ANALIZ|
Planul Na]ional Strategic, între nevoile
Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR
P
rivind obiectivele Planului Na¡ional Strategic 2023-2027, acestea reflectå cele trei direc¡ii ale Politicii Agricole Comune: îmbunåtå¡irea competitivitå¡ii sectorului agroalimentar, protec¡ia mediului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii în mediul rural. Pornind de la aceste 3 direc¡ii generale, cu accent clar pe protec¡ia mediului, au fost stabilite 3 obiective generale, fiecare cu câte 3 obiective specifice. ¥n total, 9 obiective, la care se adaugå un obiectiv transversal privind promovarea cunoa¿terii, inovårii ¿i digitalizårii în agriculturå. Nevoile identificate în urma analizei SWOT au fost repartizate acestor 10 obiective ale Politicii Agricole Comune.
P
rima variantå de PNS discutatå cu domnul ministru Oros era foarte asemånåtoare cu PNDR 2014 2020. Bugetul era împår¡it respectând mai mult sau mai pu¡in acelea¿i sume ca în exerci¡iul încheiat. ªtim, acum, cu to¡ii cå PNDR-ul 2014-2020 a fost scris nu de Ministerul Agriculturii, în parteneriat cu mediul asociativ ¿i societatea civilå, ci de o firmå de consultan¡å austriacå, care nu a ¡inut cont, probabil din necunoa¿tere, de realitå¡ile ¿i nevoile agriculturii române¿ti. Mai mult, ghidurile måsurilor în baza cårora s-a fåcut selec¡ia de proiecte au asigurat de fapt un concurs de punctaje
22
care nu au avut nimic în comun cu performan¡a economicå a acelor proiecte. Ineficien¡a economicå a banilor investi¡i este vizibilå în agricultura româneascå. Odatå cu venirea la conducerea ministerului a lui Adrian-Ionu¡ Chesnoiu, au fost reluate dezbaterile privind întocmirea PNS-ului. Aceste dezbateri au presupus un efort considerabil din partea tuturor celor implica¡i. ¥n opinia mea, domnul Chesnoiu ¿ia dorit creionarea unui PNS care så integreze recomandårile fåcute României de cåtre Comisia Europeanå, în cadrul dialogului permanent cu statele membre, ¿i nevoile fermelor noastre ,indiferent de mårimea ¿i profilul acestora. Desigur, experien¡a acumulatå la conducerea AFIR-ului îl ajuta, clar, så în¡eleagå care au fost plusurile ¿i minusurile economice în gestionarea banilor europeni. Performan¡a economicå a interven¡iilor era principiul care guverna întreaga gândire, pe care o pot numi viziune, a ministrului Chesnoiu. Planul Na¡ional Strategic în versiunea februarie 2022, transmis la Bruxelles, viza dezvoltarea sectoarelor zootehnic ¿i horticol (legumiculturå, viticultura, floriculturå etc.), precum ¿i macroprocesarea materiei prime ob¡inute în sectoarele vegetal, zootehnic ¿i horticol, fårå înså a ie¿i din limitele compromisului între nevoile noastre ¿i condi¡ionalitå¡ile europene. Ferma vegetalå nu se mai regåsea ca investi¡ii decât dacå ar fi trecut så practice ¿i zootehnia/horticultura sau så proceseze materia primå ob¡inutå în cadrul unor unitå¡i de procesare înfiin¡ate în afara fermei în parteneriat cu al¡i actori din domeniu. De¿i organiza¡ia din care fac parte, LAPAR, este cu profil vegetal în principal, am în¡eles ¿i am acceptat cå la nivelul sectorului nostru România ¿i-a atins un grad de performan¡å care o pozi¡ioneazå pe podium, la nivel european, ¿i nu numai, atunci când dis-
cutåm de culturi precum floarea-soarelui, porumb sau grâu. Ca urmare, produc¡ia vegetalå nu mai era sus¡inutå pentru niciun fel de interven¡ie, începând cu instalarea tinerilor fermieri ¿i terminând cu dotarea cu utilaje a fermelor. Pentru Pilonul I a fost introduså o ecoschemå pentru gospodåria ¡åråneascå sau ferma micå, care lucreazå teren pânå în 10 ha, în care se impunea un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, de 0,5 UVM/ha, tocmai pentru a da valoare produc¡iei vegetale ob¡inutå în gospodårie. O fermå micå de 10 ha, culturå mare, n-are cum så-¿i îmbunåtå¡eascå veniturile în lipsa animalelor.
Ar
mai fi multe aspecte care diferen¡iazå clar PNS-ul din februarie 2022 fa¡å de cel din noiembrie 2021 sau varianta din august 2022. Meritå totu¿i de men¡ionat faptul cå prima variantå de PNS transmiså la Bruxelles este cea din februarie 2022 (Chesnoiu). Observa¡iile primite, din partea Comisiei, pe aceastå variantå, erau clar legate de solicitarea unor informa¡ii suplimentare privind fundamentarea interven¡iilor ¿i nu faptul cå interven¡iile nu ar fi fost corecte din punct de vedere economic. În opinia mea, fundamentarea PNSului este apanajul echipei de speciali¿ti angrenate în eleborarea acestui document, nu al ministrului. Ministrul stabile¿te direc¡iile de dezvoltare, iar echipa fundamenteazå cu argumente tehnice, economice ¿i sociale, aceste direc¡ii. Primind atâtea observa¡ii în care ni se cereau explica¡ii, e clar cå echipa din cadrul Autoritå¡ii de Management fie a fost depå¿itå, fie timpul a fost unul scurt pentru a putea fundamenta interven¡iile ¿i sinergiile dintre aceste interven¡ii. Profitul Agricol 40/2022
