Solu¡iile Sta¡iunii de la Lovrin la criza îngrå¿åmintelor

CULTURI VEGETALE

Solu]iile Sta]iunii de la Lovrin la criza îngr\[\mintelor

Speciali¿tii de la SCDA Lovrin înainteazå douå solu¡ii pentru fermierii din cultura mare la ceea ce ei numesc criza extremå a îngrå¿åmintelor: gunoiul de grajd ¿i leguminoasele.

Marinel Horablaga, directorul sta¡i unii, crede cå ar trebui avutå în vedere ¿i utilizarea îngrå¿åmintelor naturale organice, clasicul gunoi de grajd.

“ªi noi, la Lovrin, vom miza pe acesta. Fiecare primar are obliga¡ia de a amenaja platforme speciale unde så fie strânse dejec¡iile provenite de la animale din localitate. Noi avem ¿i experien¡å în aceastå direc¡ie, fiindcå la Lovrin a existat o fermå zootehnicå cu multe animale”.

Cercetåtorii de la sta¡iune au transmis primarului cå, dacå existå prea multe dejec¡ii din zootehnie în comunå, så le aducå la sta¡iune. Nu numai cå vor fi folosite ca îngrå¿åmânt pe câmp, dar în cadrul sta¡iunii, existå o platformå pregåtitå så colecteze gunoiul de grajd, iar fermierii din Timi¿ interesa¡i så reducå cheltuielile pot veni så ia gunoiul så îl utilizeze în agriculturå.

La SCDA Lovrin, niciodatå nu au fost folosite doze mari de îngrå¿åminte. De obicei, cercetåtorii au låsat plantele så se descurce singure ¿i au evitat un exces de fertilizan¡i chimici.

În plus, întotdeauna, ei au introdus în schemå un element foarte important pentru agriculturå: leguminoasele, fiindcå acestea fixeazå azotul atmosferic.

Horablaga spune cå, în criza îngrå ¿åmintelor, valorificarea plantelor leguminoase alåturi de cultura mare ¿i a gu noiului de grajd ar fi douå solu¡ii înaintate de cercetåtorii de la SCDA Lovrin, pe care fermierii le-ar putea folosi cu succes. De anul acesta, la Lovrin, dozele de fertilizan¡i vor fi reduse cu 30% fa¡å de ce se aplica într-un an normal, mai ales cå niciodatå nu au fost folosite prea multe îngrå¿åminte chimice.

Pe de altå parte, directorul sta¡iunii se a¿teaptå så ob¡inå produc¡ii mai mici ¿i cu 30%, în 2023, fa¡å de nivelul ob¡i nut într-un an normal, când ar fi aplicat cantitatea corectå de îngrå¿åminte. ¿i Dacic, pentru producerea de så mân¡å. Alåturi, tot såmân¡å de orz ¿i orzoaicå cu soiuri de la Fundulea.

Vor fi ¿i terenuri cultivate cu ovåz de toamnå ¿i de primåvarå, cu triticale, cu hibrizii de porumb Oana ¿i Andreea, cre a¡i la Lovrin, dar ¿i cu lolium sau lucernå. Vor fi ¿i loturi tehnologice de testare a hibrizilor de rapi¡å, porumb ¿i floarea -oarelui.

Un proiect de viitor este dezvoltarea unei livezi care va fi folositå pentru cer cetare. Sunt deja plantate mai multe hectare cu mår, pår ¿i prun, urmeazå cu cire¿, piersic, cais ¿i nectarin.

Gheorghe MIRON

2.200 de ha de culturi la SCDA Lovrin La Lovrin, în anul agricol 2022 2023, din cele 2.200 de ha, 1.500 vor fi semånate cu grâu. ¥n principal Biharia

“Pe de altå parte, în ceea ce pri ve¿te tratamentele chimice, pe acestea vor trebui så le facem. Aici nu mai ai solu¡ii. Cu bolile ¿i dåunåtorii nu te joci. Dacå nu le comba¡i, nu mai faci culturå”, este de pårere Horablaga. ªi aici cercetåtorii de la sta¡iune au cåutat så ofere un avantaj cultu ri lor. Ei au folosit întotdeauna soiuri ¿i hibrizi cu rezisten¡å mare la boli ¿i då unåtori. De aceea nici multe tratamentele chimice nu au fost necesare. Au fost utilizate numai dacå se im pu nea, maxim douå aplica¡ii, dar dupå o analizå exactå a situa¡iei. “Mesajul nos tru cåtre fermieri este så nu dea tratamentele chimice preventiv, de dragul de a le folosi. În aceastå crizå, nu po¡i så mai procedezi a¿a. Mai în tâi trebuie analizat cu speciali¿ti în câmp pragul economic de dåunare a bo lilor ¿i dåunåtorilor. Fermierul så ¿ti e exact cât de mare este pericolul ¿i numai atunci så dea tratamentul foar te bine dozat. A¿a se pot face ¿i economii”, îndeamnå Marinel Horablaga.

Conf. univ. dr. Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin