U¿or cu PNS-ul pe scårile Bruxelles-ului

Sorin Moise a fost instalat secretar de stat în Ministerul Agriculturii din partea PSD, în mandatul lui Adrian Chesnoiu. Coordona cele mai importante structuri: direc¡ia generalå de politici agricole, APIA, AFIR, Autoritatea de management a PNDR, DAJ-urile.

A fost în cår¡i pentru a-i succeda lui Chesnoiu, dar a refuzat. A¿a cå, dupå schimbarea de ministru, a råmas secretar de stat, înså atribu¡iile i s-au restrâns.

Are, totu¿i, cea mai dificilå sarcinå - negociazå PNS-ul cu Comisia Europeanå.

La bazå, Sorin Moise este fermier, cu 300 de ha la Tufe¿ti, jude¡ul Bråila.

U[or cu PNS-ul pe

Stadiul negocierilor

- La momentul când a¡i fost însårcinat cu gestionarea PNS, situa¡ia era pu¡in spus problematicå. Comisia a criticat dur prima versiune a Planului, iar perspectiva finalizårii acestuia pårea foarte îndepårtatå. Cum stau lucrurile în prezent? - Nemul¡umirile mari ale Comisiei e rau în zona de procesare, unde ministrul Chesnoiu insistase ca plafonul så fie la 15 milioane de euro, iar Comisia a transmis cå este inacceptabil. Ministrul Daea a venit cu o abordare mai flexibilå.

A¿a cå am negociat cu Comisia ¿i am ajuns la un plafon de 10 milioane de euro. În general, am rezolvat cele mai multe pro bleme - cam 90%. În sensul cå sunt deja discutate ¿i agreate cu repre zentan¡ii Comisiei. - Bånuiesc cå au råmas în suspensie problemele despre care se ¿tia, din capul locului, cå vor fi cele mai spi noase: ecoschemele ¿i bunele practici agricole. - A¿a este, urmeazå så definitivåm e coschemele ¿i GAEC-urile. Suntem foar te aproape de final. În ce ne prive¿te, pu team închide discu¡iile chiar de la 1 septembrie, dar de la DG Agri ni s-a comunicat cå trebuie så a¿teptåm luna viitoare pentru a primi observa¡iile lor, fiindcå momentan sunt în concediu. Speråm så încheiem la 1 octombrie. Dacå ar ¡ine doar de noi, a¿ zice cå data e sigurå. - A¡i notificat Comisia în privin¡a derogårii, pentru anul viitor, de la aplicarea GAEC 7 (rota¡ia culturilor) ¿i GAEC 8 (minim 4% teren neproductiv)? - O vom face chiar azi (miercuri, 24 august) sau mâine.

Bani pentru achizi¡ia de utilaje

- Care sunt diferen¡ele din PNS-ul Chesnoiu vs PNS-ul Daea?

- Principala noutate e cå am alocat 100 de milioane de euro pentru achizi¡ia de utilaje. Noi îi sfåtuim pe fermieri så treacå la tehnologiile minimum-till sau no-till, dar acestea presupun utilaje noi. Care planteazå direct în miri¿te e între 70.000 ¿i 200.000 euro. E adevårat, scad cheltuielile cu motorina ¿i se reduce amprenta de carbon. - Care va fi suma maximå pe proiect? Va fi favorizatå specific achi zi¡ia de utilaje pentru lucråri mi nime ale solului sau vor putea fi achizi¡ionate orice fel de utilaje? - Suma maximå alocatå pe proiect va fi de 300.000 de euro. Dacå Regu la mentul european ne permite, vom acorda punctaje mai mari, prin fi¿a måsurii, pentru achizi¡ia de utilaje pentru lucrårile minime ale solului. - Considera¡i cå 100 de milioane de euro vor ajunge måcar “pe o måsea”? - Suma totalå alocatå nu e mare, dar atât se poate în condi¡iile date. Gândi¡ivå cå orice sumå alocatå unei måsuri înseamnå bani mai pu¡ini pentru altele.

Iriga¡ii prin PNS

- Câ¡i bani pentru investi¡ii în iriga¡ii råmân în PNS? - Componenta Iriga¡ii a subMåsurii 4.3 va avea o alocare de 400 de mili oa ne de euro. Mårim valoarea unui proiect la 1,5 milioane de euro ¿i mai alocåm 100 de milioane de euro pentru sisteme de iriga¡ii individuale, pentru ferme care nu sunt organizate în OUAI-uri. - Vor fi favorizate, în continuare, organiza¡iile de udåtori care au mai beneficiat de finan¡åri în exerci¡iul anterior sau ve¡i cåuta så le acorda¡i prioritate celor care ar fi la primul proiect aprobat? - O condi¡ie pentru a beneficia de finan¡are este o adeverin¡å de la ANIF, care så ateste cå infrastructura principalå e func¡ionalå în zonå.

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

sc\rile Bruxelles-ului

Astfel, automat sunt favorizate in ves ti¡iile din zonele mai u¿or irigabile. În¡eleg foarte bine nemul¡umirea fermierilor dobrogeni, care au infrastructura principalå subdezvoltatå ¿i ar vrea så fie favoriza¡i. Poten¡ialul jude¡ului Con stan¡a este enorm, se vede din diferen¡ele de produc¡ie dintre anul 2020 ¿i anul 2021, de peste 600.000 de tone. Dar “pâinea” e micå ¿i trebuie “så hråneascå multe guri înfometate”. - ªi cum ve¡i proceda? - Propunerea mea este så deschidem sesiunea cu toatå suma, odatå. Nu câte 100 de milioane anual, ci depunere continuå de proiecte, cu sesiuni de evaluare ¿i rapoarte de selec¡ie la ¿ase luni. Ca så evitåm cre¿terea costului materialelor. Termin mai repede ce am de implementat, elimin riscul de dezangajare la finalul exerci¡iului financiar.

Renegocierea PNRR

- Cine se ocupå de proiectul includerii iriga¡iilor în cadrul renegocierii PNRR? - Echipa de la MADR e coordonatå de secretarul de stat Bucur, e formatå din angaja¡i ai Direc¡iei de Îmbunåtå¡iri Funciare (director Elena Filip), directorul Popa de la ANIF, angaja¡i AFIR. De la instalarea ministrului Daea, ministrul Bolo¿ (MIPE) vine såptåmânal aici pentru a discuta despre iriga¡ii, cu o echipå de speciali¿ti. Se încearcå o prezentare cât mai profesionistå a sistemelor române¿ti de iriga¡ii, gândindu-se cum pot fi eficientizate. Så mergem cu o a bordare diferitå fa¡å de a mini¿trilor Ghinea ¿i Oros, care ¿i-au pasat res ponsabilitatea e¿ecului. - Se sumå se va solicita pentru iriga¡ii prin PNRR? - E posibil ca suma care va fi solicitatå pentru iriga¡ii ¿i desecåri så fie 2,5 miliarde de euro, dar e posibil chiar så creascå. - ªi ce ar urma så se finan¡eze, concret, cu ace¿ti bani? - Încå nu este cert. Dacå ne uitåm la Portugalia, care are iriga¡ii finan¡ate prin PNRR, ar trebui så fie vorba de apå cu curgere gravita¡ionalå. Realizez o ana lizå economicå a Canalului SiretBårågan, urmårind costurile de reali zare ¿i cre¿terile de produc¡ie la care ne-am putea a¿tepta în jude¡ele Vran cea, Buzåu, Bråila ¿i Ialomi¡a, ce ar ur ma så fie irigate cu apa din acest canal.

Despre perdele forestiere ¿i... cormorani

- Mul¡i spun cå solu¡ia mai la în demânå pentru cre¿terea producti vitå¡ii agricole ar fi împåduririle, per de lele forestiere. Câ¡i bani se alocå în PNS ¿i PNRR acestui scop? - Sumele pentru påduri sunt pe trei måsuri, cu finan¡are din påcate mo destå: silvomediu ¿i climå cu 84 de mili oane de euro; împåduriri 3 milioane de euro; achizi¡ia de utilaje pentru între ¡inerea pådurilor 70 de milioane de euro. Ministerul Mediului are prevåzute în PNRR câteva zeci de milioane de euro pentru împåduriri. Suprafe¡ele respective nu vor trebui obligatoriu introduse în regimul silvic, deci se vor putea înfiin¡a perdele forestiere. - E pu¡in fa¡å de nevoile reale? - Sunt sume pe måsura posi bilitå¡ilor. Preten¡iile de Mediu sunt foarte ridicate, dar fondurile la dispo zi¡ie, reduse. Acum douå såptåmâni am avut aici, la Minister, discu¡ii la care au participat mini¿trii Daea ¿i Barna Tán czos, secretari de stat, directori din cele douå ministere. Mediul ne roagå pe noi så alocåm fonduri pentru måsuri specifice, ¿i ne ¿antajeazå cu autoriza¡iile de mediu: “Måri¡i aria Natura 2000 la atâ tea milioane de ha, da¡i bani pentru gâs ca cu gâtul ro¿u, Crex-crex (cristel de câmp), ariile populate de cormorani...”. Domnul Daea le-a spus så termine cu cormoranii. Noi am cerut cre¿terea perioadei de vânat la cormorani ¿i ur¿i. E o problemå ¿i cu cio rile, care au distrus culturi întregi de floare, mazåre, porumb.

Probleme cauzate de schimbarea de ministru

- Påstra¡i legåtura cu fostul mi nistru Chesnoiu? - Nu avem dreptul så discutåm cu dânsul, fiind martori în dosar. Plecarea ministrului Chesnoiu a pus ni¿te probleme. Fåcuse vizite externe (Iordania, Emirate), stabilise câteva lucruri importante. Ministrul iordanian al Agriculturii a¿tepta o invita¡ie de la noi ¿i nu ¿tiam, am aflat abia de curând. Or, contextul de acum ne e favorabil ¿i nu trebuie ratat. Cerealele au un pre¡ diplomatic. Lumea are bani, vinzi cui vrei. În martie am fost la Târgul de la Paris. La încheierea dis cu¡iilor cu ministrul francez al Agricul turii am fost a¿teptat de delega¡ii din trei ¡åri (Egipt, Tunisia ¿i Maroc). Toate voiau så negocieze acorduri guvernamentale de furnizare de cereale. Ma ro cul se oferea så livreze îngrå¿å minte.

Ideile sale

- Ce a¡i face, pentru Agriculturå, dacå a¡i avea toatå puterea de decizie? - Am douå idei de bazå în minte. Apele ¿i Pådurile ar trebui luate la MADR, ca în alte state UE. Iar ca så scåpåm de pestå, pentru combaterea cåreia alocåm 10 milioane de euro în PNS, e nevoie så interzicem porcul în gospodårie. Ar fi o måsurå nepopularå, dar se poate gândi o modalitate de com pensare. Nu putem continua så dåm un miliard de euro, în fiecare an, pe carnea de porc.

a consemnat

Robert VERESS