teatrul mihai eminescu director general Ada Hausvater
THE FULL
MONTY
text
Terrence McNally muzica și versurile David Yazbek traducerea
Peca Č˜tefan adaptarea versurilor Cristian Rudic
You are not your job, you’re not how much money you have in the bank. T u
n u
e ș t i
j o b - u l
t ă u ,
t u
n u
e ș t i
c o n t u l
t ă u
d i n
b a n c ă .
You are not the car you drive. Nu ești mașina pe care o conduci.
you’re not the contents of your wallet. (...) N u
e ș t i
c e
a i
î n
p o r t o f e l . (...)
You are all singing, all dancing crap of the world. T u
e ș t i
r e b u t u l
u l t r a p e r f o r m a n t
a l
l u m i i .
Chuck Palahniuk, Fight Club
Motto:
The Full Monty este prezentat printr-un acord special cu Music Theatre International (MTI). Toate materialele autorizate folosite în spectacol au fost puse la dispoziție de MTI, New York, NY, tel. 212-541-4684, fax 212-397-4684, www.mtishows.com. Înregistrarea audio sau video a acestei producții este strict interzisă.
O să-mi iau o slujbă la fabrica de oțel, piese de fier întunecate fierbinți sînt scoase dintr-un cuptor și lovite cumva pe o bară lungă și o biată fantomă tuciurie trebuie să ridice bara aia pe o platformă fierbinte, totul fierbinte, cu haine fierbinți împinge bucăți de fier și cumva reușește să tragă înapoi bara de bătut și să arunce bucățile alea... o muncă monotonă, posomorîtă și sumbră, o să-mi aducă oțelul la picioare, propria mea bară de modelat... nu e doar imposibil de grea ci și roșie de fierbinte ce e... ca experiment în iadul ăsta mă aplec peste platforma de suport ca să testez distanța, dar și asta e fierbinte... Jack Kerouac, Cartea viselor
DAR Oțelăria s-a închis. Acum șomeri, Jerry și Dave trăiesc din ajutorul social. Pe Jerry l-a părăsit nevasta, riscă să-și piardă băiatul și nici Dave nu stă pe roze. Ascunși în toaleta clubului de striptease unde soțiile lor se distrează la un show cu The Chippendales, cei doi prind o discuție din care Jerry află că e pe cale să piardă custodia copilului și dreptul de vizită. Situațiile disperate cer măsuri disperate: de-acolo și ideea unui spectacol unic de striptease masculin... full-monty, dus pînă la capăt. Alături de încă patru bărbați, fiecare motivat de necazurile lui, Jerry și Dave pornesc în cea mai comică, burlescă, fascinantă aventură a vieții lor – pregătirea pentru show, dincolo de spaime, probleme de conștiință, complexe și frustrări, în căutarea (și regăsirea) pierdutului respect de sine, a adevăratei prietenii și a iubirii. Codruţa Popov
SI ATUNCI ,
Locuiam într-o cameră la etajul al doilea, peste drum de un bar. (...) Din camera mea puteam să văd prin ușile deschise interiorul barului. (...) Noaptea stăteam în cameră și beam vin și mă uitam la fețele din bar, în vreme ce banii se duceau. Ziua făceam lungi plimbări leneșe. (...) Mîncam doar o dată pe zi, ca să mă țină mai mult banii. Am găsit o cafenea jegoasă cu un proprietar jegos, dar îți luai acolo un mic dejun pe cinste clătite, fulgi de ovăz, cîrnați - la un preț de nimic. Charles Bukowski, Factotum
E dimineață, e timpul să te scoli, așa că scoală-te și du-te să-ți cauți o slujbă. Ieși în lume și caută ce nu ve găsi niciodată. (...) În fiecare dimineață mă trezeam cu același sentiment. Acum chiar că trebuie să-mi găsesc o slujbă. La dracu’! Am luat micul dejun, mi-am pus o carte sub braț, creioane în buzunar și am pornit. Am coborît scările și am luat-o în josul străzii, fiindu-mi ba cald, ba frig, ba cald, ba frig, după cum și aerul era cînd cețos, cînd limpede. Nu conta, aveam o carte sub braț și căutam o slujbă. John Fante, Drumul spre Los Angeles
Toți tații de pe lîngă noi din cartier își pierduseră locul de muncă. Tata își pierduse locul de muncă. Tatăl lui Gene stătea toată ziua pe veranda din fața casei. Toți erau fără ocupație, mai puțin tatăl lui Chuck (....). Poate că numai tații din cartierul meu nu aveau ocupație. Auzisem de părbușirea bursei. Era ceva rău. Poate bursa se prăbușise doar în cartierul nostru. (...) Mama mergea în fiecare dimineață la slujba ei prost plătită, iar tata, care n-avea slujbă, pleca și el în fiecare dimineață. Chiar dacă cei mai mulți dintre vecini erau șomeri, nu voia ca ei să creadă că n-are slujbă. Așa că se urca zilnic în mașină la aceeași oră și o lua din loc ca și cum s-ar fi dus la muncă. Apoi seara se întorcea la exact aceeași oră. Charles Bukowski, Șuncă pe pîine
Șomajul este un fenomen social-economic caracteristic economiei de piață. El se caracterizează prin „inactivitatea forțată a unui număr mare de oameni, care rămîn fără lucru” (conform Dicţionarului explicativ al limbii române). Cuvîntul „șomaj” provine din franțuzescul „chômage”, care la rîndul lui, are la origine latinescul „caumare”, ce definea căldura insuportabilă din cauza căreia încetează orice activitate.
Lumea e în criză. Din nou. Ciclic. Confuz, dar implacabil, criza (petrolului, oțelului, cărbunelui...) transformă o realitate politică într-una socială și, cît se poate de rapid, într-una personală; devine, cu alte cuvinte, concretă la nivel individual. Tiparele relaționale se modifică, normalitatea socială își schimbă polii, calitatea umană dobîndește aparent alte criterii valorice. Primele decenii de după al doilea război mondial au însemnat declinul masivei industrii a oțelului din fostele țări aliate. Orașele născute din necesitate în jurul acestor uzine s-au trezit dintr-o dată lipsite de coloana lor vertebrală. Mii de familii au fost nevoite să își redefinească poziția în interiorul lor și în raport cu societatea. În principal bărbații sînt cei mai afectați de schimbare - autoritatea le este pusă în discuție, nou dobînditele drepturi ale femeilor îi descumpănesc pe cei mai mulți dintre ei, dar în primul rînd sărăcia iminentă (în multe cazuri, familii întregi ajung pe drumuri, suferind de foame și de frig) creează panică și traume cu efecte dezastruoase. 1973. Țările membre ale OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) decid embargoul, ca răspuns la sprijinul acordat de SUA Israelului în războiul cu Siria și Egipt. Prețul petrolului crește enorm. Economia americană e profund afectată, la fel și cea vest-europeană. Căderea bursei determină o creștere accelerată a șomajului. Din nou, oameni pentru care realitatea avea un traseu bine definit trebuie să o ia de la capăt, cu povara unor responsabilități pe care viața „de dinainte” nu le pre-
văzuse. Soluțiile sînt adesea acute: violență, infracționalitate, abuz de forță, dar și mai adesea, cronice: emigrare, destrămarea familiilor, dezrădăcinare în toate accepțiunile figurate și metaforice ale termenului. Dezindustrializarea, acest spectru al societății contemporane, este un proces de schimbare socială și economică cauzat de reducerea capacității industriale a unei regiuni (se referă cu precădere la industria grea) sau de relocare masivă a fabricilor în regiuni sau țări mai profitabile. În sfîrșit, criza creditelor determină falimentele în lanț care zguduie economiile statelor în ultimii ani și care sînt atît de aproape de existența noastră cotidiană încît analiza devine dificilă în termeni obiectivi. Pare că supraviețuirea a rămas unicul imperativ. Încă o dată și încă o dată, trupul uriaș al lumii se zbate convulsiv. Familia, individul, apartenența, identitatea redevin termeni de pus în discuție. Lumea e în criză. Din nou. Ciclic. Ciclic. Ciclic. Codruța Popov
(în ordinea indicată de autor)
DISTRIBUTIA
Jerry Lukowski, un fost muncitor la uzina de oţel, şomer Nathan Lukowski, fiul lui pre-adolescent Pam Lukowski, fosta lui soţie Teddy Slaughter, iubitul ei care s-a mutat la ea Dave Bukatinsky, un fost muncitor la uzină, la fel de şomer Georgie Bukatinsky, soţia lui Harold Nichols, un fost şef de secţie de la aceeaşi uzină, şomer şi el Vicki Nichols, soţia lui Malcom MacGregor, un fost muncitor la uzină, şomer Molly MacGregor, mama lui bolnavă Ethan Girard, un fost muncitor la uzină, şomer Noah (Calu’) Simmons, un fost muncitor la uzină, pensionar Jeanette Burmeister, o pianistă de vîrstă incertă Buddy (Keno) Walsh, un stripper Reg Willoughby, un fost muncitor la uzină, şomer Tony Giordano, un patron de club din Buffalo Estelle Genovese, iubita ocazională a lui Jerry Susan Hershey, prietenă de-a lui Pam şi Georgie Joanie Lish, o altă prietenă de-a lui Pam şi Georgie Preotul Politistul ,
RICHARD BALINT ALEX HÂNCU LAURA AVARVARI ADRIAN JIVAN ION RIZEA TANIA POPA / MAGYARI ETELKA CRISTIAN RUDIC ANDREA TOKAI MATEI CHIOARIU VICTORIA SUCHICI CODRICEL COLIN BUZOIANU VICTOR YILA GABRIELA POPESCU VICTOR MANOVICI DORU IOSIF DAVID CRESCENZI LUMINIȚA TULGARA DANIELA BOSTAN MIRELA PUIA VALENTIN IVANCIUC BENONE VIZITEU
Orchestra
DAVID CRESCENZI (pian), VALENTINA PEETZ (pian), ION DOROBANȚU (chitară), VICTOR MICLĂUȘ (bass), GIANLUCA VANZELLI (flaut), IOSIF ȘANTA (clarinet), COSMIN HĂRȘIAN (saxofon alto/tenor), CRISTIAN JURCAN (saxofon tenor), CĂLIN POP (saxofon bariton), SERGIU CÂRSTEA (trompetă), CORNELIU DRĂGOI (trompetă), RADU GUȚI (trombon), EMIL IONESCU (trombon), GRIGORE TEODORESCU (percuție), VALENTIN TĂTARU (tobe)
DIRIJOR Pregătirea muzicală LIGHT DESIGNER SCENOGRAF Asistent decor Asistent de costume COREGRAF & REGIZOR Asistent de regie Asistent de coregrafie data premierei durata spectacolului
DAVID CRESCENZI Valentina Peetz, Angela Balici, Rareș Păltineanu, Cristian Rudic, Tibor Cári LUCIAN MOGA DRAGOȘ BUHAGIAR Zsolt Fehervári Diana Dobra RĂZVAN MAZILU Judith Reinhardt Hellen Ganser 28 decembrie 2011 3h, o pauză
Regia tehnică Corina Toma, Cristian Stana · Lumini Gerhard Crăciun, Caius Cornea, Alexandru Stănescu, Laurențiu Marin, Balint Andor, Grațian Popp, Ilie Mateescu, Adrian Stănescu, Cosmin Pătru, Costi Asproiu, Mircea Chinezon · Sonorizare Alexandru „Uțu” Pascu, Peter Szabo, Flavius Marușca Recuzită Alin Tofan, Mariana Doboșan, Iulia Doboșan, Dumitru Brumar · Costume Monica Grand, Lorena Caldeș, Neli Gerstenengst · Coafură Marcel Rusu, Dana Genig · Machiaj Gabriela Strugaru, Lucia Moise · Tehnic Iosif Toth, Mircea Drăgan, Gheorghe Pataki, Marius Crăciunesc, Szabo Zoltan, Gothard Sandor, Gelu Lepa, Ciprian Dobondi, Mihai Cebuc, Ioan Ilia, Andrei Voica, Vasile Iuga, Cătălin Niculescu, Iosif Balasz, Petrică Butnariu, Constantin Pârvu, Mircea Ghindăoanu, Biro Ioan, Marius Tiberiu Oduţ · Personal de sală Niculina Moraru, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ciprian Cojocaru, Bogdan Socaciu, Gabriel Cozma, Ciprian Prune, Monica Moraru, Răzvan Prune, Răzvan Magheți, Daniel Pascu, Monica Purcaru Secretariat literar Codruța Popov · Ticketing Maria Manolache · Coordonator tehnic ing. Horațiu Nica · Șef producție Radu Berzescu
Striptease-ul, căruia i se mai spune și dans exotic, sau erotic, este un show complet de muzică, mișcare, lumini și foarte multă charismă. Firește, s-a diversificat în toate direcțiile, dar și-a păstrat funcția de bază - aceea de a înfierbînta spiritul și carnea prin mișcările lascive cu care dansatoarea sau dansatorul se dezbracă. Costumul și personajul stau în centrul poveștii care se dezvoltă în fantezia publicului, provocată să se dezlănțuie. Inițial, reprezentația de striptease se termina în momentul în care dansatorul era dezbrăcat complet; în prezent, dansul continuă și după aceea - accentul nu mai este pus doar pe ideea de renunțare la haine, ci și pe tenta pronunțat sexuală a mișcărilor. Cînd a apărut striptease-ul și care este parcursul lui nu e nici foarte important, nici foarte relevant, și oricum părerile sînt împărțite între Babilonul antic și America începutului de secol XX. Salomeea, Mata Hari, Josephine Baker sau Dita von Teese sînt nume care jalonează istoria controversată a acestui tip de show, plasat la granița dintre artă și pornografie. Totuși, balanța pare să se încline în sfîrșit către prima, dacă e să judecăm după decizia magistraților norvegieni care, în 2006, au scutit performerii de striptease de plata impozitului, în virtutea ideii că striptease-ul este o formă de artă. În sfîrșit, vom remarca și faptul că dominația feminină a acestui gen de show s-a terminat în anii 70, cînd The Chippendales au făcut din striptease-ul masculin un fenomen comun.
The Full Monty a avut premiera absolută în 2000, la Old Globe Theatre din San Diego, ajungînd rapid unul dintre titlurile de mare succes de pe Broadway, cu numeroase premii și nominalizări la Tony Award, Drama Desk Award, Thatre World Award. Numai dacă ne referim la prestigiosul premiu Tony, putem enumera nominalizările pe care le-a primit acest musical: Cel mai bun musical, Cel mai bun text pentru un musical, Cea mai bună coloană sonoră a unui musical, Cel mai bun actor într-un musical (Patrick Wilson), Cel mai bun actor în rol secundar într-un musical (John Ellison Conlee, Andre De Shields), Cea mai bună actriță în rol secundar într-un musical (Kathleen Freeman), Cea mai bună coregrafie, Cea mai bună regie a unui musical, Cea mai bună orchestrație.
David Yazbek (n. 1961) este un artist de studio al cărui album The Laughing Man a cîștigat în 1997 premiul N.A.I.R.D. pentru cel mai bun album pop. A cîștigat premiul Drama Desk pentru The Full Monty. A compus muzică pentru teatru. Yazbek a scris numeroase scenarii pentru televiziune, inclusiv un sketch pentru David Letterman Show, cu care a cîștigat premiul Emmy, ca și pentru serialul TV pentru copii Puzzle Place. A compus coloana sonoră pentru numerose filme și emisiuni ale posturilor HBO, Fox și Nickelodeon. Este compozitor și producător pentru artiști ca XTC, Tito Puente, Space Hog, The Verve Pipe, Ruben Blades, Rockapella sau The Persuasions.
Terrence McNally (n. 1939) este cunoscut îndeosebi ca autorul textului pentru musicalul The Full Monty. McNally a cîștigat al patrulea său premiu Tony pentru cel mai bun text al unui musical pentru Ragtime (muzica și versurile de Stephen Flaherty și Lynn Ahrens). În 1996, McNally a cîștigat premiul Tony pentru piesa lui Master Class, unde Zoe Caldwell interpreta rolul Mariei Callas; a cîștigat premiile Tony, Drama Desk și Outer Critics Circle, ca și premiul New York Drama Critics Circle în 1995 la categoria Cea mai bună piesă americană pentru Love! Valour! Compassion!, iar în 1993, a obținut premiul Tony pentru scenariul musicalului Kiss of the Spider Woman (muzica și versurile John Kander și Fred Ebb). Alte piese semnate de de Terence Mc Nally sînt Corpus Christi, A Perfect Ganesh, Lips Together, Teeth Apart, The Lisbon Traviata și It’s Only a Play, care toate au avut premiera la Manhattan Theatre Club, ca și scenariul pentru musicalul The Rink. A scris libertul pentru The Food of Love, pe muzica lui Robert Beaser, operă prezentată la New York City Opera în 1999, libretul pentru Dead Man Walking, pe muzica lui Jake Heggie, pentru Opera din San Francisco. Mc Nally este, de asemenea, autorul mai multor scenarii TV, inclusiv al serialului Andre’s Mother, care i-a adus un premiu Emmy. Este membru al Breslei Autorilor Dramatici din 1970.
MTI
Music Theatre International (MTI) este una dintre cele mai importante agenții de impresariat artistic, oferind teatrelor profesioniste și de amatori din toată lumea dreptul de reprezentare a unui număr semnificativ de musicaluri de marcă de pe Broadway și nu numai. MTI lucrează în mod direct cu libretiștii, compozitorii și autorii acestor show-uri, punînd la dispoziția teatrelor din Statele Unite și din alte peste 60 de țări scenariile oficiale, partituri și resurse teatrale de calitate. MTI este o agenție dedicată cu precădere ideii de teatru ca mijloc de educare și a creat colecții speciale pentru tinerii artiști. MTI Broadway Junior Collection® include titluri „junior”, musicaluri de pînă la 60 de minute pentru producții gimnaziale; și titlurile pentru copii, musicaluri de 30 de minute adaptate pentru producțiile realizate în cursul primar. MTI School Edition™ este o serie de musicaluri cu textul adnotat anume pentru uzul elevilor de liceu, iar colecția Theatre For Young Audiences (TYA) cuprinde musicaluri de 70 de minute destinate montărilor pentru copii, realizate de adulți. MTI ShowSpace.com este comunitatea online a lumii teatrale în care profesioniștii și fanii din toată lumea fac schimb de opinii, fotografii, filmări video, decoruri, recuzită, costume și altele, în scopul de a crea noi producții.
Răzvan Mazilu, coregraf și dansator, promovează pe scenele autohtone dansul contemporan şi teatrul-dans. Student fiind la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale”, secția coregrafie, a realizat, alături de Maia Morgenstern, spectacolul Dama cu camelii la Teatrul National Bucureşti. Printre creaţiile sale în ipostaza de coregraf se numără: Urban kiss, Block Bach, Un Tango Mas, Portretul lui Dorian Gray, Îngerul albastru, Coppelia, Vorbeşte-mi ca ploaia ş.a. În anul 2005, Teatrul Dilos din Atena îl invită să monteze musicalul Marlene. Începând cu 1998 este invitat ca solist permanent al Operei Naţionale Bucureşti în spectacolele Simfonia fantastică, Casa Bernardei Alba, Roşu şi Negru, Anna Karenina, Stampe japoneze ş.a. În 2007, Răzvan Mazilu lansează seria de spectacole extraordinare de dans contemporan “Răzvan Mazilu şi invitaţii săi”, un proiect de responsabilitate socială în beneficiul liceelor de coregrafie din România. Spectacolele sale sunt prezentate în turnee în numeroase ţări, printre care China, Israel, Italia, Franţa, Spania, Danemarca, Elveţia, Rusia, Egipt, Slovacia, Ungaria. La finele anului 2011, realizează un spectacol de dans dedicat victimelor cutremurului din 2011 de la Fukusima, Japonia, intitulat Requiem. Nu știi nimic despre mine. The Full Monty este al doilea spectacol de teatrudans pe care îl realizează Răzvan Mazilu în calitate de invitat al Teatrului Național, după Remember de Mateiu Caragiale, în 2009, în cadrul programului managerial MixART.
FABRICA DE DECORURI
Prima fabrică de decoruri din România își va începe activitatea în luna martie 2012. Concepută după metode europene de eficientizare, Fabrica de decoruri a teatrului timișorean reprezintă o idee revoluţionară şi o premieră absolută în plan național. Practic, Fabrica de decoruri este concepută și construită astfel încît să asigure o linie autentică de producţie și asamblare, la capătul căreia, în timp optim, decorurile, finisate complet, vor ajunge pe scenele unde sînt aşteptate. Concentrarea atelierelor de producţie a creat premisele pentru optimizarea condiţiilor de lucru, şi, totodată, pentru reducerea considerabilă a costurilor spectacolelor şi a timpului de producţie. Alte atuuri importante ale realizării Fabricii de decoruri sînt fluidizarea circuitului aprovizionare – producţie – depozitare, asigurarea standardelor funcţionale, precum şi o utilizare eficientă şi rentabilă care va reduce costurile de producţie cu 50%. Sîntem absolut convinși că meseriile de teatru trebuie să se reîntoarcă în atelierele
UN NOU JUCĂTOR PE PIAȚA TEATRALĂ DIN ROMÂNIA
teatrelor, să-și redescopere specificul și unicitatea. Performanța atelierelor Teatrului Național, chiar în condițiile dificile în care acestea și-au desfășurat activitatea pînă acum, dovedește pe deplin justețea creării Fabricii de decoruri. Cu sprijinul Consiliului Local (care a alocat spațiul și utilitățile aferente) și al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național care s-a implicat decisiv din punct de vedere financiar în realizarea acestui proiect ambiţios, finanţîndu-i etapele de concepţie şi construcţie, Naționalul plasează pe piața teatrală românească un nou jucător, care se anunță deja valoros atît pentru teatrul timișorean cît și pentru viitorii săi parteneri - Fabrica de decoruri. Conducerea Teatrului Național mulțumește pentru profesionalism și dedicare echipei de producție care a făcut posibilă executarea și montarea decorului spectacolului The Full Monty.
www.tntimisoara.com
tipar TNTm_2011
redactor Codruța Popov foto Adrian Pîclișan concept grafic popljubo tipograf Carla Stiassny