Planul Na¡ional Strategic, între nevoile agriculturii ¿i condi¡ionalitå¡ile UE

ANALIZ|

Planul Na]ional Strategic, între nevoile

Nina GHEORGHI}|

vicepre[edinte LAPAR

Privind obiectivele Planului Na ¡io nal Strategic 2023-2027, acestea reflectå cele trei direc ¡ii ale Politicii Agricole Comune: îmbu nå tå¡irea competitivitå¡ii sectorului agro ali mentar, protec¡ia me diului ¿i îmbu nå tå ¡irea calitå¡ii vie¡ii în mediul rural.

Pornind de la aceste 3 direc¡ii gene rale, cu accent clar pe protec¡ia mediului, au fost stabilite 3 obiective generale, fiecare cu câte 3 obiective specifice. ¥n total, 9 obiective, la care se adaugå un obiectiv transversal privind promovarea cunoa¿terii, inovårii ¿i digitalizårii în agriculturå.

Nevoile identificate în urma analizei SWOT au fost repartizate acestor 10 obiective ale Politicii Agricole Comune.

Prima variantå de PNS discutatå cu domnul ministru Oros era foarte asemånåtoare cu PNDR 2014 2020.

Bugetul era împår¡it respectând mai mult sau mai pu¡in acelea¿i sume ca în exerci¡iul încheiat. ªtim, acum, cu to¡ii cå PNDR-ul 2014-2020 a fost scris nu de Ministerul Agriculturii, în parteneriat cu mediul asociativ ¿i societatea civilå, ci de o firmå de consultan¡å austriacå, care nu a ¡inut cont, probabil din ne cunoa¿tere, de realitå¡ile ¿i nevoile agriculturii române¿ti.

Mai mult, ghidurile måsurilor în baza cårora s-a fåcut selec¡ia de proiecte au asigurat de fapt un concurs de punctaje care nu au avut nimic în comun cu performan¡a economicå a acelor proiecte. Ineficien¡a economicå a banilor investi¡i este vizibilå în agricultura româneascå.

Odatå cu venirea la conducerea ministerului a lui Adrian-Ionu¡ Ches noiu, au fost reluate dezbaterile privind întocmirea PNS-ului. Aceste dezbateri au presupus un efort considerabil din partea tuturor celor implica¡i. ¥n opinia mea, domnul Chesnoiu ¿ia dorit creionarea unui PNS care så integreze recomandårile fåcute Româ niei de cåtre Comisia Europeanå, în cadrul dialogului permanent cu statele membre, ¿i nevoile fermelor noastre ,indiferent de mårimea ¿i profilul acestora.

Desigur, experien¡a acumulatå la conducerea AFIR-ului îl ajuta, clar, så în¡eleagå care au fost plusurile ¿i mi nusurile economice în gestionarea banilor europeni.

Performan¡a economicå a interven ¡iilor era principiul care guverna întreaga gândire, pe care o pot numi viziune, a ministrului Chesnoiu.

Planul Na¡ional Strategic în versiunea februarie 2022, transmis la Bru xelles, viza dezvoltarea sectoarelor zootehnic ¿i horticol (legumiculturå, viticultura, floriculturå etc.), precum ¿i ma croprocesarea materiei prime ob¡inute în sectoarele vegetal, zootehnic ¿i horticol, fårå înså a ie¿i din limitele compromisului între nevoile noastre ¿i condi ¡ionalitå¡ile europene.

Ferma vegetalå nu se mai regåsea ca investi¡ii decât dacå ar fi trecut så practice ¿i zootehnia/horticultura sau så proceseze materia primå ob¡inutå în cadrul unor unitå¡i de procesare înfiin ¡ate în afara fermei în parteneriat cu al¡i actori din domeniu.

De¿i organiza¡ia din care fac parte, LAPAR, este cu profil vegetal în principal, am în¡eles ¿i am acceptat cå la nivelul sectorului nostru România ¿i-a atins un grad de performan¡å care o pozi¡ioneazå pe podium, la nivel european, ¿i nu numai, atunci când discutåm de culturi precum floarea-soarelui, porumb sau grâu.

Ca urmare, produc¡ia vegetalå nu mai era sus¡inutå pentru niciun fel de interven¡ie, începând cu instalarea tine rilor fermieri ¿i terminând cu dotarea cu utilaje a fermelor.

Pentru Pilonul I a fost introduså o eco schemå pentru gospodåria ¡årå neascå sau ferma micå, care lucreazå teren pânå în 10 ha, în care se impunea un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, de 0,5 UVM/ha, tocmai pentru a da va loare produc¡iei vegetale ob¡inutå în gospodårie. O fermå micå de 10 ha, culturå mare, n-are cum så-¿i îmbu nå tå¡eascå veniturile în lipsa animalelor.

Ar mai fi multe aspecte care dife ren¡iazå clar PNS-ul din februarie 2022 fa¡å de cel din noiembrie 2021 sau varianta din august 2022.

Meritå totu¿i de men¡ionat faptul cå prima variantå de PNS transmiså la Bruxelles este cea din februarie 2022 (Chesnoiu).

Observa¡iile primite, din partea Comisiei, pe aceastå variantå, erau clar legate de solicitarea unor informa¡ii suplimentare privind fundamentarea interven¡iilor ¿i nu faptul cå interven¡iile nu ar fi fost corecte din punct de vedere economic.

În opinia mea, fundamentarea PNSului este apanajul echipei de speciali¿ti angrenate în eleborarea acestui document, nu al ministrului.

Ministrul stabile¿te direc¡iile de dezvoltare, iar echipa fundamenteazå cu ar gumente tehnice, economice ¿i so ciale, aceste direc¡ii.

Primind atâtea observa¡ii în care ni se cereau explica¡ii, e clar cå echipa din cadrul Autoritå¡ii de Management fie a fost depå¿itå, fie timpul a fost unul scurt pentru a putea fundamenta interven¡iile ¿i sinergiile dintre aceste interven¡ii.

ANALIZ|

agriculturii [i condi]ionalit\]ile UE

Trebuie så men¡ionåm cå PNS-ul, varianta februarie 2022, a fost rescris într-un timp destul de scurt prin compara¡ie cu timpul alocat variantei din noiembrie 2021.

Demisia ministrului Chesnoiu a venit într-un moment total nepotrivit în raport cu etapa negocierilor între MADR ¿i Comisia Europeanå.

Venirea lui Petre Daea la condu ce rea ministerului a adus, spre surprin derea mea, ¿i nu numai a mea, modificåri majore în PNS.

De¿i sus¡ine public cå a continuat viziunea ministrului Chesnoiu ¿i a îmbunåtå¡it-o, în realitate situa¡ia este alta. Consultårile efective cu mediul asociativ s-au desfå¿urat într-o singurå zi, la care domnul ministru Daea nici nu a fost prezent.

Apoi, a reintrodus o serie de interven¡ii care-¿i dovediserå ineficien¡a în PNDR 2014 - 2020 ¿i pe care Adrian Chesnoiu le eliminase ¿i nu se regå seau în PNS-ul transmis la Bruxelles în februarie 2022.

Amintesc aici: pachetele de agromediu dedicate zonelor Natura 2000, investi¡ii în fermele de mici dimensiuni (4000 -11999 SO) ca måsurå de sine ståtåtoare, dotarea fermelor vegetale cu utilaje agricole; de asemenea, a coborât efectivul de animale de la 0,5 UVM/ha la 0,3 UVM/ha la ecoschema privind gospodåria ¡åråneascå ¿i a reanalizat zonele cu constrângeri naturale semnificative.

Motiva¡ia privind reintroducerea acestor interven¡ii ar fi cå a¿a ne-a cerut Comisia Europeanå. Personal am parcurs scrisoarea cu recomandårile co misiei ¿i nu am våzut nicåieri cå ni s-a cerut så introducem ceva anume.

Pentru mine exprimarea “România este invitatå så reconsidere” o anumitå abordare, vezi faptul cå cerealele ¿i oleaginoasele sunt excluse de la sprijin pentru investi¡ii sau cå fermele mici ¿i mijlocii, cu excep¡ia unor interven¡ii limitate, sunt excluse ¿i acestea, la fel ¿i procesarea în fermå, nu înseamnå reintroducerea måsurilor din vechiul PNDR 20142020, ci trebuia fundamentat cu indicatori economici de ce nu se mai regåsesc.

Aceste måsuri de investi¡ii, excluse, au fost generatoare de patrimoniu la nivelul fermei, nu de rezultate economice (crearea locurilor de muncå, profit ¿i taxe ¿i impozite aferente veniturilor create).

Un patrimoniu neutilizat la capacitate nu-¿i poate suporta sau suportå cu greu costurile de mentenan¡å, func¡ie de gradul de utilizare, la care se adaugå multe alte costuri care au condus în scurtå vreme la închiderea activitå¡ii economice ¿i aståzi avem capacitå¡i de procesare la nivel de fermå neutilizate.

Singura interven¡ie, nouå, propuså de ministrul Petre Daea este cea legatå de prevenirea pestei porcine africane.

În ceea ce prive¿te valoarea ma ximå a sprijinului public pe proiect de 50.000 euro, îmi amintesc cå un participant la consultåri a spus cå este o sumå prea mare pentru o fermå micå ¿i o sumå prea micå pentru o fermå mare.

Deci, nici aceastå interven¡ie nu va aduce, cel mai probabil, plusvaloare activitå¡ii în ferma zootehnicå.

În concluzia mea, Planul Na¡ional Stra tegic depus la Comisie în 18 octom brie (de Petre Daea) este o variantå ca re nu se ridicå, ca eficien¡å economicå a banilor investi¡i, la nivelul variantei din februarie 2022 (a lui Adrian Chesnoiu), dar este mai bunå decât varianta dez båturå în noiembrie 2021 (cea propuså de Adrian Oros).

Despre acest document vom discuta pe larg fiecare Pilon cu interven¡iile aferente dupå ce va fi aprobat de cåtre Comisia Europeanå, iar måsurile ¿i sumele alocate vor fi definitivate.

Bugetul Planului Na¡ional Stra tegic, pentru perioada 2023 2027, este de 15,89 miliarde de euro. Aceastå sumå este împår¡itå pe cei doi piloni, plå¡i directe (Pilonul 1) ¿i dezvoltare ruralå (Pilonul 2), la care se adaugå interven¡iile sectoriale.

Atât Pilonul 1, cât ¿i Pilonul 2 au avut condi¡ionåri din partea UE. Exprimarea folositå de deciden¡ii europeni, cum cå în acest exerci¡iu bugetar statele membre au o mai ma re flexibilitate în gestionarea banilor, nu este sus¡inutå de realitate.

Pentru Pilonul 1 (9,98 miliarde eu ro) au fost fixate urmåtoarele pla foane minime: 2% transfer pentru Pilonul II pentru tineri fermieri, 25% pentru ecoscheme, 10% platå redistributivå, 15% sprijin cuplat.

Pentru Pilonul II (5,87 miliarde euro) plafoanele minime au fost: 35% pentru måsuri de agro-mediu ¿i cli må, 5% pentru LEADER ¿i 4% asisten¡å tehnicå.

Ca urmare, din tot acest buget foar te generos vor merge cåtre in vesti¡ii în activitå¡i agricole aproximativ 2 miliarde de euro, adicå doar 33% din Pilonul II. Atât.

Chiar ¿i aceastå sumå, foarte micå în raport cu nevoile agriculturii, dacå nu vor fi schimbate ghidurile måsurilor în baza cårora vor fi selectate proiectele de investi¡ii, nu va fi aducåtoare de profit, ci doar de cre¿ tere a patrimoniului ferme lor/coo perativelor.

Vom dezvolta în continuare parcuri de utilaje, spa¡ii de depozitare sau procesare care nu vor fi ex ploatate la capacitate ¿i în scurtå vreme, dupå ie¿irea din perioada de monitorizare, se vor închide sau vor fi vândute cu alte destina¡ii.