CRE{TEREA ANIMALELOR
Ferma de familie a De peste 20 de ani, politicienii vorbesc de ferma de familie, mai ales în campania electoralå. ªi, pânå acum, niciun parlamentar nu a gåsit rågaz så facå distinc¡ia între gospodåria ¡åråneascå ¿i ferma de familie. Poate cå nu în¡eleg dezvoltarea micilor afaceri?
“
Lipse¿te comunicarea în sate”, spune Viorel Patriche din satul Dumbråvi¡a, jude¡ul Boto¿ani. (M-am dus pânå în vârful hår¡ii ca så våd cu ce se confruntå tizul meu. Ne desparte doar o literå...). “Am citit cå un pre¿edinte de consiliu jude¡ean s-a dus pe un cårucior cu rotile într-un spital ca så vadå cum ar fi tratat dacå apare incognito pe-acolo. Nimeni nu l-a bågat în seamå. Ferma de familie este ca acel pre¿edinte de consiliu jude¡ean, pacientul nimånui”, spune cu un umor amar Viorel Patriche. “Ba¡i la toate u¿ile ¿i vezi cå «nu te încadrezi»: ori ai prea pu¡in påmânt, ori ai prea mult. Dacå nu erau pårin¡ii mei a¿a de båtrâni, eram în Anglia la lucru de multå veme. Suntem vreo zece oameni încå tineri în situa¡ia asta în Dumbråvi¡a. Pentru noi nu existå fonduri europene, dar avem ¿i noi ferme. Eu îi dau unui proprietar de teren 1.000 de kilograme de grâu arendå la hectar ¿i el vrea ¿i subven¡ia. Fermierii cei mari se plâng de noi, cå mai mul¡i bani au venit la fermele de familie. Eu am lucrat mai mult påmânt, dar proprietarii tot au migrat la fermierii cei mari pentru cå le dau cu 100 de kilograme mai mult la hectar.” În Dumbråvi¡a, så tot fie 7.000 de 36
locuitori. Unii mai au câte 40-50 de oi. Ima¿ul s-a arat, nu mai au unde så le pascå. Nu mai au nici vaci. Dumbråvi¡a este un sat cu mai multe religii: ortodoc¿i, penticostali, cre¿tini dupå Evanghelie, adventi¿ti. Au fost ¿i Martori de-ai lui Iehova, dar au vândut casa de rugåciuni ¿i au plecat. Porumbul tizului meu aratå bine la seceta care bântuie ¿i pe-aici. Un alt secret ar mai fi în culturile lui: densitatea mai micå, în compara¡ie cu densitatea porumbului semånat de marii fermieri. Spune cå ¿i-a reglat semånåtoarea la 65.000 de boabe la hectar. “Rarul umple carul”, spuneau bunicii. Påpu¿oii lui au ¿i câte doi ¿tiule¡i. Viorel Patriche lucreazå 15 hectare, din care 4 hectare sunt proprietate. Din toatå munca pentru cele 15 hectare, risipite în loturi aflate la distan¡å mare unul de altul, nu poate scoate un salariu de 2.000 de lei pe lunå. “Så presupunem cå realizez 8 tone la hectar, în medie. Anul trecut, am vândut porumbul cu 80 de bani kilogramul. La un asemenea pre¡, a¿ putea ob¡ine 6.400 de lei pe hectar. Eu dau o arendå de o tonå pe hectar. Aratul, semånatul, tratamentele, recoltatul, lucråri pe care le fac numai eu, må costå 3.000 de lei la
hectar. Nu plåtesc tractorist, deci munca mea nu o mai pun. Påmântul des¡elenit då rezultate mai bune. Dacå nu prime¿te ploaie în douå såptåmâni, nu va fi bine. Solul a cråpat adânc din cauza uscåciunii. Dacå scad toate cheltuielile ¿i dacå lucrez eu pe tractor, dacå nu mai pun la socotealå munca mea, pot så scot 1.000 de lei pe lunå x 15 hectare = 15.000 de lei pe an. Rezultå cam 1.020 de lei pe lunå, cam atât pot scoate din munca mea. Iau banii gråmadå, dau arenzile ¿i îi bag în påmânt pentru cultura viitoare. Îmi råmâne doar subven¡ia pe care o iau, dar nici asta întreagå pentru cå unii oameni vor så ia tot ei subven¡ia...” Lucreazå cu un tractor Universal 650. “Dacå îi dai ce trebuie, merge ca lumea. Pot så ar 3 hectare de diminea¡a pânå seara, la o adâncime de 30 de centimetri.” Are cinci hectare de floarea-soarelui ¿i crede cå a fost inspirat: a avut câteva ploi la timp ¿i s-a fåcut mai bine ca porumbul. “Uite ce frumoaså e floarea mea de pe deal! Câteodatå, må gândesc cå a¿ fi vrut så stau de vorbå cu un conducåtor din agriculturå. Tråim pe påmântul nostru românesc ¿i nu ¿tim ce så facem cu påmântul nostru. Nu în¡eleg ce au în minte...”
Profitul Agricol 34/2022
