără rău, totuși binele este cel ce duce lumea mai departe.
Alan Irwin Menken este un compozitor și pianist american de muzică de film și teatru muzical. Menken este cunoscut pentru compunerea muzicii pentru filme produse de Walt Disney Animation Studios. Muzica sa pentru filmele Mica sirenă, Frumoasa și bestia, Aladdin și Pocahontas i-au adus câte două premii Oscar. A mai compus muzica pentru filmele Cocoșatul de la Notre Dame, Hercules, O fermă trăznită, The Shaggy Dog, Magie în Manhattan și, cel mai recent, O poveste încâlcită. Menken a colaborat cu o serie de autori de versuri celebri precum Howard Ashman, Tim Rice, Stephen Schwartz, Glenn Slater și Judy Rothman. Menken a câștigat opt premii Oscar (patru pentru coloană sonoră și patru pentru melodie) din 19 nominalizări, deținând astfel recordul pentru cele mai multe premii Oscar câștigate de o persoană în viață. De asemenea, a mai câștigat 7 Globuri de Aur din 16 nominalizări și 11 premii Grammy. (sursa: Wikipedia)
Howard Ashman Cunoscut drept “creierul” din spatele renașterii animaților Disney și pentru munca la producțiile Mica Sirenă, Aladdin și Frumoasa și Bestia (care este dedicată ”prietenului nostru, Howard Ashman, care a dat glas unei Sirene și suflet unei bestii”), Howard Ashman a iubit cu pasiune teatrul. Ashman a fondat celebrul teatru Off-Off-Broadway WPA, pentru care a scris și regizat Fii binecuvântat, domnule Rosewater, dar și clasicul Mica prăvălie cu orori (ambele pe muzica lui Alan Menken). În 1986, a scris și regizat musicalul pentru Broadway Zâmbește (muzica Marvin Hamlisch).
Tim Rice a scris muzică pentru teatru și film încă din 1965, când l-a cunoscut pe Andrew Lloyd Webber, la rândul său un compozitor aflat la început de carieră. Ambiției lui Tim de a scrie cântece rock sau pop i-au luat locul obsesia lui Andrew pentru scena teatrală muzicală. Prima colaborare, The Likes Of Us (pe versurile lui Tim și muzica lui Andrew), un spectacol bazat pe viața Doctorului Barnardo, un filantrop victorian, nu s-a bucurat de succes. Următoarele colaborări s-au dovedit, însă, a fi mai pe gustul publicului: Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat, Jesus Christ Superstar și Evita. Tim a lucrat și cu o seamă de compozitori foarte cunoscuți precum Elton John (The Lion King, Aida), Alan Menken (Aladdin, Regele David, Frumoasa și Bestia), sau Bjorn Ulvaeus și Benny Andersson (Șah). În 2013 a scris și prezentat un serial radio pentru BBC, Plăcinta Americană, care trecea în revistă muzica și muzicienii din fiecare stat american.
Linda Woolverton Printre producțiile ce poartă semnătura Lindei Woolverton se numără filmul de animație Frumoasa și Bestia (laureat al Golden Globe și nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun film de animație), scenariul (în colaboare) pentru Drumul spre casă, O călătorie incredibilă, scenariul (în colaborare) pentru Regele Leu, libretul musical-ului de pe Broadway Frumoasa și Bestia (laureat Tony pentru Cel mai bun libret de musical, laureat al premiilor Oliver în 1998 pentru Cel mai bun musical) și libretul, în colaborare cu Tim Rice și Elton John pentru Aida. De asemenea, este autoarea a două romane pentru tineri, Star-wind și Running before the wind. Linda Wolvertoon este licențiată în teatru la California State University Long Beach și are un master în teatru la California State University Fullerton. În prezent, scrie și produce proiecte de film pentru studiourile Miramax și Revolution.
DISTRIBUȚIA
Belle Bestia Gaston LeFou Maurice Doamna Ceainic Lumière Domnul Tic-Tac Monsieur d’Arque Babette
Madame de la Grande Bouche Țăndărel Cele trei fete
Orașul
CRISTINA VLAICU MATEI CHIOARIU VICTOR BUCUR ALEXANDRU PÎNTEA DORU IOSIF ALINA ILEA ADRIAN JIVAN IULIAN IOAN IOSIP BOGDAN SPIRIDON LOREDANA BORLOVAN DANIELA BOSTAN DEVIS ALĂZĂROAE ALINA CHELBA SABINA BIJAN DIANA NIŢU ALIN RADU DARIUS AGRIMA ANDREEA FARKAS RAISA KADAR OLGA SFETCU RALUCA BOZSITY SERGIU MIHALIC CLAUDIU DAN EVA DANCIU FLORA GÎRLEANU-NILAS DENISA DAMARIS MARIAN DAVID BOTA TEODOR PĂTRAȘCU LORAND HOCA-VIRAG
Corul și orchestra Operei Naționale Române Timișoara
Conducerea muzicală Maestru de cor Concert maestru Coregrafia Costume Video
DAVID CRESCENZI Laura Mare Corina Murgu ÉVA DUDA ALINA LĂŢAN LUCIAN MATEI
Regia artistică SOMOGYI SZILÁRD Regizor secund TAMÁS BORI Disney Beauty and the Beast este prezentat printr-un acord special cu Music Theatre International (MTI). Toate materialele autorizate folosite în spectacol au fost puse la dispoziție de MTI, New York, NY, tel. 212-541-4684, fax 212-397-4684, www.mtishows.com. Înregistrarea audio sau video a acestei producții este strict interzisă.
Durata spectacolului Data premierei Locația Regia tehnică Sufleor Asistență tehnică Lumini Sonorizare Video Secretariat literar Ticketing Coordonator tehnic Șef producție Costume Recuzită Butaforie Coafură Make-up artist principal Machiaj Tehnic Personal de sală
2h20min., o pauză 30.09.2015 Sala Mare Anna Ilyes Corina Toma Judith Reinhardt Gerhard Crăciun, Adrian Stănescu, Laurențiu Marin, Zorislav Nicolin, Adrian Posa Uțu Pascu, Eugen Obrad, Peter Szabo, Florin Bădară, Alexandru Vulpescu Lucian Matei Codruța Popov Maria Manolache ing. Horațiu Nica Radu Berzescu Monica Grand, Maria Aluaș, Gigi Pleșa, Silvia Indreica, Gabriela Grigore, Angelica Husar Alin Tofan, Iulia Doboșan Silvia Ilie, Ciprian Tauciuc, Emil Bejenaru Dana Genig, Andrei Lucian Mătieș Gabriela Strugaru-Popa Oana Orbulescu Marius Crăciunesc, Gothard Sandor, Nicolae Lăcătuș, Adrian Trăilă, Ionel Gherasim, Mihai Iscru, Niculina Moraru, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ciprian Cojocaru, Anka Boboiciov, Monica Moraru, Monica Purcaru, Alexandra Manolache, Bogdan Socaciu, Gabriel Cozma, Daniel Pascu, Ciprian Ursu, Sebastian Boboiciov
redactor Codruța Popov foto Adrian Pîclișan concept grafic popljubo tipograf Carla Stiassny
www.tntimisoara.com