Marin Stredi a fost ocolit de secetå

CRE{TEREA ANIMALELOR

Marin Stredi a fost ocolit de secet\

Marin Stredi, proprietarul Agromec Dragalina din Boto¿ani, a avut ceva noroc în acest an. Au venit câteva ploi ¿i insola¡ia s-a nåpustit mai târziu asupra acestui col¡ de hartå. În general, efectele secetei au fost mai mici, dar unele culturi au fost totu¿i afectate.

Marin Stredi cultivå 2.000 de hec tare. În acest an, a avut 400 de hec tare de grâu, 140 de sfeclå, peste 500 de floareasoarelui, 100 de soia, iar restul terenului l-a cultivat cu porumb. Dupå ultimele ploi, porumbul ¿i-a mai revenit, dar soia a murit.

“Soia are nevoie de multå apå ¿i am avut ani seceto¿i. Nu ne mai punem speran¡e în ea. O semånåm pentru programul de înverzire”.

Cre¿te 150 de vaci Bål¡atå Româ neascå ¿i Holstein, din care mulge 60. Se adaugå alte 100 de vaci Angus foar te frumoase, pe care le-am våzut pe på¿une.

“Vaca are ¿anse mici fårå iriga¡ii. Abatoarele au scåzut deja pre¡urile de achizi¡ie a animalelor fiindcå foarte mul¡i crescåtori renun¡å la vaci ¿i oferta de vite este mare.”

Discu¡ia merge în multe direc¡ii, dar Stredi revine asupra ideii: fårå iriga¡ii, nu putem avea o zootehnie performantå. De¿i în¡e lege cå nu se pot construi sisteme de iriga¡ii în Boto¿ani din cauza dealurilor ¿i a våilor.

Mai pu¡in preten¡ioase, vacile Angus cutreierå toate râpile împrejmuite de garduri electrice. Nu scapå nepåscute nici tufele de måce¿i. Toatå vara, ele stau pe på¿une, iar toamna târziu, sunt aduse în grajduri. Baza furajårii pentru Angus este fânul de lucernå, la care se adaugå porumbul de siloz, råmas de la vacile cu lapte. Fiecare vacå prime¿te zilnic 3-4 kilograme de concentrate, astfel încât så nu se confrunte cu distocii la fåtare. Marin Stredi a angajat la ferma lui ingineri agronomi ¿i medici veterinari tineri, pe care i-a motivat corespunzåtor. “Este esen¡ial så ai lucråtori de calitate.”

În urmåtoarea etapå, vrea så construiascå o fabricå de pele¡i din resturi vegetale ¿i o fabricå de ulei din soia. Vine soia ¿i din Ucraina la pre¡ bun. La grâul ucrainean, pre¡ul a scåzut dupå 2 luni de la recoltat pânå la 1,4 lei pe kilogram. “Este un grâu de calitate, am verificat.”

Când l-am întâlnit, tocmai venise de la ni¿te evenimente din Slovacia ¿i Cehia.

“Am vizitat ferme care cultivå sfeclå de zahår. În Slovacia, am fost la reuniunea asocia¡iei cultivatorilor de sfeclå de zahår. Ei au încå 7 fabrici de zahår în func¡iune: douå apar¡in companiei He raeus din Germania, cel care a închis fabrica de la noi din Mure¿, douå sunt ale companiei Agrana ¿i 3 fabrici sunt ale cehilor. ¥n Cehia se cultivå 5060.000 de hectare cu sfeclå de zahår, comparativ cu noi, care am cultivat anul trecut 13.000 de hectare, iar în acest an am coborât la 8.500.”

Sprijinul pentru cultivatori este consistent, dar statul condi¡ioneazå acest ajutor. Subven¡ia este destul de mare 600 de euro pe hectar, dar trebuie så faci minim 26 de tone la hectar.

Marin Stredi a cultivat 140 de hec tare cu sfeclå. În ultimele 3 såptåmâni, a plouat 110 litri pe metru påtrat ¿i sfecla ¿i-a revenit.

“Tocmai i-am fåcut ultimul tratament contra sporiozei.” ¥n Cehia, a vizitat o fermå mare, cu trei puncte de lucru. “Într-un punct de lu cru, erau 3-4 grajduri pline cu vaci. A veau 300 de vaci la muls, din rasa Bål¡atå Ger manå. În altå fermå îngrå¿au tineretul.”

Viorel PATRICHI