O ploaie bunå alimenteazå speran¡ele în Timi

CULTURI VEGETALE

O ploaie bun\ alimenteaz\ speran]ele în Timi[

În func¡ie de zona în care se aflå, unii agricultori din Timi¿ spun cå, în cele peste 60 de zile de caniculå din aceastå varå, cu temperaturi la soare de peste 50 de grade, påmântul a ajuns så fie uscat chiar pânå la doi metri adâncime.

Totu¿i, fiindcå aportul freatic în câmpia Timi¿ului e mai mare în multe locuri, iar apa subteranå se aflå mai aproape de suprafa¡å, nu toate culturile de primåvarå s-au uscat ¿i de aceea se mai ob¡in produc¡ii, de¿i mai mici.

“Noi am scåpat mai u¿or. Pe tere nurile din Cårpini¿ lipsa apei se sim¡ea pânå la 70 de cm adâncime”, a constatat fermierul Samson Popescu.

Chiar dacå au produc¡ii reduse cu 50-60%, mul¡i agricultori au reu¿it så î¿i salveze porumbul, mai ales cei care au avut culturile în apropierea celor douå râuri: Timi¿ ¿i Bega.

De fapt, dat fiind cå acum terenul este impregnat cu apå, va ajuta la råsårirea culturilor de toamnå.

“Ploaia din august ne-a salvat ¿i în continuare, în septembrie, se anun¡å ploi în Câmpia Banatului. E important pentru produc¡ie ca plantele så råsarå uniform ¿i så aibå umiditate. E o ploaie târzie, dar de aur! O binecuvântare!

Tot ce vine de sus, de la Domnul, ajutå, înså ploile din august nu au mai avut niciun efect benefic pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui care deja erau în mare parte calamitate de secetå”, a explicat Popescu.

Totu¿i, pe porumbul tardiv l-a ajutat så umple bobul, dacå mai avea frunze verzi, så aibå o maså hectolitricå mai bunå ¿i, în consecin¡å, o produc¡ie mai mare.

De fapt, ploile din august ¿i cele din septembrie sunt bune la pregåtirea terenului, a patului germinativ pentru culturile de toamnå - rapi¡å, grâu, orz ovåz. Fermierii sus¡in cå, dacå mai continuå seceta, punea sub semnul întrebårii urmåtoarea recoltå. Nu s-ar mai fi putut intra pe teren nici cu plugul, nici cu discul.

“¥n TImi¿, 2022 este considerat cel mai secetos an din ultimii 30. În unele zone, pânå la doi metri adâncime, umiditate tindea spre zero”, confirmå Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿.

“Concluziile la evaluårile intermediare din teren aratå adevårata dimensiune a pagubelor produse de secetå: 85% din suprafe¡ele verificate de po rumb la fermierii care au raportat, 70% din floarea-soarelui ¿i 60% din plantele furajere sunt afectate major în Timi¿”, spune ¿i prefectul Mihai Ritivoiu.

În zona Cårpini¿, cantitå¡ile de ploa ie din august au fost între 40 - 75 de litri pe metru påtrat. Dar nu au cåzut uniform.

Ploile au ajutat foarte mult, inclusiv la pomii fructiferi ¿i la tot ce înseamnå plante. A schimbat umiditatea în atmosferå ¿i a curå¡at-o de praf. Porumbul a fost afectat în propor¡ie de 20 - 60% în Jimbolia, Cårpini¿, Cenei, Beregsåu Mare. În alte zone, porumbul a fost calamitat în propor¡ie de 85% ¿i a fost tocat ¿i låsat så îngra¿e terenul.

Floarea-soarelui a fost afectatå într-o propor¡ie mai micå. Planta este mai rezistentå, fiindcå are rådåcinile pi votante ¿i påtrund adânc în påmânt ¿i nici nu e a¿a mare consumatoare de apå. Se descurcå ¿i cu pu¡in. În func¡ie de zonå ¿i solå, produc¡iile sunt mai mici cu 40 - 50% din poten¡ial sau din media multianualå, nu numai în Cårpini¿. Salvarea vine de la rapi¡å, grâu ¿i orz

La floare, Samson Popescu scoate 2.500 kg la ha, la porumb 2.000 - 3.000 kg la ha, dar ¿i 5.000 - 7.000 kg la ha. Spune cå diferen¡ele depind de hibrid, de modul în care a rezistat la secetå, de modul în care a legat ¿i de tehnologiile aplicate.

Diferen¡e sunt de la parcelå la par celå, în func¡ie ¿i cum a reu¿it så men ¡inå terenul curat de buruieni, care în aceastå varå secetoaså au fost un concurent foarte periculos în lupta plantelor dupå apå.

Dacå au fost inspira¡i, au ¿tiut så a leagå hibridul potrivit ¿i så respecte aceste condi¡ii, mul¡i fermieri în Timi¿ au reu¿it så î¿i mai salveze din cultura de porumb ¿i så aibå rezultate mai bu -

¥n Timi¿, 2022 este considerat cel mai secetos an din ultimii 30. În unele zone, pânå la doi metri adâncime, umiditate tindea spre zero, confirmå Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿. “

ne, chiar în condi¡iile de secetå din acest an, confirmå directorul direc¡iei agricole.

Samson Popescu ¿i-a fåcut calculul ¿i crede cå va ob¡ine doar 80% din ce a cheltuit.

“Facem produc¡ii ¿i la floare, ¿i la porumb, mai reduse, dar facem ca så ne scoatem 80% din cheltuieli. 2022 e un an foarte greu, cu provocåri mari, ¿i fa cem eforturi så reziståm, så nu tragem oblonul. De 40 de ani, de când fac agriculturå, nu am mai avut de înfruntat un asemenea an complicat, cu o a¿a se cetå extremå. Meteorologii vorbesc cå de sute de ani nu a mai fost o asemenea secetå în Europa”.

Dacå ar¿i¡ele au lovit în timpul pole nizårii, plantele au legat mai pu¡in. Po pescu are sole cu un grad de legare de 30%, dar ¿i de 80%. De aceea, el crede cå este indicatå utilizarea în produc¡ie a unei palete diversificate de hibrizi: timpurii, semitimpurii, tardivi, semitardivi sau extratimpurii, fiindcå e bine ca nici înflorirea så nu aibå loc în acela¿i timp.

Samson Popescu va vinde o parte din produc¡ia de porumb ¿i de floareasoarelui, pentru a-¿i achita datoriile, iar cealaltå parte o va stoca ¿i va a¿tepta un pre¡ mai bun. O valorificå în momentul în care oferta va fi mai micå.

“Fiindcå achizitorii, acum, nu se gân desc ¿i la agricultorul care face eforturi extraordinare ¿i cheltuie bani grei så poatå ob¡ine o produc¡ie de calitate ¿i cât de cât mare. La recoltare dau pre ¡ul în jos, se vorbesc, ca så ob¡inå profituri facile pe spinarea bie¡ilor fermieri. Kilogramul de porumb e 1,40 - 1,50 lei. La grâu a fost 1,55 lei, dar a scåzut la 1,45 lei”, spune Samson Popescu.

Cauza scåderii pre¡ului o reprezintå cantitå¡ile mari de grâu din Ucraina care au ajuns pe pie¡ele mondiale, fårå taxe vamale . Asta crede Samson Popes cu, asta cred destui al¡i agricultori.

“Ne afecteazå, cåci am cheltuit mul¡i bani cu inputurile ¿i nu avem motorina ¿i îngrå¿åmintele la pre¡urile pe care le au ucrainenii sau ru¿ii. Obligatoriu, noi avem o cheltuialå mult mai mare pe ha.”

Sigur, fiecare în¡elege cå nu este råu cå grâul din Ucraina este protejat pentru export. ¥n primul rând, a¿a este normal, pentru cå ¡ara vecinå suferå ¿i sângereazå, fiind în råzboi”, este de pårere Samson.

Totu¿i, fermierii din Timi¿ sus¡in cå, dupå aceste scumpiri mari, pentru un ha de culturå, cheltuielile pot ajunge ¿i la 7.000 de lei.

Astfel, pentru a-¿i scoate banii ¿i så aibå ¿i câ¿tig, ar trebui så î¿i vândå kilogramul de porumb cu 2 lei. În caz contrar, pierderea la ha ar fi de 1.000 de lei. Ei mai au ¿i speran¡e: cheltuielile se mai echilibreze cu profitul ob¡inut la rapi¡å, grâu ¿i orz.

De 40 de ani, de când fac agriculturå, nu am mai avut de înfruntat un asemenea an complicat, cu o a¿a secetå extremå. Meteorologii vorbesc cå de sute de ani nu a mai fost o asemenea secetå în Europa, spune Samson Popescu, agricultor, Timi¿ “

Samson Popescu, Timi[

Gheorghe MIRON