Profitul Agricol nr. 34, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 34 din 14 septembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 34/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

2022, un an prost, dar nu mai prost ca al¡ii

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Anul acesta este din nou secetå în toatå ¡ara. Jurnalele de ¿tiri bocesc în pumni de grija foametei ce va veni peste noi, cå nu o så mai avem nici ce pune în gurå (Creangå a scris degeaba parabola cu drobul de sare, în Prostia omeneascå). ¥ntre timp, ministrul pozeazå, pe cât are interes, într-un tip moderat. Aici Daea trebuie în¡eles. Ciucå i-a dat ordin så ne ame¡eascå cu rapoarte zilnice asupra secetei, în loc så a¿tepte clarificarea pe jude¡e. ¥n ¡arå situa¡ia este foarte diferitå. De la o fermå la alta, de la un jude¡ la altul. Chiar în cadrul aceleia¿i ferme, sunt situa¡ii diferite. A fost totu¿i un an al ploilor pe microzone, ca o sitå deaså. Speran¡a stå de acum în culturile de toamnå. ªi în pre¡uri. Dar asta nu înseamnå cå unii nu vorbesc de faliment, nu amenin¡å cu renun¡area la agriculturå. Sigur cå sunt ¿i ferme în care este råu cu adevårat. Dar, pentru cei mai mul¡i, este un an suportabil. Pentru câ¡iva, este chiar un an bun. Dar, mai ales, nu existå nicio presiune pentru despågubiri de secetå, cum era în 2020. Nimeni nu cere niciun ban, måcar preventiv...

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Deprins cu ac¡iunile de propagandå, Petre Daea a fåcut repede comisii de constatare care nu ne spun nimic important. Cå 500.000 de hectare sunt mai mult sau mai pu¡in calamitate. Nimic de substan¡å. Cifrele de produc¡ie la grâu sunt la sertar de câteva såptåmâni. Americanii de la USDA, care mint incomparabil mai pu¡in decât INS-ul nostru, ¿tiu cå am fi recoltat 8,9 milioane de tone de grâu. Soldat credincios al partidului, ministrul respectå cu sfin¡enie ierarhiile ¿i nu comunicå nimic pânå nu îl informeazå pe ¿eful såu, premierul. Iar cum premierul nu pare så vrea så ¿tie cifrele la grâu, nu le ¿tim nici noi...

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 34/2022

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Prima cifrå semi-oficialå a produc¡iei de grâu

O cooperativå a plåtit degeaba 2,3 milioane de lei pentru asiguråri

Rezerve de grâu pentru 4 luni

Conferin¡a europeanå a PNS-urilor

Modificåri ale legisla¡iei privind comercializarea fertilizan¡ilor

Francezii se tem de exporturile din Ucraina

Putin amenin¡å cu o nouå blocadå

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Fermierii români merg la Sommet de l'Élevage

IBNA Balote¿ti invitå la workshop

Avans pentru crescåtorii de vaci

Adrian Pintea “biciuie¿te” APIA pentru plata subven¡iilor

Culturi vegetale Record de participan¡i la Ziua Porumbului Elsit Ma¿ini agricole performante la Ziua Porumbului

O ploaie bunå alimenteazå speran¡ele în Timi¿ 24 Campionii la rapi¡å din Transilvania

Replica unui bancher la repro¿ul fermierilor

Scade produc¡ia de ulei de måsline

Australia încaseazå venituri record

Ecologizarea for¡atå a UE

Performan¡e sporite cu noile prese Claas Variant

Trac¡iune maximå cu BKT Multimax

Opinii Ferma de familie Suntem pregåti¡i a råmas a pentru ce urmeazå? nimånui 36

Agrii oferå gratuit biostimulatori celor afecta¡i de secetå

Norofert, vânzåri în cre¿tere

Ma[ini & utilaje

Naturevo: Plante fårå stres

Noutå¡ile John Deere pentru 2023

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Curs special de schimb pentru exporturile de soia

Marin Stredi a fost ocolit de secetå

Hobby

Ursul brun... în bucate

Brazilia pariazå pe grâul tropical

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Prima cifr\ semi-oficial\ a produc]iei de grâu Ministerul Agriculturii întârzie deliberat anun¡area produc¡iei de grâu. O cifrå i-a scåpat înså secretarului de stat Sorin Moise. Acesta a declarat, în cadrul unei conferin¡e, cå “produc¡ia de grâu este de aproximativ 9 milioane de tone. E o scådere fa¡å de produc¡ia anului trecut, dar tot avem un surplus de 4,5 milioane de tone fa¡å de consumul anual al României. Anul agricol 2022 se situeazå între

2020 ¿i 2021, din punctul de vedere al volumului recoltelor. Înså nu avem încå o imagine clarå a produc¡iilor la culturile de primåvarå, procesul de recoltare fiind în plinå desfå¿urare. La porumb scåderea va fi mai semnificativå, dar securitatea alimentarå va fi asiguratå”.

Robert VERESS

Rezerve de grâu pentru 4 luni Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelor de Stat a anun¡at cå în acest moment existå o rezervå de grâu pentru panifica¡ie suficientå pentru a acoperi consumul pentru o perioadå de cel pu¡in patru luni. În ceea ce prive¿te alte cereale sau alimente, acestea nu au fost men¡ionate de cåtre Rezervele de Stat. Sigur cå råspunsul a stârnit ¿i neProfitul Agricol 34/2022

mul¡umirea unora. FACIAS, Funda¡ia pentru Apårarea Cetå¡enilor Împotriva Abuzurilor Statului se întreabå de ce nu avem rezerve de grâu pentru un an sau doi. Doar cå cei care conduc Rezerva de Stat le-au ignorat istericalele.

Gheorghe MIRON

Din nou, despre o lege a asigurårilor agricole Sorin Moise, secretar de stat în MADR, a confirmat cå, la solicitarea asocia¡iilor profesionale, a demarat formalitå¡ile pentru crearea unui produs de management al riscului în agriculturå. “Probabil, pânå la sfâr¿itul anului vom avea o formå a proiectului de lege ¿i vom demara consultårile”. Din sursele noastre, a fost abandonat proiectul “Chesnoiu”, de creare a unei societå¡i de asigurare a statului, care så colecteze cotiza¡iile obligatorii la Fondul Na¡ional de Gestionare a Riscurilor din agriculturå ¿i så plåteascå despågubiri. Dar nici viitoarea lege nu va fi departe de model, ministerul ¡intind o formå de gestionare în parteneriat cu organiza¡iile de fermieri. Suprafa¡a agricolå afectatå de secetå a crescut la 536.941 hectare Luni, 12 septembrie, erau 536.941 de hectare, în 37 jude¡e, afectate de secetå. Pe culturi, sunt: - 189.265 hectare cu grâu ¿i triticale, - 29.657 ha cu orz, orzoaicå, ovåz, ¿i secarå, - 26.745 hectare de rapi¡å. Cele mai mari pierderi la grâu sunt în jude¡ele Vrancea, Buzåu ¿i nordul Bråilei, a anun¡at ministrul Daea. Mai mult decât culturile de toamnå, sunt afectate de secetå culturile de primåvarå: - 166.355 hectare de porumb, - 86.917 hectare cu floarea-soarelui, - 12.091 hectare de soia, - 12.504 hectare cu plante furajere. Pentru culturile de toamnå, încå în curs de recoltare, situa¡ia suprafe¡elor calamitate este în curs de finalizare la prefecturi. ¥ntre cele 37 de jude¡e care au raportat pierderi de produc¡ie a fost inclusiv Capitala. “Evident cå anul acesta cele mai mari calamitå¡i sunt la porumb ¿i floarea-soarelui,” a confirmat ministrul, care a subliniat cå MADR a dat ordine care så ajute la eliberarea terenului cât mai repede, pentru campania de toamnå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fran¡a bate palma cu România pentru cerealele ucrainene Luni, 12 septembrie, a fost semnat la Paris acordul coridoarelor de solidaritate cu Ucraina. Acesta va permite ¡årii vecine så vândå ¿i mai multe cereale decât pânå acum, mai ales prin România. Ministrul francez al Transporturilor, ini¡iatorul acestui acord, considerå cå a¿a Ucraina î¿i va regåsi nivelul de export pe care îl avea înainte de råzboi. O treime din cerealele ucrainene care ajung în Europa sunt reexportate cåtre statele în curs de dezvoltare, a confirmat oficialul francez. Rusia cumpårå grâu pentru rezerva de stat Guvernul rus a anun¡at cå vrea så cumpere pânå la 3 milioane de tone de grâu pentru rezerva de stat de la producåtorii locali în acest an. Autoritå¡ile sus¡in cå vor så creascå rezervele pentru a controla pre¡urile de pe pia¡a internå, dar scopul real al måsurii este probabil sprijinirea fermierilor locali, care nu reu¿esc så-¿i exporte produc¡ia nici dupå deblocarea traficului din Marea Neagrå. Exporturile ruse de cereale au scåzut cu 28% în acest an, iar recolta ar putea ajunge la 95 de milioane de tone, un record absolut. China nu reu¿e¿te så stabilizeze pre¡ul cårnii de porc Pre¡ul cårnii de porc continuå så creascå pe pia¡a chinezå, de¿i guvernul a încercat så stabilizeze situa¡ia prin vânzarea unor cantitå¡i importante de carne din rezervele de stat. Conform datelor oficiale, carnea de porc s-a scumpit cu peste 20% în luna august, iar exper¡ii se a¿teaptå ca pre¡urile så creascå ¿i mai mult, înaintea zilei na¡ionale a Chinei. Guvernul de la Beijing le-a cerut producåtorilor så creascå la maxim activitatea din abatoare. Dar perioadele de carantinå strictå, impuse în multe ora¿e chineze pentru a controla epidemia de COVID-19, împiedicå derularea normalå a activitå¡ilor în abatoare ¿i în procesarea cårnii. 8

Putin amenin]\ cu o nou\ blocad\

Pre¿edintele Vladimir Putin a criticat acordul mediat de Turcia ¿i ONU care a permis reluarea exporturilor de alimente din porturile Ucrainei de la Marea Neagrå ¿i a avertizat cå le-ar putea bloca din nou, iar în unele ¡åri s-ar putea ajunge la o catastrofå umanitarå. Într-un discurs în cadrul unui forum economic ¡inut la Vladivostok, liderul de la Kremlin a sus¡inut cå Rusia a fåcut

pânå acum totul pentru a facilita exporturile din Ucraina, dar a adåugat cå acestea “vor avea nevoie de noi rute în curând”. “Aproape toate cereale exportate din Ucraina nu sunt trimise în ¡årile sårace în curs de dezvoltare, ci în Uniunea Europeanå”, a declarat Putin. Datele oficiale aratå înså cå peste 30% din cerealele ucrainene exportate dupå semnarea acordului au ajuns direct în state sårace din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu, iar acuza¡iile lui Putin au fost respinse atât de guvernul de la Kiev, cât ¿i de oficiali din Uniunea Europeanå. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat ¿i el statele din Vest cå nu ¿i-au respectat angajamentul de a facilita exportul de cereale ¿i alte alimente din Rusia.

Drago[ B|LDESCU

Conferin]a european\ a PNS-urilor Timp de 3 zile, de pe 11 pe 13 septembrie, la Praga a avut loc întâlnirea coordonatorilor Planurilor Na¡ionale Strategice din statele membre. A fost organizatå la Praga pentru cå Cehia de¡ine, pânå la sfâr¿itul anului, pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE. Partea de conferin¡å din program a fost orientatå spre viitoarea Politicå Agricolå Comunå ¿i Planurile Na¡ionale Strategice. Dar delega¡ii din cele 27 de state membre au avut ¿i parte de un program relaxant, cu vizitå la Muzeul Na¡ional al Agriculturii ¿i excursii în ¡arå, de prezentare a programelor finan¡ate prin

fonduri europene. Referitor la PNS-ul României, Petre Daea a declarat cå poate, pânå la sfâr¿itul lunii, så-l transmitå Comisiei. “Avem posibilitatea ca, pânå la sfâr¿itul lunii septembrie, så trimitem la Comisia Europeanå Planul Na¡ional Strategic, PNS, ca så fie aprobat cât mai repede, pentru a intra în implementare din 2023. Documentul prevede o serie întreagå de forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri”, a fost mesajul lui Daea.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 34/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Modific\ri ale legisla]iei privind comercializarea fertilizan]ilor În ¿edin¡a Guvernului din data de 7 septembrie 2022 a fost aprobatå Ordonan¡a de Urgen¡å privind stabilirea unor måsuri aplicabile managementului produselor fertilizante, precum ¿i pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrå¿åminte ¿i al îngrå¿åmintelor. Adoptarea måsurilor legislative prevåzute în actul normativ va contribui la comercializarea produselor fertilizante pe teritoriul României în acord cu noua legisla¡ie europeanå în vigoare. Måsurile propuse vor asigura, de asemenea, trasabilitatea produselor fertilizante comercializate în România ¿i, totodatå, vor proteja producåtorii agricoli în vederea folosirii de produse

de calitate ¿i cu eficien¡å maximå pentru utilizarea în agriculturå. Prin actul normativ adoptat se reglementeazå regimul juridic al urmåtoarelor categorii de produse fertilizante: - care nu de¡in marcaj CE; - care de¡in marcaj CE; - testate ¿i autorizate în spa¡iul Uniunii Europene; - autorizate în condi¡iile pedoclimatice din România; - îngrå¿åminte, amelioratori de sol ¿i nutrien¡i utiliza¡i în agricultura ecologicå. De asemenea, se stabilesc obliga¡iile operatorilor economici, ale direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene,

respectiv ale structurii cu atribu¡ii în inspec¡ii tehnice din cadrul MADR pentru activitatea de supraveghere a pie¡ei ¿i controlul produselor fertilizante. Totodatå, Ordonan¡a stabile¿te sistemul de contraven¡ii ¿i sanc¡iuni în domeniul produselor fertilizante. Actul normativ prevede dispozi¡ii tranzitorii pentru produsele fertilizante autorizate ¿i în curs de autorizare în baza actualului cadru na¡ional de reglementare în domeniu. Ordonan¡a reglementeazå ¿i modalitatea de recunoa¿tere reciprocå a produselor fertilizante testate în alte state membre ¿i asigurå cadrul legal referitor la introducerea în ¡arå a acestora.

O cooperativ\ a pl\tit degeaba 2,3 milioane de lei pentru asigur\ri Membrii cooperativei GMS Cereal Boldu, din comuna buzoianå Cetatea Albå, cultivå, împreunå, peste 5.000 de ha. Ca ¿i în anii preceden¡i, ¿i-au asigurat culturile pentru diverse situa¡ii neprevåzute, cheltuind, în total, 2,315 milioane de lei. Suma e uria¿å, fiindcå au încercat så se punå la adåpost inclusiv de efectele secetei, chiar dacå asigurarea, fiind parametricå, nu a beneficiat de subven¡ionare prin subMåsura 17.1. “Ne asiguråm dintotdeauna la secetå”, spune Marin Gârban, pre¿edintele cooperativei. “În 2020 asigurarea s-a fåcut cu evaluarea la fa¡a locului ¿i

Profitul Agricol 34/2022

s-a spus cå nu e bine, fiindcå agentul de constatare poate fi corupt de fermier. În 2021, poli¡a a prevåzut determinarea pagubelor conform sta¡iilor meteo. Nici a¿a nu a fost bine, fiindcå sta¡ia meteo poate fi la distan¡å mare de fermå, iar regimul de precipita¡ii ¿i de temperaturi foarte diferit între cele douå loca¡ii. În fine, anul acesta au venit cu varianta pe care ¿i noi am crezut-o ca fiind cea mai obiectivå: determinarea satelitarå a stårii de vegeta¡ie, respectiv a indicelui de umiditate. Noi ne-am asigurat pentru produc¡ii de 5,5 t/ha la grâu, 8 t/ha la porumb,

3,5 t/ha la floare. Produc¡ia la grâu a fost 1 t/ha; la porumb - 0. Indicele de umiditate determinat satelitar a fost, înså, maxim! Prin urmare, societatea de asiguråri refuzå så ne despågubeascå. Fac aceastå declara¡ie pentru a-i pune în gardå pe fermieri, så se fereascå de acest tip de asigurare”. Gârban se fere¿te så facå publice contractele de asigurare în acest moment, precizând cå se încearcå procedura medierii, înainte de a se ajunge în instan¡å.

Robert VERESS

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Marocul cautå investitori pentru o fermå uria¿å în Sahara Ministerul Agriculturii din Maroc cautå investitori pentru un proiect agricol uria¿ în Sahara Occidentalå, cu un cost total estimat la 213 miliarde de dolari. Proiectul prevede cultivarea de legume, fructe ¿i nutre¡ pe o suprafa¡å de 52 de kilometri påtra¡i în apropierea ora¿ului Dakhla, folosind pentru iriga¡ii apa de la o uzinå de desalinizare alimentatå cu energie eolianå. Proiectul face parte dintr-un plan amplu de investi¡ii în Sahara Occidentalå, o provincie a cårei anexare la Maroc nu este recunoscutå interna¡ional ¿i unde existå un vechi conflict de gherilå cu rebelii din Frontul Polisario. Probleme mari pentru Pilgrim's Pride Marele producåtor de carne Pilgrim's Pride a anun¡at cå filiala din Marea Britanie a înregistrat pierderi de 20 de miliarde de lire sterline. Pentru a reduce pierderile, douå fabrici din Anglia vor fi închise în acest an, cu disponibilizarea a 700 de angaja¡i, iar muncitorii din alte loca¡ii vor avea un program redus. Compania spune cå de vinå sunt costurile tot mai mari de produc¡ie, pe fondul infla¡iei ¿i a scumpirii materiilor prime. Numårul abatoarelor britanice a scåzut constant în ultimii ani, de la 93 în anul 2020 la 87 anul trecut. Ru¿ii distrug un siloz de cereale din Ochakiv Rusia continuå så atace infrastructura agricolå din Ucraina, în ciuda unui acord intermediat de Turcia ¿i ONU pentru deblocarea exporturilor de alimente din regiunea Mårii Negre. Un atac cu rachete de croazierå a distrus un siloz de cereale din portul Ochakiv, în care erau depozitate mii de tone de grâu. Autoritå¡ile ucrainene spun cå nu s-au înregistrat victime în urma atacului, iar echipele de interven¡ie încearcå så cure¡e cât mai repede molozul, pentru a permite reluarea exporturilor de cereale din port. 10

Curs special de schimb pentru exporturile de soia Ministerul Economiei din Argentina a anun¡at stabilirea unui curs special de schimb valutar pentru exporturile de soia, în încercarea de a reface rezervele valutare ale ¡årii. Cursul "dolarului-soia" a fost stabilit la 200 de pesos pentru un dolar, mult sub cursul oficial de schimb, conform cåruia 200 de pesos valoreazå 1,43 dolari. Rata de conversie va fi valabilå doar în perioada 5-30 septembrie, iar guvernul sperå så expedieze pânå la sfâr¿itul lunii toate exporturile ¿i så ob¡inå lichiditå¡i valutare de 5 miliarde de dolari.

El a subliniat importan¡a exporturilor de soia, care în mod direct sau indirect asigurå 98% din veniturile valutare ale statului sud-american. Anun¡ul nu-i mul¡ume¿te înså pe fermierii din Argentina, care au solicitat în luna august impunerea unui curs de 210 pesos pentru un dolar, care så se aplice nu doar exporturilor de soia, ci ¿i celor de porumb. Presa localå a criticat ¿i ea dur haosul din economia Argentinei, care are acum nu mai pu¡in de ¿apte cursuri valutare distincte.

Francezii se tem de exporturile din Ucraina Producåtorii de carne de pui din Fran¡a au cerut taxarea importurilor de carne din Ucraina ¿i sus¡in cå o singurå companie ucraineanå a profitat de eliminarea taxelor. Tarifele au fost ridicate temporar pentru a ajuta economia Ucrainei ¿i måsura este valabilå pânå în iunie 2023. Înainte de invazie, exista ¿i un plafon de 70.000 de tone pe an pentru importul de carne de pui din Ucraina. Anvol, organiza¡ia crescåtorilor de pui din Fran¡a, spune cå exporturile ucrainene au crescut cu 54% în al doilea trimestru al anului ¿i au ajuns pânå la 52.000 de tone, iar cantitatea

totalå exportatå în UE în acest an este estimatå între 130.000 ¿i 180.000 de tone. Conform organiza¡iei, exporturile în Fran¡a au înregistrat o cre¿tere explozivå de 181%. Compania la care se referå Huttepain este MHP, cel mai mare producåtor de carne de pui din Ucraina. Reprezentan¡ii MHP spun cå exporturile mai mari în UE sunt normale, pentru cå pie¡ele tradi¡ionale ale companiei din Africa sau Orientul Mijlociu nu mai sunt accesibile din cauza råzboiului. Guvernul Ucrainei a cerut deja ca exporturile în UE så fie scutite de taxe încå un an, pânå în 2024. Profitul Agricol 34/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Replica seac\ a unui bancher la repro[ul fermierilor c\ dobânzile sunt prea mari Mai mul¡i fermieri au crezut cå l-au prins “la înghesuialå” pe Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania, repro¿ându-i cå dobânzile la credite sunt prea mari. Unii au invocat diferen¡ele dintre dobânzile practicate la depozite vs credite ¿i au fåcut compara¡ii cu ce se întâmplå în alte state UE, unde marjele de profit ale båncilor sunt mult mai mici.

el mai ra¡ional a expus situa¡ia Nicolae ªerban (ªerban Holding). “Nu cred cå sunt mari probleme în agriculturå. Sectorul s-a mi¿cat extraordinar de la intrarea în UE. Au fost doar ciclicitå¡i naturale: ani mai buni, ani mai seceto¿i. Nu-mi place så må plâng. Fermierii, în general, gåsesc solu¡ii så se adapteze: ori reduc costurile de produc¡ie, ori investesc în iriga¡ii, adoptå alte tehnologii, alte plante de culturå mai rezistente la secetå. Planurile de afaceri se fac pe minim cinci ani. Dacå ne raportåm strict la anii 2020 sau 2022 nu ie¿im pe plus. Dar, media produc¡iilor pe 5 sau 10 ani î¡i genereazå suficiente EBITDA (câ¿tigurile unei companii înainte de dobândå, impozite ¿i amortizåri), încât så rambursezi creditele ¿i dobânzile bancare, så råmâi cu un câ¿tig. Din aceastå perspectivå, cea mai mare problemå, azi, e costul finan¡årii, dobânda ROBOR. Credite cu dobândå ROBOR de 7-8% sunt un dezastru mai mare decât seceta pentru planurile de afaceri pe termen lung. 12

“... costul creditelor aståzi este o problemå. Suntem într-o situa¡ie dezechilibratå, dar care vine dintr-o situa¡ie la fel de dezechilibratå, dar în sens invers: venim dupå un ¿ir de ani în care dobânzile, mai ales la creditele în euro ¿i dolari, au fost atât de mici, încât nici nu erau luate în calcul decât marginal la realizarea planului de afaceri”, Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania E vorba de imprevizibilitate: la secetå ne a¿teptam, la aceastå dobândå ROBOR nu ne a¿teptam. Scade cursul euro, dobânda la euro este corectå. Înså la lei e foarte mare. Statul sprijinå prin garan¡ii finan¡årile în lei. Astfel, ne aruncå în bra¡ele båncilor, care ne for¡eazå så func¡ionåm de pe pozi¡ii de concuren¡å inegalå fa¡å de restul antreprenorilor europeni. Ar trebui redus ROBOR (nu ¿tiu cum) sau fermierii ar trebui subven¡iona¡i så poatå sus¡ine aceste dobânzi”. În replicå, Tiberiu Moiså a început prin a-i da dreptate: “A¿a e, costul creditelor aståzi este o problemå. Suntem într-o situa¡ie dezechilibratå, dar care vine dintr-o situa¡ie la fel de dezechilibratå, dar în sens invers: venim dupå un ¿ir de ani în

care dobânzile, mai ales la creditele în euro ¿i dolari, au fost atât de mici, încât nici nu erau luate în calcul decât marginal la realizarea planului de afaceri. În astfel de perioade au de pierdut cei care economisesc. Apoi, într-o perioadå foarte scurtå de timp, de câteva luni, situa¡ia s-a råsturnat. Dar nu suntem într-o situa¡ie specialå prin compara¡ie cu statele spre care ne uitåm, de obicei, pentru a vedea cum ståm. În acela¿i interval, în Ungaria, dobânda de referin¡å a depå¿it 11% (la noi încå nu e 6%), iar în Polonia dobânda pe zlot este cu 1% mai mare. A¿adar, face¡i proiecte care så stea bine pe picioare, så genereze valoare adåugatå. ªi ve¡i putea suporta costul finan¡årii”.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egiptul cumpårå mai mult grâu de la fermierii locali Egiptul a cumpårat 4,2 milioane de tone de grâu de la fermierii locali, o cantitate record care este echivalentå cu jumåtate din recoltå. Guvernul de la Cairo a crescut în acest an pre¡urile oferite fermierilor din ¡arå, pe fondul conflictului din Ucraina care a blocat importurile de cereale din bazinul Mårii Negre. Egiptul este cel mai mare importator de grâu din lume, dar va cumpåra în sezonul actual doar 5 milioane de tone de pe pie¡ele interna¡ionale din cauza pre¡urilor mari, fa¡å de 12,8 milioane de tone cumpårate în anul 2020.

Australia încaseaz\ venituri record

Danone abandoneazå pia¡a de apå îmbuteliatå din Brazilia Grupul Danone a anun¡at cå renun¡å så mai producå apå îmbuteliatå în Brazilia, dupå un audit al opera¡iunilor din ¡arå. Apa era comercializatå sub brandul Bonafont, o companie mexicanå care a fost cumpåratå de Danone în anul 1996, iar vânzårile vor continua în alte state din regiune. Gigantul francez se va concentra de acum în Brazilia pe comercializarea de produse lactate, hranå pentru bebelu¿i ¿i alimente alternative pe bazå de plante.

Scade produc]ia de ulei de m\sline

Chobani renun¡å la listarea pe burså Producåtorul de iaurt Chobani a anun¡at cå renun¡å la planul de listare pe bursa din New York, din cauza tensiunii de pe pie¡ele financiare interna¡ionale care a redus apetitul investitorilor. Ofertele publice ini¡iale s-au pråbu¿it în acest an pe burse, iar companiile americane au ob¡inut doar 5,1 miliarde de dolari din vânzarea de ac¡iuni în acest an, fa¡å de peste 100 de miliarde de dolari în perioada similarå a anului trecut. Chobani este o companie fondatå în anul 2005 de un imigrant turc, care a cumpårat o fabricå veche de iaurt cu ajutorul unui împrumut. 14

Fermierii australieni a¿teaptå încasåri record din exporturile agricole în acest an, pe fondul condi¡iilor meteo favorabile ¿i al pre¡urilor mari la nivel global. Biroul Australian pentru Economie ¿i ªtiin¡e Agricole, ABARES, estimeazå cå exporturile de alimente vor ajunge la 48 de miliarde de dolari. Coasta de est a Australiei a fost afectatå în ultimii doi ani de fenomenul El Nina, care a provocat inunda¡ii locale

Seceta severå care a afectat Europa ar putea compromite grav produc¡ia de ulei de måsline din acest an, care ar putea scådea cu peste 30% în Spania. Pre¡ul uleiului a crescut deja cu 14% în Uniunea Europeanå de la începutul anului, dar producåtorii avertizeazå cå urmeazå noi scumpiri. Provincia spaniolå Andaluzia, care asigurå o treime din produc¡ia globalå de ulei de måsline, a înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius în luna mai, atunci când måslinii înfloresc. Canicula s-a suprapus peste al treilea an consecutiv de secetå, care a redus semnificativ debitul fluviului Guadalquivir ¿i a împiedicat iriga¡iile. Fermierii spanioli spun cå sezonul viitor va fi ¿i mai råu, pentru cå lacurile de acumulare sunt aproape goale. Situa¡ia nu este mai bunå nici în alte ¡åri europene care produc ulei de måsline, cum sunt Grecia, Italia,

dar a adus ¿i precipita¡ii abundente întro regiune care produce mari cantitå¡i de grâu. ABARES estimeazå cå Australia va recolta în acest an 32,2 milioane de tone de grâu, 6,6 milioane tone de rapi¡å ¿i 12,3 milioane tone de orz. “Culturile de iarnå din Australia aratå foarte promi¡åtor la începutul primåverii ¿i credem cå recolta totalå va ajunge la 55,5 milioane de tone”, a declarat Jared Greenville, directorul executiv al ABARES.

Fran¡a sau Portugalia. Compania Filippo Berio, care se aprovizioneazå din mai multe ¡åri, dar de¡ine ¿i o planta¡ie proprie în provincia italianå Toscana, spune cå måslinii sunt aproape usca¡i ¿i canicula a provocat în luna iulie un incendiu puternic, care aproape a distrus fabrica de ulei.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU

Profitul Agricol 34/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ecologizarea for]at\ a UE María Eugenia Rodríguez Palop este europarlamentar spaniol, membrå a coali¡iei de stânga Unidas Podemos. ¥n plus, este raportor al Comisiei pentru Agriculturå în cadrul procesului de modificare a Tratatului privind Func¡ionarea Uniunii Europene (TFUE) practic Constitu¡ia UE.

În

aceastå calitate, Palop propune modificarea Articolului 39, care se referå la Agriculturå. Dacå ar fi adoptatå, aceastå propunere ar face ca produc¡ia de hranå în Uniune så fie secundarå politicilor ecologiste, iar obiectivul fundamental “foamete zero” så fie dat uitårii. Propunerea încå nu a ajuns så fie dezbåtutå în Comisia pentru Agriculturå, înså Copa-Cogeca a decis så ac¡ioneze preventiv. Acum face lobby activ pentru strângerea de voturi necesare respingerii. Toate organiza¡iile membre au fost îndemnate så le solicite public europarlamentarilor din Comisie så respingå proiectul Palop. ¥n România, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a mers ¿i mai departe, adresându-se nu doar europarlamentarilor români, ci ¿i ¿i Ministerului Agriculturii ¿i Reprezentan¡ei Permanente a României la UE, printr-o scrisoare deschiså în care zugråve¿te un tablou apocaliptic în cazul modificårii esen¡ei Art. 39, în sensul celor gândite de Palop.

“În Art. 39 din Tratat sunt înscrise în mod clar principiile furnizårii consumatorilor de alimente la pre¡uri accesibile în cantitå¡i adecvate ¿i garantarea fermierilor cu un venit adecvat, iar prin propunerea raportorului se dore¿te ca aceste principii så fie înlåturate. Noi, fermierii ¿i cooperativele din România, nu putem fi de acord cu aceastå modificare! Accesul consumatorilor la alimente nu poate fi înlåturat dintre obiectivele Politicii Agricole Comune, fiindcå reprezintå unul dintre principalele meniri ale agriculturii: så fie furnizor de alimente. Fermierii sunt generatori de hranå pentru oameni ¿i a¿a trebuie så råmânå! Pre¡ul accesibil pentru consumatori este vital, mai ales într-o Europå care sus¡ine lupta împotriva foametei. Cum vor fi sus¡inute obiectivele ca «foamete zero», în con-

texul modificårii propuse? Spre ce se va orienta agricultura, dirijatå de aceste modificåri, din moment ce nu mai are ca obiective principale asigurarea hranei în cantitå¡i suficiente ¿i la pre¡uri accesibile? De asemenea, cum vor fi proteja¡i fermierii de lipsa fondurilor ¿i de falimentele iminente, dacå alimentele vor deveni prea costisitoare pentru popula¡ie? Se vor reorienta spre laboratoare, unde så creeze alimente sintetice, care, de¿i sintetice, vor asigura durabilitatea atât de doritå de Comisie, fårå gestionarea corectå a riscurilor?”

María Eugenia Rodríguez Palop nu a råspuns invita¡iei noastre de a dialoga pe marginea propunerii sale.

Robert VERESS

Propunerea Maríei Palop 1. Obiectivele Politicii Agricole Comune sunt: (a) så asigure autosuficien¡a agricolå, prin promovarea progresului tehnic ¿i asigurarea dezvoltårii ra¡ionale a produc¡iei agricole ¿i prin utilizarea durabilå a factorilor de produc¡ie; (d) så protejeze ecosistemele agricole; (e) så asigure o agriculturå durabilå din punct de vedere social, prin promovarea muncii decente ¿i a condi¡iilor de angajare. 2. În elaborarea politicii agricole comune ¿i a metodelor speciale de aplicare a acesteia se ¡ine seama de: (b) necesitatea efectuårii ajustårilor corespunzåtoare treptat, pentru a asigura o tranzi¡ie justå. Profitul Agricol 34/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e (1.568 lei). A crescut cu 13 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 5 septembrie.

Grâu România

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 379 dolari/tonå (1.857 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.

FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.474 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 5 - 9 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 9 septembrie, a fost de 320 dolari/tonå $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

5.09 303 287 291

6.09 7.09 301 299 285 281 289 287

8.09 285 279 285

9.09 305 310 315 $/t

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

29.08 311 313 317

30.08 309 311 315

31.08 307 309 313

1.09 305 307 309

2.09 304 305 307

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 sept. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei). A Cota¡ii - Burse din Fran¡a 6.09 323 323 317 327 331

euro/t 7.09 327 327 319 333 335

8.09 325 325 317 331 333

9.09 333 333 325 339 340

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

5.09 6.09 271 269 257 249

5.09 Rouen 323 Dunquerque 323 Pallice 321 Creil FOB 311 Moselle FOB 315 Rouen FOB 327

6.09 321 321 320 309 313 325

7.09 317 317 319 307 311 323

7.09 271 251

8.09 9.09 269 275 250 271

$/t

cu livrare în luna septembrie este de 271 euro/t (1.301 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 269 dolari/t (1.318 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 8.09 325 325 327 319 320 327

9.09 334 334 337 329 330 337 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 5.09 393 397 389

6.09 7.09 391 387 395 393 385 383

8.09 385 391 381

9.09 379 385 377

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 281 euro/tonå (1.349 lei).

FOB Constan¡a 303 euro/t (- 10) 1.454 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

5.09 Bordeaux 325 Pallice 325 Rhin FOB 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

crescut cu 9 dolari/tonå.

România

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 334 euro/t (1.603 lei). A crescut cu 11 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 330 euro/tonå (1.584 lei). A crescut cu 15 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 337 euro/tonå (1.618 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Sept Oct Nov

Porumb

€ - 4,8 lei $ - 4,9 lei

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 339 euro/tonå (1.627 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 340 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 7 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 9 sept. 2022, a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Grâu la termen Fran¡a Luna/anul

Valoare (euro)

+/- (euro)

Aug. 2022

329

Nov. 2022

303

-0

Martie 2023 Varia¡ia pre¡ului la termen

305 +3 Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultimul 5 zile lunå 3 luni an +9 +1 - 55 + 93

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 275 dolari/tonå

(1.347 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Luna/anul Aug. 2022 Nov. 2022 Martie 2023 Varia¡ia pre¡ului la termen

Valoare (euro) 329 303 305

+/- (euro) +6 -0 +3

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +7

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 10

+ 117

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Profitul Agricol 34/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 569 dolari/tonå (2.788 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 septembrie 2022. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

5.09 6.09 537 535 497 493 491 489

$/t 7.09 531 491 487

8.09 9.09 529 539 487 509 485 510

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.426 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.09.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 5.09 Rouen 277 Dunquerque 277 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 289

6.09 275 275 279

7.09 273 273 277

8.09 270 270 275

9.09 297 297 303

283 279 277 313 287 285 283 315

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.347 lei), în cre¿tere cu 8 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

5.09 1.247 1.217 1.189

6.09 1.241 1.211 1.187

7.09 1.337 1.307 1.285

$/t

8.09 1.335 1.303 1.283

9.09 1.493 1.404 1.369

avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.426 lei), mai mic cu 20 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 315 euro/tonå (1.512 lei). A scåzut cu 26 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.426 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. fost de 609 euro/tonå (2.923 lei), mai mic cu 22 euro/tonå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 603 euro/tonå (2.894 lei). A scåzut cu 26 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 607 euro/tonå (2.914 lei).

euro/t

PREºURI

5-9.09.2022

5.09 Rouen 631 Dunquerque 619 Moselle 629

6.09 629 617 619

7.09 627 615 617

8.09 9.09 611 609 613 607 615 603

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 9 sept. 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei).

Rapi¡å

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

ponia 117.770 tone, China 107.770 tone, Indonezia 97.550 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Germania 37.970 tone.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

5.09 6.09 471 469 449 447

7.09 471 457

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

8.09 469 453

9.09 479 457

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 725 euro/t (3.480 lei). A închis cu acela¿i pre¡ ca ¿i cel de deschidere din 5 sept. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

5.09 707

6.09 705

7.09 703

$/t 8.09 699

9.09 713

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 septembrie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396

Sept Oct

5.09 577 579

6.09 575 577

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie, este de 717 dolari/t (3.513 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

5.09 6.09 Dieppe 725 723

9.09 725

lei). înregistrat nici o modificare fa¡å de deschidere.

Rapi¡å la termen Fran¡a Luna/anul

Valoare (euro)

+/- (euro)

Aug. 2022

622,75

- 10,75

627

- 10,50

Febr. 2023

628,5

- 9,50

$/t

Mai 2023

623,25

-3,00

613

- 0,75

5.09 629 631 639

6.09 7.09 623 621 627 625 631 629

8.09 619 623 627

9.09 603 597 607

7.09 8.09 725 720

$/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 5.09 6.09 7.09 8.09 9.09 Sept 285 283 281 279 285 Oct 281 279 277 275 291

Nov. 2022

Sept Oct Nov

August 2023 Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -2 - 49 - 185

Fa¡å de ultimul an + 23

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

320 dolari/t

Profitul Agricol 34/2022

+ 13

285 dolari/t

$/t

8.09 9.09 571 577 573 579

chidere, pe 9 sept., a fost de 713 dolari/tonå (3.494 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în sept., este de 659 euro/t (3.163 lei).

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

7.09 573 575

569 dolari/t

-8

285 dolari/t

= 19

Record de participan]i la Ziua Porumbului Elsit A XIII-a edi¡ie a Zilei Porumbului a fost un “mega-hit”. În pofida produc¡iilor slabe cauzate de secetå ¿i a faptului cå au de recoltat ba floare, ba porumb, fermierii din Bårågan ¿i din alte zone ale ¡årii s-au prezentat, cu mic, cu mare, la unul dintre cele mai a¿teptate evenimente agricole anuale. Ne-am obi¿nuit ca, la expozi¡iile din câmpuri, grosul invita¡ilor så se prezinte dupå “sfertul academic” scurs dupå ora de începere anun¡atå de organizatori. Înså, de data aceasta, lucrurile au stat diferit. Am ajuns la Orezu cu o jumåtate de orå înainte de startul oficial ¿i deja spa¡iul generos alocat parcårii era aproape plin. APRR a¿tepta 2.000 de participan¡i la Ziua Porumbului 2022, iar surpriza a fost cå acest numår nu doar cå a fost 20

confirmat, ci chiar depå¿it. A întârziat, înså justificat, ministrul Petre Daea, re¡inut la o ¿edin¡å inopinatå de Guvern. Pânå la sosirea sa, fer mierii au socializat între ei, l-au talonat pe secretarul de stat Costin Telehuz, ori au vizitat standurile celor 30 de companii participante. A fost remarcatå absen¡a gazdei evenimentului, Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, care se confruntå cu probleme de sånåtate ce impun limitarea interac¡iunii cu

alte persoane. În schimb, au fost prezen¡i fiii såi, Bogdan ¿i Daniel Sitaru. Dupå sosire, Daea a captat aten¡ia tuturor. Cum îi stå în fire, a vizitat pe îndelete standurile companiilor, începând cu ale producåtorilor de semin¡e. A remarcat ¿i ministrul curiozitatea pe care am semnalat-o în numårul anterior al revistei, când am publicat rezultatele de la Ziua Porumbului: cei mai bine au performat, în condi¡iile acestui an, hibrizii semi-tardivi ¿i tardivi. Hibridul campion este DKC5810, de la Bayer, FAO 450-490, singurul care a dat peste 6 t/ha, mai exact 6.056 kg/ha; iar al¡i hibrizi din grupe FAO peste 400 au dat rezultate mai bune, în medie, comparativ cu hibrizii timpurii ¿i semitimpurii. Profitul Agricol 34/2022

CULTURI VEGETALE “Am epuizat ecusoanele ¿i din acel moment numåråtoarea nu mai este exactå, înså clar ne-am apropiat de cifra 2.400. A¡i anticipat corect pe pagina de Facebook Profitul Agricol cå se va consemna un record de participare, ceea ce dovede¿te interesul crescând pentru acest eveniment”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR.

Ca ¿i Mihai Gheorghe, directorul de vânzåri al Bayer, Daea considerå cå anul acesta a fost o întâmplare: s-au întrunit, cumva, condi¡iile pentru hibrizii mai tardivi, de¿i, în general, în condi¡ii de secetå, tot hibrizii mai timpurii sunt recomanda¡i. Totu¿i, “întâmplarea” de anul acesta e o repeti¡ie a anului 2020. ªi atunci, ca în to¡i ultimii cinci ani, la Orezu au dat rezultatele cele mai bune hibrizii mai tardivi. Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, a admis cå e o enigmå ce mai trebuie investigatå. Presupunerea sa e cå se combinå condi¡iile specifice pedoclimatice, precum calitatea ridicatå a solului, ce re¡ine mai bine umiditatea, cu poten¡ialul hibrizilor tardivi, ce pleacå mai puternic în vegeta¡ie. Totu¿i, e ¿tiut cå nu doar seceta pedologicå a decimat culturile de primåvarå anul acesta ¿i anii preceden¡i, ci ¿i seceta atmosfericå, care afecteazå polenizarea, cu precådere în cazul hibrizilor tardivi. Concluzia lui Mihai Gheorghe e cå fermierii ar trebui så cultive hibrizi din diverse grupe de maturitate, pentru a mic¿ora riscul de a pierde întreaga culturå.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2022

Ma[ini agricole performante la Ziua Porumbului Printre partenerii fideli ai Zilei Porumbului s-a numårat ¿i NHR Agropartners, care a expus douå tractoare foarte apreciate de clien¡i. Este vorba de modelele Deutz-Fahr 6125 C Agrotron ¿i Deutz-Fahr 7250 TTV HD Warrior, ambele Stage V. 6125 C Agrotron este dotat cu un motor FARMotion 45, de 3,8 litri, 4 cilindri, cu o putere nominalå de 120 CP ¿i una maximå cu powerboost de 136 CP. Colegul såu de stand, 7250 TTV HD Warrior, dispune de preechipare Easy Steer pentru autoghidare Agrosky. Motorul Deutz TCD, de 6 litri ¿i 6 cilindri, care îl echipeazå are puterea nominalå (la 2100 rpm) de 237 CP ¿i poate dezvolta (cu ECE R120) maximum 247 CP. Cabina Deutz MaxiVision 2 Warrior Black, cu suspensie pneumaticå, dispune de aer conditionat automat, cu afi¿area temperaturii, func¡ie de degivrare, ventila¡ie, încålzire. Operatorul controleazå mai toate func¡iile tractorului prin consola multifunc¡ionalå cu maneta de control integratå. La aceasta se adaugå sistemul iMonitor3 de 12 inci (30,5 cm) pentru agricultura de precizie ¿i monitorizarea performan¡elor tractorului, cu ecran tactil. O altå echipare care u¿ureazå munca operatorului este ComforTip, un sistem de ac¡ionare 22

secven¡ial, care memoreazå comenzile pentru capåtul de rând.

AgroConcept a fost prezentå la evenimentul de la Orezu cu o combinå New Holland CR8.90, cu heder Geringhof pentru porumb pe 16 rânduri, care a fost folositå la demonstra¡ii la recoltare de porumb, iar fermierii interesa¡i au putut urca în cabinå în timpul recoltårii. CR8.90 este echipatå cu tehnologia de treier Twin Rotor, pentru o recoltare rapidå, oferind boabe de calitate. Modelul este echipat cu motor FPT Cursor 13, de 12,9 litri, ce dezvoltå o putere maximå de 544 CP ¿i respectå standardul de poluare Stage V, datoritå echipårii cu tehnologia ECOBlue cu reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2. Are un rezervor de motorinå de 1.300 litri, iar cel de AdBlue este de 160 litri, ceea ce permite o autonomie largå. Combina CR8.90 poate fi comandatå cu buncåre de capacitå¡i diferite, de 12.500 l sau 14.500 l, cu vitezå de descårcare de 126 l/sec, op¡ional 142 l/sec. Hederele pentru påioase care pot echipa acest model sunt High Capacity, Varifeed sau Superflex ¿i pot opera performant pe lå¡imi de lucru de la 6,1 m la 12,5 m, iar cele pentru porumb, rabatabile sau rigide, pe 8, 12 sau 16 rânduri.

Printre expozan¡ii de utilaje agricole s-au numårat ¿i cei de la compania Kelly, care au venit cu Diamond Harrow 4012, o grapå cu discuri îmbinate între ele cu un sistem de cârlige, care le face foarte flexibile în momentul prelucrårii superficiale a solului. Rândurile de discuri sunt dispuse în formå de romb ¿i prelucreazå solul la maximum 5 cm. Polonezii de la Czajkowski au adus o semånåtoare combinatå (inclusiv cu fertilizare simultanå) care, cu prilejul demonstra¡iilor de la Orezu, a semånat în solul pregåtit de grapa de la Kelly, producåtorii încercând så-i convingå pe fermieri så foloseascå minimum till. “Asta doar zgârie påmântul, dar ar putea fi o solu¡ie, înså nu pe soluri grele”, spuneau cam neconvin¿i unii fermieri, verificând critic adâncimea de semånat. Nu în ultimul rând, a fost prezentå ¿i compania Itagri, cu echipamente de semånat, utilaje de prelucrarea solului ¿i pentru zootehnie ¿i un sprayer autopropulsat de la Grim.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 34/2022

CULTURI VEGETALE

O ploaie bun\ alimenteaz\ speran]ele în Timi[ În func¡ie de zona în care se aflå, unii agricultori din Timi¿ spun cå, în cele peste 60 de zile de caniculå din aceastå varå, cu temperaturi la soare de peste 50 de grade, påmântul a ajuns så fie uscat chiar pânå la doi metri adâncime.

erau în mare parte calamitate de secetå”, a explicat Popescu. Totu¿i, pe porumbul tardiv l-a ajutat så umple bobul, dacå mai avea frunze verzi, så aibå o maså hectolitricå mai bunå ¿i, în consecin¡å, o produc¡ie mai mare. De fapt, ploile din august ¿i cele din septembrie sunt bune la pregåtirea terenului, a patului germinativ pentru culturile de toamnå - rapi¡å, grâu, orz

“

otu¿i, fiindcå aportul freatic în câmpia Timi¿ului e mai mare în multe locuri, iar apa subteranå se aflå mai aproape de suprafa¡å, nu toate culturile de primåvarå s-au uscat ¿i de aceea se mai ob¡in produc¡ii, de¿i mai mici. “Noi am scåpat mai u¿or. Pe terenurile din Cårpini¿ lipsa apei se sim¡ea pânå la 70 de cm adâncime”, a constatat fermierul Samson Popescu. Chiar dacå au produc¡ii reduse cu 50-60%, mul¡i agricultori au reu¿it så î¿i salveze porumbul, mai ales cei care au avut culturile în apropierea celor douå râuri: Timi¿ ¿i Bega. De fapt, dat fiind cå acum terenul este impregnat cu apå, va ajuta la råsårirea culturilor de toamnå. “Ploaia din august ne-a salvat ¿i în continuare, în septembrie, se anun¡å ploi în Câmpia Banatului. E important pentru produc¡ie ca plantele så råsarå uniform ¿i så aibå umiditate. E o ploaie târzie, dar de aur! O binecuvântare! Tot ce vine de sus, de la Domnul, ajutå, înså ploile din august nu au mai avut niciun efect benefic pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui care deja

¥n Timi¿, 2022 este considerat cel mai secetos an din ultimii 30. În unele zone, pânå la doi metri adâncime, umiditate tindea spre zero, confirmå Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿.

“ ovåz. Fermierii sus¡in cå, dacå mai continuå seceta, punea sub semnul întrebårii urmåtoarea recoltå. Nu s-ar mai fi putut intra pe teren nici cu plugul, nici cu discul. “¥n TImi¿, 2022 este considerat cel mai secetos an din ultimii 30. În unele zone, pânå la doi metri adâncime, umiditate tindea spre zero”, confirmå Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿. “Concluziile la evaluårile intermediare din teren aratå adevårata dimensiune a pagubelor produse de secetå: 85% din suprafe¡ele verificate de porumb la fermierii care au raportat, 70% din floarea-soarelui ¿i 60% din plantele furajere sunt afectate major în Timi¿”, spune ¿i prefectul Mihai Ritivoiu.

În zona Cårpini¿, cantitå¡ile de ploaie din august au fost între 40 - 75 de litri pe metru påtrat. Dar nu au cåzut uniform. Ploile au ajutat foarte mult, inclusiv la pomii fructiferi ¿i la tot ce înseamnå plante. A schimbat umiditatea în atmosferå ¿i a curå¡at-o de praf. Porumbul a fost afectat în propor¡ie de 20 - 60% în Jimbolia, Cårpini¿, Cenei, Beregsåu Mare. În alte zone, porumbul a fost calamitat în propor¡ie de 85% ¿i a fost tocat ¿i låsat så îngra¿e terenul. Floarea-soarelui a fost afectatå într-o propor¡ie mai micå. Planta este mai rezistentå, fiindcå are rådåcinile pivotante ¿i påtrund adânc în påmânt ¿i nici nu e a¿a mare consumatoare de apå. Se descurcå ¿i cu pu¡in. În func¡ie de zonå ¿i solå, produc¡iile sunt mai mici cu 40 - 50% din poten¡ial sau din media multianualå, nu numai în Cårpini¿.

Salvarea vine de la rapi¡å, grâu ¿i orz La floare, Samson Popescu scoate 2.500 kg la ha, la porumb 2.000 - 3.000 kg la ha, dar ¿i 5.000 - 7.000 kg la ha. Spune cå diferen¡ele depind de hibrid, de modul în care a rezistat la secetå, de modul în care a legat ¿i de tehnologiile aplicate. Diferen¡e sunt de la parcelå la parcelå, în func¡ie ¿i cum a reu¿it så men¡inå terenul curat de buruieni, care în aceastå varå secetoaså au fost un concurent foarte periculos în lupta plantelor dupå apå. Dacå au fost inspira¡i, au ¿tiut så aleagå hibridul potrivit ¿i så respecte aceste condi¡ii, mul¡i fermieri în Timi¿ au reu¿it så î¿i mai salveze din cultura de porumb ¿i så aibå rezultate mai buProfitul Agricol 34/2022

Samson Popescu, Timi[

ne, chiar în condi¡iile de secetå din acest an, confirmå directorul direc¡iei agricole. Samson Popescu ¿i-a fåcut calculul ¿i crede cå va ob¡ine doar 80% din ce a cheltuit. “Facem produc¡ii ¿i la floare, ¿i la porumb, mai reduse, dar facem ca så ne scoatem 80% din cheltuieli. 2022 e un an foarte greu, cu provocåri mari, ¿i facem eforturi så reziståm, så nu tragem oblonul. De 40 de ani, de când fac agriculturå, nu am mai avut de înfruntat un asemenea an complicat, cu o a¿a secetå extremå. Meteorologii vorbesc cå de sute de ani nu a mai fost o asemenea secetå în Europa”. Dacå ar¿i¡ele au lovit în timpul polenizårii, plantele au legat mai pu¡in. Popescu are sole cu un grad de legare de 30%, dar ¿i de 80%. De aceea, el crede cå este indicatå utilizarea în produc¡ie a unei palete diversificate de hibrizi: timpurii, semitimpurii, tardivi, semitardivi sau extratimpurii, fiindcå e bine ca nici înflorirea så nu aibå loc în acela¿i timp. Samson Popescu va vinde o parte din produc¡ia de porumb ¿i de floareasoarelui, pentru a-¿i achita datoriile, iar cealaltå parte o va stoca ¿i va a¿tepta Profitul Agricol 34/2022

“

De 40 de ani, de când fac agriculturå, nu am mai avut de înfruntat un asemenea an complicat, cu o a¿a secetå extremå. Meteorologii vorbesc cå de sute de ani nu a mai fost o asemenea secetå în Europa, spune Samson Popescu, agricultor, Timi¿

“

un pre¡ mai bun. O valorificå în momentul în care oferta va fi mai micå. “Fiindcå achizitorii, acum, nu se gândesc ¿i la agricultorul care face eforturi extraordinare ¿i cheltuie bani grei så poatå ob¡ine o produc¡ie de calitate ¿i cât de cât mare. La recoltare dau pre¡ul în jos, se vorbesc, ca så ob¡inå profituri facile pe spinarea bie¡ilor fermieri. Kilogramul de porumb e 1,40 - 1,50 lei. La grâu a fost 1,55 lei, dar a scåzut la

1,45 lei”, spune Samson Popescu. Cauza scåderii pre¡ului o reprezintå cantitå¡ile mari de grâu din Ucraina care au ajuns pe pie¡ele mondiale, fårå taxe vamale . Asta crede Samson Popescu, asta cred destui al¡i agricultori. “Ne afecteazå, cåci am cheltuit mul¡i bani cu inputurile ¿i nu avem motorina ¿i îngrå¿åmintele la pre¡urile pe care le au ucrainenii sau ru¿ii. Obligatoriu, noi avem o cheltuialå mult mai mare pe ha.” Sigur, fiecare în¡elege cå nu este råu cå grâul din Ucraina este protejat pentru export. ¥n primul rând, a¿a este normal, pentru cå ¡ara vecinå suferå ¿i sângereazå, fiind în råzboi”, este de pårere Samson. Totu¿i, fermierii din Timi¿ sus¡in cå, dupå aceste scumpiri mari, pentru un ha de culturå, cheltuielile pot ajunge ¿i la 7.000 de lei. Astfel, pentru a-¿i scoate banii ¿i så aibå ¿i câ¿tig, ar trebui så î¿i vândå kilogramul de porumb cu 2 lei. În caz contrar, pierderea la ha ar fi de 1.000 de lei. Ei mai au ¿i speran¡e: cheltuielile se mai echilibreze cu profitul ob¡inut la rapi¡å, grâu ¿i orz.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

Campionii la rapi]\ din Transilvania Pentru mul¡i fermieri, anul agricol 2021-2022 a fost mai mult decât o provocare. Pre¡ul inputurilor, schimbårile din pia¡a agricolå mondialå, vremea capricioaså au fost doar câteva dintre motivele ce le-au solicitat o aten¡ie sporitå. Un motiv de bucurie au fost produc¡iile ob¡inute la culturile de toamnå, iar pentru mul¡i rapi¡a a fost ¿i va råmâne cea mai profitabilå culturå. ¥n Transilvania, cei care au ales hibrizii Pioneer PT298, PT303 ¿i PT275 au ob¡inut produc¡ii de peste 4 t/ha. ¥n continuare, vå prezentåm tehnologiile câtorva dintre ei.

Laslo Iosif Andronic, din Iernut, jud. Mure¿, a ob¡inut în acest an 5.000 kg/ha cu hibridul PT275. Lucreazå 70 ha, iar dupå recoltatul grâului, pe 20 ha a semånat rapi¡å. “Terenul a fost dezmiri¿tit ¿i foarte bine pregåtit pentru semånat. Am administrat 350 kg/ha de îngrå¿åmânt complex 20.20.0, înainte de semånat, am încorporat cu o frezå, iar lucrarea de semånat a avut loc începând cu finalul lunii august. Am erbicidat, am aplicat ¿i un insecticid în stadiul de 2-3 frunze. În primåvarå am mai fertilizat în douå tran¿e cu 150 kg/ha de uree ¿i 150 kg/ha de azot. Apoi am intrat de mai multe ori în culturå, am aplicat 2 insecticide, 2 fungicide, îngrå¿åminte foliare pe bazå de bor, dar nu pe toatå suprafa¡a, deci zic cå am aplicat o tehnologie foarte bunå ¿i atunci când a trebuit. Am avut o produc¡ie foarte bunå, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie. Pentru toamna aceasta am ales hibrizi Pioneer pentru o suprafa¡å de 30 ha. Sper så putem semåna ¿i så ob¡inem o produc¡ie la fel de bunå, pentru cå este una mul¡umitoare”, poveste¿te Laslo Iosif Andronic. 28

În localitatea Daia Romanå din jude¡ul Alba î¿i desfå¿oarå activitatea fermierii Ioan ¿i Nicolae Gherghin. Lucreazå 350 ha, iar hibridul PT303 lea oferit o produc¡ie de 4.800 kg/ha, pe o suprafa¡å de 35 ha. “Am semånat rapi¡a dupå orz. Am avut posibilitatea så administråm gunoi de grajd - 60t/ha ¿i am arat, apoi am pregåtit terenul ¿i am semånat la finalul lunii august, atunci am mai administrat îngrå¿åmânt triplu 15 - 150 kg/ha. În primåvarå am administrat un erbicid, apoi insecticidul Inazuma, la început de aprilie, dupå aceea, la înflorit am administrat din nou Inazuma ¿i fugicidul Capartis, plus îngrå¿åmânt foliar. Am mai fertilizat în douå treceri, prima oarå în martie, cu 120 kg/ha de azot, ¿i a Tot în jude¡ul Alba, în doua tran¿å de 120 kg/ha, tot Vin¡u de Jos, î¿i desfå¿oarå de azot, am aplicat-o dupå o activitatea Emil Marian ¿i lunå.” Raluca. Au ales hibrizii PioCultura s-a comportat neer pe aproape toatå sufoarte bine, produc¡ia a fost prafa¡a cultivatå cu rapitå, iar peste media localå ¿i chiar cu hibridul PT303 au ob¡inut nea¿teptat de bunå, a¿a cum o produc¡ie de 4.520 kg/ha a constatat la începutul lunii pe o suprafa¡å de 26 ha. iulie, atunci când a recoltat. Cu 4.990 kg/ha ob¡inutå cu hibridul PT298, Ciprian Bîrlean este ¿i el printre campioni. “Lucrez 312 ha, dintre care 32 ha au fost semånate cu rapi¡å, dupå cultura de grâu. Dupå recoltatul acestuia am dezmiri¿tit, am fåcut lucrårile de pregåtire ¿i am aplicat îngrå¿åmânt triplu 15 - 300 kg/ha. Am semånat în data de 27 august, iar în toamnå cultura a mai primit un erbicid ¿i un insecticid. Apoi, în data de 10 martie am fertilizat cu azot 150 kg/ha, iar a doua fertilizare a constat în aplicarea a 100 kg/ha de îngrå¿åmânt pe bazå de sulf. Am mai aplicat ¿i douå tratamente, unul cu insecticid ¿i fungicid, ¿i celålalt cu insecticid ¿i erbicid. În zonå am avut ploi la timp, deci ne-a ajutat acest lucru ¿i cultura s-a comportat bine ¿i am ob¡inut o produc¡ie mul¡umitoare. Am recoltat în data de 7 iulie, iar în aceastå toamnå voi semåna 20 ha cu rapi¡å pentru care am ales PT298, dar ¿i un hibrid nou”, î¿i explicå Bîrlean tehnologia. Profitul Agricol 34/2022

CULTURI VEGETALE Tot 5.000 kg/ha a recoltat ¿i Gabor Lehel, de aceastå datå rezultatul fiind ob¡inut cu hibridul PT303. El î¿i desfå¿oarå activitatea în jude¡ul Covasna ¿i lucreazå 150 ha. “Am avut 50 ha cu rapi¡å, semånatå dupå grâu. Terenul a fost scarificat ¿i pregåtit cu freza, dupå care am semånat în data de 25 august. Nu am fertilizat în toamnå, deoarece înainte cu un an am administrat gunoi de grajd, cca 100 t/ha, pe acel teren. Am aplicat în schimb regulator de cre¿tere, în douå tran¿e, ¿i am dat un foliar pe bazå de bor. În luna februarie am fertilizat cu nitrocalcar - 200 kg/ha, dupå care în aprilie am erbicidat ¿i am aplicat un insecticid, precum ¿i un foliar pe bazå de bor. În luna mai am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, dupå care am mai intervenit cu un insecticid ¿i un erbicid. Pentru cå încå a fost verde cultura, am recoltat la final de lunå iulie. A fost un an bun, fårå probleme ¿i cu produc¡ie foarte bunå, în unele parcele chiar am depå¿it 5 t/ha, ceea ce este un record pentru mine”, a punctat Gabor Lehel. ¥n aceastå toamnå va semåna 50 ha cu rapi¡å, dintre acestea, pentru 30 ha a ales hibridul PT303.

Profitul Agricol 34/2022

Ioana Dorina Valea din Benic, jude¡ul Alba, a ob¡inut o produc¡ie de 4.705 kg/ha cu hibridul PT303. “Lucråm 140 ha, iar cu rapi¡å am semånat anul trecut 34 ha. Grâul a fost cultura premergåtoare, efectuåm lucråri minimum tillage, deci am pregåtit terenul corespunzåtor, am fertilizat cu îngrå¿åmânt triplu 14 - 280 kg/ha ¿i apoi am semånat, pe 22 august.

În primåvarå am aplicat un tratament cu erbicid, insecticid ¿i fungicid ¿i am mai fertilizat în douå treceri cu câte 200 kg/ha de nitrocalcar, substan¡å brutå. La înflorit am aplicat un insecticid ¿i un fungicid, iar plantele s-au comportat foarte bine. În toamnå vom semåna în jur de 50 ha cu rapi¡å ¿i am ales deja hibridul PT303”, a specificat Dorina Valea.

Ioan Cålin Boar lucreazå 470 de hectare, în jude¡ul Mure¿. A ales hibridul de rapi¡å PT298 pentru 45 ha ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.200 kg/ha. “În principal am semånat rapi¡a dupå grâu, dar am avut ¿i monoculturå. În ceea ce prive¿te lucrårile agricole, mai întâi am dezmiri¿tit, apoi am scarificat ¿i am pregåtit terenul cu freza, într-o singurå trecere. Am semånat în 28 august, atunci am ¿i fertilizat cu 400 kg/ha de îngrå¿åmânt 16.16.16. Tot în toamnå am mai fertilizat cu un îngrå¿åmânt pe bazå de sulf ¿i am erbicidat. În primåvarå, am mai fertilizat în douå treceri ¿i am aplicat trei tratamente. A fost necesarå interven¡ia cu insecticid ¿i fungicid, iar la douå dintre interven¡ii am adåugat ¿i îngrå¿åmânt foliar”, a precizat Boar. A recoltat rapi¡a începând cu data de 16 iulie, iar în aceastå toamnå va alege hibridul PT303 pentru 30 ha. La societatea Semagroserv din Alba, Vasile Bi¿boacå lucreazå 420 ha, dintre care 78 ha le-a semånat cu rapi¡å. Pe o suprafa¡å de 19 ha a avut hibridul PT275 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.125 kg/ha. “Rapi¡a a fost semånatå dupå grâu. Terenul a fost arat, apoi pregåtit cu discul ¿i combinatorul. Am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrå¿åmânt 8.24.0, dupå care am semånat pe 20 august. Tot în toamnå am aplicat un regulator de cre¿tere, un insecticid ¿i un erbicid. În primåvarå am mai fertilizat în douå treceri, 200 kg/ha de nitrocalcar ¿i 150 kg/ha de azot cu sulf. Am mai aplicat un regulator de cre¿tere, un îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor, douå insecticide ¿i un fungicid. Am recoltat începând cu 1 iulie. Toamna aceasta voi semåna în jur de 80 ha cu rapi¡å, iar pe 30 ha voi semåna hibridul PT303”, a subliniat campionul.

CULTURI VEGETALE

Agrii ofer\ gratuit biostimulatori celor afecta]i de secet\ Pentru fiecare hectar de culturå calamitatå în anul 2022, Agrii le oferå gratuit clien¡ilor såi un biostimulator ce se aplicå pe suprafa¡a de un hectar, pentru tratamentele de toamnå la culturile de cereale påioase sau cele de rapi¡å. Suprafa¡a calamitatå va fi doveditå prin proces-verbal de constatare ¿i evaluare a pagubelor. Campania se desfå¿oarå în perioada 1 septembrie - 31 octombrie ¿i este valabilå în limita stocului

disponibil. A¿adar, dacå sunte¡i interesat, trimite¡i rapid copia procesului-verbal de constatare a pagubelor la Agrii. “De fiecare datå am demonstrat cå ne paså de fermierul nostru. Trebuie så fii în ferma lui cu solu¡ii pentru a depå¿i anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în sectorul agricol”, declarå Valerian I¿toc, Business Developement Director Agrii. (foto)

Robert VERESS

Norofert, vânz\ri în cre[tere Norofert, producåtor de inputuri organice, a raportat o cifrå de afaceri de 29,9 milioane de lei în primul semestru din 2022, cu o cre¿tere cu 50,5% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut ¿i un profit net de 5,68 milioane de lei. “La Norofert, în primul semestru din 2022, activitatea a cunoscut o cre¿tere semnificativå atât în ceea ce prive¿te numårul de fermieri noi adu¿i în sistemul ecologic, cât ¿i din punctul de vedere al volumelor pe care le-am vândut în pia¡å”, spunea Vlad Popescu, pre¿edintele consiliului de administra¡ie. Norofert estimeazå cå tendin¡a pentru a doua jumåtate a anului curent se men¡ine pe un trend de cre¿tere. În ciuda adversitå¡ilor ¿i a¿teptårilor foarte scåzute din pia¡å, cantitå¡ile totale recoltate în România au fost la un nivel doar pu¡in mai scåzut fa¡å de anul trecut, într-o pia¡å cu pre¡uri ale cerealelor mult peste nivelul lui 2021. Pentru a doua jumåtate a anului 2022, Norofert urmåre¿te så aibå rezultate cel pu¡in la fel de optimiste ¿i considerå cå punerea în func¡iune în luna 30

iulie a liniei de produc¡ie de îngrå¿åminte de sol la fabrica din Filipe¿tii de Pådure va duce la cre¿terea vânzårilor de îngrå¿åminte granulate. În plus, Norofert inten¡ioneazå continuarea investi¡iilor, prin instalarea unui laborator de multiplicare microorganisme, mårirea capacitå¡ii de produc¡ie ¿i îmbuteliere lichide, urmând pe viitor construc¡ia unei hale noi pentru depozitarea îngrå¿åmintelor. “Gama de produse a confirmat a¿teptårile fermierilor, chiar ¿i în condi¡iile

dificile pe care S1 2022 le-a oferit. Parteneriatul pentru cercetare-dezvoltare pe care l-am demarat cu Facultatea de Biotehnologii din cadrul USAMV ac¡ioneazå ca un catalizator al proiectelor de inova¡ie. Nu în ultimul rând, suntem foarte mândri de punerea în func¡iune a liniei de produc¡ie de îngrå¿åminte de sol ¿i vedem deja semnele unei linii de business care va duce Norofert departe în urmåtorii ani, datoritå avantajului comparativ oferit de aceastå investi¡ie”, confirmå Vlad Popescu. Profitul Agricol 34/2022

CULTURI VEGETALE

Naturevo> Plante f\r\ stres ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

În segmentul inputurilor agricole, biostimulatorii încep så câ¿tige o popularitate din ce în ce mai mare ¿i så î¿i gåseascå necesitatea în majoritatea fermelor care vor så facå performan¡å. În 2019, pia¡a europeanå a biostimulatorilor a depå¿it pragul de 507 milioane de dolari, potrivit unui studiu realizat de Dunham Trimmer, lider de cercetare de pia¡å în domeniu.

În 2019, pia¡a europeanå a biostimulatorilor a depå¿it pragul de 507 milioane de dolari. Sursa foto> DunhamTrimmer LLC

primele locuri în topul produselor pe bazå de aminoacizi. Stresul plantelor este determinat de

apoartele globale de pe pia¡a biostimulatorilor aratå cå ace¿tia se vor bucura de o cre¿tere fulminantå în anii urmåtori, în special pe segmental culturilor de câmp ¿i în mod deosebit la cerealele påioase.

Naturevo, cu o experien¡å de peste 23 de ani în pozi¡ionarea ¿i dezvoltarea produselor inovative pe pia¡a din România, atrage aten¡ia fermierilor cåtre un un produs care a råspuns excelent în condi¡iile de stres deosebit în care s-au aflat culturile în aceastå varå.

Kerafol este mai mult decât o simplå combina¡ie de aminoacizi. Kerafol este produs care ac¡ioneazå sinergic cu majoritatea produselor de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i ¿i al¡i biostimulatori, ¿i con¡ine cei mai importan¡i aminoacizi pentru plante. Aceastå combina¡ie de substan¡e organice, în concentra¡iile prezente, este realizatå pentru ai conferi produsului Kerafol o versatilitate de neegalat, pozi¡ionându-l pe 32

Momente-cheie pentru aplicarea produsului Kerafol Dacå ne referim la versatilitatea produsului ¿i luåm în calcul culturile de cereale påioase ¿i rapi¡å, men¡ionåm câteva momente-cheie de aplicare: l la tratamentul de stimulare a germina¡ii semin¡elor - în doza de 1 l/tonå, împreunå cu produsele Rootip Basic ¿i ArgintEVO; l în toamnå, în cazul în care dorim så activåm cre¿terea plantelor sau dacå existå factori de stres biotic sau abiotic; l în primåvarå, împreunå cu primul tratament pentru o reluare rapidå în vegeta¡ie; l odatå cu tratamentul 3, pentru a preveni efectele negative cauzate de arsurile solare. De asemenea, produsul poate fi aplicat la majoritatea culturilor de câmp ¿i horticole, în momentele de stres de orice fel sau pur ¿i simplu atunci când se dore¿te activarea cre¿terii plantelor.

factori externi cum ar fi: arsurile solare, temperaturile ridicate sau scåzute, umiditatea, înghe¡ul, atacul dåunåtorilor, grindinå, inunda¡iile, vânturile puternice ¿i amplitudinile de temperaturå extreme. Ace¿ti factori au efect negativ asupra metabolismului plantelor, cu impact direct asupra reducerii calitå¡i ¿i cantitå¡ii produc¡iei agricole.

În condi¡iile anului 2022, Kerafol a crescut rezistenta plantelor la stres, prelungind cu cel pu¡in o såptåmânå viabilitatea plantelor. În actualele condi¡ii climatice din ¡ara noastrå, aceste zile în plus au cåpåtat o importan¡å vitalå ¿i, implicit, o valoare economicå majorå. De exemplu, arsurile solare sunt un fenomen din ce în ce mai întâlnit în agriculturå, iar acestea afecteazå negativ produc¡ia agricolå. O aplicare preventivå cu produsul Kerafol, în doza de 1 l/ha, va aduce beneficii considerabile fermierului.

Pentru culturi fårå stres, apela¡i acum reprezentantul Naturevo ¿i profita¡i de oferta limitatå pentru Kerafol sau accesa¡i https://www.naturevo.ro/solicita-oferta/ Profitul Agricol 34/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Fermierii români merg la Sommet de l'Élevage

Peste 60 de crescåtori români vor participa la Sommet de l’Élevage, un foarte mare târg de zootehnie, care va avea loc în perioada 4-7 octombrie, în Fran¡a. Vor participa asocia¡iile crescåtorilor de oi ¿i capre din jude¡ul Sibiu sau ale crescåtorilor de vaci din Maramure¿. De asemenea, ¿i-au manifestat interesul så viziteze expozi¡ia firme special-

izate în distribu¡ia de echipamente zootehnice/agricole (Timi¿oara), precum ¿i ferme din jude¡ele Constan¡a ¿i Arge¿. Vor veni ¿i reprezentan¡i din cadrul Ministerului Agriculturii ¿i de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Ei vor vizita târgul, vor participa la reuniuni cu reprezentan¡ii francezi din zootehnie ¿i vor vizita ferme de animale, fabrici de procesare.

Cei care doresc så participe la expozi¡ia francezå ¿i simt nevoia unor detalii suplimentare pot contacta biroul Business France România din cadrul Ambasadei Fran¡ei, mai precis pe Roxana Pu¿ca¿u (consilier pentru export), roxana.puscasu@businessfrance.fr sau la telefon 0741 230 599.

Viorel PATRICHI

IBNA Balote[ti invit\ la workshop Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå (INCDBNA-IBNA Balote¿ti) organizeazå în data de 21 septembrie la sediul din Balote¿ti, jude¡ul Ilfov, o conferin¡å tehnicå, având ca temå genericå Rezultate ale cercetårii aplicative în biologia ¿i nutri¡ia animalelor de fermå. Invita¡ia se adreseazå reprezentan¡ilor asocia¡iilor profesionale, fermierilor, consultan¡ilor, cercetåtorilor ¿i Profitul Agricol 34/2022

cadrelor didactice ¿i altor speciali¿ti din domeniu. Speciali¿tii institutului vor prezenta rezultate concrete, ob¡inute în cercetarea zootehnicå: efectele perioadelor de secetå; disponibilitatea reduså / volatilitatea pre¡urilor nutre¡urilor proteice de import (soia); necesitatea optimizårii programelor de ameliorare la animalele de fermå; obligativitatea asigurårii calitå¡ii ¿i siguran¡ei produselor; necesitatea adaptårii la preferin¡ele

consumatorilor pentru alimente sånåtoase; riscurile de contaminare a lan¡ului alimentar (micotoxine); necesitatea reducerii impactului asupra mediului (ex. amprenta de carbon); stresul de în¡årcare la suine. Cei interesa¡i pot confirma participarea prin e-mail (secretariat@ibna.ro) sau la telefon 021.351.20.81.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Adrian Pintea “biciuie[te” APIA pentru plata subven]iilor Adrian Pintea, directorul APIA, a convocat pe 2 septembrie conducerile centrelor jude¡ene ¿i ale aparatului central al agen¡iei la o întâlnire de lucru, ce s-a desfå¿urat în sistem videoconferin¡å, se spune într-un comunicat. “Am discutat despre analiza ¿i stadiul controalelor la fa¡a locului, aferente campaniei 2022; stadiul pregåtirii campaniei 2022 de platå în avans; stadiul depunerii cererilor de platå pentru Schemele de acordare a ajutoarelor excep¡ionale producåtorilor agricoli din sectorul vegetal ¿i crescåtorilor de animale din sectoarele suin ¿i avicol”, a informat Adrian Pintea.

Directorul general APIA a punctat în mod deosebit importan¡a finalizårii tuturor controalelor în termenele stabilite, conform calendarului de lucru al agen¡iei, pentru demararea în condi¡ii optime a autorizårii la platå în cadrul campaniei 2022 de platå în avans pentru plå¡ile directe ¿i a cerut tuturor colegilor implicare maximå pentru atingerea obiectivelor institu¡ionale. Plata avansului APIA la subven¡iile agricole cuvenite fermierilor, crescåtorilor de animale, pentru acest an, va începe din data de 16 octombrie.

Viorel PATRICHI

Avans pentru cresc\torii de vaci Pentru prima datå de la aderarea României la Uniunea Europeanå, crescåtorii de vaci pot primi un avans din subven¡ia pentru animalele lor începând cu 15 octombrie, a anun¡at ministrul Petre Daea. “Un mecanism pe care l-am introdus este acela de a reduce perioada de reten¡ie în zootehnie la vacile cu lapte, a spus ministrul Agriculturii. Un lucru excep¡ional, printr-o mi¿care, zic eu, corectå, sus¡inutå de noi în dialogul cu Comisia Europeanå, spunându-le foarte clar care este situa¡ia din România ¿i cå aceastå perioadå de reten¡ie la animale trebuie scurtatå. De ce? Pentru cå, pe de o parte, ¿tim foarte bine obligativitatea pe care dumneavoastrå, crescåtorii de animale, ¿i-n mod deosebit ¿i de taurine, pentru cå la ovine este mai scurtå perioada de reten¡ie, în momentul în care ai încheiat cererea unicå, e¿ti obligat så påstrezi animalele timp de 6 luni de 34

zile, în acela¿i loc ¿i-n acela¿i efectiv. Or, în situa¡ia aceasta, când produc¡ia vegetalå ¿i på¿unile, în general, în condi¡iile acestea, când natura nu ne-a fost favorabilå, animalul s-a deplasat la locul unde a gåsit furaj. Or, prin procedurile Comisiei Europene ¿i prin restric¡iile pe care le pun pentru a putea ajunge la aceastå subven¡ie, erai obligat, e¿ti obligat så påstrezi acela¿i efectiv de animale timp

de 6 luni de zile, asta înseamnå 180 de zile. Ce presupune acest lucru? Så påstrezi animalul în locul respectiv, så nu ai posibilitatea så sco¡i reformele, de¿i se impun, ¿i-n acela¿i timp så nu ai posibilitatea så ajungi la un avans pentru subven¡ii, care va fi pentru prima datå de la integrarea în Uniunea Europeanå, re¡ine¡i, pentru prima datå, în aceastå situa¡ie, ca fermierii så poatå så-¿i ia avans pentru animale, începând cu 15 octombrie. ªi nu este nici mic avansul. ¥n total, este undeva la 113,7 milioane euro”. Anul trecut, doar crescåtorii de oi ¿i de capre au încasat un avans APIA din sprijinul cuplat zootehnic, în procent de 70% din cuantumul de 17,2430 euro/cap animal, stabilit la nivelul anului 2021 de cåtre Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA), pentru aceastå schemå de platå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 34/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ferma de familie a De peste 20 de ani, politicienii vorbesc de ferma de familie, mai ales în campania electoralå. ªi, pânå acum, niciun parlamentar nu a gåsit rågaz så facå distinc¡ia între gospodåria ¡åråneascå ¿i ferma de familie. Poate cå nu în¡eleg dezvoltarea micilor afaceri?

“

Lipse¿te comunicarea în sate”, spune Viorel Patriche din satul Dumbråvi¡a, jude¡ul Boto¿ani. (M-am dus pânå în vârful hår¡ii ca så våd cu ce se confruntå tizul meu. Ne desparte doar o literå...). “Am citit cå un pre¿edinte de consiliu jude¡ean s-a dus pe un cårucior cu rotile într-un spital ca så vadå cum ar fi tratat dacå apare incognito pe-acolo. Nimeni nu l-a bågat în seamå. Ferma de familie este ca acel pre¿edinte de consiliu jude¡ean, pacientul nimånui”, spune cu un umor amar Viorel Patriche. “Ba¡i la toate u¿ile ¿i vezi cå «nu te încadrezi»: ori ai prea pu¡in påmânt, ori ai prea mult. Dacå nu erau pårin¡ii mei a¿a de båtrâni, eram în Anglia la lucru de multå veme. Suntem vreo zece oameni încå tineri în situa¡ia asta în Dumbråvi¡a. Pentru noi nu existå fonduri europene, dar avem ¿i noi ferme. Eu îi dau unui proprietar de teren 1.000 de kilograme de grâu arendå la hectar ¿i el vrea ¿i subven¡ia. Fermierii cei mari se plâng de noi, cå mai mul¡i bani au venit la fermele de familie. Eu am lucrat mai mult påmânt, dar proprietarii tot au migrat la fermierii cei mari pentru cå le dau cu 100 de kilograme mai mult la hectar.” În Dumbråvi¡a, så tot fie 7.000 de 36

locuitori. Unii mai au câte 40-50 de oi. Ima¿ul s-a arat, nu mai au unde så le pascå. Nu mai au nici vaci. Dumbråvi¡a este un sat cu mai multe religii: ortodoc¿i, penticostali, cre¿tini dupå Evanghelie, adventi¿ti. Au fost ¿i Martori de-ai lui Iehova, dar au vândut casa de rugåciuni ¿i au plecat. Porumbul tizului meu aratå bine la seceta care bântuie ¿i pe-aici. Un alt secret ar mai fi în culturile lui: densitatea mai micå, în compara¡ie cu densitatea porumbului semånat de marii fermieri. Spune cå ¿i-a reglat semånåtoarea la 65.000 de boabe la hectar. “Rarul umple carul”, spuneau bunicii. Påpu¿oii lui au ¿i câte doi ¿tiule¡i. Viorel Patriche lucreazå 15 hectare, din care 4 hectare sunt proprietate. Din toatå munca pentru cele 15 hectare, risipite în loturi aflate la distan¡å mare unul de altul, nu poate scoate un salariu de 2.000 de lei pe lunå. “Så presupunem cå realizez 8 tone la hectar, în medie. Anul trecut, am vândut porumbul cu 80 de bani kilogramul. La un asemenea pre¡, a¿ putea ob¡ine 6.400 de lei pe hectar. Eu dau o arendå de o tonå pe hectar. Aratul, semånatul, tratamentele, recoltatul, lucråri pe care le fac numai eu, må costå 3.000 de lei la

hectar. Nu plåtesc tractorist, deci munca mea nu o mai pun. Påmântul des¡elenit då rezultate mai bune. Dacå nu prime¿te ploaie în douå såptåmâni, nu va fi bine. Solul a cråpat adânc din cauza uscåciunii. Dacå scad toate cheltuielile ¿i dacå lucrez eu pe tractor, dacå nu mai pun la socotealå munca mea, pot så scot 1.000 de lei pe lunå x 15 hectare = 15.000 de lei pe an. Rezultå cam 1.020 de lei pe lunå, cam atât pot scoate din munca mea. Iau banii gråmadå, dau arenzile ¿i îi bag în påmânt pentru cultura viitoare. Îmi råmâne doar subven¡ia pe care o iau, dar nici asta întreagå pentru cå unii oameni vor så ia tot ei subven¡ia...” Lucreazå cu un tractor Universal 650. “Dacå îi dai ce trebuie, merge ca lumea. Pot så ar 3 hectare de diminea¡a pânå seara, la o adâncime de 30 de centimetri.” Are cinci hectare de floarea-soarelui ¿i crede cå a fost inspirat: a avut câteva ploi la timp ¿i s-a fåcut mai bine ca porumbul. “Uite ce frumoaså e floarea mea de pe deal! Câteodatå, må gândesc cå a¿ fi vrut så stau de vorbå cu un conducåtor din agriculturå. Tråim pe påmântul nostru românesc ¿i nu ¿tim ce så facem cu påmântul nostru. Nu în¡eleg ce au în minte...”

Profitul Agricol 34/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

r\mas a nim\nui

Viorel Patriche, Dumbr\vi]a, jude]ul Boto[ani

Micii fermieri nu au carte de muncå. “Ce facem, îi transformåm pe micii fermieri în asista¡i social?”, må întreba Marcel Olteanu, un mare fermier din jude¡ul Olt. Era prima datå când îmi deschidea cineva ochii cu privire la ace¿ti oameni care nici prea tineri nu mai sunt ¿i, pentru cå micile lor ferme nu au fost consolidate, nu-¿i pot asigura måcar un salariu minim, chiar dacå vor ¿i pot så lucreze. Nu au nici drept la pensie, nu au nici asigurare de sånåtate. Ce speran¡e mai existå ca autoritå¡ile noastre så-i vadå pe ace¿ti oameni care ar putea asigura echilibrul economic al satului prin munca lor? ¥n viitorul PNS, pentru 2023-2027, este o måsurå pentru micii fermieri, care pot primi pânå la 50.000 de euro pe exploata¡ie. Cine va putea? Cine a mai luat. Schema de ajutor vizeazå investi¡iile în ferme, iar 85% din valoarea proiectului este acoperitå din fonduri europene, diferen¡a de 15% urmând a fi acoperitå de cåtre fermier. Investi¡ia în ferme mici este o nouå Profitul Agricol 34/2022

interven¡ie distinctå, ce va fi introduså la finan¡are începând din 2023, când se va pune în aplicare noua Politicå Agricolå Comunå. Bugetul total alocat acestei scheme va fi de 100 de milioane de euro pentru exerci¡iul financiar 2023-2027. Måsura “Investi¡ii în ferme mici” are ca scop cre¿terea gradului de rezilien¡å a exploata¡iilor agricole, modernizarea ¿i restructurarea exploata¡iilor, prin investi¡ii pentru îmbunåtå¡irea productivitå¡ii ¿i cre¿terea investi¡iilor în agricultura de precizie ¿i digitalizare. Fermele mici care vor putea accesa sprijinul de 50.000 de euro vor trebui så se încadreze, ca dimensiune economicå, între 4.000 ¿i 11.999 SO la momentul depunerii proiectului. Conform actualelor valori ale SO, parametri dupå care se calculeazå dimensiunea economicå a fermelor, 4.000 de SO corespunde unei suprafe¡e de 6,51 de hectare cultivate cu grâu sau unui efectiv de 72 de mioare montate sau oi de un an sau mai mult, destinate reproducerii, inclusiv oi reformate care urmeazå så fete. Iar 11.999 SO, dimensiunea max-

imå pentru eligibilitate, înseamnå 19,53 hectare de grâu sau 218 mioare. În cazul culturilor de legume în spa¡ii protejate, ajutorul se poate lua pentru o suprafa¡å între 1.075 mp ¿i 3.224 mp. Pentru a încasa cei 50.000 euro promi¿i, micii fermieri trebuie så prezinte un plan de afaceri care vizeazå dezvoltarea exploata¡iei inclusiv din perspectiva îmbunåtå¡irii orientårii cåtre pia¡å a exploata¡iei, a cre¿terii valorii vânzårilor de produse agricole. Planul de afaceri trebuie så prevadå cel pu¡in construirea, modernizarea sau amenajarea clådirilor cu destina¡ie agricolå, a facilitå¡ilor de gestionare adecvatå a gunoiului de grajd, sau achizi¡ionarea de ma¿ini ¿i echipamente noi, inclusiv investi¡ii în condi¡ionare ¿i/sau depozitare la nivelul exploata¡iei. La plecare, am zis så-i urez noroc ¿i sånåtate tizului meu din Boto¿ani, ¿i så poatå så iaså din toate necazurile. “Care necazuri? Eu nu am necazuri...”, mi-a råspuns senin.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Marin Stredi a fost ocolit de secet\ Marin Stredi, proprietarul Agromec Dragalina din Boto¿ani, a avut ceva noroc în acest an. Au venit câteva ploi ¿i insola¡ia s-a nåpustit mai târziu asupra acestui col¡ de hartå. În general, efectele secetei au fost mai mici, dar unele culturi au fost totu¿i afectate.

arin Stredi cultivå 2.000 de hectare. În acest an, a avut 400 de hectare de grâu, 140 de sfeclå, peste 500 de floareasoarelui, 100 de soia, iar restul terenului l-a cultivat cu porumb. Dupå ultimele ploi, porumbul ¿i-a mai revenit, dar soia a murit. “Soia are nevoie de multå apå ¿i am avut ani seceto¿i. Nu ne mai punem speran¡e în ea. O semånåm pentru programul de înverzire”. Cre¿te 150 de vaci Bål¡atå Româneascå ¿i Holstein, din care mulge 60. Se adaugå alte 100 de vaci Angus foarte frumoase, pe care le-am våzut pe på¿une. “Vaca are ¿anse mici fårå iriga¡ii. Abatoarele au scåzut deja pre¡urile de achizi¡ie a animalelor fiindcå foarte mul¡i crescåtori renun¡å la vaci ¿i oferta de vite este mare.” Discu¡ia merge în multe direc¡ii, dar Stredi revine asupra ideii: fårå iriga¡ii, nu putem avea o zootehnie performantå. De¿i în¡elege cå nu se pot construi sisteme de iriga¡ii în Boto¿ani din cauza dealurilor ¿i a våilor. Mai pu¡in preten¡ioase, vacile Angus cutreierå toate râpile împrejmuite de garduri electrice. Nu scapå nepåscute nici tufele de måce¿i. Toatå vara, ele stau pe på¿une, iar toamna târziu, sunt aduse în grajduri. Baza furajårii pentru 38

Angus este fânul de lucernå, la care se adaugå porumbul de siloz, råmas de la vacile cu lapte. Fiecare vacå prime¿te zilnic 3-4 kilograme de concentrate, astfel încât så nu se confrunte cu distocii la fåtare. Marin Stredi a angajat la ferma lui ingineri agronomi ¿i medici veterinari tineri, pe care i-a motivat corespunzåtor. “Este esen¡ial så ai lucråtori de calitate.” În urmåtoarea etapå, vrea så construiascå o fabricå de pele¡i din resturi vegetale ¿i o fabricå de ulei din soia. Vine soia ¿i din Ucraina la pre¡ bun. La grâul ucrainean, pre¡ul a scåzut dupå 2 luni de la recoltat pânå la 1,4 lei pe kilogram. “Este un grâu de calitate, am verificat.” Când l-am întâlnit, tocmai venise de la ni¿te evenimente din Slovacia ¿i Cehia. “Am vizitat ferme care cultivå sfeclå de zahår. În Slovacia, am fost la reuniunea asocia¡iei cultivatorilor de sfeclå de zahår. Ei au încå 7 fabrici de zahår în func¡iune: douå apar¡in companiei Heraeus din Germania, cel care a închis

fabrica de la noi din Mure¿, douå sunt ale companiei Agrana ¿i 3 fabrici sunt ale cehilor. ¥n Cehia se cultivå 5060.000 de hectare cu sfeclå de zahår, comparativ cu noi, care am cultivat anul trecut 13.000 de hectare, iar în acest an am coborât la 8.500.” Sprijinul pentru cultivatori este consistent, dar statul condi¡ioneazå acest ajutor. Subven¡ia este destul de mare 600 de euro pe hectar, dar trebuie så faci minim 26 de tone la hectar. Marin Stredi a cultivat 140 de hectare cu sfeclå. În ultimele 3 såptåmâni, a plouat 110 litri pe metru påtrat ¿i sfecla ¿i-a revenit. “Tocmai i-am fåcut ultimul tratament contra sporiozei.” ¥n Cehia, a vizitat o fermå mare, cu trei puncte de lucru. “Într-un punct de lucru, erau 3-4 grajduri pline cu vaci. Aveau 300 de vaci la muls, din rasa Bål¡atå Germanå. În altå fermå îngrå¿au tineretul.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 34/2022

MA{INI & UTILAJE

Nout\]ile John Deere pentru 2023 IPSO Agriculturå a organizat såptåmâna trecutå PowerShow, la ferma PoliromProd din Sili¿tea, Teleorman, administratå de Marian Popa. Au fost prezentate acolo o serie de utilaje noi.

PowerShow a însemnat o defilare de multe ma¿ini agricole, construite pentru toate fermele. Re¡inem, în numårul acesta, semånåtoarea inteligentå de plante prå¿itoare John Deere, modelul 1725 NT. Poate fi configuratå de la 8 pânå la 52 de rânduri, poate semåna la viteze de pânå la 20 km/orå, cu påstrarea preciziei de semånat de 99% la porumb ¿i de 94% la floarea-soarelui. A fost expuså ¿i cea mai micå combinå din portofoliul IPSO, un model John Deere T550i, cu cåi¿ori, echipatå cu sisteme pentru agricultura de pre40

cizie ca ¿i sora ei mai mare, X9. “Fratele” tractorului John Deere 8R 410 EVT, modelul 8R 410, a defilat prin fa¡a celor prezen¡i în timp ce un specialist îi etala performan¡ele. Are un motor de 9 litri, cu 410 CP nominal ¿i pânå la 448 CP maxim, are transmisie mecanicå e23 care transferå pânå la 94% din putere la ro¡i, înlocuie¿te pânå la 3 tractoare mai mici (cu tot cu operatori) ¿i este performant în ferme medii ¿i mari. A fost prezentat ¿i cultivatorul Kuhn Striger Strip Till, care pregåte¿te terenul pentru semånåtoarea Kuhn Maxima în benzi de 20 cm, pentru plante prå¿itoare. Echipamentul permite reducerea costurilor cu carburantul, deoarece nu prelucreazå întreaga suprafa¡å ¿i conservå apa în sol. Un echipament special la care era ata¿at cultivatorul (iar cu alt tractor, ¿i semånåtoarea Kuhn Maxima) este DynaTrac, realizat de compania Laforge. Prin sistemul Active Implement Guidance, acesta compenseazå devia¡ia utila-

jului pe teren denivelat sau teren drept, ghideazå implementul independent de tractor ¿i compenseazå înclina¡ia lateralå ¿i cea fa¡å/spate fa¡å de tractor. Foarte interesant este ¿i cultivatorul performant Kuhn Cultimer 4000, care efectueazå mai multe opera¡iuni într-o singurå trecere: mårun¡e¿te solul, îl prelucreazå pânå la 30 cm adâncime, toacå resturile vegetale, le încorporeazå în sol. De asemenea, au fost prezentate ¿i caracteristicile tehnice ale tractoarelor John Deere din gama 6M, cu sisteme inteligente de ghidare ¿i monitorizare, distribuitoare de îngrå¿åminte din gama Kuhn Axis (cu buncåre de 2.0005.000 l), încårcåtoare Manitou cu bra¡ telescopic, ce oferå manevrabilitate maximå cu furci ¿i cupe, cu înål¡imi de ridicare de la 4 la 10 metri ¿i capacitå¡i de ridicare de la 2 la 6,1 tone, tamburi de iriga¡ii Bauer.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 34/2022

Tractorul John Deere 8R 410 EVT are în continuare motorul termic John Deere de 9 litri. Noutatea o reprezintå transmisia ac¡ionatå electric. Marian Grigore, specialist produs IPSO Agriculturå, spune cå în interiorul transmisiei se aflå douå generatoare electrice ¿i douå invertoare care transferå prin energie mecanicå la ro¡i toatå puterea tractorului, la un cuplu maxim de 1.600 tura¡ii.

Avantajele acestui sistem sunt: fiabilitate mult mai mare a transmisiei, nu mai sunt intervale de service, nu mai este necesarå între¡inerea, deci se reduc costurile, un cuplu ¿i un råspuns în sarcinå mult mai rapide, se reduce consumul de carburant, deoarece nu mai existå schimburi mecanice ¿i ambreiaje în corpul transmisiei. Ca un atu, priza de 100 kw montatå în spatele tractorului va putea alimenta o serie de echipa-

mente ¿i utilaje care au componente ac¡ionate electric. Tractorul a fost testat timp de câteva såptåmâni în condi¡ii de fermå, iar reprezentan¡ii IPSO Agriculturå ne-au spus cå noua transmisie are eficien¡å egalå sau chiar mai mare decât cea a transmisiei e23. Noul model va fi lansat pe pia¡a europeanå în martie - aprilie 2023 ¿i va putea fi livrat în România din noiembrie - decembrie 2023.

Un alt utilaj nou în portofoliul John Deere este combina X9. Gama aceasta are doar douå modele, X9 1000 ¿i X9 1100. Modelul cel mai mare, X9 1100 este echipat cu sistem de treier cu

flux axial Twin Rotor, are o productivitate ridicatå, de pânå 100 t/h, ¿i poate fi dotatå cu heder de 13,7 metri pentru påioase, sau cu unul de pânå la 16 rânduri pentru porumb sau floare.

Este dotatå cu motor de 13,6 litri, care poate dezvolta pânå la 700 CP (X9 1000 dezvoltå pânå la 639 CP). Este echipatå standard cu ro¡i (partea de trac¡iune), dar poate fi comandatå ¿i cu ¿enile. Buncårul este de 16.200 litri (pânå la 14,5 tone cereale, în func¡ie de umiditate), are o produc-

tivitate foarte mare, iar cantitatea de spårturi se apropie de 0, cu o calitate foarte bunå a boabelor.

Profitul Agricol 34/2022

MA{INI & UTILAJE

Performan]e sporite cu noile prese Claas Variant Claas va introduce pentru sezonul 2023 noile prese pentru balo¡i cilindrici Variant 500 cu camerå variabilå. Aceasta oferå o cre¿tere semnificativå a confortului operatorului ¿i a u¿urin¡ei de între¡inere, plus o densitate optimizatå a balo¡ilor, îmbunåtå¡ind ¿i mai mult înfå¿urarea cu plaså. În acela¿i timp, råspunde cerin¡elor practice pentru anvelope care protejeazå solul.

Detalii tehnice, pe scurt: - ¿ase noi prese pentru balo¡i cilindrici Variant 500 cu camerå variabilå pentru diametre ale balo¡ilor cuprinse între 0,90 ¿i 1,60 sau 1,80 m; - heder standard cu 17 cu¡ite ¿i o lungime teoreticå de tåiere de 60 mm, precum ¿i heder standard cu platformå PRO pentru Variant 565 RC ¿i Variant 585 RC; - noul sistem de reglare a presiunii de compactare, cu måsurarea presiunii ¿i a pozi¡iei pe ambele bra¡e pentru înveli¿ul dur al balotului, distribu¡ia optimizatå a densitå¡ii în balot ¿i reglarea preciså a miezului moale; - înfå¿urare îmbunåtå¡itå cu plaså cu o pozi¡ie joaså a rolei, pentru o schimbare mai u¿oarå a acesteia ¿i o nouå frânå pentru plaså, precum ¿i un nou declan¿ator al cu¡itului; - anvelope mai mari, de pânå la 560/45 22.5, pentru protec¡ie sporitå a solului; - sistem nou de lubrifiere cu ulei cu reglare individualå a cantitå¡ii de lubrifiere pentru fiecare lan¡; 42

- reglarea optimizatå a barei de trac¡iune ¿i a ro¡ilor de ghidare ale pickup; montarea furtunurilor hidraulice cu conectori Kennfixx; - operare prin intermediul terminalului ISOBUS CEMIS 700; - design modern în formå de Y (utilizat ¿i la combinele Lexion, Trion ¿i la tractoarele Nexos). Noile modele Variant sunt echipate cu sistemul de reglare a presiunii de compactare Smart Density, cu miez moale. Software-ul de control nou dezvoltat optimizeazå procesul de compactare, astfel încât balo¡ii perfect forma¡i påråsesc camera chiar ¿i în condi¡ii dificile de însilozare a ierbii. Noul sistem de reglare permite, de Variant Diametru balot

Pickup

asemenea, ob¡inerea unei densitå¡i mai mari în zona exterioarå a balotului, unde se formeazå înveli¿ul balotului, care protejeazå mai bine împotriva intemperiilor. Ca un efect suplimentar, miezul moale poate fi reglat cu o precizie ¿i mai mare, dacå este necesar, de exemplu, la balotarea fânului. Presele Variant 500 vor fi dotate ¿i cu terminalul Cemis 700 Isobus cu design ergonomic. Ecranul color cu contrast ridicat ¿i suprafa¡å tactilå are o diagonalå de 7 inci (17,8 cm), cu comutare automatå între modurile zi/noapte, ¿i permite afi¿area de imagini în timp real, trimise de la pânå la douå camere.

Arpad DOBRE Heder

Altele Utilizare principalå fân / 2,10 sau 2,35 m paie 2,10 sau 2,35 m 14 cu¡ite, 70 mm Furaje/fân/paie Platformå heder PRO, 2,10 sau 2,35 m 17 cu¡ite, 60 mm Versiune HD Utilizare principalå fân / 2,10 m paie

560 RF

0,90 - 1,60 m

560 RC

0,90 - 1,60 m

565 RC

0,90 - 1,60 m

580 RF

0,90 - 1,80 m

580 RC

0,90 - 1,80 m 2,10 sau 2,35 m 14 cu¡ite, 70 mm

Furaje/fân/paie

585 RC

0,90 - 1,80 m 2,10 sau 2,35 m 17 cu¡ite, 60 m

Platformå heder PRO, Versiune HD

RF = Rotor de alimentare; RC = Rotor de tocare Profitul Agricol 34/2022

MA{INI & UTILAJE Remorci Fuhrmann pentru viticulturå Agri-Alian¡a a livrat recent douå remorci Fuhrmann LWS 6500 cåtre un fermier din jude¡ul Buzåu, pentru transportul strugurilor, indiferent dacå sunt cule¿i manual sau cu combina ERO. Printre echipårile de bazå ale remorcilor cu cadru masiv Fuhrmann se numårå: bena ¿i melcul din o¡el inoxidabil, sistem de iluminare pentru utilizare dupå låsarea întunericului, cablu de frânå, o roatå jockey etc.

Avantajele semånåtorilor Kverneland U-Drill Printre avantajele semånåtorilor Kverneland U-Drill din potrofoliul AgroConcept se numårå viteza de lucru de pânå la 18 km/h, påstrarea adâncimii de lucru constante, controlul automat al sistemului de gestionare la capåtul rândului, precum ¿i conversia de la pozi¡ia de transport la cea de lucru în mai pu¡in de 2 minute. Dispozitivul de dozare cu antrenare electricå ELDOS asigurå o distribu¡ie optimå pentru toate tipurile de semin¡e, cu o capacitate de la 1 la 400 Kg/ha. Diametrul mare al ro¡ilor de 900 mm ¿i pozi¡ionarea lor defazatå reduc în mod semnificativ puterea de tractare solicitatå de utilaj.

Trac]iune maxim\ cu BKT Multimax BKT extinde în continuare gama de anvelope Multimax, proiectatå pentru viteze mari cu încårcåturi grele în aplica¡iile agroindustriale. Eficientå pe suprafe¡e alunecoase, noua anvelopå radialå Multimax MP 538 de la BKT este o combina¡ie de durabilitate, capacitate ridicatå de încårcare ¿i trac¡iune excelentå. Printre noutå¡i se mai regåsesc dimensiuni suplimentare pentru anvelopele Multimax MP 540: 335/80 R 18 ¿i 365/80 R 20. Multimax MP 538, o nouå anvelopå agroindustrialå proiectatå pentru diverse tipuri de utilaje ¿i aplica¡ii: încårcåtoare telescopice, vehicule universale ¿i ma¿ini de måturat pentru între¡inerea drumurilor, precum ¿i autogredere ¿i încårcåtoare care lucreazå pe ghea¡å ¿i zåpadå. Din aceea¿i gamå mai face parte ¿i Multimax MP 540, pentru care BKT a introdus de curând douå dimensiuni noi: 335/80 R 18 ¿i 365/80 R 20. Atuurile sale principale sunt rezisten¡a excelentå la perforare ¿i func¡ionarea eficientå pe terenuri dure ¿i suprafe¡e de asfalt. Anvelopa se distinge prin trac¡iunea superioarå ¿i o carcaså

robustå, care permite transportarea de încårcåturi grele la viteze mari. În gama Multimax se regåsesc numeroase alte modele, printre care: - Multimax MP 513, conceput pentru vehicule universale. Datoritå carcasei sale rezistente cu benzi din o¡el, acesta poate transporta încårcåturi grele la viteze mari. În plus, oferå un confort la conducere ¿i o trac¡iune excelente, precum ¿i proprietå¡i foarte bune de autocurå¡are. - Multimax MP 527 este un produs multifunc¡ional pentru încårcåtoare telescopice ¿i încårcåtoare compacte în aplica¡iile agroindustriale. Peretele lateral este conceput pentru a oferi stabilitate maximå, iar compusul special îl face fiabil ¿i rezistent la tåieturi ¿i uzurå. - Multimax MP 522 a fost dezvoltat pentru toate opera¡iunile de ridicare ¿i încårcare din sectorul agroindustrial, oferind stabilitate ¿i trac¡iune maxime. Este un produs care, practic, nu se uzeazå, datoritå unui compus special, care îl face foarte rezistent.

Arpad DOBRE

Lucråri calitative cu autoghidare Cu tehnologia de autoghidare AutoTrac de la John Deere din portofoliul IPSO Agriculturå se poate ob¡ine calitate maximå a lucrårilor în câmp. Sistemul reduce compactarea solului, suprapunerile ¿i pierderile de inputuri. Cu o varietate de moduri de orientare - linia dreaptå, curbele AB ¿i adaptive sau secven¡a de cerc -AutoTrac permite selectarea secven¡ei optime, sporind productivitatea cu pânå la 14 %, cu o economie de inputuri de pânå la 8% la fiecare trecere. 44

Profitul Agricol 34/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Suntem preg\ti]i pentru ce urmeaz\?

ste timpul så împingem mai departe lupta împotriva încålzirii globale pentru a ne proteja de efectele acesteia, dar trebuie så luåm în considerare ¿i cauzele acesteia. ¥n mod curios, aceastå schimbare este recentå ¿i încå foarte ezitantå, de parcå lupta împotriva cauzelor este deja câ¿tigatå. La nivel global, a fost creatå o Comisie interna¡ionalå, prezidatå de Pascal Lamy, un politician francez, socialist, fost pre¿edinte al Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului, fost comisar european. Comisia aceasta va studia måsurile care permit viabilitatea într-o lume supra-încålzitå, dar se pare cå vom vorbi mai ales despre captarea carbonului sau geo-inginerie, în måsura în care permite reducerea emisiilor. Pentru a apåra clima, trebuie så ie¿im din ideile primate prin intermediul televizorului. Trebuie så apåråm energia nuclearå, deoarece cine crede cå se poate descurca fårå ea face o gafå. A ajunge la “zero net” este o situa¡ie extrem de doritå, dar fårå îndoialå imposibil de atins, chiar ¿i cheltuind sume nebune¿ti de bani. Probabil, în cele din urmå, pragmatismul va prevala, nu existå nicio îndoialå, dar cu mijloace limitate, a¿a cum este normal. nterese politico-industriale uria¿e se aflå în spatele a ceea ce ne sunt prezentate ca instrumente de decarbonizare, energii electrice intermitente (eoliene ¿i solare) ¿i tehnici de stocare. De curând, hidrogenul a devenit o nouå direc¡ie, bogat înzestratå, în ciuda unei risipe înspåimântåtoare de energie când se ia în considerare, de exemplu performan¡a lan¡ului “power to power” [electricitate (electroliza) => electricitate

(pile de combustie)], unde abia un sfert este recuperat. Pentru sursele regenerabile intermitente (eoliene ¿i solare), care sunt extrem de costisitoare, mai ales în ceea ce prive¿te eficien¡a lor, autoritå¡ile garanteazå o rentabilitate confortabilå prin prevederi favorabile acordate. Deja statele, pentru se proteja mai bine de cåldurå ¿i secetå, imagineazå noi politici agricole, tehnologice, de planificare regionalå, de management al apei ¿i râurilor. Doar cå, în general, aceia¿i care dezvoltå în prezent tehnologii care sunt în mare måsurå ineficiente sunt cei din în prima linie în a ne propune solu¡iile.

ceastå protec¡ie împotriva efectelor încålzirii globale, relativå încå, va necesita eforturi enorme pe termen lung. Cu resurse fizice ¿i financiare inevitabil limitate, aceste eforturi vor concura cu cele angajate, pânå acum ad libitum, în lupta împotriva încålzirii globale. Astfel, atunci când o inevitabilå intermiten¡å electricå (eolianå ¿i solarå) este compensatå prin diminuarea sursei de carbon, vom constata cum gazele vor fi înlocuite rapid de cårbune în caz de penurie, a¿a cum demonstreazå din plin perioada tulbure în care am intrat. Deja sumele pe care asiguråtorii trebuie så le aloce pentru a-¿i despågubi pår¡ile contractante (fermieri, industria¿i, comunitå¡i, persoane etc.) care sunt victime ale schimbårilor climatice (înghe¡, secetå, grindinå, inunda¡ii, furtuni etc.) au devenit ame¡itoare. Este timpul så ne gândim la profilaxie!

dezbatere ideologicå se declan¿eazå, mai nou, cu privire la utilizarea aerului condi¡ionat. În ora¿e, ar contribui la dezvoltarea insulelor de cåldurå, penalizându-i pe cei care nu pot

profita de aparatele de aer condi¡ionat. Desigur, utilizarea curentå a aerului condi¡ionat este discutabilå, nivelul de temperaturå setat fiind adesea mult prea scåzut, mai ales în zonele comerciale ¿i chiar în birouri. În exerci¡iu, mai multe motive ar trebui så facå posibilå gåsirea mijlocului fericit. Dar critica la adresa aerului condi¡ionat se referå în principal la electricitatea suplimentarå consumatå pe care o implicå, subliniatå de sus¡inåtorii sobrietå¡ii energetice, chiar ¿i în Fran¡a, unde mixul este în mare måsurå lipsit de carbon, datoritå energiei nucleare, a cårei electroni nu sunt considera¡i a fi “cura¡i” de cåtre ecologi¿ti..., ceea ce i-ar descalifica. Dacå nu sunt luate în considerare avantajele oferite, judecate aståzi drept confort, ele vor deveni rapid esen¡iale prin prisma cineticii schimbårilor climatice, fiind doar o chestiune de timp. Pe lângå aerul condi¡ionat adaptat ¿i neanarhic, viabilitatea urbanå în valuri de cåldurå va necesita reducerea suprafe¡elor asfaltate, rezervoare reale de calorii ¿i, mai ales, plantarea masivå de copaci, umbrele eficiente care creeazå ¿i protejeazå insule de respira¡ie. Din nou, este o schimbare necesarå de paradigme, costurile suportate vor fi foarte substan¡iale (printre altele, va fi necesarå regândirea în mare måsurå a mobilitå¡ii urbane), iar planta¡iile sunt lacome de apå, resurså care va fi rarå. Întâlnim din ce în ce mai des cuvântul “adaptare” în remarcile tehnice sau politice legate de subiect, dar schimbarea nu este încå în mintea oamenilor ¿i, dupå cum s-a spus deja, problema încålzirii globale råmâne cel mai des våzutå ca una dintre mijloacele adecvate pentru a o contracara la surså. Profitul Agricol 34/2022

ultiplicarea parcurilor solare ¿i a parcurilor de eoliene, clar vizibilå, lini¿te¿te, deoarece reprezintå råspunsul nostru la încålzirea globalå. Acest echipament a devenit astfel totemurile uria¿e ale capacitå¡ii noastre de råspuns. Argumentul este folosit fårå re¡inere de cåtre promotorii lor ¿i, deoarece sarcina este imenså (schimbårile îngrijoråtoare de temperaturå ¿i seceta atestå acest lucru), avem întotdeauna nevoie de mai mult, fårå så cåutåm vreodatå (¿i din motive întemeiate) så måsuråm eficacitatea unor astfel de politici, care sunt incredibil de costisitoare, într-o societate care trebuie så facå alegeri. Desigur, parcurile eoliene offshore sunt mai eficiente în producerea de energie electricå, datoritå adevåratelor “turnuri Eiffel cu lame”, dar sunt ¿i mai intermitente. În acela¿i timp, pre¡urile panourilor solare au scåzut considerabil, dar costul racordårii surselor împrå¿tiate ¿i costurile cauzate de ¿an¡urile kilometrice care trebuie såpate în câmpuri ¿i påduri

Profitul Agricol 34/2022

OPINII pentru a se alåtura unei re¡ele existente de transport, care, de altfel, nu a fost nici proiectatå, nici dimensionatå pentru a¿a ceva, sunt mari. Este de remarcat ¿i îndoielnic faptul cå opozi¡ia fa¡å de câmpurile solare, dar mai ales de parcurile eoliene, este în primul rând în raport cu distrugerea peisajelor, dar rareori pune la îndoialå meritele fundamentale ale acestor alegeri, gata de altfel så le considere un råu necesar, dar cu condi¡ia så nu fie instalate “în cur¡ile lor”. Mai mult, dorind så trecem prea repede la “noua lume”, s-au creat imediat dependen¡e, toate bateriile ¿i componentele acestora sunt produse în Asia: China, Japonia, Coreea, ¡åri care ¿i-au asigurat produc¡ia ¿i resursele necesare, fiind aproape imposibil så schimbi situa¡ia, chiar ¿i pe termen mediu.

o altå scarå, Europa este echipatå aproape exclusiv cu panouri solare chineze¿ti, iar turbinele eoliene instalate sunt tehnologii ger-

mane sau daneze. Frugalitatea energeticå, practicatå fårå discernåmânt, se poate dovedi a fi contraproductivå ¿i abia începem så realizåm cå implementarea unor contramåsuri eficiente împotriva efectelor încålzirii globale vor fi consumatoare de energie ¿i cå va fi mai întâi necesar så ne asiguråm cå aceste nevoi noi sunt acoperite de energii fårå carbon, “pentru a nu adåuga råzboi råzboiului”, a¿a cum ar fi spus regretatul pre¿edinte Mitterrand, înainte de a deplânge aceste consumuri suplimentare. Abordarea noastrå societalå a încålzirii globale, care pare så se accelereze, conform modelelor, pare så constituie un arhetip de judecatå gre¿itå, pe care genera¡iile urmåtoare le-ar putea repro¿a cu tårie factorilor de decizie actuali. O formå de inac¡iune climaticå într-un sens mult mai concret, de data aceasta. Mâine, când pericolul devine realitate, ne va gåsi în mare parte nepregåti¡i, ca de fiecare datå.

MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine Pentru detalii contacta¡i serviciul de marketing al Institutului la tel: 021.351.20.83 sau 0733.679.823

Post vacant: AREA SALES MANAGER TOATĂ ȚARA Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå. Cerin¡ele postului:  studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie;  cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå;  minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå;  cuno¿tin¡e de limbå englezå;  bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere;  capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å;  cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office);  cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM;  carnet de conducere categ. “B”;  experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.

Responsabilitå¡i principale:  îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole;  asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu;  realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå;  înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale;  monitorizarea încasårilor;  men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora. Beneficii:  pachet salarial atractiv;  posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå.  mediu de lucru plåcut;  contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Loca¡ie: toatå ¡ara. 48

Profitul Agricol 34/2022

PAGINA DE HOBBY

Ursul brun... ;n ceaun Monopol preziden¡ial pânå în 1990, dat apoi pe mâna samsarilor, din anul 2016 ursul nostru prosperå la umbra derogårilor de la normele legislative menite så-i asigure, aståzi, o protec¡ie ce rivalizeazå cu imunitatea parlamentarå. Adesea, surprinzåtoarele diagonale mioritice par så aminteascå de traseul nebunului din jocul de ¿ah. Nici ursul nu face excep¡ie de la acest principiu, destinul såu nereu¿ind så iaså din tiparele unei politici cinegetice confuze, aleatorii ¿i paradoxale. De la cinstita vânåtoare la pândå de odinioarå, lângå vita uciså cu o stra¿nicå loviturå de brâncå, s-a ajuns la executarea flåmânzilor veni¡i la troaca plinå din preajma observatoarelor închise, iar acum la monitorizarea popula¡iei ursine pe bazå de ADN din fecale. Lumea evolueazå, dar nici aceastå ultimå gåselni¡å nu-mi miroase a bine, nefiind convins cå, de acum încolo, nu va mai fi luat în cåtare, dupå un lung parcurs birocratic, vreun ursac nevinovat, în locul brigandului aflat deja departe de locul såvâr¿irii raptului. Oricum, suntem campioni în materie de experimente bizare privitoare la urs: un proiect perfect inutil, care a consumat timp, energie ¿i fonduri financiare considerabile, s-a derulat nu mai departe de anii 1974-1980. El a constat în capturarea din întregul areal carpatic ¿i subcarpatic al speciei a 174 de pui de urs brun, crescu¡i în ¡arcul de la Râu¿or (Mun¡ii Fågåra¿), în ideea suprapopulårii unor terenuri din jude¡ul Arge¿, în raza ocoalelor silvice Aninoasa ¿i Vidraru. Substratul acestei întreprinderi care se numårå printre marile e¿ecuri ale domeniului nostru silvo-cinegetic îl reprezintå dorin¡a unor factori de decizie obedien¡i de a satisface preten¡iile exagerate ale protipendadei vremii privind bilan¡ul partidelor de tir la urs. Pe fondul lipsei fundamentului ¿tiin¡ific ¿i a unei logici elementare, nici unul dintre Profitul Agricol 34/2022

ur¿ii crescu¡i în spa¡iu restrâns, cu devia¡ii comportamentale ¿i imprima¡i fa¡å de om, nu a supravie¡uit dupå eliberarea în teren cu elicopterul, to¡i cåzând pradå braconajului ¿i accidentelor ru-

tiere, nemaivorbind despre ursoaicelemame care au plåtit cu via¡a capturarea puilor pentru acest proiect utopic. Dar så revenim „la cestiune”, vorba lui Conu՚ Iancu, ¿i anume la aspectul culinar, prilej cu care socotesc salutarå alimentarea cu materie primå a gurmanzilor lipsi¡i de orgoliul doborârii manu propria a sålbåticiunii destinate consumului. Fiind vorba de o simplå suprimare fizicå såvâr¿itå de cåtre „personalul autorizat”, nu se mai pune problema ancestralului orgoliu privind triumful vânåtoresc ¿i nici a vreunei „consangvinitå¡i mistice” (Mircea Eliade) între om ¿i animal. Slavå legiuitorului! Cât prive¿te reticen¡a unora fa¡å de accesul la cuhnie al mamiferelor înzestrate cu gheare, iatå o pledoarie literarcinegeticå din partea lui Ionel Pop, scriitor, vânåtor ¿i maestru al barei: „Mul¡i apreciazå carnea de urs. Sunt gustoase mai ales ¿uncile de urs, pregåtite ¿i afumate ca ¿i cele de porc, apoi tålpile cårnoase ¿i grase. Un mare vânåtor de ur¿i spunea cå atât e de gustoaså carnea unui ursac de doi ani, când e gras, toamna, încât n-ai voie så o

månânci decât stând în genunchi.” Cu siguran¡å cå pe aceste calitå¡i ale labelor de urs, adevårate depozite adipoase, s-a clådit ¿i legenda acelui Mo¿Martin care, în timpul somnului de iarnå (de fapt, un soi de mo¡åialå, nicidecum hibernare), î¿i suge gråsime din gheare. Vå închipui¡i cå dupå o asemenea

probå de autofagie, pânå primåvara, din bietul urs nu s-ar mai alege nimic. Dar, fiindcå tot a venit vorba de mâncare, så nu uitåm re¡eta de ªni¡el din pulpå de urs cu Creasta-coco¿ului Dupå såptåmâna de fezandare obligatorie, bucå¡ile de carne se laså în bai¡ pentru încå douå zile. Feliile de mu¿chi se frågezesc cu ciocanul de ¿ni¡ele ¿i se pråjesc în unturå. Când s-au påtruns, se scot din gråsime, acesteia adåugându-i-se douå linguri de fåinå. Se cåle¿te ¿i se stinge cu un pahar de vin alb. Se adaugå buchetele de Creasta-coco¿ului (o jumåtate de kilogram), sare, piper ¿i nuc¿oarå dupå gust. La soroc, intrå în compozi¡ie ¿ni¡elele, pre¡ de o jumåtate de orå. Se consumå cu venera¡ie, dupå cum am aflat mai sus, cu cartofi cop¡i ¿i salatå de påpådie, alåturi de o carafå de „sânge de urs”, de Sâmbure¿ti, de Uricani sau de Dealu Mare.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. 21 septembrie IBNA Balote¿ti organizeazå workshop-ul Rezultatele cercetårii aplicative în biologia ¿i nutri¡ia animalelor de fermå. Se va ¡ine la Bucure¿ti, în sala Amfiteatru a Institutului. 28 septembrie La Grand Hotel Bucharest va avea loc a VI-a edi¡ie a conferin¡ei Inova¡ii în ameliorarea plantelorRolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentar globalå. Evenimentul este organizat de Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, AgroBioTechRom ¿i Ambasada SUA. 29 septembrie AgroChirnogi se alåturå grupului de ferme mari ¿i foarte mari care organizeazå câte o expozi¡ie agricolå pe terenurile lor. Ziua Culturilor Fixatoare de Azot se ¡ine în parteneriat cu APPR.

Brazilia pariaz\ pe grâul tropical Brazilia sperå så nu mai aibå nevoie de importuri de grâu în cinci ani ¿i mizeazå pe grâul cultivat în regiunile tropicale pentru a cre¿te produc¡ia internå. “În acest an vom avea un consum estimat la 13 milioane tone de grâu, dar recolta internå va acoperi doar 9 milioane de tone. Dacå luåm în calcul cre¿terea medie a produc¡iei din ultimii ani, este foarte posibil ca Brazilia så reu¿eascå så recolteze suficient grâu peste cinci ani”, spune Celso Luis Moretti, directorul agen¡iei agricole EMBRAPA. Statul sud-american mizeazå pe noile culturi de grâu din regiunea tropicalå Cerrado, o zonå de savanå care acoperå aproximativ 20% din suprafa¡a ¡årii. Tehnologia modernå a permis dezvoltarea unor varietå¡i de grâu adaptate zonelor tropicale, care au un randament tot mai bun. “Am început så cåutåm de acum 40 de ani o varietate de grâu adaptatå la toate tipurile de climå din Brazilia. Am plantat din 2010 culturi de test în Cerrado

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 50

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Fostå unitate de comer¡ exterior – Strânså de gât; 2) Au grijå de cåmin – Masiv în Himalaya; 3) Pele... în cuplaj! – Ate9 10 lier literar; 4) Då via¡å påpu¿ilor – Pregåtitå de drum; 5) Båtute de pu¿ti – Adesea în opozi¡ie; 6) ªefi da¡i dracului; 7) Opera¡ii de integrare – Gala¡i pe ma¿ini; 8) Oameni ¿i cai; 9) A lucra la curte – Praf pentru insomnie; 10) A såruta cu foc – Intrå la sacrificiu.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

¿i am identificat mai multe varietå¡i foarte adaptabile la cåldurå”, explicå Moretti. Grâul nu are un randament bun în zonele tropicale ¿i este cultivat de obicei în regiuni cu o climå mai rece, a¿a cum este sudul Braziliei. De aceea, este unul dintre pu¡inele alimente de bazå pe care Brazilia le importå, în special din Argentina.

1 1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Fåcut pe gustul multora – Schimb în port; 2) Prinså... asupra faptului – 8 Curele întoarse! 3) În centru la Kobe! – O 9 groazå de purici; 4) Circulå în sens invers – 10 Muncå de selec¡ioner; 5) Bate pasul pe loc la instruc¡ie; 6) Cålcatå de tren – La mine... în Solu¡ia careului din Nr. 33/2022 echipå; 7) A se opri lucrul la uzinå; 8) A avea ORIZONTAL: TARAN - MULT; ADORATA - AR; RUSI - UMFLA; NL - COREEAN; ATEISM - RID; o clipå de strålucire – Un gråsun de lapte; CER - TACITA; ORORI - AC - F; PITA - ALIPI; 9) Se face cå plouå – Au mare pondere; NIMICITOR; DECAPITARI. 10) Picteazå cu apå. 7

Profitul Agricol 34/2022

Profitul Agricol nr. 34, din 2022

Articles inside

Ursul brun... în bucate

Brazilia pariazå pe grâul tropical

Trac¡iune maximå cu BKT Multimax

Suntem pregåti¡i pentru ce urmeazå?

Performan¡e sporite cu noile prese Claas Variant

Noutå¡ile John Deere pentru 2023

Marin Stredi a fost ocolit de secetå

Ferma de familie a råmas a nimånui

Ecologizarea for¡atå a UE

Campionii la rapi¡å din Transilvania

Record de participan¡i la Ziua Porumbului Elsit

Ma¿ini agricole performante la Ziua Porumbului

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Naturevo: Plante fårå stres

O ploaie bunå alimenteazå speran¡ele în Timi

Replica unui bancher la repro¿ul fermierilor