Ferma de familie a råmas a nimånui

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ferma de familie a

De peste 20 de ani, politicienii vorbesc de ferma de familie, mai ales în campania electoralå. ªi, pânå acum, niciun parlamentar nu a gåsit rågaz så facå distinc¡ia între gospodåria ¡åråneascå ¿i ferma de familie. Poate cå nu în¡eleg dezvoltarea micilor afaceri?

“Lipse¿te comunicarea în sate”, spu ne Viorel Patriche din satul Dumbrå vi¡a, jude¡ul Boto¿ani. (M-am dus pânå în vârful hår¡ii ca så våd cu ce se confruntå tizul meu. Ne desparte doar o literå...).

“Am citit cå un pre¿edinte de consiliu jude¡ean s-a dus pe un cårucior cu rotile într-un spital ca så vadå cum ar fi tratat dacå apare incognito pe-acolo. Nimeni nu l-a bågat în seamå. Ferma de familie este ca acel pre¿edinte de consiliu jude¡ean, pacientul nimånui”, spu ne cu un umor amar Viorel Patriche.

“Ba¡i la toate u¿ile ¿i vezi cå «nu te încadrezi»: ori ai prea pu¡in påmânt, ori ai prea mult. Dacå nu erau pårin¡ii mei a¿a de båtrâni, eram în Anglia la lucru de multå veme. Suntem vreo zece oameni încå tineri în situa¡ia asta în Dumbråvi¡a. Pentru noi nu existå fonduri europene, dar avem ¿i noi ferme.

Eu îi dau unui proprietar de teren 1.000 de kilograme de grâu arendå la hectar ¿i el vrea ¿i subven¡ia.

Fermierii cei mari se plâng de noi, cå mai mul¡i bani au venit la fermele de familie. Eu am lucrat mai mult påmânt, dar proprietarii tot au migrat la fermierii cei mari pentru cå le dau cu 100 de kilograme mai mult la hectar.”

În Dumbråvi¡a, så tot fie 7.000 de locuitori. Unii mai au câte 40-50 de oi. Ima¿ul s-a arat, nu mai au unde så le pascå. Nu mai au nici vaci.

Dum bråvi¡a este un sat cu mai multe religii: ortodoc¿i, penticostali, cre¿tini dupå Evanghelie, adventi¿ti. Au fost ¿i Mar tori de-ai lui Iehova, dar au vândut casa de rugåciuni ¿i au plecat.

Porumbul tizului meu aratå bine la seceta care bântuie ¿i pe-aici. Un alt secret ar mai fi în culturile lui: densitatea mai micå, în compara¡ie cu densitatea porumbului semånat de marii fermieri. Spune cå ¿i-a reglat semånåtoarea la 65.000 de boabe la hectar. “Rarul umple carul”, spuneau bunicii. Påpu¿oii lui au ¿i câte doi ¿tiule¡i.

Viorel Patriche lucreazå 15 hectare, din care 4 hectare sunt proprietate. Din toatå munca pentru cele 15 hectare, risipite în loturi aflate la distan¡å mare unul de altul, nu poate scoate un salariu de 2.000 de lei pe lunå.

“Så presupunem cå realizez 8 tone la hectar, în medie. Anul trecut, am vândut porumbul cu 80 de bani kilogramul. La un asemenea pre¡, a¿ putea ob¡ine 6.400 de lei pe hectar. Eu dau o arendå de o tonå pe hectar. Aratul, semånatul, tratamentele, recoltatul, lucråri pe care le fac numai eu, må costå 3.000 de lei la hectar. Nu plåtesc tractorist, deci munca mea nu o mai pun. Påmântul des¡elenit då rezultate mai bune. Dacå nu pri me¿te ploaie în douå såptåmâni, nu va fi bine. Solul a cråpat adânc din cauza uscåciunii. Dacå scad toate cheltuielile ¿i dacå lucrez eu pe tractor, dacå nu mai pun la socotealå munca mea, pot så scot 1.000 de lei pe lunå x 15 hectare = 15.000 de lei pe an. Rezultå cam 1.020 de lei pe lunå, cam atât pot scoate din munca mea. Iau banii gråmadå, dau arenzile ¿i îi bag în påmânt pentru cultura viitoare. Îmi råmâne doar subven¡ia pe care o iau, dar nici asta întreagå pentru cå unii oameni vor så ia tot ei subven¡ia...”

Lucreazå cu un tractor Universal 650. “Dacå îi dai ce trebuie, merge ca lumea. Pot så ar 3 hectare de diminea¡a pânå seara, la o adâncime de 30 de centimetri.”

Are cinci hectare de floarea-soarelui ¿i crede cå a fost inspirat: a avut câteva ploi la timp ¿i s-a fåcut mai bine ca porumbul. “Uite ce frumoaså e floarea mea de pe deal! Câteodatå, må gândesc cå a¿ fi vrut så stau de vorbå cu un conducåtor din agriculturå. Tråim pe påmântul nostru românesc ¿i nu ¿tim ce så facem cu påmântul nostru. Nu în¡eleg ce au în minte...”

r\mas a nim\nui

Viorel Patriche, Dumbr\vi]a, jude]ul Boto[ani

Micii fermieri nu au carte de muncå. “Ce facem, îi transformåm pe micii fermieri în asista¡i social?”, må întreba Mar cel Olteanu, un mare fermier din jude¡ul Olt.

Era prima datå când îmi deschidea cineva ochii cu privire la ace¿ti oameni care nici prea tineri nu mai sunt ¿i, pentru cå micile lor ferme nu au fost consolidate, nu-¿i pot asigura måcar un salariu minim, chiar dacå vor ¿i pot så lucreze. Nu au nici drept la pensie, nu au nici asigurare de sånåtate.

Ce speran¡e mai existå ca autoritå ¡ile noastre så-i vadå pe ace¿ti oameni care ar putea asigura echilibrul economic al satului prin munca lor?

¥n viitorul PNS, pentru 2023-2027, este o måsurå pentru micii fermieri, care pot primi pânå la 50.000 de euro pe exploata¡ie. Cine va putea? Cine a mai luat.

Schema de ajutor vizeazå investi ¡iile în ferme, iar 85% din valoarea proiectului este acoperitå din fonduri europene, diferen¡a de 15% urmând a fi acoperitå de cåtre fermier.

Investi¡ia în ferme mici este o nouå interven¡ie distinctå, ce va fi introduså la finan¡are începând din 2023, când se va pune în aplicare noua Politicå Agricolå Comunå.

Bugetul total alocat acestei scheme va fi de 100 de milioane de euro pentru exerci¡iul financiar 2023-2027. Måsura “Investi¡ii în ferme mici” are ca scop cre¿ terea gradului de rezilien¡å a ex ploata¡iilor agricole, modernizarea ¿i restructurarea exploata¡iilor, prin in vesti¡ii pentru îmbunåtå¡irea productivitå¡ii ¿i cre¿terea investi¡iilor în agricultura de precizie ¿i digitalizare.

Fermele mici care vor putea accesa sprijinul de 50.000 de euro vor trebui så se încadreze, ca dimensiune econo micå, între 4.000 ¿i 11.999 SO la momentul depunerii proiectului.

Conform actualelor valori ale SO, pa rametri dupå care se calculeazå dimensiunea economicå a fermelor, 4.000 de SO corespunde unei suprafe¡e de 6,51 de hectare cultivate cu grâu sau unui efectiv de 72 de mioare montate sau oi de un an sau mai mult, destinate reproducerii, inclusiv oi reformate care urmeazå så fete.

Iar 11.999 SO, dimensiunea maximå pentru eligibilitate, înseamnå 19,53 hectare de grâu sau 218 mioare. În cazul culturilor de legume în spa¡ii protejate, ajutorul se poate lua pentru o suprafa¡å între 1.075 mp ¿i 3.224 mp.

Pentru a încasa cei 50.000 euro promi¿i, micii fermieri trebuie så pre zinte un plan de afaceri care vizeazå dezvoltarea exploata¡iei inclusiv din perspectiva îmbunåtå¡irii orientårii cå tre pia¡å a exploata¡iei, a cre¿terii valorii vânzårilor de produse agricole.

Planul de afaceri trebuie så prevadå cel pu¡in construirea, modernizarea sau amenajarea clådirilor cu destina¡ie agricolå, a facilitå¡ilor de gestionare adecvatå a gunoiului de grajd, sau achizi¡i onarea de ma¿ini ¿i echipamente noi, inclusiv investi¡ii în condi¡ionare ¿i/sau depozitare la nivelul exploata¡iei.

La plecare, am zis så-i urez noroc ¿i sånåtate tizului meu din Boto¿ani, ¿i så poatå så iaså din toate necazurile.

“Care necazuri? Eu nu am neca zuri...”, mi-a råspuns senin.

Viorel PATRICHI