Bi¡å Råcman a ob¡inut produc¡ie - record la grâu cu tehnologia sa obi¿nuitå

CULTURI VEGETALE

Bi]\ R\cman a ob]inut produc]ie cu tehnologia sa obi[nuit\

O veste a stârnit rumoare printre agronomi: experimentatul fermier giurgiuvean Bi¡å Råcman, care este autorul unor produc¡ii-record la rapi¡å ¿i porumb (anul trecut a ob¡inut Porumbul de Aur, cu 17,5 tone la neirigat), a reu¿it o produc¡ie de 12,5 t/ha la grâu, cu soiul Papillon, de la Saaten-Union, produc¡ie medie pe 100 ha! Dar care a fost cheltuiala pe hectar? ªi, mai ales, se justificå ea economic?

Poate pårea surprinzåtor pentru mul¡i, dar “motorul” aceste super-produc¡ii nu este nutri¡ia, ci controlul bolilor “la sânge”. Tehnologia a con¡inut nu mai pu¡in de cinci tratamente ¿i, chiar ¿i a¿a, Råcman sus¡ine cå a avut noroc: “A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor. ªi exact a¿a a fost. Un noroc, pentru cå grâului mai bine nu-i dai îngrå¿åminte, decât så nu-l tratezi! Am avut ani în care nu am aplicat bine îngrå¿åminte ¿i tot am fåcut produc¡ie. Dar, dacå am scåpat douå tratamente, produc¡ia a scåzut cu 4-5 t/ha”.

Pe lângå cele cinci fungicide cu substan¡e active diferite, tratamentele s-au fåcut ¿i cu ale produse de protec¡ie: T1 cu erbicid ¿i insecticid, T2 cu erbicid, insecticid ¿i regulator de cre¿tere, T3, T4 ¿i T5 cu insecticid. Fertilizarea s-a fåcut cu 200 kg/ha 18:46 la pregåtirea patului germinativ, 100 kg/ha nitrocalcar la ie¿irea din iarnå, 100 kg/ha azotat de amoniu pe 15 martie ¿i 100 kg/ha uree solidå, pe 3 mai. Racman sus¡ine cå toate aceste substan¡e ¿i treceri, la care se adaugå pregåtirea terenului prin arat, discuit ¿i mårun¡it cu combinatorul, precum ¿i recoltatul, l-au costat doar 5.966 de lei - cu totul, cheltuieli directe ¿i indirecte.

E de precizat cå la aceastå sumå s-a ajuns fårå economii realizate la achizi¡ia de inputuri. Råcman spune cå inclusiv îngrå¿åmintele le achizi¡io nea zå cu doar câteva zile înainte de aplicare. A¿adar, fårå discounturi pentru a chizi¡ia anticipatå, cu plata cash. “Dacå dai bani pe îngrå¿åminte anticipat, ob¡ii un pre¡ mai mic pe produc¡ia pe care o vinzi ca så ai bani de îngrå¿åminte. ªi

- record la grâu

“A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor”,

spune Bi¡å Råcman

atunci, care e câ¿tigul?”

În schimb, chiar dacå dispune de un parc tehnic de invidiat, reu¿e¿te så ¡inå cheltuielile indirecte sub control.

A ajutat produc¡ia ¿i regimul echilibrat al precipita¡iilor, cu 230 de l/mp în toamnå/iarnå ¿i 130 de l/mp primåvarå, precum ¿i faptul cå, pe o bunå parte din suprafa¡a de 100 de ha, planta premergåtoare a fost mazårea.

În privin¡a tehnologiei, un detaliu este important. Råcman dezavueazå lucrårile minime ale solului: “Aråtura la 30 cm este obligatorie. Înlocuirea plugului cu discul, pove¿tile cu pat tare - plapumå moale sunt pove¿ti pentru cei care nu lucreazå pe banii lor. La mine, plugurile stau în urma combinei. Douå pluguri mari, trase de tractoare puternice, de 500 CP ¿i 650 CP”.

Råcman a cultivat alte 380 de ha cu diferite soiuri stråine de grâu (Apache, Avenue, Gabrio, Monte Cristo, Solidon, Sophie), folosind, spune el, iar angaja¡ii såi confirmå, exact aceea¿i tehnologie ca în cazul soiului Papillon. Iar produc¡iile la celelalte soiuri au variat între 6.200 ¿i 9.200 de kg/ha. A¿adar, cu peste trei tone sub soiul Papillon - asta în cazul celui mai bun dintre cele ¿ase soiuri.

Explica¡ia acestor diferen¡e

Råc man vede doar una: genetica. “La soiul acesta, Papillon, ziceai cå treieri grâu, nu paie sau spice. Nu am mai våzut a¿a ceva”. Totu¿i, e de precizat cå, pe lângå premergåtoarea dife ritå, a variat ¿i structura solului (e cernoziom peste tot, dar cu pH foarte variabil, între 5,5 ¿i 7,9); iar regimul precipita¡iilor cu siguran¡å a fost diferit pe solele aflate la distan¡e mai mari una de cealaltå.

Va cultiva de acum preponderent soiul Papillon? Nu. Pe de o parte, ne mul¡umit de faptul cå såmân¡a C1 s-a scumpit, va folosi såmân¡å C2, selectatå din produc¡ia acestui an. ªi se a¿teaptå ca produc¡ia så scadå spre 9 t/ha, în condi¡iile unui an la fel de favo rabil soiului. Pe de altå parte, nu pariazå niciodatå prea mult pe un soi, fiindcå intervin diferen¡e anuale semnificative de productivitate. În fine, va schimba radical structura culturilor, punând ac centul pe culturile de primåvarå: 700 ha cu grâu, 400 ha cu orz ¿i 700 ha cu rapi¡å (în total, 1.800 ha din cele 2.300 ale fermei). Crescând pânå la aproape de a dubla suprafa¡a cu grâu, folosirea mai multor soiuri nu e doar recoman dabilå, ci chiar obligatorie.

Dupå Porumbul de Aur din 2021, anul acesta a¿teaptå produc¡ii de doar 6-7 t/ha, la neirigat. Dar crede cå seceta adevåratå se va resim¡i abia la anul, în ferma sa, la porumb. Fiindcå e secatå rezerva de apå din sol. A¿a cå se justificå decizia de a se axa pe culturile de toamnå. În plus, nu e mul¡umit nici cu o produc¡ie de 3 t/ha la floare: “Astea trei tone îmi aduc mai pu¡in de 9.000 de lei/ha. Toate culturile de toamnå mi-au adus peste 10.000 de lei/ha. Grâul, chiar 12.000 de lei, se ¡ine aproape de rapi¡å”.

Cheltuielile noului sezon

În noul sezon, Bi¡å Råcman va modifica pu¡in tehnologia, în sensul aplicårii unor doze mai ponderate de îngrå ¿åminte. “Nu fac rabat de la cât îmi spune cartarea, dar nici nu suplimentez peste strictul necesar. Aplic doza optimå economicå”.

Încå nu ¿i-a estimat costurile, dar nu se a¿teaptå la o cre¿tere semnificativå a sumei/ha. “În tarlalele unde pun grâu am aplicat doar un disc. Preconizam så mai intru de douå sau chiar de trei ori, dar vremea a ¡inut cu noi, a venit o ploaie de peste 25 l ¿i s-ar putea så nu mai fie nevoie. A¿a cå, iatå, am realizat o economie”.

Robert VERESS