Suntem pregåti¡i pentru ce urmeazå?

pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Suntem preg\ti]i pentru ce urmeaz\?

Este timpul så împingem mai depar te lupta împotriva în cål zirii globale pentru a ne pro teja de efectele acesteia, dar trebuie så luåm în considerare ¿i cauzele acesteia. ¥n mod curios, aceastå schimbare este recentå ¿i încå foarte ezitantå, de parcå lupta împotriva cauzelor este deja câ¿tigatå.

La nivel global, a fost creatå o Co misie interna¡ionalå, prezidatå de Pas cal Lamy, un politician francez, socia list, fost pre¿edinte al Organiza¡iei Mon diale a Comer¡ului, fost comisar european.

Comisia aceasta va studia måsurile care permit viabilitatea într-o lume supra -încålzitå, dar se pare cå vom vorbi mai ales despre captarea carbonului sau geo-inginerie, în måsura în care permite reducerea emisiilor.

Pentru a apåra clima, trebuie så ie¿im din ideile primate prin intermediul televizorului. Trebuie så apåråm energia nuclearå, deoarece cine crede cå se poate descurca fårå ea face o gafå.

A ajunge la “zero net” este o situa¡ie extrem de doritå, dar fårå îndoialå im posibil de atins, chiar ¿i cheltuind sume nebune¿ti de bani.

Probabil, în cele din urmå, pragmatismul va prevala, nu existå nicio în doialå, dar cu mijloace limitate, a¿a cum este normal.

Interese politico-industriale uria ¿e se aflå în spatele a ceea ce ne sunt prezentate ca instrumente de decarbonizare, energii electrice intermitente (eoliene ¿i solare) ¿i tehnici de stocare.

De curând, hidrogenul a devenit o nouå direc¡ie, bogat înzestratå, în ciuda unei risipe înspåimântåtoare de ener gie când se ia în considerare, de exemplu performan¡a lan¡ului “power to po wer” [electricitate (electroliza) => electricitate (pile de combustie)], unde abia un sfert este recuperat. Pentru sursele regenerabile intermitente (eoliene ¿i solare), care sunt extrem de costisitoare, mai ales în ceea ce prive¿te eficien¡a lor, autoritå¡ile garanteazå o renta bi li tate confortabilå prin prevederi favorabile acordate. Deja statele, pentru se proteja mai bine de cåldurå ¿i secetå, imagineazå noi politici agricole, tehnologice, de planificare regionalå, de management al apei ¿i râurilor.

Doar cå, în general, aceia¿i care dezvoltå în prezent tehnologii care sunt în mare måsurå ineficiente sunt cei din în prima linie în a ne propune solu¡iile.

Aceastå protec¡ie împotriva efec te lor încålzirii globale, relativå încå, va necesita eforturi enorme pe termen lung. Cu resurse fizice ¿i financiare ine vitabil limitate, aceste eforturi vor con cura cu cele angajate, pânå acum ad li bi tum, în lupta împotriva încålzirii glo bale.

Astfel, atunci când o inevitabilå in termiten¡å electricå (eolianå ¿i solarå) este compensatå prin diminuarea sursei de carbon, vom constata cum gazele vor fi înlocuite rapid de cårbune în caz de penurie, a¿a cum demonstreazå din plin perioada tulbure în care am intrat.

Deja sumele pe care asiguråtorii trebuie så le aloce pentru a-¿i despågubi pår¡ile contractante (fermieri, indus tri a¿i, comunitå¡i, persoane etc.) care sunt vic time ale schimbårilor climatice (în ghe¡, secetå, grindinå, inunda¡ii, furtuni etc.) au devenit ame¡itoare. Este timpul så ne gândim la profilaxie!

Odezbatere ideologicå se declan ¿eazå, mai nou, cu pri vi re la utilizarea aerului condi¡ionat. În ora¿e, ar contribui la dezvoltarea insulelor de cåldurå, penalizându-i pe cei care nu pot profita de aparatele de aer condi¡ionat.

Desigur, utilizarea curentå a aerului condi¡ionat este discutabilå, nivelul de temperaturå setat fiind adesea mult prea scåzut, mai ales în zonele comerciale ¿i chiar în birouri. În exerci¡iu, mai multe motive ar trebui så facå posibilå gåsirea mijlocului fericit.

Dar critica la adresa aerului condi¡i o nat se referå în principal la electricitatea suplimentarå consumatå pe care o implicå, subliniatå de sus¡inåtorii so brietå¡ii energetice, chiar ¿i în Fran¡a, unde mixul este în mare måsurå lipsit de carbon, datoritå energiei nucleare, a cårei electroni nu sunt considera¡i a fi “cura¡i” de cåtre ecologi¿ti..., ceea ce i-ar descalifica.

Dacå nu sunt luate în considerare avantajele oferite, judecate aståzi drept confort, ele vor deveni rapid esen¡iale prin prisma cineticii schimbårilor climatice, fiind doar o chestiune de timp.

Pe lângå aerul condi¡ionat adaptat ¿i neanarhic, viabilitatea urbanå în valuri de cåldurå va necesita reducerea su prafe¡elor asfaltate, rezervoare reale de calorii ¿i, mai ales, plantarea masivå de copaci, umbrele eficiente care creeazå ¿i protejeazå insule de respira¡ie. Din nou, este o schimbare necesarå de paradigme, costurile suportate vor fi foarte substan¡iale (printre altele, va fi necesarå regândirea în mare må surå a mobilitå¡ii urbane), iar planta¡iile sunt lacome de apå, resurså care va fi rarå.

Întâlnim din ce în ce mai des cuvântul “adaptare” în remarcile tehnice sau politice legate de subiect, dar schimbarea nu este încå în mintea oamenilor ¿i, dupå cum s-a spus deja, problema încålzirii globale råmâne cel mai des våzutå ca una dintre mijloacele adecvate pentru a o contracara la surså.

Multiplicarea parcurilor solare ¿i a parcurilor de eoliene, clar vi zi bilå, lini¿te¿te, deoarece reprezintå rås punsul nostru la încålzirea globalå. Acest echi pament a devenit astfel totemurile uria ¿e ale capacitå¡ii noastre de råspuns.

Argumentul este folosit fårå re¡inere de cåtre promotorii lor ¿i, deoarece sar cina este imenså (schimbårile îngrijoråtoare de temperaturå ¿i seceta atestå acest lucru), avem întotdeauna nevoie de mai mult, fårå så cåutåm vreodatå (¿i din motive întemeiate) så måsuråm eficacitatea unor astfel de politici, care sunt incredibil de costisitoare, într-o societate care trebuie så facå alegeri.

Desigur, parcurile eoliene offshore sunt mai eficiente în producerea de energie electricå, datoritå adevåratelor “turnuri Eiffel cu lame”, dar sunt ¿i mai intermitente.

În acela¿i timp, pre¡urile panourilor solare au scåzut considerabil, dar costul racordårii surselor împrå¿tiate ¿i costurile cauzate de ¿an¡urile kilometrice care trebuie såpate în câmpuri ¿i påduri pentru a se alåtura unei re¡ele existente de transport, care, de altfel, nu a fost nici proiectatå, nici dimensionatå pentru a¿a ceva, sunt mari.

Este de remarcat ¿i îndoielnic faptul cå opozi¡ia fa¡å de câmpurile solare, dar mai ales de parcurile eoliene, este în primul rând în raport cu distrugerea peisajelor, dar rareori pune la îndoialå meritele fundamentale ale acestor alegeri, gata de altfel så le considere un råu necesar, dar cu condi¡ia så nu fie instalate “în cur¡ile lor”.

Mai mult, dorind så trecem prea repede la “noua lume”, s-au creat imediat dependen¡e, toate bateriile ¿i componentele acestora sunt produse în Asia: China, Japonia, Coreea, ¡åri care ¿i-au asigurat produc¡ia ¿i resursele necesare, fiind aproape imposibil så schimbi situa¡ia, chiar ¿i pe termen mediu.

La o altå scarå, Europa este echi patå aproape exclusiv cu panouri solare chineze¿ti, iar turbinele eoliene instalate sunt tehnologii germane sau daneze.

Frugalitatea energeticå, practicatå fårå discernåmânt, se poate dovedi a fi contraproductivå ¿i abia începem så realizåm cå implementarea unor contramåsuri eficiente împotriva efectelor încålzirii globale vor fi consumatoare de energie ¿i cå va fi mai întâi necesar så ne asiguråm cå aceste nevoi noi sunt acoperite de energii fårå carbon, “pentru a nu adåuga råzboi råzboiului”, a¿a cum ar fi spus regretatul pre¿edinte Mitterrand, înainte de a deplânge aceste consumuri suplimentare.

Abordarea noastrå societalå a în cål zirii globale, care pare så se accelereze, conform modelelor, pare så constituie un arhetip de judecatå gre¿itå, pe care genera¡iile urmåtoare le-ar putea repro¿a cu tårie factorilor de decizie actuali. O formå de inac¡iune climaticå într-un sens mult mai concret, de data aceasta.

Mâine, când pericolul devine realitate, ne va gåsi în mare parte nepre gåti¡i, ca de fiecare datå.

Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE

VIºELE, JUNINCI ¿iTÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Pentru detalii contacta¡i serviciul de marketing al Institutului la tel: 021.351.20.83 sau 0733.679.823

Post vacant: AREA SALES MANAGER

TOATĂ ȚARA

Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå.

Cerin¡ele postului:  studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie;  cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå;  minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå;  cuno¿tin¡e de limbå englezå;  bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere;  capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å;  cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office);  cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM;  carnet de conducere categ. “B”;  experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.

Loca¡ie: toatå ¡ara. Responsabilitå¡i principale:  îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole;  asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu;  realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå;  înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale;  monitorizarea încasårilor;  men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå.  mediu de lucru plåcut;  contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.