ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ MESERIA

stagiunea 2010/2011

teatrul mihai eminescu director general Ada Hausvater

ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ MESERIA de Mihail

Bulgakov

traducerea Maria Dinescu

Ce se întîmplă atunci cînd o maşină a timpului cam şubredă, meșterită într-o sobă veche, din sîrme, cabluri, șuruburi și din ce se mai găseşte prin boxa de la subsol, îl transportă pe Ivan Vasilievici, chintesenţă a administratorului de bloc, aşa cum bine îl ştim cu toţii, direct pe tronul şi în pielea marelui ţar Ivan, supranumit Cel Groaznic? Într-o desfăşurare halucinantă de situaţii incredibile, autorul celebrului roman Maestrul şi Margareta ne conduce, printre lacrimi şi hohote de rîs, pe un drum care jonglează cu prezentul şi trecutul, cu realitatea şi fantasticul, în căutarea esenţei umane, şi sub, dar şi dincolo de istorie.

Mihail Bulgakov este, probabil, numele-cult al literaturii ruse, altminteri o victimă între milioanele de victime ale regimului lui Stalin.

De formaţie doctor, cunoaşte cumplita viaţă de front ca medic militar atît în primul război mondial, cît şi în războiul civil ce i-a urmat.

Vocaţia lui artistică îl impune din ce în ce mai mult în lumea literară a noii Rusii, ca nuvelist, romancier şi, în egală măsură, ca dramaturg de uriaş succes la public, dar nu şi la cenzura sovietică impusă de Stalin, care îl consideră primejdios pentru regim şi îl scoate în afara circuitului cultural, interzicând publicarea literaturii sale, precum şi reprezentarea pieselor semnate de el.

Creaţia lui Bulgakov - fie că este vorba despre celebrul roman Maestrul şi Margareta, de Garda Albă, de Cabala bigoţilor, Domnul Jourdain cel scrîntit sau de Ivan Vasilievici (titlul original al piesei Ţarul Ivan îşi schimbă meseria) - este pătrunsă de încrederea în esenţa pozitivă a naturii umane, în umanitatea fundamentală care transcende în egală măsură comedia şi tragedia existenţei.

Bulgakov este, poate, cel mai strălucit reprezentant al tehnicii dramaturgice. Talentul lui de a conduce intriga, de a ține sala încordată tot timpul spectacolului, de a înfățișa personajele în mișcare, de a călăuzi publicul spre ideea pe care vrea s-o sublinieze este cu totul excepțional…

Vladimir Nemirovici-Dancenko

Cu sarcasmul lui voios, Bulgakov ne întinde mici capcane la tot pasul. Ivan cel Groaznic? Dar de ce el și nu Boris Godunov? Sau Petru cel Mare? Sau Stalin? Că doar Stalin și Bulgakov se știu bine (în fond, și pisica-l cunoștea pe șoricel), el i-a și scris o scrisoare lui Ivan cel Groaznic… pardon, lui Stalin…

Paralela este transparentă și l-a costat mult la vremea aceea. Ca și țarul, „tătucul” nu-și mai poate număra victimele. Ca și țarul, „tătucul” dă buzna în istorie cu cizmele și cu opricinicii lui. Ca și țarul, „tătucul” instaurează domnia delațiunii. Așa că nu degeaba apare Ivan cel Groaznic și nu altul din soba bietului inventator. Nu degeaba se simt atît de bine țarul și administratorul unul în pielea celuilalt… Nu degeaba aiuritoarea pleiadă de cetățeni se orientează atît de rapid în orice situație, salvați mereu de lozinci oportune…

Să rîdem, tovarăși, că tot n-avem nici o scăpare… cam asta ar fi morala curajoasă a lui Bulgakov.

Păi, hai să rîdem!

Codruța Popov

În acele vremuri tulburi, tot ce era făurit de mîna omenească făcea omului un serviciu mai prost decît înainte: casele nu te apărau de frig, mîncarea nu te sătura, lumina electrică se aprindea numai cînd se făcea cîte o razie mare (…), apa ajungea numai pînă la parter, iar tramvaiele nu funcționau deloc. (…)

Gîndurile îi fugeau mediat spre neplăcutele treburi sovietice. „Ce s-o fi petrecînd acum la blestematul acela de Proletkult?” se gîndea el.

După Proletkult își amintea (…) demonstratiile de 1 Mai și 7 Noiembrie, șezătorile intime de la club, cu conferințe și bere, bugetul pe șase luni al sectorului metodologic.

Feodor Nikitici era metodic vizitat de aceleași vise categoric sovietice. Vedea în vis: plata cotizațiilor la sindicat, gazete de perete, sovhozul “Gigant”, inaugurarea solemnă a primei fabrici-bucătarie, pe președintele Asociației Prietenilor Incinerării și marile zboruri ale avioanelor sovietice.

Ilf și Petrov, „Vițelul de aur”

Cum vă dați seama dacă cineva este născut în anii ’70 în URSS de Vasile ERNU

[...] ¤ Şi în ziua de azi te înfiorezi cînd treci pe lîngă rafturile kilometrice de băuturi alcoolice. […] ¤ Ai văzut portretul lui Gorbaciov fără pata de pe cap. ¤ Recunoaște că ai tresări dacă o persoană de lîngă tine ar spune, cu voce pițigăiată: „Iar acum, în eter, Pionerskaia Zoirika” (emisiune radio). […] ¤ Ai noștri învingeau mereu la hochei. […] ¤ În continuare nu îți vine să crezi că ai 38 de canale TV care transmit 24 de ore din 24. ¤ Încă nu ai uitat că pentru a închide televizorul, trebuia să cobori din pat. ¤ Apariția ceasurilor electronice cu muzică te-a dat gata. […]

¤ ¤ ¤ ¤ ¤

Ai citit pentru prima dată Bulgakov într-o copie xerox, iar Gumileov în samizdat. […]

Indiferent dacă este noapte sau zi și cîtă votcă ai consumat, poți enumera cel puțin cinci pionieri-eroi: Valodea Dubinin, Marat Kazei, Valea Kotik, Zina Portnova, Lionea Golikov… Gata, ajunge.

Deviza detașamentului de pionieri „Pavlik Morozov” din care făceai parte era: „Sîntem născuți din basm să facem faptă”. Îți este foarte cunoscut cuvîntul deficit, care are sens nu doar în raport cu banii.

Vasile Ernu, „Născut în URSS”

În situația puterii, duplicarea adevărurilor devine, sau mai degrabă încearcă să devină, duplicarea realităților. (…) La moartea lui Lenin, limbajul comunist este complet format. (…) Utilizarea corectă a limbajului ideologic semnifică deci succesul identificării persoanei care-l utilizează cu modelul. Ca mijloc de comunicare, el semnifică acordul între interlocutori asupra viziunii centrala, nașterea și subzistența, între ei, în timp ce vorbesc, a realității ideologice. Limbajul nu este un schimb între două subiectivități diferite, ci o comuniune constatată față de o aceeași realitate. (…) blestemul lui Babel este abolit, de vreme ce multiplicitatea limbilor este depășită prn uniformitatea stilului și prin faptul că vocile individuale renunță să profereze alte sunete decît cele care se vor chema curînd „limba de lemn”.

Alain Besançon, „Originile intelectuale ale leninismului”

Nu există ceva mai intim în viața cetățeanului sovietic decît tualetul. (Dați-mi voie, din respectul imens pe care-l am față de acest loc și acest cuvînt, să rămîn la formula sovietică: tualet.) (…) Tualetul este intimitatea colectivă în puritatea ei maximă. Tualetul din komunalkă este un loc comun, care le aparține tuturor locatarilor casei. Prin urmare, el este un loc al intimității mai multor persoane, nu numai al familiei tale. Aici vine și tiotia Klava, și diadia Valodea, și frumoasa Marusea, și nesuferitul de Lionea, și toți ceilalți 20 de locatari ai casei. Acest loc îl suportă, îl respectă și îl slujește pe fiecare. Tualetul nu face discriminări. Tu poți greși față de el, el niciodată nu poate greși față de tine.

A merge la tualet este o veritabilă artă, iar ce din komunalkă presupune o adevărată inițiere. Devii un fel de stalker, călăuză a propriei ființe. Cînd mergi acolo, trebuie să știi că, oricît de singur ai fi, locatarii te urmăresc. „Ăsta iar stă juma de oră”, „Iar citește romane sau naiba știe ce face”. Într-adevăr, cînd mergi la tualet, dacă respecți acest loc, trebuie să ai două lucruri. O carte și hîrtie igienică. Hîrtia igienică este un obiect care nu va fi găsit niciodată în tualet. Acest obiect se ține la loc de cinste în camera ta. Și se folosește economicos. (…) În ce privește cartea, nu există o preferință concretă a locului. Totul depinde de tine. Ai libertatea de a alege să citești orice carte dorești tu.

Tualetul e sala de lectură perfectă și locul care a produs cei mai mulți și cei mai remarcabili intelectuali sovietici.

Vasile Ernu, „Născut în URSS”

Sabin Popescu este regizor al Naţionalului timişorean din anul 2000. Istoric convertit la regie de teatru, Sabin Popescu are un ascuţit spirit critic, mereu îndulcit de umor, care îi traversează creaţia, întotdeauna în rezonanţă cu realiteatea imediată, indiferent de aparenta determinare cronologică a textului montat. Nu în ultimul rînd, apetenţa artistică al lui Sabin Popescu îl apropie de fecundul curent optzecist. Dintre creaţiile sale timişorene, vom aminti La Lilieci după Marin Sorescu, Angajare de clovn de Matei Vişniec, Neguţătorul din Veneţia de W. Shakespeare, Norii de Aristofan, Privelişte minunată spre catedrală de Sławomir Mrožek etc.

DISTRIBUȚIA

Ivan Vasilievici, administrator și țar Miloslavski, hoț Timofeev, inventator Șpak, vecin Iakin, regizor Diacul Trimisul suedez Patriarhul / Milițianul Zinaida, actriță Uliana, soția administratorului Țarina Opricinici Cîntărețul

Decoruri Costume Muzica Mișcare scenică Light design Video Asistent costume

DAMIAN OANCEA ROMEO IOAN OVIDIU COROIU VALENTIN IVANCIUC ALECU REUS CRISTIAN SZEKERES BENONE VIZITEU VLADIMIR JURĂSCU LAURA AVARVARI ANA MARIA COJOCARU LUMINIȚA TULGARA NICOLAE PÂRVULESCU, ALEX JIVCOV IOAN TOTH

ZSOLT FEHERVARI KRISZTINA NAGY ILIE STEPAN ALIN RADU FLORIAN PUTERE film&go company MONICA GRAND

REGIA ARTISTICĂ SABIN POPESCU

Regia tehnică Vasile Giurgean Sufleor Doina Stoiţa Lumini Andor Balint, Gerhard Crăciun, Laurențiu Marin, Viorel Popp, Cosmin Pătru, Adrian Stănescu, Răzvan Cosma, Dan Jieanu, Mircea Chinezon, Caius Cornea Sonorizare & videoproiecții Eugen Obrad

Secretariat literar Codruţa Popov Impresariat Maria Manolache Coordonator tehnic ing. Horaţiu Nica Recuzită Costume Coafură Machiaj

Alin Tofan, Mariana Doboșan, Iulia Doboșan , Dumitru Brumar Monica Grand, Lorena Caldeș, Neli Gerstenengst Marcel Rusu, Dana Genig Gabriela Strugaru, Lucia Moise

Tehnic Iosif Toth, Gheorghe Pataki, Szabo Zoltan, Marius Crăciunesc, Ioan Ilia, Marius Mondoacă, Mircea Drăgan, Traian Oneţ, Gelu Lepa, Ciprian Dobondi, Mircea Ghindăuanu, Virag Zoltan, Gothard Sándor, Vlad Voicu, Radu Miloşev, Toader Bodea, Biro Ioan, Gheorghe Rădulescu

Personal sală Niculina Morar, Maria Manolache, Mihaela Peter, Carmen Trifan, Alina Avram, Ciprian Cojocaru, Bogdan Socaciu, Gabriel Cozma, Ciprian Prune

Redactor foto concepție design

Codruța Popov Adrian Pîclișan popljubo

print@TNTm, 2011

www.tntimisoara.com