Ionel Stan: pierdere de 200.000 de euro, în 2023

CULTURI VEGETALE

Ionel Stan> pierdere de 200.000

În actuala crizå a îngrå¿åmintelor sunt destui fermieri care se pregåtesc så înjumåtå¡eascå dozele la fertilizan¡i, cu efecte dezastruoase asupra produc¡iilor agricole în 2023.

“Nu mai dåm cu 300 kg în toamnå ¿i 300 în primåvarå, dåm numai pe jumåtate, cu câte 150 kilograme, dar ¿i jumåtate costå mai mult decât am plåtit anul trecut pe toatå cantitatea”, se plânge Ionel Stan, fermier în Checea, cu 600 ha, dar ¿i crescåtor de porci Mangali¡a.

Tona de complex costa 1.500 lei în 2021, acum, Stan spune cå a ajuns la 6.000 lei. La aceste pre¡uri, nimeni nu mai riscå. Rezultatele dezastruoase le vom vedea în 2023, la recoltat.

Stan a lucrat 21 de ani în reproduc¡ie la fostul combinat Comtim, iar dupå re volu¡ie a fost consilier local PNº ¿i vice primar în localitate, dar a renun¡at la politicå pentru agriculturå.

Acum î¿i face calculul cå la anul va avea o pierdere de peste 200.000 de euro, din cauzå cå este nevoit så reducå dozele la fertilizan¡i.

Dezastru a început din varå, când cultura de porumb a fost devastatå de caniculå. De obicei scotea între 11 ¿i 12 tone de porumb la hectar în fiecare an. Dar în 2022 a ob¡inut numai douå tone.

De aceea nu î¿i mai permite så achizi¡ioneze acelea¿i cantitå¡i de fertilizan¡i la pre¡urile extreme actuale, dat fiind cå a pierdut aproape 10 tone pe hectar la porumb. “Dacå vrei så faci tehnologie, inves ti ¡ia pe hectar se apropie de 8.000 de lei. Merge ¿i cu 5.000 - 6.000 lei, dar re zultatele vor fi slabe. În loc så faci opt tone de grâu, faci patru - cinci”, este de pårere fermierul.

Spune cå utilizeazå de mai mul¡i ani trei soiuri de grâu adaptate perfect condi¡iilor pedoclimatice din Checea. Este vorba de Kvezdana, un soi sârbesc foarte productiv ¿i rezistent la boli ¿i dåunåtori, ¿i douå soiuri fran¡uze¿ti, Anapurna Alcantara.

Stan î¿i produce singur såmân¡a ¿i merge pe C1 baza. C2 nu a semånat. “Cu bolile ¿i dåunåtorii, am gåsit cumva solu¡ia: acest soi sârbesc Kvezdana, care este mai rezistent. Nu cere prea multe tratamente chimice, iar în crizå, este foarte bun, fiindcå nu prea este atacat de boli ¿i dåunåtori. Are o rezisten¡å naturalå. La fel soiurile fran¡uze¿ti. Toate sunt aclimatizate ¿i puternice”, le laudå agricultorul.

Din påcate, cu dåunåtorii nu po¡i så te joci ¿i tot trebuie tratate culturile. De aceea el merge numai cu un tratament, fiindcå nu necesitå alte interven¡ii. În ceea ce prive¿te bolile, nu sunt temeri prea mari la grâu, dat fiind cå a fost o varå foarte secetoaså. Depinde ¿i de cultura premergåtoare. ¥n aceastå toamnå, preconizeazå cå nu va avea probleme cu bolile ¿i dåunåtorii la grâu. Va vedea ce va fi în primåvarå. Atunci va analiza situa¡ia ¿i va interveni cu tratamente numai dacå va fi necesar. Nu va da nimic preventiv. A¿a va face ¿i economie.

Cu 2.000 de tone de porumb mai pu¡in

Pentru pregåtirea patului germinativ la grâu, fermierul a trecut mai întâi cu un gruber, apoi cu un disc ¿i va fertiliza cu 100 kg sau 150 de kg de complex la hectar. Va båga 250-260 kg de semin¡e la ha ¿i la final va trece cu un tåvålug pentru a nivela lucrarea. Termenul final, pe ri oada optimå, 25 octombrie. Dupå aceea, se impune mårirea dozei de semin¡e la hectar. Fermierul este de pårere cå schimbårile climatice violente au dat peste cap aproape toate regulile din agriculturå. Nici bolile ¿i dåunåtori nu mai apar în ritmul ¿i în condi¡iile ¿tiute, ¡inându-i pe fermieri în stres. Lovesc sau nu lovesc!?

De aceea mul¡i producåtori trec la agricultura de precizie ¿i î¿i instaleazå sisteme electronice de alertå. În Che cea, toatå vara nu a fost ploaie deloc, iar din septembrie au început så cadå a proape zilnic precipita¡iile. În douå luni, a venit atâta apå pe câmp cât într-un an ¿i toate lucrårile au fost blocate cu zilele.

În zona Checea - Cårpini¿ - Jimbolia - Sânnicolau Mare, au fost peste 400 de litri pe metru påtrat, cât e media anualå.

“Acum s-a refåcut umiditatea. Ståm bine. În propor¡ie de 90% e recuperatå. Nu exagerez dacå spun cå, în varå, pu tem båga mâna în cråpåturå pânå la u mår. A¿a de mare a fost seceta. De fapt, nu numai la Checea, ci în tot jude¡ul Timi¿. Surprinzåtor a fost cå, în primåvarå, situa¡ia era atât de promi¡åtoare”.

de euro, în 2023

Porumbul a evoluat extrem de bine, nu avea concuren¡å nici måcar la buruieni. Din påcate, totul s-a dat peste cap din luna iunie, când nu a mai plouat deloc. Seceta atmosfericå ¿i pedologicå a fost extremå, multe zile cu 41 de grade la umbrå, iar la soare cu peste 50 de grade. Cultura de porumb nu a rezistat fårå iriga¡ii ¿i ploaie.

Porumbul s-a uscat pur ¿i simplu, iar dupå ploile din septembrie ¿i octombrie s-a înnegrit. Mul¡i ¿tiule¡i au cåzut. De aceea domnul Stan abia a reu¿it så scoatå 2.000 de kg la hectar, fa¡å de ceilal¡i ani, când ob¡inea 12.000 kg. La floarea-soarelui a mers bine. A reu¿it så scoatå 3.600 kg la hectar, iar la grâu 7.000 de mii de kilograme.

“A¿ putea så spun cå pierderile care vor fi anul viitor sunt inestimabile. E foarte greu de prevåzut. Anul acesta am avut mai pu¡in 2.000 de tone de porumb, din cauza secetei extreme. Imagina¡ivå, la 1,40 lei - 1,50 lei pe kg, câ¡i bani nu mi-au intrat în cont. Ce pierdere ma re am avut. Pentru un fermier cå mine, mijlociu, este foate grav”, apreciazå Ionel Stan.

Înainte de crizå, cu un miliard ¿i jumå tate lei vechi, 30.000 de euro, el cumpåra aproape patru tiruri de îngrå ¿åminte. În 2022, cu un miliard ¿i jumåtate dacå achizi ¡ioneaz un tir.

“Så dea Dumnezeu så reu¿im så re ziståm, fiindcå dacå nu se gåsesc solu¡ii salvatoare, foarte mul¡i fermieri vor renun¡a la agriculturå, inclusiv de anul acesta. Cred cå, în doi-trei ani, nu ve¡i mai avea cu cine så discuta¡i des pre agriculturå, så mai face¡i un reportaj. Inclusiv arenda s-a ridicat de la 1.500 lei la 2.000 lei. ªi cu asta ne-a dato în cap. A fost un impact financiar foarte mare pentru noi, chiar acum, în criza îngrå¿åmintelor”, a concchis fermierul din Checea.

Gheorghe MIRON

Kenya aprobå culturile modificate genetic

Kenya a anun¡at cå va permite culturile modificate genetic în încercarea de a cre¿te produc¡ia de alimente, dupå cea mai gravå secetå înregistratå în estul Africii în ultimii 40 de ani. Sezonul ploios a fost foarte slab în ultimii patru ani ¿i se estimeazå cå 1,5 milioane de oameni din Ke nya, Somalia ¿i Etiopia s-au refugiat în alte regiuni din cauza lipsei alimentelor.

Pre¿edintele Kenyei, William Ruto, a declarat cå guvernul a decis så permitå importul ¿i cultivarea de porumb modificat genetic, pentru a reduce efectele secetei.

“Guvernul a anulat decretul din 8 noiembrie 2012, care interzicea cultivarea plantelor modificate ge netic ¿i importul de alimente ¿i furaje modificate genetic, acestea sunt de acum legale”, explicå Ruto.

El spune cå autoritå¡ile s-au consultat cu exper¡i ai ONU, FAO ¿i Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii înainte de a lua decizia.

Un grup de organiza¡ii non-guvernamentale a atacat imediat måsura ¿i a cerut anularea ei, pentru cå nu a existat nici un fel de consultare publicå. Organismele modificate ge ne tic sunt interzise în majoritatea ¡å rilor africane, iar ministrul agricultu rii din Tanzania vecinå a anun¡at cå va impune controale stricte la frontiera kenyanå, pentru a opri intrarea în ¡arå a semin¡elor modificate.

Pânå acum Kenya permitea din anul 2019 doar cultivarea unei varietå¡i de bumbac modificat så reziste contra unei omide care consumå frunzele.