“Aclimatizarea” informa¡iilor Deficit sever de precipita¡ii

CULTURI VEGETALE

“Aclimatizarea” informa]iilor

dr. Horia-Victor H|LM|JAN

USAMV Bucure[ti

Când marile companii încearcå så ne ajute, distribuind diferite informa¡ii utile (cataloage, bloguri etc.), nu cerem de obicei explica¡ii despre informa¡iile pe care nu le în¡elegem pe deplin ¿i, din acest motiv, uneori efortul lor devine inutil.

Pe lângå faptul cå vinde câteva dintre cele mai eficace produse pentru protec¡ia plantelor pentru controlul bioagresorilor la rapi¡å ¿i o gamå de hibrizi re lativ noi pentru noi, BASF a oferit fermierilor români ¿i o tehnologie de culturå.

Despre rota¡ie am gåsit urmåtoarele informa¡ii:

La rapi¡å, “cele mai bune plante premergåtoare sunt grâul ¿i orzul, cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazå rea), borceagul de toamnå ¿i trifoiul ro¿u, dupå prima coaså. Pentru a restabili fertilitatea solului, ar trebui incluse în asolament specii legumicole;”

Må îndoiesc, deci cuget. Sclerotinia sclerotiorum atacå în jur de 400 de specii, plante de culturå ¿i buruieni. În acest caz, dacå trebuie evitatå prezen¡a soiei, leguminoaså pentru boabe, de ce este mazårea recomandatå ca premergåtoare?

Cuget, deci exist. Sunt sigur cå BASF nu a gre¿it. Dar nu ¿tiu de unde are informa¡ia.

Mai ¿tiu ¿i cå echipa Bayern este invincibilå (dar nu pe pia¡a rapi¡ei). Ba yer, în schimb, este. Filiala din Regatul Unit ne aduce spre citire urmåtoarele traduceri:

“Rota¡iile mai scurte ale rapi¡ei au contribuit la problemele cu Sclerotinia. Mazårea, cartofii, morcovii ¿i alte culturi de legume sunt toate foarte sensibile la Sclerotinia ¿i cresc riscurile dacå sunt cultivate în rota¡ie cu rapi¡a”.

Cel pu¡in 4 ani trebuie så despartå o culturå de leguminoase de una oleiferå (soia, floarea-soarelui).

¥n Fran¡a, BASF este mai pu¡in sfåtoaså cu fermierii, cårora le transmite doar “nu se va cultiva rapi¡a în monoculturå, nici dupå soia ¿i floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapi¡a poate reveni pe acela¿i teren dupå 3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, dupå mai mul¡i ani.” Exist, dar zåu cå nu mai ¿tiu de ce!

Între 1988 ¿i 1998, cercetåtorii de la Universitatea din Kiel, Germania, au ob¡inut urmåtoarele rezultate: - Cele mai mici produc¡ii, de 3,18 t/ha - 3,24 t/ha, la monoculturå ¿i culturå repetatå. - Cele mai mari produc¡ii, de 3,603,86 t/ha, s-au ob¡inut când mazårea a fost planta premergåtoare.

Sigur cå vom gåsi informa¡ii mai com plete, care trateazå cultura de ra pi¡å din mai multe perspective, în lucråri ¿tiin¡ifice atât ale autorilor români, cât ¿i stråini, informa¡ii care, împreunå cu rezultatele cercetårilor universitå¡ilor sau companiilor, vor ajuta fermierii så gåseascå, pentru zona fiecåruia, mixul potrivit de elemente de tehnologie pentru a ob¡ine rezultatul dorit.

De ce pot fi toate informa¡iile co recte, chiar când sunt contradictorii?

Ce nu ¿tim despre Sclerotinia, des pre rapi¡å ¿i nevoile de nutri¡ie ale acesteia?

În postarea viitoare vom analiza o secven¡å din tehnologia rapi¡ei referitoare la controlul Sclerotiniei în rota¡ii scurte. Concluziile vor urma!

Pe scurt despre Sclerotinia sclerotiorum

1. Infec¡ia cu Sclerotinia are loc primåvara, în timpul înfloritului rapi¡ei, dacå: 1.1. În primii 3 cm de la suprafa¡a solului existå sclero¡i (organe de rezisten¡å ale ciupercii). 1.2. Sclero¡ii germineazå când solul este umed ¿i temperatura lui depå¿e¿te 10oC. 1.3. În urma germinårii sclero¡ilor apar apoteciile, care formeazå ascele din care vor fi expulza¡i ascosporii care vor infecta petalele. 1.4. Dupå fecundare, petalele infectate cad pe frunze ¿i tulpini, de regulå în partea de jos a plantei, ¿i råmân lipite când plantele sunt udate de reprize de ploi domoale sau de rouå, timp de 100 de ore cu umiditate relativå de peste 80%. Dacå ploile sunt toren¡iale, petalele sunt îndepårtate ¿i se reduce infec¡ia.

1.5. Avertizårile pentru aplicarea tratamentului cu fungicide se face dacå, timp de 23 de ore neîncetat, temperatura nu scade sub 7oC noaptea ¿i este între 12-25oC ziua, iar umiditatea relativå este peste 80%. 1.6. Dacå are loc infec¡ia, se formeazå sclero¡i în ¿i pe tulpinile atacate ¿i care ajung în sol, mårind rezerva de sclero¡i din sol. 1.7. Lungimea rota¡iei se stabile¿te în func¡ie de cantitatea de sclero¡i din sol.