Copenhaga

teatrul mihai eminescu

stagiunea

2011/2012

director general Ada Hausvater

COPENHAGA

de Michael Frayn

traducerea Petre Bokor

Motto: Şi viitorul se va naşte din aceste două minţi.

Ce oraşe vor fi distruse şi care vor scăpa.

Cine moare şi cine rămâne în viaţă.”

Copenhaga de Michael Frayn

Suspendate în afara spațiului și timpului cercetate o viață întreagă, spiritele lui Niels Bohr și Werner Heisenberg, savanții care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al doilea război mondial au ținut pentru o clipă viitorul lumii în palmă, încearcă să răspundă la întrebarea pusă de Margrethe, soția lui Bohr (întrebare pe care istoria o mai pune și astăzi): De ce a venit Heisenberg în 1941 la Copenhaga? Într-adevăr, fizicianul german i-a făcut lui Bohr o vizită misterioasă în Copenhaga ocupată de naziști – subiectul fierbinte fiind construirea bombei atomice. Vrea să-l avertizeze sau să-l coopteze? Caută informații sau iertarea? Care e granița morală pe care trebuie să o forțeze știința? Viața conține știința sau invers? Cu mai multe variante de răspuns posibile, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare. Aflați în căutarea ordinii pierdute a lumii, Bohr și Heisenberg au configurat, prin experimentele lor, punctul de contact dintre fizică, politică, filosofie, antropologie și științele naturii. Descoperirile lor au făcut posibilă construirea bombei atomice, dar și a computerului. Datorită lor, știința a realizat un salt evolutiv fără precedent, care, însă, a făcut posibile masacrele de la Hiroshima și de la Nagasaki.

Copenhaga

Copenhaga

pune în discuție responsabilitatea omului de știință în termeni de inocență și vinovăție, dincolo de viață și de moarte, sau, mai degrabă, întru viață și moarte. În sfârșit, este o superbă meditație asupra incertitudinii ca esență a evoluției umanității și, în egală măsură, o tandră provocare a logicii misterioase, de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm.

Codruța Popov

Copenhaga

Opusul unei afirmații adevărate este o afirmație falsă. Dar opusul unui adevăr adânc poate fi tot un adevăr adânc.

Niels Bohr

Noi toți am luat parte la dezvoltarea științelor moderne ale naturii. Această dezvoltare este un proces pentru care omenirea s-a decis acum câteva secole (...). Știm din experiență că acest proces poate duce spre bine sau spre rău, dar eram convinși - iar acest lucru ține în special de credința în progres a secolului al XIX-lea - că odată cu sporirea cunoașterii, binele va domina și că posibilele consecințe rele vor putea fi ținute sub control. (...) Participarea la acest proces de dezovoltare a științei nu poate fi considerată o vină (...) Dacă Einstein nu ar fi descoperit teoria relativității, ea ar fi fost formulată mai devreme sau mai târziu de alții... Dacă Hahn nu ar fi găsit fisiunea uraniului, Fermi sau Joliot ar fi ajuns la acest fenomen câțiva ani mai târziu. De aceea, nu trebuie trasă la răspundere pentru consecințe persoana individuală care face pasul decisiv mai mult decât toți ceilalți care și ei l-ar fi putut face.

Individul a fost plasat de dezvoltarea istorică în locul decisiv și și-a îndeplinit misiunea ce i s-a dat, nimic mai mult.

Werner Heisenberg,

Partea și întregul

Viața este violență...

Este, până în clipa în care alegem.

Susana Tamaro,

Anima mundi

Dacă trecerea timpului este o trăsătură a conștiinței umane, trecutul și viitorul sunt funcții ale minții.

Ursula K. LeGuin,

Deposedații

Niels Bohr (1885 – 1962), fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922, a contribuit de-o manieră esențială la dezvoltarea fizicii atomice și a mecanicii cuantice, iar în timpul celui de-al doilea război mondial, după fuga din Danemarca ocupată de naziști, a participat la Proiectul Manhattan, care a avut ca rezultat bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki.

Werner Heisenberg (1901 – 1975), fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1932, unul dintre întemeietorii mecanicii cuantice, este, totodată, șeful programului german pentru arme și energie nucleară în perioada celui de-al doilea război mondial.

Sunt parte din partea care la început a fost întregul, parte din întunericul care a dat naștere luminii, acea lumină trufașă care își dispută acum cu Mama Noapte străvechiul ei rang și spațiu și totuși nu poate ieși biruitoare; oricum s-ar lupta, nu se desprinde de materie și nu se poate elibera. Lumina se degajă din substanță, o înfrumusețează; corpurile solide îi pot controla calea, de aceea sper că nu va mai fi mult până ce lumina și materia din care e făcută lumina vor fi laolaltă distruse.

Kurt Vonnegut,

Mama Noapte Născut în Londra (1933) Michael Frayn – dramaturg, romancier, traducător și jurnalist - este un nume rezonant al culturii moderne britanice. După o carieră solidă ca editorialist la publicații ca „The Guardian” sau „The Observer”, completată de experiența ca scenarist TV, Michael Frayn se impune ca dramaturg și regizor. Textele lui teatrale și literare atrag atenția mai ales prin mijloacele aparent minore – farsa, comedia, exploatarea situațiilor cotidiene – de care se folosește pentru a explora concepte filosofice. Autor satiric de geniu, Frayn se folosește de experiența sa jurnalistică pentru a compune o imagine complexă din situații aparent lipsite de importanță. Nu o dată comparat cu Cehov, ale cărui piese scriitorul le-a tradus în limba engleză, lui Frayn i s-au acordat cele mai importante distincții literare britanice.

Dintre piesele lui Michael Frayn, în România au fost jucate

Liniște în culise! (Noises Off) și Chinezii (The Two of us). probabil, unul dintre cele mai profunde Copenhaga este, texte ale autorului englez, distins cu Premiul Tony,

Premiul New York Drama Critics, Premiul Molière, Premiul Drama Desk, Premiul Evening Standard ș.a.

Mi-e imposibil să vorbesc despre tatăl meu fără a insista asupra importanței pe care a avut-o mama.

Părerile și judecățile ei au fost cel mai important reper în viața lui de zi cu zi, iar ea i s-a dedicat în toate aspectele existenței sale.

Hans Bohr

Sunt deseori întrebat despre contextul și scopul vizitiei pe care tu și Weizsäcker ați făcut-o la Copenhaga în 1941. Îmi este foarte greu să dau un răspuns deoarece, așa cum bine știi (…) întâlnirea mi-a lăsat o impresie complet diferită de cea descrisă de tine în cartea lui Jungk (Robert Jungk, Brighter than a Thousand Suns: A Personal History of the Atomic Scientists, n.r.). Îmi amintesc perfect cum a decurs această discuție în care, evident, am ales să fiu precaut, de vreme ce mi-ai adus la cunoștință convingerea ta că soarta războiului – dacă acesta ar fi continuat – urma să fie decisă de armele nucleare, iar eu nu am perceput nici mai vagă aluzie la faptul că tu și prietenii tăi făceați eforturi să împiedicați asta. (…) Prin urmare, sper din toată inima că explicațiile tale vor clarifica această situație extrem de sensibilă pentru noi toți.

Fragment dintr-o scrisoare a lui Bohr către Heisenberg, niciodată trimisă, dată publicității în 2002 (Arhiva Niels Bohr)

DISTRIBUȚIA (în ordinea autorului)

Margrethe RAMONA DUMITREAN Bohr ION RIZEA Heisenberg IONUȚ CARAS decor costume muzica video light design

ZSOLT FEHERVÁRI ALINA LĂȚAN SEBASTIAN HAMBURGER LUCIAN MATEI LUCIAN MOGA

regia artistică ADA LUPU data premierei 28 februarie 2012 durata spectacolului 1 h 50 copyright agent Nicki Stoddart, nstoddart@unitedagents.co.uk, United Agents Ltd., www.unitedagents.co.uk

asistent de regie regia tehnică sufleor lumini

Adrian Tamaș Corina Toma Valentina Cotinschi Gerhard Crăciun, Ilie Mateescu, Grațian Popp, Caius Cornea, Laurențiu Marin, Alexandru Stănescu, Caius Cornea, Adrian Stănescu, Cosmin Pătru, Molnar Iosif, Costinel Purcaru, Andor Balint, Mircea Chinezon sonorizare Sebastian Hamburger proiecții Flavius Marușca

secretariat literar ticketing coordonator tehnic şef producție recuzită costume coafură machiaj

Codruța Popov Maria Manolache ing. Horațiu Nica Radu Berzescu Alin Tofan, Iulia Doboșan Monica Grand, Lorena Caldeș, Neli Gerstenengst Marcel Rusu, Dana Genig Gabriela Strugaru, Lucia Moise

tehnic Iosif Toth, Mircea Drăgan, Gheorghe Pataki, Marius Crăciunesc, Szabo Zoltan, Gothard Sandor, Gelu Lepa, Daniel Galetar, Ciprian Dobondi, Mihai Cebuc, Sorin Cebuc, Ioan Ilia, Andrei Voica, Vasile Iuga, Cătălin Niculescu, Iosif Balasz personal de sală Niculina Moraru, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ciprian Cojocaru, Bogdan Socaciu, Gabriel Cozma, Ciprian Prune, Monica Moraru, Răzvan Prune, Răzvan Magheți, Daniel Pascu, Monica Purcaru redactor Codruța Popov foto Adrian Pîclișan dtp & grafică popljubo

www.tntimisoara.com tipar TNTm_2011 tipograf Carla Stiassny