CULTURI VEGETALE
Ionel Stan> pierdere de 200.000 În actuala crizå a îngrå¿åmintelor sunt destui fermieri care se pregåtesc så înjumåtå¡eascå dozele la fertilizan¡i, cu efecte dezastruoase asupra produc¡iilor agricole în 2023.
“
Nu mai dåm cu 300 kg în toamnå ¿i 300 în primåvarå, dåm numai pe jumåtate, cu câte 150 kilograme, dar ¿i jumåtate costå mai mult decât am plåtit anul trecut pe toatå cantitatea”, se plânge Ionel Stan, fermier în Checea, cu 600 ha, dar ¿i crescåtor de porci Mangali¡a. Tona de complex costa 1.500 lei în 2021, acum, Stan spune cå a ajuns la 6.000 lei. La aceste pre¡uri, nimeni nu mai riscå. Rezultatele dezastruoase le vom vedea în 2023, la recoltat. Stan a lucrat 21 de ani în reproduc¡ie la fostul combinat Comtim, iar dupå revolu¡ie a fost consilier local PNº ¿i viceprimar în localitate, dar a renun¡at la politicå pentru agriculturå. Acum î¿i face calculul cå la anul va avea o pierdere de peste 200.000 de euro, din cauzå cå este nevoit så reducå dozele la fertilizan¡i. Dezastru a început din varå, când cultura de porumb a fost devastatå de caniculå. De obicei scotea între 11 ¿i 12 tone de porumb la hectar în fiecare an. Dar în 2022 a ob¡inut numai douå tone. De aceea nu î¿i mai permite så achizi¡ioneze acelea¿i cantitå¡i de fertilizan¡i la pre¡urile extreme actuale, dat fiind cå a pierdut aproape 10 tone pe hectar la porumb. “Dacå vrei så faci tehnologie, investi¡ia pe hectar se apropie de 8.000 de lei. Merge ¿i cu 5.000 - 6.000 lei, dar rezultatele vor fi slabe. În loc så faci opt tone de grâu, faci patru - cinci”, este de pårere fermierul. 32
Spune cå utilizeazå de mai mul¡i ani trei soiuri de grâu adaptate perfect condi¡iilor pedoclimatice din Checea. Este vorba de Kvezdana, un soi sârbesc foarte productiv ¿i rezistent la boli ¿i dåunåtori, ¿i douå soiuri fran¡uze¿ti, Anapurna Alcantara. Stan î¿i produce singur såmân¡a ¿i merge pe C1 baza. C2 nu a semånat. “Cu bolile ¿i dåunåtorii, am gåsit cumva solu¡ia: acest soi sârbesc Kvezdana, care este mai rezistent. Nu cere prea multe tratamente chimice, iar în crizå, este foarte bun, fiindcå nu prea este atacat de boli ¿i dåunåtori. Are o rezisten¡å naturalå. La fel soiurile fran¡uze¿ti. Toate sunt aclimatizate ¿i puternice”, le laudå agricultorul. Din påcate, cu dåunåtorii nu po¡i så te joci ¿i tot trebuie tratate culturile. De aceea el merge numai cu un tratament, fiindcå nu necesitå alte interven¡ii. În ceea ce prive¿te bolile, nu sunt temeri prea mari la grâu, dat fiind cå a fost o varå foarte secetoaså. Depinde ¿i de cultura premergåtoare. ¥n aceastå toamnå, preconizeazå cå nu va avea probleme cu bolile ¿i dåunåtorii la grâu. Va vedea ce va fi în primåvarå. Atunci va analiza situa¡ia ¿i va interveni cu tratamente numai dacå va fi necesar. Nu va da nimic preventiv. A¿a va face ¿i economie.
Cu 2.000 de tone de porumb mai pu¡in Pentru pregåtirea patului germinativ la grâu, fermierul a trecut mai întâi cu un gruber, apoi cu un disc ¿i va fertiliza cu 100 kg sau 150 de kg de complex la hectar. Va båga 250-260 kg de semin¡e la ha ¿i la final va trece cu un tåvålug pentru a nivela lucrarea. Termenul final, perioada optimå, 25 octombrie. Dupå aceea, se impune mårirea dozei de semin¡e la hectar. Fermierul este de pårere cå schimbårile climatice violente
au dat peste cap aproape toate regulile din agriculturå. Nici bolile ¿i dåunåtori nu mai apar în ritmul ¿i în condi¡iile ¿tiute, ¡inându-i pe fermieri în stres. Lovesc sau nu lovesc!? De aceea mul¡i producåtori trec la agricultura de precizie ¿i î¿i instaleazå sisteme electronice de alertå. În Checea, toatå vara nu a fost ploaie deloc, iar din septembrie au început så cadå aproape zilnic precipita¡iile. În douå luni, a venit atâta apå pe câmp cât într-un an ¿i toate lucrårile au fost blocate cu zilele. În zona Checea - Cårpini¿ - Jimbolia - Sânnicolau Mare, au fost peste 400 de litri pe metru påtrat, cât e media anualå. “Acum s-a refåcut umiditatea. Ståm bine. În propor¡ie de 90% e recuperatå. Nu exagerez dacå spun cå, în varå, putem båga mâna în cråpåturå pânå la umår. A¿a de mare a fost seceta. De fapt, nu numai la Checea, ci în tot jude¡ul Timi¿. Surprinzåtor a fost cå, în primåvarå, situa¡ia era atât de promi¡åtoare”. Profitul Agricol 40/2022
