Profitul Agricol nr. 40, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 40 din 26 octombrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 40/2022

Cum nu s-a negociat PNS-ul Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Am participat la dezbaterile organizate de Ministerul Agriculturii privind creionarea Planului Na¡ional Strategic 2023 - 2027, în câteva grupuri de lucru, desemnatå fiind din partea LAPAR. Au fost 3 serii de dezbateri, cu 3 mini¿tri diferi¡i, în ultimele 10 luni. Fiecare ministru a venit cu gândirea proprie. Pânå la un punct pot în¡elege diferen¡a de gândire atâta vreme cât discutåm de doctrine politice diferite. Dar când vine vorba de acela¿i partid, asta eu n-o mai pot în¡elege. Cea mai intenså rundå, ¿i cea mai consistentå în opinia mea, a fost cea din februarie 2022. Ministru era Adrian Chesnoiu. De la prima întâlnire a Comitetului Consultativ Tematic, am în¡eles cå acest document, PNS-ul, nu vizeazå så punå în aplicare obiectivele Politicii Agricole Na¡ionale (PAN), ci obiectivele Politicii Agricole Comune (PAC). Fiind într-o pia¡å agricolå comunå, în esen¡å, diferen¡e mari nu ar trebui så existe între PAN ¿i PAC, câtå vreme nivelul de dezvoltare al agriculturii române¿ti, în ansamblul sectorului, ar fi similar cu cel al agriculturii europene. Dar între agricultura noastrå ¿i cea europeanå diferen¡ele sunt foarte mari. Este suficient så ne gândim doar la viabilitatea economicå a fermelor europene de dimensiuni mici ¿i a fermelor noastre similare ca dimensiune. În UE aceste ferme mici sunt viabile, întrucât fac parte dintr-un sistem economic care func¡ioneazå. Aståzi, nouå ne lipse¿te cu desåvâr¿ire acest sistem, motiv pentru care måsuri luate prin PNS-urile europene au func¡ionat la ei, pe când la noi nu.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Noi trebuie så ne construim acest sistem simultan cu sus¡inerea fermelor mici pentru a le transforma din ferme neviabile în afaceri viabile din punct de vedere economic.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Acum, UE nu are nicio vinå cå suntem la al treilea exerci¡iu bugetar european ¿i nu am reu¿it, ca stat, så construim un cadru legal ¿i financiar care så permitå fermelor mici ¿i medii så ocupe în structura agricolå na¡ionalå o pondere similarå celor de la nivelul statelor din Vest.

Director

Dar nici fermierii medii ¿i mari de la noi nu au...

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

O mai largå analizå a PNS-ului românesc ¿i cum armonizeazå el nevoile agriculturii noastre cu a¿teptårile europenilor, pute¡i citi în paginile 22-23. Profitul Agricol 40/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Uraganul Ian a provocat daune de 1,5 miliarde de dolari

Iriga¡iile, între banii europenilor ¿i bugetul nostru na¡ional Hameiul prime¿te 45 milioane euro în varianta finalå a PNS

Scade pre¡ul îngrå¿åmintelor

Acordul culoarului din Marea Neagrå, în pericol

Sincronizarea informa¡iilor, ¿anså de informare corectå

Solu¡iile Sta¡iunii de la Lovrin la criza îngrå¿åmintelor

Asocia]ii profesionale Mai devreme de cinci ani seceta nu va fi asiguratå “Vom solicita clarificåri MADR fa¡å de rela¡ia cu For¡a Fermierilor”

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

În SUA, produc¡ia de soia scade

Canada, o dilemå: cre¿te sau scade produc¡ia de rapi¡å?

Analiz\ Planul Na¡ional Strategic, între nevoile agriculturii ¿i condi¡ionalitå¡ile UE 22

Culturi vegetale Produc¡ii mari la porumb în Sibiu cu hibrizii Corteva

Egiptul ia måsuri pentru aprovizionarea cu furaje

Ucraina, pro sau contra OMG?

Gripa aviarå face ravagii în SUA

EuroTier: medaliile de aur ale lumii zootehnice

Profitabilitatea se ob¡ine prin Ionel Stan: închiderea cercului pierdere de 200.000 de euro, Ma[ini & utilaje 32 în 2023 New Hollland, Kwizda Agro: premiatå la expozi¡ia mondialå Experien¡a tehnologicå din Italia î¿i spune cuvântul 34 Corio Stubble Cracker Produc¡ii de peste 8 tone/ha economise¿te timp ¿i motorinå cu hibrizii de porumb Dekalb 36 John Deere 410 8XR, un tractor De ce nu se cer certificate puternic ¿i performant pentru cerealele din Ucraina? 37 Poettinger Servo ¿i Terrasem, Cre[terea animalelor un duo dupå care recoltezi profit A apårut Legea Laptelui 39 Noutå¡ile toamnei la Indagra Dosar penal pentru focarul de pestå Hobby porcinå din Timi¿ 42 La vânåtoare de... crap Vaci cu ochelari virtuali pentru cre¿terea produc¡iei de lapte 42 Transhuman¡å la Madrid! Ole...

52 54

57 58

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Iriga]iile, între banii europenilor [i bugetul nostru na]ional ¥n timp ce s-a lucrat pentru introducerea iriga¡iilor în PNRR, ministerul a construit ¿i un plan B, pornind de la asigurarea investi¡iilor din bugetul na¡ional, a afirmat secretarul de stat Costin Telehuz (PNL).

“

Sunt ¿i ve¿ti bune legate de iriga¡ii, chiar dacå procesul birocratic este foarte lung. S-a lucrat intens pentru introducerea iriga¡iilor în PNRR, dar avem ¿i un plan B, respectiv asigurarea investi¡iilor din bugetul na¡ional. Dar, a¿a cum spuneam, a¿teptåm ve¿ti bune de la Bruxelles. O altå veste bunå este cå în PNS avem, de asemenea, o alocare bugetarå, nu foarte mare, dar consistentå, pentru sistemele de iriga¡ii locale", a declarat Costin Telehuz, citat de Agerpres. “Ministerul Agriculturii este preocupat de gåsirea de solu¡ii pentru fermieri ¿i reabilitarea sistemului de iriga¡ii. Anul acesta s-au irigat aproximativ 836.000 de hectare, ceea ce înseamnå cå lucrurile încep så se îmbunåtå¡eascå. Avem multe investi¡ii, este un proces de modernizare aflat în curs, înså mai avem mult de lucru, deoarece procesul este laborios. Spre exemplu, la un proiect, de la începutul demarårii lucrårilor, dureazå 23 de luni doar partea administrativå, înså suntem optimi¿ti cu privire la proiectele Profitul Agricol 40/2022

aflate în derulare sau cele care urmeazå så fie implementate", a sus¡inut, la rândul såu, secretarul de stat Iulian Bucur. Declara¡iile celor doi oficiali au fost fåcute la Slobozia, unde a fost organizatå o dezbatere pe tema sistemului na¡ional de iriga¡ii, “Apa noastrå cea de toate zilele - O conversa¡ie fluidå despre reabilitarea sistemului na¡ional de iriga¡ii”, ini¡iatå de Aversa DP Pumps. Printre participan¡i s-au aflat, în afarå de Costin Telehuz ¿i Iulian Bucur, ªtefan Mu¿oiu (deputat, pre¿edinte al Comisiei pentru Afaceri Europene), Constantin Marin (prefect jude¡ului Ialomi¡a), Marian Pavel (pre¿edintele Consiliului Jude¡ean), reprezentan¡i ai ANIF, DJA, APIA, AFIR ¿i Asocia¡ia Românå a Apei. La dezbateri a participat ¿i Consulul Republicii Elene din România, ¡ara de origine a grupului DP Pumps, proprietarul Aversa.

Arin DORNEANU

¥ncå odatå, PNS-ul României a fost transmis Comisiei Dupå luni de muncå sus¡inutå am reu¿it så finalizam Planul Na¡ional Strategic, a anuntat ministrul Petre Daea miercuri, pe 19 octombrie. Dar, oficial, PNS-ul României a fost transmis la Bruxelles mar¡i, 18 octombrie, ora 19:30. Despre aceasta varianta, Petre Daea scria cå este forma "care a fost agreatå de cåtre exper¡ii Comisiei Europene. Dialogul pe care l-am avut cu comisarul Janusz Wojciechowski pe problemele sensibile ne-a ajutat sa trecem peste obstacolele momentului.” Azomure¿, 60 de ani de existen¡å Azomure¿ ¿i Teatrul Na¡ional din Târgu Mure¿ au sårbåtorit, împreunå, joi, 20 octombrie, 60 de ani de existen¡å, chiar în Sala Mare a Teatrului. A fost o searå plåcutå, cu punctåri ale unor momente cheie din via¡a celor douå repere ale localitå¡ii, inclusiv cu fragmente din piese de teatru rejucate live. Josh Zacharia (foto), noul director general al Combinatului, a avut un mic discurs optimist. “La aniversarea de 70 de ani vom pomeni acest moment complicat de contextul interna¡ional, dar pe care îl vom fi depå¿it cu bine”. Focar de gripå aviarå în Bulgaria Autoritå¡ile bulgare au confirmat descoperirea unui focar de gripå aviarå la o fermå din satul Krivo Pole din provincia Haskovo. Ferma de¡ine 19.000 de påsåri ¿i a mai fost afectatå de virus de douå ori în ultimii ani, cel mai recent în anul 2021. Toate påsårile au fost ucise ¿i a fost impuså o zonå de carantinå cu raza de trei kilometri ¿i o zonå de monitorizare cu raza de zece kilometri. Ultimul focar de gripå aviarå din provincia Haskovo a fost identificat în luna ianuarie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Hameiul prime[te 45 milioane euro în varianta final\ a PNS Planul Na¡ional Strategic transmis såptåmâna trecutå la Bruxelles include o rubricå pentru hamei, care, împreunå cu strugurii de maså, prime¿te o alocare de 45 de milioane de euro pentru înfiin¡are ¿i retehnologizare de ferme producåtoare de hamei. “Din câte ¿tiu, chiar dacå au mai venit observa¡ii, ele sunt de detalii ¿i de formå ¿i nu vizeazå aceastå måsurå. Deci, sunt ¿anse mari ca ea så treacå a¿a cum am propus-o noi. Bineîn¡eles cå orice se poate întâmpla, nu avem o versiune finalå, dar sunt ¿anse mari så se treacå”, se aratå optimist Costin Telehuz, secretar de stat în MADR. Legat de producerea orzului pentru bere, Telehuz spune cå acesta nu poate face obiectul unui sprijin cuplat, pentru cå nu este un sector care så fie în pericol de dispari¡ie sau så fie într-o crizå generalizatå, cum este, de exemplu,

proteina vegetalå în toatå Europa. “Europa trece perpetuat printr-o crizå de proteinå vegetalå care impacteazå produc¡ia animalå ¿i mai multe sectoare ¿i de aceea la nivel european existå måsuri de sprijin cuplat pentru produc¡ia de soia, mazåre ¿i toate legu-

minoasele. În cazul orzului pentru bere, va trebui så asiståm industria promovând orzul pentru bere ca o alternativå ¿i poate chiar ca o, cum så zic, o måsurå de adaptare la schimbårile climatice. În ultimii 3 ani am avut douå episoade de secetå severå. Orzul pentru bere poate fi o solu¡ie, dar trebuie så ¡inem cont de faptul cå orice produc¡ie este împinså sau este traså de cerere. Atâta timp cât avem cerere sus¡inutå, vom avea ¿i produc¡ie”, a explicat Telehuz. Acesta a sus¡inut cå orzul pentru bere are ni¿te particularitå¡i care îl fac mai pu¡in interesant, "blestemul" lui fiind ¿i faptul cå existå alternativå în produc¡ia vegetalå. “Orzul furajer e mult mai u¿or de fåcut ¿i mai ieftin. Orzul pentru bere este un produs care cere mai multå exigen¡å.”

Uraganul Ian a provocat daune de 1,5 miliarde de dolari Un raport preliminar estimeazå cå uraganul Ian a produs pierderi de 1,56 miliarde de dolari agriculturii din statul american Florida. Raportul, publicat de Universitatea din Florida, sus¡ine cå producåtorii de

citrice, pepeni ¿i legume au fost cel mai grav afecta¡i, împreunå cu crescåtorii de vaci. Universitatea a avertizat înså cå este vorba despre o estimare provizorie pentru cå nu toate distrugerile au fost centralizate. Raportul aratå cå furtu-

na a afectat aproximativ 5 milioane de pogoane de teren agricol, pe care se aflå culturi, animale ¿i alte active cu o valoare totalå de 8 miliarde de dolari. Uraganul Ian, cu o for¡å clasificatå în Categoria 4 (maximul este Categoria 5), a ajuns în sud-vestul Floridei pe 28 septembrie. El a provocat rafale de vânt cu viteze de pânå la 250 km/orå ¿i s-a deplasat spre zona centralå a statului, acolo unde existå cel mai mare numår de ferme. Efectele calamitå¡ii vor persista în timp, iar universitatea avertizeazå cå mul¡i arbori de pe planta¡ii vor muri în urmåtorii ani, în timp ce cursul unor râuri s-a modificat în mod permanent.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 40/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII 220 de milioane de lei pentru Zona Montanå Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane a deschis 3 programe de sprijin, pentru înfiin¡area de centre de colectare ¿i prelucrare a laptelui în zona de munte, centre de colectare ¿i prelucrare a fructelor de pådure, a ciupercilor, plantelor medicinale ¿i pentru înfiin¡area de stâne la munte. Suma alocatå celor 3 programe este de 220 milioane lei. Sesiunea de depunere se închide pe 21 noiembrie, la miezul nop¡ii. Finan¡area nerambursabilå poate ajunge la 90% în cazul unei stâne ¿i la 50% în cazul unui centru de colectare.

Scade pre]ul îngr\[\mintelor La nivel mondial, pre¡urile la îngrå¿åminte scad, în condi¡iile în care prea multe ferme ¿i-au amânat achizi¡iile, ceea ce a dus la declinul cererii ¿i apari¡ia unui fenomen de suprasatura¡ie, anun¡å Bloomberg.

începutul acestui an pre¡urile la îngrå¿åminte au atins valori record, dupå sanc¡iunile impuse Belarusului, un important producåtor. Asta a determinat marii producåtori mondiali så î¿i majoreze achizi¡iile ¿i så transporte cantitå¡i mari de produse pentru a evita problemele de pe lan¡urile de aprovizionare. Asta a dus la majorarea stocurilor de îngrå¿åminte în unele regiuni, iar acum agricultorii nu mai cumpårå, o situa¡ie care destabilizeazå ¿i mai mult pia¡a. “Fermierii americani ¿i-au redus achizi¡iile pentru acest input costisitor. Cererea mondialå pentru amoniac, fosfat ¿i potaså este în scådere comparativ cu situa¡ia din al¡i ani”, a declarat Alexis Maxwell, analist al Bloomberg Intelligence. Un index såptåmânal care urmåre¿te pre¡ul la uree în New Orleans a scåzut cu 3,2% vineri, continuând un declin care dureazå de o lunå, pe måsurå ce fermierii americani a¿teaptå så vadå cât de mult vor coborî pre¡urile. Companiile din industria de îngrå¿åminte mizau pe faptul cå fermierii vor cumpåra inputuri pentru culturile agricole, având în vedere pre¡urile ridicate la cereale. Înså pe måsurå ce fermierii au våzut cum pre¡ul produselor agricole scade,

Profitul Agricol 40/2022

dupå ce a atins valori ridicate, ¿i-au limitat cheltuielile, revenind asupra deciziilor privind aplicarea de îngrå¿åminte, momentul livrårilor ¿i impactul asupra recoltelor viitoare. De exemplu, chiar dacå cultivatorii de porumb trebuie så foloseascå azot în fiecare an, cei din SUA nu sunt nevoi¡i så facå acest lucru în perioada toamnei. Brazilia, cel mai mare importator mondial de îngrå¿åminte, se confruntå cu o situa¡ie similarå. ºara a importat cantitå¡i record de îngrå¿åminte în acest an pentru a se asigura cå fermierii såi vor avea suficiente inputuri pentru a majora suprafe¡ele cultivate. “Ritmul record al importurilor din acest an a dus la umplerea depozitelor, astfel cå Brazilia a fost nevoitå så re-exporte surplusul ceea ce a pus presiuni asupra pre¡urilor interne ¿i inter na¡ionale, pe måsurå ce Brazilia va importa volume mai mici în a doua jumåtate a anului”, sus¡ine Maisa Romanello, analist la firma Safras & Mercado. Pre¡urile la îngrå¿åminte în Brazilia au scåzut aproape la jumåtate fa¡å de vârfurile atinse în luna aprilie, ceea ce îi face pe unii så se întrebe cât de mult pot scådea. “Fermierii våd cum pre¡urile scad ¿i amânå achizi¡iile”, spune Jeferson Souza, analist la Agrinvest Commodities.

Agerpres

Clubul Fermierilor pregåte¿te o nouå ¿arjå de lideri Luni, pe 24 octombrie, când revista Profitul Agricol pleca spre tipar, la Bucure¿ti, Clubul Fermierilor Români organiza ceremonia de lansare a celei de a IV-a serii a programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå”. Au fost selectate 110 nume pentru seria din acest an. Tineri Lideri este un program care pregåte¿te tinerii fermieri så preia în mod profesionist afacerile familiei, så-¿i asume rolul de lideri în propriile afaceri, dar ¿i în comunitate, ¿i pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesionalå a fermierilor în structurile administra¡iei publice din România ¿i de la Bruxelles. Programul se adreseazå tinerilor de pânå în 35 ani, absolven¡i de facultate, provenind din familii de fermieri cu exploata¡ia înregistratå la APIA. Danone iese complet din Rusia Grupul Danone a anun¡at cå va ceda aproape toate activele din Rusia ¿i se a¿teaptå la pierderi financiare de un miliard de dolari. La începutul råzboiului, Danone a blocat investi¡iile în pia¡a ruså ¿i a redus semnificativ importul ¿i exportul de produse. Momentan nu se ¿tie cine va prelua activele companiei, înså surse neoficiale men¡ioneazå interesul grupului Econiva, unul dintre cei mai mari procesatori de lapte din Rusia. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Acordul culoarului din Marea Neagr\, în pericol USDA iartå de datorii 36.000 de fermieri Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) va aloca un miliard de dolari pentru a ajuta 36.000 de fermieri care nu-¿i pot plåti ratele la credite. Împrumuturile le-au fost acordate în condi¡ii preferen¡iale tot de cåtre USDA, care oferå credite fermierilor refuza¡i din diverse motive de båncile comerciale. Departamentul mai dispune de 2,1 miliarde de dolari, sumå care va fi direc¡ionatå spre alte programe de asisten¡å pentru agricultorii cu datorii. Fermierii din Noua Zeelandå protesteazå contra “taxei pe flatulen¡å” Fermierii neozeelandezi au organizat proteste în peste 50 localitå¡i din ¡arå pentru a contesta un proiect de lege care prevede o taxå pentru gazele cu efect de serå emise de animale prin flatulen¡å sau atunci când râgâie. Noua Zeelandå are cinci milioane de locuitori, dar existå zece milioane de vaci ¿i 26 de milioane de oi, a¿a cå fermierii sunt responsabili pentru jumåtate din emisiile de gaze din ¡arå. Guvernul sus¡ine cå noua taxå este necesarå pentru a reduce încålzirea globalå. Recoltå-record de grâu pentru un fermier american Un fermier din statul Idaho a stabilit un nou record pentru produc¡ia de grâu la hectar, într-un concurs organizat anual în Statele Unite. Rylee Reynolds din localitatea Twin Falls a reu¿it så ob¡inå 231,37 bani¡e de grâu la hectar, cu mult peste vechiul record de 211 bani¡e la hectar stabilit în anul 2019. La concurs pot participa doar fermieri care au recoltat grâu din primele douå categorii de calitate ¿i existå premii speciale pentru cei care cultivå varietå¡i cu o calitate excep¡ionalå. 10

Pre¿edintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia cå întârzie inten¡ionat trecerea navelor care transportå cereale ¿i alte produse agricole din porturile ucrainene de la Marea Neagrå. “În aceste såptåmâni, situa¡ia acordului care permite exporturile noastre de cereale devine tot mai tensionatå. Inamicul face totul pentru a încetini exporturile ucrainene de alimente. Azi avem peste 150 de nave care a¿teaptå permisul necesar pentru a încårca produsele noastre agricole, conform contractelor deja semnate. Este o coadå artificialå. Ea existå doar pentru cå Rusia împiedicå în mod deliberat tranzitul vaselor”, a declarat Zelenski. Pre¿edintele rus Vladimir Putin a amenin¡at în mod

repetat cå nu va prelungi acordul intermediat de Turcia ¿i ONU care permite exportul de cereale din Marea Neagrå ¿i a acuzat statele occidentale cå ¿i-au încålcat promisiunile ¿i blocheazå exporturile din porturile ruse. Un purtåtor de cuvânt al pre¿edintelui turc Recep Erdogan a declarat cå Turcia insistå pentru prelungirea acordului de export ¿i cå negocierile în acest sens continuå. Turcii ar vrea ca în¡elegerea så fie extinså pentru ¿ase luni sau un an.

Egiptul ia m\suri pentru aprovizionarea cu furaje Autoritå¡ile din Egipt au anun¡at cå vor elibera în fiecare såptåmânå cantitå¡i suplimentare de furaje pentru pui din porturile din ¡arå, în urma unei crize de aprovizionare care i-a for¡at pe unii fermieri så-¿i sacrifice påsårile. Statul african se confruntå cu o lipså de lichiditå¡i în valutå care a blocat aproape total importurile. Egiptul a råmas fårå dolari pe fondul problemelor economice provocate de conflictul din Ucraina ¿i al discu¡iilor legate de rata oficialå de schimb valutar. Guvernul încearcå în aceste zile så negocieze un nou acord de urgen¡å cu Fondul Monetar Interna¡ional.

Crescåtorii de pui spun cå aproximativ 1,5 milioane de tone de porumb ¿i 500.000 de tone de soia sunt blocate în porturile egiptene. Ministerul Agriculturii de la Cairo a anun¡at cå 62.000 de tone de soia, în valoare de 44 milioane de dolari, au fost eliberate din porturi în aceastå såptåmânå. O comisie de speciali¿ti se va întâlni såptåmânal pentru a evalua cantitatea de furaje necesarå, care este estimatå la 500.000 de tone de porumb ¿i 250.000 de tone de soia lunar. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 40/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Recoltå-record de cocainå Un raport al ONU sus¡ine cå recolta de cocainå din acest an din Columbia este una record, iar suprafa¡a cultivatå cu coca a crescut cu 43%. Columbia a cultivat drogul pe o suprafa¡å de 204.000 de hectare, cea mai mare din anul 2001 atunci când ONU a început så centralizeze astfel de date. Guvernul columbian a încercat în ultimii ani så-i convingå pe fermieri så aleagå alte culturi, dar nu le-a plåtit la timp subven¡iile promise în acest scop. Un senator rus cere interzicerea importurilor de carne de pui Senatorul rus Yevgeny Savchenko a propus interzicerea totalå a importurilor de carne de pui, inclusiv din ¡åri considerate prietene, pentru a stabiliza pre¡urile de pe pia¡a internå. El a cerut ¿i crearea unor rezerve strategice de carne, care ar putea fi folosite pentru a combate infla¡ia, dupå modelul chinez. Cea mai slabå recoltå de grâu din ultimii ¿apte ani în Argentina Bursa de cereale din Rosario a redus estimarea recoltei de grâu din acest sezon din Argentina de la 16 la 15 milioane de tone ¿i avertizeazå cå situa¡ia este criticå ¿i s-ar putea înråutå¡i. Recolta prognozatå, care este cea mai slabå din ultimii ¿apte ani, era deja sever afectatå de secetå, iar o perioadå de înghe¡ târziu a compromis definitiv o parte a culturilor. Bursa î¿i men¡ine înså estimårile pentru recolta de porumb (56 milioane de tone) ¿i soia (48 milioane de tone). Arabia Sauditå vrea cå cumpere peste 500.000 de tone de grâu SAGO, compania de stat care se ocupå de importurile de cereale ale Arabiei Saudite, va organiza o licita¡ie pentru achizi¡ia a 535.000 de tone de grâu dur, cu livrare în perioada martie-aprilie 2023. Regatul arab vrea så cumpere nouå transporturi a câte 60.000 de tone de grâu, cu livrare în patru porturi de la Marea Ro¿ie. Luna trecutå, Arabia Sauditå a plåtit un pre¡ mediu de 371.61 dolari per tonå. 12

Ucraina, pro sau contra OMG? Ministerul Agriculturii din Ucraina vrea så reformeze legisla¡ia privind organismele modificate genetic, din cauza traficului ilegal tot mai intens de pe pia¡a neagrå. Autoritå¡ile nu au luat încå o decizie dacå restric¡iile vor fi relaxate sau înåsprite, dar existå un consens cå legisla¡ia trebuie actualizatå. Organismele modificate genetic sunt interzise în Ucraina conform unei legi adoptate în anul 2017, dar legea nu impune nici un fel de sistem de control. “Legal, nu existå organisme modificate genetic în ¡arå: este interziså cultivarea, recoltarea ¿i consumul lor. În realitate, în ultimii ani a apårut o pia¡å neagrå pentru aceste produse în Ucraina, care activeazå fårå nici un fel de reguli”, explicå un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vysotskiy (foto), spune cå noua legisla¡ie trebuie så fie foarte clarå, cu reguli stricte privind testarea ¿i evaluarea impactului unor plante modificate.

Gripa aviar\ face ravagii în SUA Numårul påsårilor ucise de gripa aviarå în acest an în SUA se apropie de 47 milioane de capete, aproape de nivelul înregistrat în 2015, când 50,5 milioane de påsåri au fost ucise sau sacrificate pe teritoriul american. Rosemary Sifford, veterinarul-¿ef al Departamentului de Stat pentru Agriculturå (USDA), spune cå tulpina actualå a virusului H5N1 a supravie¡uit ¿i a continuat så se extindå ¿i în timpul verii, spre deosebire de alte sezoane. Ea a explicat cå epidemia va continua så se råspândeascå cel pu¡in pânå în vara anului 2023, atunci când påsårile migratoare vor påråsi ¡ara.

“Este cu siguran¡å un virus diferit. El ar putea råmâne un pericol pentru mai mul¡i ani”, a declarat Sifford. Tenacitatea virusului i-a surprins ¿i pe marii producåtori americani de carne de pui, care au implementat måsuri stricte de curå¡enie ¿i biosecuritate în ferme dupå anul 2015. Aceste måsuri nu au mai func¡ionat acum. Datele centralizate de USDA aratå cå în acest an au fost descoperite focare de infec¡ie în 42 de state americane, un numår de douå ori mai mare fa¡å de epidemia din 2015. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 40/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE Mai devreme de cinci ani

seceta nu va fi asigurat\ Directorul executiv al Clubului Fermierilor Români (CFRO), Florian Ciolacu, pune degetul pe o ranå foarte veche: oricare ar fi forma de gestionare a riscurilor din agriculturå care sunt greu de asigurat, procesul prin care se va ajunge la asigurarea pe scarå largå a culturilor la secetå în sud ¿i inunda¡ii în nord-vest dureazå cel pu¡in cinci ani de zile pânå la opera¡ionalizare. Iar noi suntem tot la momentul zero, de¿i e una dintre principalele cerin¡e pentru o agriculturå performantå, ¿i subiectul este discutat aprins în spa¡iul public, cam de douå decenii încoace.

Ciolacu asumå o parte din responsabilitate pentru aceastå situa¡ie. “Nu avem nici måcar un studiu, o analizå clarå din care så reiaså cum ar trebui så procedåm. E adevårat, studiul e complex ¿i deci destul de costisitor. Dar e o responsabilitate colectivå aici. Nu e nici foarte clar cine ar trebui så realizeze studiul: ministerul, pentru cå e responsabil de buna func¡ionare a acestui sector? Sau asocia¡iile, fiindcå fermierii ar fi beneficiarii?”. Amintim cå, la începutul såptåmânii trecute, Petre Daea a informat, în scris, asocia¡iile din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare cå trebuie så prezinte avantajele ¿i dezavantajele unui fond mutual vs Sistem Na¡ional de Gestionare ¿i Control Integrat al Riscurilor (SNGCIR). Aceste avantaje ¿i dezavantaje nu pot så reiaså decât dintr-un studiu F

“E bine cå ministerul se gânde¿te så finan¡eze ¿i cotiza¡ia la ELO” Florian Ciolacu comenteazå, pe scurt, ¿i problema ridicatå de proiectul de lege prin care MADR propune så diminueze considerabil contribu¡ia guvernamentalå în plata cotiza¡iei Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare la Copa-Cogeca. “Nu am studiat proiectul de lege, dar inten¡ia nu este rea, fiindcå a¿azå lucrurile pe o bazå mai normalå. Nu vedeam de ce cotiza¡ia la Copa-CoProfitul Agricol 40/2022

geca era eligibilå pentru finan¡are de stat, iar cea la ELO nu. Noi am decis så intråm în ELO ¿i nu în Copa-Cogeca, fiindcå suntem interesa¡i de proiecte care så aducå beneficii cuantificabile membrilor Clubului. Avem o în¡elegere cu ELO care implicå o platå reduså a cotiza¡iei ¿i o limitare a implicårii noastre în discu¡iile ¿i deciziile de acolo”. 13

ASOCIA}II PROFESIONALE aprofundat. Studiu care nu existå, iar ministrul ¿tie acest lucru. Directorul CFRO explicå de ce se ajunge la aceastå pasare a responsabilitå¡ii: elementele în baza cåreia situa¡ia poate fi judecatå sunt antagoniste. Pe de o parte, când au o problemå cu seceta, fermierii români se uitå cåtre Guvern, pentru despågubiri. Ca atare, guvernan¡ii ar trebui så fie primii interesa¡i în solu¡ionarea grabnicå a situa¡iei, cu atât mai mult cu cât este ¿i o obliga¡ie asumatå prin PAC. Pe de altå parte, fermierii resping ideea ca statul så gestioneze sistemul de asiguråri agricole, indiferent de forma de organizare a acestuia. “A¿adar, e o zonå de responsabilitate comunå. Iar solu¡ii sunt ¿i de o parte ¿i de alta. Ministerul poate accesa finan¡åri europene pentru întårirea capacitå¡ii administrative ¿i poate astfel contracta serviciile unui consultant extern, care så realizeze studiul ce va constitui baza unei decizii ulterioare. Pe de altå parte, noi, la Club, am strâns ¿i am achitat 40.000 de euro pentru studiul referitor la desecare, 30.000 de euro pentru

studiul referitor la biomaså... Deci cred cå toate asocia¡iile pot strânge 100.000 de euro pentru un consultant”. În aceste condi¡ii, suntem la fel de “avansa¡i”, ca ¿i la momentul integrårii europene: asocia¡iile au doar propriile idei despre cum ar trebui organizatå treaba, iar ministerul a råmas încremenit în proiectul fondului mutual, care se schimbå la fiecare schimbare de ministru. “Am studiat detaliat condi¡iile din România, în acest moment. Plecând de aici, ne-am raportat la modele din alte ¡åri, så vedem care s-ar potrivi. Consideråm cå Spania ¿i Turcia au sisteme bine organizate, care pot fi adaptate la noi”. În linii mari, CFRO pare så fie în acord cu forma de organizare pe care o propune Alian¡a: un fel de PAID, o structurå, adicå, asemånåtoare celei create pentru asigurarea locuin¡elor, bazat tot pe o formå obligatorie de asigurare a riscurilor problematice din agriculturå. Acest “PAID” agricol ar urma så adune asiguratori priva¡i, stat (våzut ca arbitru, posibil ¿i ac¡ionar la început, dar cu un

calendar clar de retragere din ac¡ionariat) ¿i asocia¡ii de fermieri. Finan¡area s-ar putea face cu banii care se iau de la to¡i fermierii (din plata pe suprafa¡å) ¿i se mutå din Pilonul I ¿i Pilonul II. Ciolacu e în dezacord cu Alian¡a mai mult raportat la formå, decât la con¡inut: «Sistem Na¡ional» bsunå pompos”. ªi tot în acord cu Alian¡a, CFRO respinge ideea de fond mutual, mai ales dacå ar urma så fie gestionat de stat: “Ar fi o entitate anticapitalistå”. Totu¿i, cum se poate progresa? “Deocamdatå, nimeni nu are o solu¡ie unanim acceptatå ¿i trebuie så ajungem la cel mai bun compromis. Pentru început, a¿ recomanda o mai mare transparen¡å a discu¡iilor pe acest subiect. Atât din partea ministerului, cât ¿i a celorlalte organiza¡ii de fermieri”. Altå idee clarå e cå subven¡ionarea primei de asigurare prin Submåsura 17.1 trebuie så continue cel pu¡in pânå va func¡iona PAID-ul agricol.

Robert VERESS

“Vom solicita clarific\ri MADR fa]\ de rela]ia cu For]a Fermierilor” Clubul Fermierilor considerå cå MADR trebuie så clarifice natura rela¡iei sale cu For¡a Fermierilor. “Lucrurile nu trebuie låsate a¿a. Vom solicita så ni se explice în ce context s-a trimis acea adreså a conducerii DAJ Ialomi¡a, prin care fermierii sunt invita¡i la evenimentul asocia¡iei For¡a Fermierilor. Existå un parteneriat asumat, scris, între minister ¿i For¡a Fermierilor? Ce prevede, mai exact, acel parteneriat?”, se întreabå Florian Ciolacu, director executiv CFRO. 14

“Am trecut ¿i eu pe la evenimentul For¡a Fermierilor ¿i am remarcat cå existau standuri ale ministerului ¿i ale unor autoritå¡i subordonate, pe lângå standurile unor ferme. Era ca o expozi¡ie în toatå regula. Nu am råmas cu impresia cå ar fi fost un congres, a¿a cum suna invita¡ia. A fost un fel de dare de seamå a ministrului Agriculturii ¿i discursuri ale altor oficiali din guvern, Parlament, partide. Nu îmi dau seama dacå a fost un eveniment public-privat, un parteneriat între minister ¿i For¡a Fermierilor sau între minister ¿i Agrointeligen¡a, fiind-

cå nicåieri nu s-a precizat ceva de felul acesta”. Ciolacu considerå cå un parteneriat între minister ¿i For¡a Fermierilor nu ar fi fost, în sine, criticabil. Înså depinde ¿i de con¡inutul unui asemenea parteneriat. “Ministerul ¿i asocia¡iile sunt entitå¡i care pot ac¡iona complementar, dar existå ni¿te linii de demarca¡ie, lucrurile nu trebuie amestecate. Cert e cå noi nu am cerut vreodatå scrisori de invita¡ie de la Minister, direc¡ii agricole sau alte entitå¡i de stat cåtre fermieri la evenimentele noastre. Toate invita¡iile le-am trimis noi, direct”. Profitul Agricol 40/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.

ale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 21 octombrie, a fost de 333 dolari/tonå (1.665 lei). A crescut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 17 octombrie.

¥n såptåmâna 17 - 21 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 377 dolari/tonå (1.885 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.

Grâu România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 317 euro/t (1.553 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 333 euro/t (1.641 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 17.10 18.10 19.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 327

20.10 321 329 329

$/t 21.10 312 319 322

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 343 345 347 349 Dec 341 343 345 347 Ian 343 345 347 345

$/t 21.10 347 345 344

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 387 Ian 383 385 387 389

$/t 21.10 377 375 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.10 18.10 19.10 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335

euro/t 20.10 323 323 339 331 329 337

21.10 333 333 337 327 327 335

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

scåzut cu 12 dolari/tonå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei).

România FOB Constan¡a 313 euro/t (=) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 oct. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.485 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

17.10 265 267 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

18.10 19.10 20.10 21.10 267 269 271 269 269 271 273 270 273 275 277 271 $/t

17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 273 275 277 285 283 271 273 275 283 281

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 7 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 17

-7

- 17

+ 57

fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 283 dolari/tonå (1.415 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå - 15

- 11

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 10

+ 185

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

18.10 19.10 20.10 21.10 323 327 333 327 323 327 333 327 317 319 325 323 327 333 337 333 331 337 341 340

Profitul Agricol 40/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (2.215 lei), în scådere cu 8 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

Nov Dec Ian

17.10 501 507 509

18.10 503 509 511

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 19.10 505 511 515

20.10 507 513 517

21.10 504 507 511

Nov Dec Ian

Orz

17.10 1.497 1.417 1.397

18.10 1.511 1.427 1.407

19.10 1.537 1.437 1.415

$/t

20.10 1.555 1.457 1.427

17.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313

FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.

18.10 293 293 285

21.10 1.575 1.467 1.429

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

19.10 295 295 297

20.10 299 299 303

21.10 290 290 301

305 309 317 313 315 317 321 317

re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei) ¿i a scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 317 dolari/t (1.585 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 623 euro/tonå (3.053 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI 17-21.10.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 10

+ 48

-2

Fa¡å de ultimul an - 69

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 451 449 447 445 443 447 445 443 441 439

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 725 euro/t (3.552 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 697 699 701 703 707

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022, a fost de 283 dolari/tonå (1.415

Nov Dec

chidere, pe 21 oct., a fost de 707 dolari/tonå (3.535 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 Dieppe 707 713 715 717 725 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 Nov 279 281 283 285 283 Dec 285 287 293 295 293

lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o cre¿tere tot de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

17.10 Rouen 609 Dunquerque 617 Moselle 613

18.10 613 619 617

19.10 20.10 615 617 623 625 619 623

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

21.10 623 627 619

Nov Dec Ian

17.10 631 637 643

18.10 629 631 641

19.10 627 629 639

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 40/2022

+ 10

297 dolari/t

- 12

527 dolari/t

- 20

283 dolari/t

$/t

20.10 21.10 625 627 627 632 637 639

Grâu

333 dolari/t

$/t

17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 21 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 527 dolari/tonå (2.635 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Vietnam 77.970 tone, Indonezia 77.850 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

+4 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Din totalul de 647 milioane tone semin¡e oleaginoase, avem:  soia (391 mil. tone, cu 35 mil. tone mai mare fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (84 mil. tone, cu 10 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut);  floarea-soarelui (52 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22);  arahide (50),  semin¡e de bumbac (43),  nuci de palmier (20,6)  copra (6).

Pe 12 octombrie USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡. Produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase pentru anul 2022/2023 este estimatå la 647 milioane tone. Rezultå o cre¿tere de 42 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Acest avans este determinat de produc¡iile mai mari de soia din Brazilia ¿i de rapi¡a din UE, care compenseazå pierderile de produc¡ie la soia din SUA ¿i rapi¡a din Canada. Comer¡ul cu semin¡e oleaginoase este pu¡in mai dinamic, datoritå cre¿terii exporturilor de soia din Argentina ¿i Brazilia. ¥n schimb, SUA ¿i Paraguay ¿iau redus exporturile de soia, din cauza randamentelor scåzute. Stocurile de semin¡e oleaginoase au crescut cu 1,5 milioane tone, în principal din cauza stocurilor mai mari de soia din Brazilia. Consumul mondial va fi de 535 milioane tone, mai mare cu 23 milioane tone ca anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (65 mil. tone), Brazilia (56 mil. tone, în cre¿tere cu 1 mil. tone), UE (50), Argentina (44), India (34,5), Rusia (23) ¿i Indonezia (14). 18

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 90 milioane tone, SUA, cu 57 milioane tone, ¿i Canada (12 milioane tone). La importatori avem China, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 24 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 220 milioane tone, mai mare cu 8,5 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (79 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (31,5 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,5 mil. tone). Marii consumatori de uleiuri sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (23 mil. t). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5,4), Ucraina (4) ¿i UE (3,6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este de 366 milioane tone, mai mare cu 15,5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258,5 mil. tone, mai mult cu 11,5 mil. de tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (44.5 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (15,5); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (100 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (41,5 mil. tone), Brazilia (22,5 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (19), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone. Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, mai mari cu 2 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 40/2022

Pre]uri [i pie]e

:n SUA, produc]ia de soia scade Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 391 milioane tone, în cre¿tere cu 35 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Principalii produc\tori mondiali de soia

Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (152 milioane tone, mai mult cu 25 mil. tone fa¡å de anul trecut); SUA (117 milioane tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone fa¡å de anul trecut); Argentina (51, mai mult cu 7 mil. tone); China (18,4, mai mult cu 2 mil. tone); India (11,5). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89,5 milioane tone, mai mult 10 mil. de tone decât în 2021/22), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone, mai mult cu 4 mil tone fa¡å de 2021/22) ¿i Paraguay (6 milioane tone).

SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone); Brazilia (40 mil. tone); Argentina (31,5 mil. tone); UE (12 mil. tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din Marii importatori de soia sunt Chisoia este estimatå la 62 milioane tone, na (98 milioane tone, mai mult cu 8 mil. mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 din anul 2021/22. milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, Stocurile mondiale sunt prognomai mult cu 1 milion de tone); zate la 100,5 milioane tone, fa¡å de 92 SUA (12 milioane tone); milioane tone în anul de pia¡å 2021/22. Brazilia (10 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din ºårile mari exportatoare sunt soia este evaluatå la 258,5 milioane Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 tone, mai mare cu 11,5 mil. tone fa¡å de mil. tone), UE (1 mil. tone). cea din anul de pia¡å trecut. ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1 mil. tone). Marii producåtori de ¿roturi: China (76 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone); Marilena R|DUCU 20

Pre¡uri soia

¥n luna septembrie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a scåzut cu 21 dolari/tonå, la 607 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 12 dolari/tonå, ajungând la 608 dolari/tonå. Cea mai mare scådere s-a înregistrat în Argentina, de 25 dolari/tonå, ¿i a închis la 582 dolari/tonå. Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 45 dolari/tonå ¿i a ajuns la 520 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au scåzut, de la 489 dolari/tonå la 480 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡urile au scåzut cu doar 1 dolar/tonå ¿i au ajuns la 487 dolari/tonå. Profitul Agricol 40/2022

Pre]uri [i pie]e

Canada, o dilem\> cre[te sau scade produc]ia de rapi]\? Produc¡ia de rapi¡å din Canada pentru anul de comercializare 2022/23 este prognozatå de anali¿tii USDA la 19,5 milioane tone, în cre¿tere cu 42% fa¡å de anul trecut. ¥nså Statistics Canada, în estimårile sale de produc¡ie, publicate pe 14 septembrie, a ajustat prognozele, indicând cå randamentul ar fi cu mai mult de 4% sub media pe 5 ani (omi¡ând 2021, devastat de secetå).

Aceastå estimare de produc¡ie mai micå provine în principal din Saskatchewan, care reprezintå aproape 55% din produc¡ia totalå de rapi¡å din Canada. Statistics Canada se a¿teaptå ca produc¡ia de rapi¡å în Saskatchewan så fie cu 9% sub media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 8,6 milioane hectare, în scådere cu 4% fa¡å de anul trecut. Randamentul este posibil så atingå 2,27 tone/hectar.

Cu toate acestea, comparativ cu anul trecut, când Canada a fost lovitå de o secetå istoricå, cultura de rapi¡å ¿ia mai revenit. Dupå un debut lent al sezonului din cauza uscåciunii excesive în regiunea de vest ¿i a umiditå¡ii excesive în Saskatchewan ¿i Manitoba, condi¡iile meteo s-au îmbunåtå¡it în timpul verii în cea mai mare parte a zonelor cultivate cu rapi¡å.

Produc¡iile de rapi¡å la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ajunge la 84 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.

Chiar ¿i cu o produc¡ie revizuitå în scådere, Canada råmâne principalul producåtor de rapi¡å, cu 19,5 milioane tone; UE (19 milioane tone, mai mult cu 2 mil. de tone); China (15 milioane tone); India (11 milioane tone); Australia (6,7 milioane tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 80 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Cel mai mare exportator este Canada, cu 8 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone), China (2,3 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 44,5 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa¡å de 2021/22. Profitul Agricol 40/2022

Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13,5 milioane tone); China (10 milioane tone); Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31,5 milioane tone.

ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone); China (6,3 milioane tone); Canada (4,4 milioane tone); India (4 milioane tone). Japonia (1 milion tone). Consumul mondial este de 31 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone. pagin\ de

Marilena RÅDUCU 21

ANALIZ|

Planul Na]ional Strategic, între nevoile

Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR

rivind obiectivele Planului Na¡ional Strategic 2023-2027, acestea reflectå cele trei direc¡ii ale Politicii Agricole Comune: îmbunåtå¡irea competitivitå¡ii sectorului agroalimentar, protec¡ia mediului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii în mediul rural. Pornind de la aceste 3 direc¡ii generale, cu accent clar pe protec¡ia mediului, au fost stabilite 3 obiective generale, fiecare cu câte 3 obiective specifice. ¥n total, 9 obiective, la care se adaugå un obiectiv transversal privind promovarea cunoa¿terii, inovårii ¿i digitalizårii în agriculturå. Nevoile identificate în urma analizei SWOT au fost repartizate acestor 10 obiective ale Politicii Agricole Comune.

rima variantå de PNS discutatå cu domnul ministru Oros era foarte asemånåtoare cu PNDR 2014 2020. Bugetul era împår¡it respectând mai mult sau mai pu¡in acelea¿i sume ca în exerci¡iul încheiat. ªtim, acum, cu to¡ii cå PNDR-ul 2014-2020 a fost scris nu de Ministerul Agriculturii, în parteneriat cu mediul asociativ ¿i societatea civilå, ci de o firmå de consultan¡å austriacå, care nu a ¡inut cont, probabil din necunoa¿tere, de realitå¡ile ¿i nevoile agriculturii române¿ti. Mai mult, ghidurile måsurilor în baza cårora s-a fåcut selec¡ia de proiecte au asigurat de fapt un concurs de punctaje

care nu au avut nimic în comun cu performan¡a economicå a acelor proiecte. Ineficien¡a economicå a banilor investi¡i este vizibilå în agricultura româneascå. Odatå cu venirea la conducerea ministerului a lui Adrian-Ionu¡ Chesnoiu, au fost reluate dezbaterile privind întocmirea PNS-ului. Aceste dezbateri au presupus un efort considerabil din partea tuturor celor implica¡i. ¥n opinia mea, domnul Chesnoiu ¿ia dorit creionarea unui PNS care så integreze recomandårile fåcute României de cåtre Comisia Europeanå, în cadrul dialogului permanent cu statele membre, ¿i nevoile fermelor noastre ,indiferent de mårimea ¿i profilul acestora. Desigur, experien¡a acumulatå la conducerea AFIR-ului îl ajuta, clar, så în¡eleagå care au fost plusurile ¿i minusurile economice în gestionarea banilor europeni. Performan¡a economicå a interven¡iilor era principiul care guverna întreaga gândire, pe care o pot numi viziune, a ministrului Chesnoiu. Planul Na¡ional Strategic în versiunea februarie 2022, transmis la Bruxelles, viza dezvoltarea sectoarelor zootehnic ¿i horticol (legumiculturå, viticultura, floriculturå etc.), precum ¿i macroprocesarea materiei prime ob¡inute în sectoarele vegetal, zootehnic ¿i horticol, fårå înså a ie¿i din limitele compromisului între nevoile noastre ¿i condi¡ionalitå¡ile europene. Ferma vegetalå nu se mai regåsea ca investi¡ii decât dacå ar fi trecut så practice ¿i zootehnia/horticultura sau så proceseze materia primå ob¡inutå în cadrul unor unitå¡i de procesare înfiin¡ate în afara fermei în parteneriat cu al¡i actori din domeniu. De¿i organiza¡ia din care fac parte, LAPAR, este cu profil vegetal în principal, am în¡eles ¿i am acceptat cå la nivelul sectorului nostru România ¿i-a atins un grad de performan¡å care o pozi¡ioneazå pe podium, la nivel european, ¿i nu numai, atunci când dis-

cutåm de culturi precum floarea-soarelui, porumb sau grâu. Ca urmare, produc¡ia vegetalå nu mai era sus¡inutå pentru niciun fel de interven¡ie, începând cu instalarea tinerilor fermieri ¿i terminând cu dotarea cu utilaje a fermelor. Pentru Pilonul I a fost introduså o ecoschemå pentru gospodåria ¡åråneascå sau ferma micå, care lucreazå teren pânå în 10 ha, în care se impunea un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, de 0,5 UVM/ha, tocmai pentru a da valoare produc¡iei vegetale ob¡inutå în gospodårie. O fermå micå de 10 ha, culturå mare, n-are cum så-¿i îmbunåtå¡eascå veniturile în lipsa animalelor.

mai fi multe aspecte care diferen¡iazå clar PNS-ul din februarie 2022 fa¡å de cel din noiembrie 2021 sau varianta din august 2022. Meritå totu¿i de men¡ionat faptul cå prima variantå de PNS transmiså la Bruxelles este cea din februarie 2022 (Chesnoiu). Observa¡iile primite, din partea Comisiei, pe aceastå variantå, erau clar legate de solicitarea unor informa¡ii suplimentare privind fundamentarea interven¡iilor ¿i nu faptul cå interven¡iile nu ar fi fost corecte din punct de vedere economic. În opinia mea, fundamentarea PNSului este apanajul echipei de speciali¿ti angrenate în eleborarea acestui document, nu al ministrului. Ministrul stabile¿te direc¡iile de dezvoltare, iar echipa fundamenteazå cu argumente tehnice, economice ¿i sociale, aceste direc¡ii. Primind atâtea observa¡ii în care ni se cereau explica¡ii, e clar cå echipa din cadrul Autoritå¡ii de Management fie a fost depå¿itå, fie timpul a fost unul scurt pentru a putea fundamenta interven¡iile ¿i sinergiile dintre aceste interven¡ii. Profitul Agricol 40/2022

ANALIZ|

agriculturii [i condi]ionalit\]ile UE Trebuie så men¡ionåm cå PNS-ul, varianta februarie 2022, a fost rescris într-un timp destul de scurt prin compara¡ie cu timpul alocat variantei din noiembrie 2021.

emisia ministrului Chesnoiu a venit într-un moment total nepotrivit în raport cu etapa negocierilor între MADR ¿i Comisia Europeanå. Venirea lui Petre Daea la conducerea ministerului a adus, spre surprinderea mea, ¿i nu numai a mea, modificåri majore în PNS. De¿i sus¡ine public cå a continuat viziunea ministrului Chesnoiu ¿i a îmbunåtå¡it-o, în realitate situa¡ia este alta. Consultårile efective cu mediul asociativ s-au desfå¿urat într-o singurå zi, la care domnul ministru Daea nici nu a fost prezent. Apoi, a reintrodus o serie de interven¡ii care-¿i dovediserå ineficien¡a în PNDR 2014 - 2020 ¿i pe care Adrian Chesnoiu le eliminase ¿i nu se regåseau în PNS-ul transmis la Bruxelles în februarie 2022. Amintesc aici: pachetele de agromediu dedicate zonelor Natura 2000, investi¡ii în fermele de mici dimensiuni (4000 -11999 SO) ca måsurå de sine ståtåtoare, dotarea fermelor vegetale cu utilaje agricole; de asemenea, a coborât efectivul de animale de la 0,5 UVM/ha la 0,3 UVM/ha la ecoschema privind gospodåria ¡åråneascå ¿i a reanalizat zonele cu constrângeri naturale semnificative. Motiva¡ia privind reintroducerea acestor interven¡ii ar fi cå a¿a ne-a cerut Comisia Europeanå. Personal am parcurs scrisoarea cu recomandårile comisiei ¿i nu am våzut nicåieri cå ni s-a cerut så introducem ceva anume. Pentru mine exprimarea “România este invitatå så reconsidere” o anumitå abordare, vezi faptul cå cerealele ¿i oleaginoasele sunt excluse de la sprijin

Profitul Agricol 40/2022

pentru investi¡ii sau cå fermele mici ¿i mijlocii, cu excep¡ia unor interven¡ii limitate, sunt excluse ¿i acestea, la fel ¿i procesarea în fermå, nu înseamnå reintroducerea måsurilor din vechiul PNDR 20142020, ci trebuia fundamentat cu indicatori economici de ce nu se mai regåsesc. Aceste måsuri de investi¡ii, excluse, au fost generatoare de patrimoniu la nivelul fermei, nu de rezultate economice (crearea locurilor de muncå, profit ¿i taxe ¿i impozite aferente veniturilor create). Un patrimoniu neutilizat la capacitate nu-¿i poate suporta sau suportå cu greu costurile de mentenan¡å, func¡ie de gradul de utilizare, la care se adaugå multe alte costuri care au condus în scurtå vreme la închiderea activitå¡ii economice ¿i aståzi avem capacitå¡i de procesare la nivel de fermå neutilizate. Singura interven¡ie, nouå, propuså de ministrul Petre Daea este cea legatå de prevenirea pestei porcine africane. În ceea ce prive¿te valoarea maximå a sprijinului public pe proiect de 50.000 euro, îmi amintesc cå un participant la consultåri a spus cå este o sumå prea mare pentru o fermå micå ¿i o sumå prea micå pentru o fermå mare. Deci, nici aceastå interven¡ie nu va aduce, cel mai probabil, plusvaloare activitå¡ii în ferma zootehnicå.

În

concluzia mea, Planul Na¡ional Strategic depus la Comisie în 18 octombrie (de Petre Daea) este o variantå care nu se ridicå, ca eficien¡å economicå a banilor investi¡i, la nivelul variantei din februarie 2022 (a lui Adrian Chesnoiu), dar este mai bunå decât varianta dezbåturå în noiembrie 2021 (cea propuså de Adrian Oros). Despre acest document vom discuta pe larg fiecare Pilon cu interven¡iile aferente dupå ce va fi aprobat de cåtre Comisia Europeanå, iar måsurile ¿i sumele alocate vor fi definitivate.

Bugetul Planului Na¡ional Strategic, pentru perioada 2023 2027, este de 15,89 miliarde de euro. Aceastå sumå este împår¡itå pe cei doi piloni, plå¡i directe (Pilonul 1) ¿i dezvoltare ruralå (Pilonul 2), la care se adaugå interven¡iile sectoriale. Atât Pilonul 1, cât ¿i Pilonul 2 au avut condi¡ionåri din partea UE. Exprimarea folositå de deciden¡ii europeni, cum cå în acest exerci¡iu bugetar statele membre au o mai mare flexibilitate în gestionarea banilor, nu este sus¡inutå de realitate. Pentru Pilonul 1 (9,98 miliarde euro) au fost fixate urmåtoarele plafoane minime: 2% transfer pentru Pilonul II pentru tineri fermieri, 25% pentru ecoscheme, 10% platå redistributivå, 15% sprijin cuplat. Pentru Pilonul II (5,87 miliarde euro) plafoanele minime au fost: 35% pentru måsuri de agro-mediu ¿i climå, 5% pentru LEADER ¿i 4% asisten¡å tehnicå. Ca urmare, din tot acest buget foarte generos vor merge cåtre investi¡ii în activitå¡i agricole aproximativ 2 miliarde de euro, adicå doar 33% din Pilonul II. Atât. Chiar ¿i aceastå sumå, foarte micå în raport cu nevoile agriculturii, dacå nu vor fi schimbate ghidurile måsurilor în baza cårora vor fi selectate proiectele de investi¡ii, nu va fi aducåtoare de profit, ci doar de cre¿tere a patrimoniului fermelor/cooperativelor. Vom dezvolta în continuare parcuri de utilaje, spa¡ii de depozitare sau procesare care nu vor fi exploatate la capacitate ¿i în scurtå vreme, dupå ie¿irea din perioada de monitorizare, se vor închide sau vor fi vândute cu alte destina¡ii. 23

CULTURI

VEGETALE

Produc]ii mari la porumb în Sibiu

cu hibrizii Corteva Corteva a organizat joi, 20 octombrie, pentru al 15-lea an consecutiv, o recoltare cu public în ferma Agroferm Bråteiu, jude¡ul Sibiu. Au participat circa 200 de fermieri sibieni, mure¿eni ¿i din alte jude¡e învecinate. Au fost recoltate loturi de câte 1.500 mp, cultivate cu 13 hibrizi pentru boabe ¿i 3 hibrizi pentru siloz, la neirigat. Hibrizii pentru boabe au fost din grupele de maturitate FAO 310 - 590. La umiditatea de recoltare, doar hibridul P0937 a dat o produc¡ie de sub 10 t/ha, respectiv 9.680 kg/ha, la umiditate 27%. To¡i ceilal¡i hibrizi au depå¿it 10 t/ha, opt dintre ei chiar 11 t/ha. Campionul locului, în condi¡iile acestui an, a 24

fost P0710, FAO 450, care a dat 12.400 kg/ha, la umiditatea de recoltare de 21,6%. Hibridul cu cea mai micå umiditate la recoltare, 18,8 procente, a fost P9978, FAO 390, care a dat o produc¡ie de 10.747 kg/ha. Anul trecut, hibrizii Corteva au dat produc¡ii minime de 17 t/ha ¿i maxime de 22 t/ha, tot la neirigat, dar evenimentul s-a ¡inut într-o altå loca¡ie din cadrul fermei, mai apropiatå de râul Târnava Mare, unde terenul este mai plat ¿i mai bine mineralizat. Evident, ¿i-au adus din plin contribu¡ia ¿i precipita¡iile mai abundente din sezonul precedent.

Robert VERESS

Tehnologia de culturå Cultura premergåtoare - sfecla de zahår. Pregåtirea terenului: toamna: arat, primåvara: frezå cu combinatorul. Semånatul s-a realizat la data de 21 aprilie, cu o densitate de 83.000 de boabe germinabile/ha. Fertilizare: la semånat 120 kg complexe 18:46; în vegeta¡ie 180 kg uree; s-au mai aplicat îngrå¿åminte foliare cu microelemente ¿i biostimulatori. Precipita¡ii totale în perioada de vegeta¡ie 434 l/mp, dintre care 148 de l/mp au cåzut în septembrie. Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

Sincronizarea informa]iilor, [ans\ de informare corect\ Horia-Victor H|LM|JAN STELIAN FOLIC|

educerea unor inputuri cum ar fi produsele pentru protec¡ia plantelor ¿i îngrå¿åmintele chimice se poate face numai prin mårirea costurilor cu informarea corectå a fermierilor, de preferat prin cercetare ¿i extensie. ªi cum nu se întrevede nicio îmbunåtå¡ire în acest sens, fermierii se bazeazå în totalitate pe informa¡iile pe care le primesc de la producåtorii ¿i distribuitorii de inputuri. Bine inten¡iona¡i, ace¿tia nu reu¿esc întotdeauna så îndeplineascå aceastå sarcinå. De aceea, întâlnim ¿i recomandåri de genul “se aplicå la avertizare”. Dacå dorim så reducem cantitatea de produse pentru protec¡ia plantelor folositå, trebuie så mårim numårul de speciali¿ti care pot avertiza fermierii, folosind modele de predic¡ie. Uneori distribuitorii modificå informa¡iile care ajung la clien¡i, derutând astfel pe fermierii care cunosc ¿i varianta originalå de la producåtorul produsului respectiv. Acest lucru se întâmplå deoarece se folosesc mai multe surse de informa¡ii, care de multe ori nu coincid.

Tehnologii sincronizate, particularizate cu filtre specifice Cele mai eficiente recomandåri pentru fermieri sunt cele în care informa¡iile tehnologice sunt sincronizate ¿i particularizate prin unul sau mai multe filtre. Pentru exemplificare, ne vom referi la descrierea produselor pentru protec26

¡ia plantelor la rapi¡å, mai exact la fungicidele aplicate împotriva agentului patogen Sclerotinia sclerotiorum, ce provoacå putregaiul alb (al tulpinilor). Un fungicid premium poate controla mai mul¡i agen¡i patogeni la aceea¿i specie, care pot avea particularitå¡i diferite, de exemplu perioade diferite de aplicare. În aceste cazuri, etichetele produselor sunt incomplete, deoarece nu pot fi descrise prea multe variantele de aplicare într-o singurå etichetå. De aceea, consideråm cå o metodå potrivitå pentru informarea corectå a fermierilor în situa¡ia în care lipsesc consultan¡ii ¿i extensioni¿tii este elaborarea de cåtre firmele producåtoare a unor etichete online, cu informa¡ii sincronizate cu diferite filtre pentru fiecare produs. Så vedem cum ar aråta o etichetå Bayer cu filtrele rapi¡å ¿i Sclerotinia pentru fungicidul Folicur Solo -250-EW. Bayer are etichete online pentru Folicur. Una dintre ele o pute¡i gåsi mai jos. https://www.cropscience.bayer.ro/Pr oducts/Fungicide/Folicur-Solo-250-EW În aceastå variantå, Folicur Solo este descris ca un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, fiind absorbit rapid în plantå ¿i translocat sistemic. El inhibå dezvoltarea patogenilor, cu efect preventiv, curativ ¿i uneori eradicativ. La rapi¡å de toamnå se utilizeazå doza de 1 l/ha pentru a combate putregaiul alb, påtarea brunå ¿i fåinarea. Se aplicå la avertizare, primåvara pânå la înflorit.

Informa¡ii din surse Bayer România cu filtrele “rapi¡å” ¿i Sclerotinia Din catalogul Portofoliul de rapi¡å Dekalb 2022.pdf (bayer.ro), aflåm cå, la

rapi¡å, fermierii nu trebuie så a¿tepte semnele unei infeståri cu Sclerotinia deoarece, odatå ce infec¡ia este vizibilå, este prea târziu. Din aceea¿i surså aflåm cå momentul optim de aplicare a produsului Propulse pentru controlul Sclerotinia este cel de înflorire deplinå, adicå atunci când 50% din florile de pe racemul principal sunt deschise, iar petalele primelor flori încep så cadå.

Concluzii Existå douå posibilitå¡i de sincronizare particularizate cu filtre, pe care trebuie så le facå Bayer. 1. Toate informa¡iile care se referå la acela¿i produs trebuie så fie foarte asemånåtoare. De exemplu: - nici un produs aplicat la rapi¡å împotriva Sclerotinia nu are efect curativ sau eradicativ. Dupå apari¡ia simptomelor de putregai alb, orice tratament este inutil. - momentul optim de aplicare al produselor pentru controlul Sclerotinia, este cel de înflorire deplinå. 2. Sincronizarea se face de la Folicur la Propulse (se aplicå în faza de înflorire deplinå ¿i nu are efect curativ). 3. Se dau explica¡ii pentru diferen¡ele dintre practicile agricole efectuate. De ce sunt diferen¡e la aplicare între produsele care se aplicå doar preventiv, la aceea¿i plantå, împotriva aceleia¿i boli, ca în cazul Folicur Solo/Propulse? Urmåtoarele explica¡ii sunt påreri personale. Tebuconazolul, substan¡a activå din Folicur Solo, are o eficacitate medie împotriva Sclerotinia, lucru care este men¡ionat ¿i în eticheta produsu- F lui din Regatul Unit. Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE În eticheta Folicur Solo de la Bayer UK, aflåm cå produsul se aplicå de la începutul înfloririi la înflorire deplinå, când ar putea reduce cu ceva atacul de Sclerotinia (give some reduction of Sclerotinia stem rot). În Statele Unite, Propulse este considerat un vârf de gamå a produselor folosite împotriva Sclerotinia ¿i antracnozei. Recomandårile sunt så se respecte sfaturile speciali¿tilor din universitå¡i sau din sistemul de extensie în ceea ce prive¿te momentul aplicårii. Ceea ce înseamnå cå nimic nu este båtut în cuie.

De ce trebuie aplicate fungicidele la cåderea primelor petale? Sclerotinia la rapi¡å este controlatå de aplicarea fungicidelor la cåderea primelor petale, deoarece infec¡ia se produce (numai) prin petalele infectate care se lipesc pe frunzele ¿i tulpinile ude, în urma ploilor ce cad timp de 7-10 zile la temperaturi mai mari de 7 C noaptea ¿i pânå la 20-25 C ziua, iar umiditatea relativå trebuie så fie mai mare de 80% timp de 100 de ore. o

Petalele senescente lipite de plante se descompun ¿i furnizeazå energie sporilor pentru infec¡ie. Pentru a nu fi infectate de ascospori, petalele trebuie "îmbråcate" în solu¡ia care con¡ine fungicidul. Propulse are proprietå¡i sistemice ¿i translaminare, de aceea are o eficacitate mai mare decât tebuconazolul, care are un comportament sistemic. Dar diferen¡ele se mic¿oreazå considerabil dacå se aplicå la momentul oportun. Atunci de ce Propulse, unul din cel mai eficace fungicide, se aplicå în cel mai potrivit moment, iar Folicur, tebuconazolul, care are un efect protector mai slab, se aplicå în afara perioadei optime? Din acest motiv am propus ca sincronizarea informa¡iilor så fie fåcute de cåtre Bayer. Noi am ajuns doar pânå aici. Când nu existå condi¡ii pentru infec¡ie, nu se aplicå fungicide. Când presiunea infec¡iei este medie, Bayer recomandå så se aplice Propulse, deoarece, chiar dacå nu este nevoie de un fungicid atât de puternic pentru a evita formarea pu¡inilor

sclero¡i, produsul poate måri produc¡ia datoritå stimulårii fiziologiei plantelor. Când pericolul de infec¡ie este foarte mare, se pot aplica douå fungicide. Primul este Folicur Solo, care se aplica foarte aproape de înflorire. Astfel, oricând vor apårea primele petale, Folicur le poate “îmbråca” timp de 14 zile, pânå când se aplicå Propulse. Rezultatele din Fran¡a au aråtat cå al doilea tratament împotriva Sclerotinia este rareori profitabil.

Concluzii Informa¡iile din cataloage trebuie sincronizate ¿i explicate de cåtre cei care de¡in drepturile asupra produselor. Pentru a putea în¡elege dacå ¿i cum un anumit produs este eficace împotriva agen¡ilor patogeni, fermierii trebuie så în¡eleagå mecanismele prin care anumite boli ac¡ioneazå asupra plantei ¿i modul de ac¡iune a produsului aplicat. Se poate face agriculturå ¿i prin aplicare a produselor omologate ¿i observare a efectelor, înså, în condi¡iile unei varietå¡i foarte mare de produse omologate, procesul de învå¡are empiric ia mult timp ¿i este foarte scump.

Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

Solu]iile Sta]iunii de la Lovrin la criza îngr\[\mintelor Speciali¿tii de la SCDA Lovrin înainteazå douå solu¡ii pentru fermierii din cultura mare la ceea ce ei numesc criza extremå a îngrå¿åmintelor: gunoiul de grajd ¿i leguminoasele.

arinel Horablaga, directorul sta¡iunii, crede cå ar trebui avutå în vedere ¿i utilizarea îngrå¿åmintelor naturale organice, clasicul gunoi de grajd. “ªi noi, la Lovrin, vom miza pe acesta. Fiecare primar are obliga¡ia de a amenaja platforme speciale unde så fie strânse dejec¡iile provenite de la animale din localitate. Noi avem ¿i experien¡å în aceastå direc¡ie, fiindcå la Lovrin a existat o fermå zootehnicå cu multe animale”. Cercetåtorii de la sta¡iune au transmis primarului cå, dacå existå prea multe dejec¡ii din zootehnie în comunå, så le aducå la sta¡iune. Nu numai cå vor fi folosite ca îngrå¿åmânt pe câmp, dar în cadrul sta¡iunii, existå o platformå pregåtitå så colecteze gunoiul de grajd, iar fermierii din Timi¿ interesa¡i så reducå cheltuielile pot veni så ia gunoiul så îl utilizeze în agriculturå.

La SCDA Lovrin, niciodatå nu au fost folosite doze mari de îngrå¿åminte. De obicei, cercetåtorii au låsat plantele så se descurce singure ¿i au evitat un exces de fertilizan¡i chimici. În plus, întotdeauna, ei au introdus în schemå un element foarte important pentru agriculturå: leguminoasele, fiindcå acestea fixeazå azotul atmosferic. Horablaga spune cå, în criza îngrå¿åmintelor, valorificarea plantelor leguminoase alåturi de cultura mare ¿i a gunoiului de grajd ar fi douå solu¡ii înaintate de cercetåtorii de la SCDA Lovrin, pe care fermierii le-ar putea folosi cu succes. De anul acesta, la Lovrin, dozele de fertilizan¡i vor fi reduse cu 30% fa¡å de ce se aplica într-un an normal, mai ales cå niciodatå nu au fost folosite prea multe îngrå¿åminte chimice. Pe de altå parte, directorul sta¡iunii se a¿teaptå så ob¡inå produc¡ii mai mici ¿i cu 30%, în 2023, fa¡å de nivelul ob¡inut într-un an normal, când ar fi aplicat cantitatea corectå de îngrå¿åminte.

¿i Dacic, pentru producerea de såmân¡å. Alåturi, tot såmân¡å de orz ¿i orzoaicå cu soiuri de la Fundulea. Vor fi ¿i terenuri cultivate cu ovåz de toamnå ¿i de primåvarå, cu triticale, cu hibrizii de porumb Oana ¿i Andreea, crea¡i la Lovrin, dar ¿i cu lolium sau lucernå. Vor fi ¿i loturi tehnologice de testare a hibrizilor de rapi¡å, porumb ¿i floarea -oarelui. Un proiect de viitor este dezvoltarea unei livezi care va fi folositå pentru cercetare. Sunt deja plantate mai multe hectare cu mår, pår ¿i prun, urmeazå cu cire¿, piersic, cais ¿i nectarin.

Gheorghe MIRON

2.200 de ha de culturi la SCDA Lovrin La Lovrin, în anul agricol 2022 2023, din cele 2.200 de ha, 1.500 vor fi semånate cu grâu. ¥n principal Biharia

“Pe de altå parte, în ceea ce prive¿te tratamentele chimice, pe acestea vor trebui så le facem. Aici nu mai ai solu¡ii. Cu bolile ¿i dåunåtorii nu te joci. Dacå nu le comba¡i, nu mai faci culturå”, este de pårere Horablaga. ªi aici cercetåtorii de la sta¡iune au cåutat så ofere un avantaj culturilor. Ei au folosit întotdeauna soiuri ¿i hibrizi cu rezisten¡å mare la boli ¿i dåunåtori. De aceea nici multe tratamentele chimice nu au fost necesare. Au fost utilizate numai dacå se impunea, maxim douå aplica¡ii, dar dupå o analizå exactå a situa¡iei. “Mesajul nostru cåtre fermieri este så nu dea tratamentele chimice preventiv, de dragul de a le folosi. În aceastå crizå, nu po¡i så mai procedezi a¿a. Mai întâi trebuie analizat cu speciali¿ti în câmp pragul economic de dåunare a bolilor ¿i dåunåtorilor. Fermierul så ¿tie exact cât de mare este pericolul ¿i numai atunci så dea tratamentul foarte Conf. univ. dr. Marinel Horablaga, bine dozat. A¿a se pot face ¿i economii”, îndeamnå Marinel Horablaga. director SCDA Lovrin 30

Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

Ionel Stan> pierdere de 200.000 În actuala crizå a îngrå¿åmintelor sunt destui fermieri care se pregåtesc så înjumåtå¡eascå dozele la fertilizan¡i, cu efecte dezastruoase asupra produc¡iilor agricole în 2023.

“

Nu mai dåm cu 300 kg în toamnå ¿i 300 în primåvarå, dåm numai pe jumåtate, cu câte 150 kilograme, dar ¿i jumåtate costå mai mult decât am plåtit anul trecut pe toatå cantitatea”, se plânge Ionel Stan, fermier în Checea, cu 600 ha, dar ¿i crescåtor de porci Mangali¡a. Tona de complex costa 1.500 lei în 2021, acum, Stan spune cå a ajuns la 6.000 lei. La aceste pre¡uri, nimeni nu mai riscå. Rezultatele dezastruoase le vom vedea în 2023, la recoltat. Stan a lucrat 21 de ani în reproduc¡ie la fostul combinat Comtim, iar dupå revolu¡ie a fost consilier local PNº ¿i viceprimar în localitate, dar a renun¡at la politicå pentru agriculturå. Acum î¿i face calculul cå la anul va avea o pierdere de peste 200.000 de euro, din cauzå cå este nevoit så reducå dozele la fertilizan¡i. Dezastru a început din varå, când cultura de porumb a fost devastatå de caniculå. De obicei scotea între 11 ¿i 12 tone de porumb la hectar în fiecare an. Dar în 2022 a ob¡inut numai douå tone. De aceea nu î¿i mai permite så achizi¡ioneze acelea¿i cantitå¡i de fertilizan¡i la pre¡urile extreme actuale, dat fiind cå a pierdut aproape 10 tone pe hectar la porumb. “Dacå vrei så faci tehnologie, investi¡ia pe hectar se apropie de 8.000 de lei. Merge ¿i cu 5.000 - 6.000 lei, dar rezultatele vor fi slabe. În loc så faci opt tone de grâu, faci patru - cinci”, este de pårere fermierul. 32

Spune cå utilizeazå de mai mul¡i ani trei soiuri de grâu adaptate perfect condi¡iilor pedoclimatice din Checea. Este vorba de Kvezdana, un soi sârbesc foarte productiv ¿i rezistent la boli ¿i dåunåtori, ¿i douå soiuri fran¡uze¿ti, Anapurna Alcantara. Stan î¿i produce singur såmân¡a ¿i merge pe C1 baza. C2 nu a semånat. “Cu bolile ¿i dåunåtorii, am gåsit cumva solu¡ia: acest soi sârbesc Kvezdana, care este mai rezistent. Nu cere prea multe tratamente chimice, iar în crizå, este foarte bun, fiindcå nu prea este atacat de boli ¿i dåunåtori. Are o rezisten¡å naturalå. La fel soiurile fran¡uze¿ti. Toate sunt aclimatizate ¿i puternice”, le laudå agricultorul. Din påcate, cu dåunåtorii nu po¡i så te joci ¿i tot trebuie tratate culturile. De aceea el merge numai cu un tratament, fiindcå nu necesitå alte interven¡ii. În ceea ce prive¿te bolile, nu sunt temeri prea mari la grâu, dat fiind cå a fost o varå foarte secetoaså. Depinde ¿i de cultura premergåtoare. ¥n aceastå toamnå, preconizeazå cå nu va avea probleme cu bolile ¿i dåunåtorii la grâu. Va vedea ce va fi în primåvarå. Atunci va analiza situa¡ia ¿i va interveni cu tratamente numai dacå va fi necesar. Nu va da nimic preventiv. A¿a va face ¿i economie.

Cu 2.000 de tone de porumb mai pu¡in Pentru pregåtirea patului germinativ la grâu, fermierul a trecut mai întâi cu un gruber, apoi cu un disc ¿i va fertiliza cu 100 kg sau 150 de kg de complex la hectar. Va båga 250-260 kg de semin¡e la ha ¿i la final va trece cu un tåvålug pentru a nivela lucrarea. Termenul final, perioada optimå, 25 octombrie. Dupå aceea, se impune mårirea dozei de semin¡e la hectar. Fermierul este de pårere cå schimbårile climatice violente

au dat peste cap aproape toate regulile din agriculturå. Nici bolile ¿i dåunåtori nu mai apar în ritmul ¿i în condi¡iile ¿tiute, ¡inându-i pe fermieri în stres. Lovesc sau nu lovesc!? De aceea mul¡i producåtori trec la agricultura de precizie ¿i î¿i instaleazå sisteme electronice de alertå. În Checea, toatå vara nu a fost ploaie deloc, iar din septembrie au început så cadå aproape zilnic precipita¡iile. În douå luni, a venit atâta apå pe câmp cât într-un an ¿i toate lucrårile au fost blocate cu zilele. În zona Checea - Cårpini¿ - Jimbolia - Sânnicolau Mare, au fost peste 400 de litri pe metru påtrat, cât e media anualå. “Acum s-a refåcut umiditatea. Ståm bine. În propor¡ie de 90% e recuperatå. Nu exagerez dacå spun cå, în varå, putem båga mâna în cråpåturå pânå la umår. A¿a de mare a fost seceta. De fapt, nu numai la Checea, ci în tot jude¡ul Timi¿. Surprinzåtor a fost cå, în primåvarå, situa¡ia era atât de promi¡åtoare”. Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

de euro, în 2023 Kenya aprobå culturile modificate genetic

Porumbul a evoluat extrem de bine, nu avea concuren¡å nici måcar la buruieni. Din påcate, totul s-a dat peste cap din luna iunie, când nu a mai plouat deloc. Seceta atmosfericå ¿i pedologicå a fost extremå, multe zile cu 41 de grade la umbrå, iar la soare cu peste 50 de grade. Cultura de porumb nu a rezistat fårå iriga¡ii ¿i ploaie. Porumbul s-a uscat pur ¿i simplu, iar dupå ploile din septembrie ¿i octombrie s-a înnegrit. Mul¡i ¿tiule¡i au cåzut. De aceea domnul Stan abia a reu¿it så scoatå 2.000 de kg la hectar, fa¡å de ceilal¡i ani, când ob¡inea 12.000 kg. La floarea-soarelui a mers bine. A reu¿it så scoatå 3.600 kg la hectar, iar la grâu 7.000 de mii de kilograme. “A¿ putea så spun cå pierderile care vor fi anul viitor sunt inestimabile. E foarte greu de prevåzut. Anul acesta am avut mai pu¡in 2.000 de tone de porumb, din cauza secetei extreme. Imagina¡ivå, la 1,40 lei - 1,50 lei pe kg, câ¡i bani Profitul Agricol 40/2022

nu mi-au intrat în cont. Ce pierdere mare am avut. Pentru un fermier cå mine, mijlociu, este foate grav”, apreciazå Ionel Stan. Înainte de crizå, cu un miliard ¿i jumåtate lei vechi, 30.000 de euro, el cumpåra aproape patru tiruri de îngrå¿åminte. În 2022, cu un miliard ¿i jumåtate dacå achizi¡ioneaz un tir. “Så dea Dumnezeu så reu¿im så reziståm, fiindcå dacå nu se gåsesc solu¡ii salvatoare, foarte mul¡i fermieri vor renun¡a la agriculturå, inclusiv de anul acesta. Cred cå, în doi-trei ani, nu ve¡i mai avea cu cine så discuta¡i despre agriculturå, så mai face¡i un reportaj. Inclusiv arenda s-a ridicat de la 1.500 lei la 2.000 lei. ªi cu asta ne-a dato în cap. A fost un impact financiar foarte mare pentru noi, chiar acum, în criza îngrå¿åmintelor”, a concchis fermierul din Checea.

Gheorghe MIRON

Kenya a anun¡at cå va permite culturile modificate genetic în încercarea de a cre¿te produc¡ia de alimente, dupå cea mai gravå secetå înregistratå în estul Africii în ultimii 40 de ani. Sezonul ploios a fost foarte slab în ultimii patru ani ¿i se estimeazå cå 1,5 milioane de oameni din Kenya, Somalia ¿i Etiopia s-au refugiat în alte regiuni din cauza lipsei alimentelor. Pre¿edintele Kenyei, William Ruto, a declarat cå guvernul a decis så permitå importul ¿i cultivarea de porumb modificat genetic, pentru a reduce efectele secetei. “Guvernul a anulat decretul din 8 noiembrie 2012, care interzicea cultivarea plantelor modificate genetic ¿i importul de alimente ¿i furaje modificate genetic, acestea sunt de acum legale”, explicå Ruto. El spune cå autoritå¡ile s-au consultat cu exper¡i ai ONU, FAO ¿i Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii înainte de a lua decizia. Un grup de organiza¡ii non-guvernamentale a atacat imediat måsura ¿i a cerut anularea ei, pentru cå nu a existat nici un fel de consultare publicå. Organismele modificate genetic sunt interzise în majoritatea ¡årilor africane, iar ministrul agriculturii din Tanzania vecinå a anun¡at cå va impune controale stricte la frontiera kenyanå, pentru a opri intrarea în ¡arå a semin¡elor modificate. Pânå acum Kenya permitea din anul 2019 doar cultivarea unei varietå¡i de bumbac modificat så reziste contra unei omide care consumå frunzele. 33

CULTURI VEGETALE

Kwizda Agro> Experien]a tehnologic\ î[i spune cuvântul Colaborårile între profesioni¿ti aduc beneficiul unui schimb de påreri avizate ¿i respectate “... sunt convins cå efectul de cåtre fermieri, având la bazå Alliance 660 WG devine ¿i mai vizibil testarea programelor tehnologice într-o fermå în care avansate, cu grad de complexitate gradul de îmburuienare este ridicat ridicat. Acesta este ¿i cazul celui mai recent proiect în parteneriat ¿i cå aplicarea produsului al Kwizda Agro Romania cu poate face diferen¡a”, SCDA Caracal, sta¡iunea a declarat dr. Eugen Petrescu, de cercetare - dezvoltare de la SCDA Caracal recunoscutå la nivelul întregii pie¡e agricole, datoritå competen¡ei aceastå cooperare”, explicå Arie¿ Bujor. produsului poate face diferen¡a”, a deprofesionale a speciali¿tilor de aici. A¿adar, la cereale, au fost testate ¿i clarat dr. Eugen Petrescu, de la SCDA

testat în condi¡iile zonei ¿i am expus fermierilor rezultatele din aceastå regiune, demonstrând astfel capabilitå¡ile produselor din portofoliul Kwizda Agro Romania. „În aceastå perioadå de mare instabilitate, dorim så ne pozi¡ionåm ca element de siguran¡å în ciclul de produc¡ie, un partener pe care fermierii se pot baza, atât din punctul de vedere al disponibilitå¡ii produselor, cât ¿i al performan¡elor tehnice ale acestora”, a declarat Arie¿ Bujor, Director Produs Culturi de Câmp la Kwizda Agro Romania. Compania desfå¿oarå proiecte de testare în toatå ¡ara ¿i colaboreazå cu institute de prestigiu, ale cåror cercetåtori au dovedit cel mai înalt grad de profesionalism. „Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolå Caracal a desfå¿urat pânå în prezent numeroase proiecte de cercetare, creându-¿i în timp reputa¡ia, bine meritatå, de autoritate în domeniu, astfel încât era evident cå trebuia så ini¡iem 34

demonstrate, în paralel, tehnologiile de interes la ora actualå: - Erbicidarea de toamnå pentru controlul buruienilor hibernante mono ¿i dicotiledonate: Alliance 660 WG, pe bazå de metsulfuron - metil ¿i diflufenican ¿i Fence, pe bazå de flufenacet; - Erbicidare de primåvarå pentru controlul buruienilor dicotiledonate, cu un produs de top din portofoliu, Provalia, un erbicid de ultimå genera¡ie, care con¡ine un mix concentrat de 3 substan¡e active (fluroxipir + tifensulfuron metil + metsulfuron metil). În ambele cazuri, ac¡iunea produselor s-a dovedit deosebit de eficientå în ceea ce prive¿te combaterea buruienilor, cu selectivitate ridicatå asupra plantelor de culturå. Loturile au fost irigate, în varianta cu erbicidare în toamnå ob¡inându-se ¿i un spor de produc¡ie. „Unul dintre produsele complexe care mi-a re¡inut aten¡ia în mod deosebit este Alliance 660 WG, deoarece lotul experimental în care s-a aplicat produsul a fost foarte curat, pânå la recoltare, exact ceea ce a¿teptåm cu to¡ii de la un erbicid performant. De aceea, sunt convins cå efectul Alliance 660 WG devine ¿i mai vizibil într-o fermå în care gradul de îmburuienare este ridicat ¿i cå aplicarea

Caracal. În ceea ce prive¿te lotul de testare la floarea-soarelui, s-a urmårit evolu¡ia culturii dupå aplicarea Amalgerol Essence, un biostimulator 100% natural, liber de organisme modificate genetic ¿i care nu laså reziduuri. Este un produs pe bazå de carbon organic, azot ¿i potasiu, aminoacizi, alginat, antioxidan¡i, extract de ierburi alpine ¿i fitohormoni din plante. Printre alte beneficii, biostimulatorul activeazå via¡a microbianå din sol, ajutå la descompunerea resturilor vegetale, îmbunåtå¡e¿te con¡inutul de humus ¿i cre¿te reten¡ia apei în sol. „Schimbårile climatice dicteazå noile reguli, iar noi, Kwizda Agro, ne adaptåm nevoilor concrete privind protec¡ia mediului ¿i men¡inerea echilibrului biologic în sol. Utilizarea substan¡elor naturale ¿i a celor biologice se impune ca solu¡ie pentru men¡inerea pe termen lung a ecosistemului agricol ¿i îmbunåtå¡irea fertilitå¡ii naturale a solului. Så nu uitåm cå genera¡iile viitoare depind de noi”, a încheiat reprezentantul Kwizda Agro, Arie¿ Bujor. comunicare Kwizda Agro Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

Produc]ii de peste 8 tone/ha cu hibrizii de porumb Dekalb Bayer a organizat o recoltare live de porumb cu douå combine dotate cu platforma digitalå Climat Field View, în condi¡iile de câmp, la Agricola Sangiorgio Jimbolia, jude¡ul Timi¿.

în fiecare an, rezultatele au putut fi urmårite de cåtre fermierii participan¡i în timp real, metru cu metru, pe un mare ecran electronic montat chiar în câmp. Scopul evenimentului a fost prezentare modului în care au interac¡ionat genetica Bayer Dekalb, mediul climatic extrem din vara anului 2022 ¿i condi¡iile concrete de culturå din câmpia timi¿eanå. Media solelor a fost de 6.410 kg la ha, la o umiditate medie de 16,2%. Daniel Grosz, director Bayer Timi¿, a explicat cå produc¡ia câmpului a fost influen¡atå direct de condi¡iile pedoclimatice specifice de secetå extremå a anului curent, impactând direct hibrizii tardivi cu produc¡ii medii cuprinse între 2.952 kg/ha (DKC 6897), ¿i 7.367 kg/ha (DKC 5709). În acela¿i timp, a fost creat un echilibru ¿i o stabilitate a nivelului de produc¡ie datoritå caracteristicilor pedologice ale cernoziomului cu aport freatic umed. Astfel, hibrizii cuprin¿i între 300 - 450 FAO au înregistrat produc¡ii medii de peste 6.300 kg la ha, cu maxime de peste 8.000 kg la ha. De precizat faptul cå produc¡iile instant pe unii hibrizi din grupa 300-450 36

FAO au înregistrat produc¡ii pe parcelå ¿i de peste 11 t/ha la recoltare. “Din datele expuse reiese clar faptul cå hibrizii din categoria Field Shiel, geneticå nouå, confirmå încå o datå faptul cå sunt pregåti¡i så-¿i exprime poten¡ialul ¿i så securizeze un nivel ridicat de produc¡ie la nivel de fermå chiar ¿i în condi¡ii restrictive de favorabilitate precum cele întâlnite în acest sezon la Jimbolia”, a subliniat Daniel Grosz. Un alt aspect important ce reiese din aceastå experien¡å este nevoia de pozi¡ionare a hibrizilor în func¡ie de grupa de maturitate ¿i mediu de culturå, unde marea majoritate au aråtat conform acestor date punctuale cå genetica Dekalb în medii superioare de produc¡ie råspunde foarte bine la densitå¡i de peste 80.000 boabe fizic la ha, aducând un plus de produc¡ie cuantificabil. Astfel, zona de vest a jude¡ului Timi¿ råmâne zona întâia ca favorabilitate a culturii porumbului, înregistrând suprafe¡e importante, în care hibrizii semitardivi ¿i tardivi trec u¿or de 14-15 t/ha în anii favorabili, în condi¡ii de neirigat.

Aceastå experien¡å, în care hibrizi precum DKC 5709 ¿i DKC 5810 au înregistrat produc¡ii medii de peste 6.400 kg/ha în neirigat, confirmå elementul de stabilitate pe care fermierii pot miza în fermå în anii grei, întårind încå o datå faptul cå hibrizi precum DKC 5812 ¿i DKC 6897 Bayer se recomandå în continuare în mediu intensiv ¿i irigat, unde î¿i pot exprima pe deplin poten¡ialul. Top trei hibrizi Dekalb utiliza¡i pe solele din Jimbolia, recolta¡i în octombrie 2022 Timi¿: 1. DKC 5092, maturitate relativå (MR) 99, interval FAO 350390, umiditate 15,9%, 8.052 kg la ha. 2. DKC 5016 (nou 2022), RM 100, Interval FAO 400-450, umiditate 14,9%, produc¡ie stas 7.827 kg ha. 3. DKC 4391, RM 93, interval FAO 300-340, umiditate 15,9%, produc¡ie stas 7.605 kg ha. Cei trei hibrizi > 450 FAO au avut produc¡ii medii la densitåti cuprinse între 80.000 - 82.000 de boabe fizic la semånat.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 40/2022

CULTURI VEGETALE

De ce nu se cer certificate pentru cerealele din Ucraina? De la începutul råzboiului, cantitå¡i uria¿e de cereale din Ucraina påtrund pe teritoriul României. Pe de o parte, existå un aspect aparent pozitiv: fermele de påsåri ¿i de porci pot cumpåra cereale ucrainene la pre¡uri mai mici. Pe de altå parte, pre¡urile cerealelor produse aici s-au pråbu¿it.

ecent, reprezentan¡ii Clubului Fermierilor din România au vertizat cå aceste cereale din Ucraina vin fårå certificat de sånåtate veterinarå. Stând de un an în depozite portuare, cerealele ucrainene pot con¡ine aflatoxine, un pericol pentru fermele de vaci. De asemenea, în conformitate cu studiile efectuate de cercetåtorii americani, virusul de pestå porcinå africanå rezistå multå veme în cerealele stocate. Iar Ucraina este o ¡arå ro¿ie de PPA. În consecin¡å, am solicitat clarificåri de la ANSVSA. “România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obliga¡ia aplicårii ca atare a regulamentelor UE

Profitul Agricol 40/2022

¿i respectårii obliga¡iilor care îi revin în legåturå cu controalele importurilor de produse alimentare din ¡åri ter¡e. Legisla¡ia adoptatå la nivelul Uniunii Europene, aplicabilå pentru importurile de produse alimentare de origine nonanimalå, care provin din ¡åri ter¡e, impune pentru anumite produse ¿i ¡åri ca transporturile så fie înso¡ite la intrarea în UE de un certificat oficial, aceste situa¡ii regåsindu-se în Anexa II. De aceea, la efectuarea opera¡iunilor de import, nu sunt necesare astfel de certificate. Legisla¡ia aplicabilå la nivel na¡ional prevede pentru cerealele din ¡åri ter¡e realizarea de prelevåri de probe ¿i teste de laborator, având ca scop determinarea anumitor contaminan¡i, reziduuri de pesticide, aditivi, contaminarea radioactivå ¿i organisme modificate genetic, în conformitate cu Programul de supraveghere ¿i control în domeniul siguran¡ei alimentelor. Din eviden¡ele pe care le de¡inem la aceastå datå, nu reiese existen¡a unor rezultate necorespunzåtoare pentru cerealele care provin din Ucraina. În ceea ce prive¿te tranzitul de produse alimentare de origine non-animalå, men¡ionåm cå atât în legisla¡ia spe-

cificå UE, cât ¿i în cea adoptatå la nivel na¡ional nu existå prevederi prin care så fie obligatorie pentru aceste tipuri de produse existen¡a/emiterea de «certificate veterinare», alte tipuri de certificate sau efectuarea de controale privind siguran¡a alimentelor. Precizåm faptul cå eviden¡a tuturor transporturilor de produse alimentare de origine non-animalå, care provin dintr-o ¡arå ter¡å ¿i care traverseazå teritoriul României, având ca destina¡ie finalå o altå ¡arå ter¡å, se regåse¿te în sistemele Autoritå¡ii Na¡ionale Vamale, transporturile putând astfel så fie urmårite pânå la ie¿irea de pe teritoriul na¡ional. Având în vedere cele de mai sus, reiteråm faptul cå ANSVSA nu elibereazå, nu solicitå certificate de sånåtate veterinarå pentru cerealele care vin din Ucraina ¿i nici nu a luat vreo decizie pentru a schimba aceastå abordare”, se aratå în comunicatul transmis redac¡iei Profitul Agricol. A¿adar, ANSVSA ¿tie cå legisla¡ia na¡ionalå prevede, pentru cerealele din ¡åri ter¡e, realizarea de prelevåri de probe ¿i teste de laborator, dar nu efectueazå asemenea teste.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA

ANIMALELOR A ap\rut Legea Laptelui Pe data de 19 octombrie, Camera Deputa¡ilor a adoptat proiectul Legii Laptelui ¿i a produselor lactate. Printre altele, prevede înfiin¡area Observatorului laptelui ¿i al produselor lactate în cadrul Ministerului Agriculturii. Acesta va monitoriza pia¡a laptelui ¿i va centraliza datele.

Tehnic, Legea Laptelui a trecut cu 255 voturi “pentru”, unul “împotrivå” ¿i 3 ab¡ineri. Camera Deputa¡ilor este for decizional. Deja mai multe voci din pia¡å acuzå cå Ministerul Agriculturii nu face nimic

(nici nu are cu cine), doar centralizeazå informa¡iile. Furnizorii de date pentru mecanismul de pia¡å vor fi Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå, Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie, Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie, Autoritatea Vamalå Românå. Evident cå toate vor func¡iona la fel ca pânå acum fiindcå nu existå încå norme de aplicare. “Este o lege corectå ¿i responsabilå, care va proteja cetå¡enii de marketingul în¿elåtor ¿i va transforma laptele produs în România într-un adevårat «brand», procesatorii primind recunoa¿tere ¿i respect”, crede deputatul Florin Barbu (PSD). ¥n primul rând, Legea Laptelui sti-

Cu ce îi ajutå pe crescåtori Observatorul laptelui? La nivelul Ministerului Agriculturii, Legea înfiin¡eazå Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate, în cadrul direc¡iei de specialitate. Observatorul monitorizeazå pia¡a laptelui de vacå, bivoli¡å, de oaie, de caprå ¿i pia¡a produselor lactate ¿i are ca scop centralizarea datelor de pe pia¡å, urmårirea ¿i analizarea tendin¡elor actuale ¿i viitoare în România, a produc¡iei, a echilibrului dintre cerere ¿i ofertå, precum ¿i a costurilor de produc¡ie. Observatorul colecteazå urmåtoarele date: - efectivul matcå de vaci de lapte, bivoli¡e, oi, capre; - cantitatea de lapte crud materie primå produså;

- cantitatea de lapte crud materie primå livratå direct pe pia¡å; - cantitatea de lapte crud materie primå livratå cåtre cumpåråtori; - cantitatea de lapte crud materie primå livratå cåtre procesatori; - numårul operatorilor economici care desfå¿oarå activitå¡i în domeniul procesårii laptelui crud ¿i produc¡iei laptelui de consum ¿i a produselor lactate, precum ¿i capacitatea acestora de procesare a laptelui; - achizi¡iile intracomunitare ¿i importul/ exportul din ¡åri ter¡e de cantitå¡i de lapte crud materie primå, produse semiprocesate ¿i produse finite, indiferent de tip. Observatorul întocme¿te lunar rapoarte punctuale ¿i/sau generale.

puleazå ca produsele pe bazå de lapte cu adaos de gråsimi vegetale ¿i produsele vegetale så se comercializeze în spa¡ii de prezentare ¿i vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate fa¡å de produsele lactate autentice, cu aten¡ionare explicitå cåtre cumpåråtor a con¡inutului acestor produse.” Se interzice folosirea denumirilor “Lapte” sau “Produse lactate” pe eticheta produselor care nu con¡in lapte. Tot conform legii, este interziså inscrip¡ionarea pe eticheta laptelui ¿i a produselor lactate a sintagmei “Produs Românesc” dacå produsul nu este ob¡inut pe teritoriul na¡ional, din materii prime de bazå provenite în propor¡ie de 100% din fermele din România. Produsele pe bazå de lapte cu adaos de alte gråsimi ¿i/sau proteine, altele decât cele lactate, se comercializeazå într-un spa¡iu de prezentare ¿i vânzare bine delimitat, pe rafturi separate, fa¡å de laptele ¿i produsele lactate autentice, cu informarea explicitå cåtre cumpåråtor a con¡inutului acestor produse, mai stabile¿te actul normativ. Aceste prevederi se aplicå ¿i în cazul meniurilor ¿i re¡etelor mâncårurilor, produselor de patiserie, de pizzerie, de fast-food ¿i de cofetårie, a produselor culinare din alimenta¡ia publicå la prepararea cårora s-au utilizat produse pe bazå de lapte cu adaos de gråsimi ¿i/sau proteine, altele decât cele lactate. Meniurile unitå¡ilor de aliF menta¡ie publicå vor men¡iona

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 40/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR toate produsele lactate fabricate cu gråsimi ¿i/sau proteine, altele decât cele lactate folosite ca atare sau în combina¡ii sau ca ingrediente în produsele de bazå folosite în re¡ete. Legea mai stabile¿te interzicerea folosirii denumirilor de lapte sau produse lactate pe eticheta produselor finite, inclusiv mâncåruri, produse de patiserie ¿i de pizzerie, de fast-food, de cofetårie, produse culinare din comer¡ care au în compozi¡ia lor ingrediente ce nu se încadreazå în defini¡ia laptelui ¿i a produselor lactate. În cazul în care produsul finit con¡ine amestecuri de lapte ¿i produse lactate cu produse pe bazå de lapte cu adaos de gråsimi ¿i/sau proteine, altele decât cele lactate, se va men¡iona pe etichetå procentul acestora.

Prevederile legii se aplicå ¿i operatorilor economici înregistra¡i la ANSVSA care comercializeazå produse lactate prin re¡elele comerciale.

Dorin Cojocaru, pre¿edinte APRIL “Am reu¿it så finalizåm o lege care a primit ¿i acceptul Comisiei Europene, o lege impecabilå din punctul de vedere al prevederilor europene, o lege pentru cei corec¡i ¿i care respectå calitatea produselor lactate; am reu¿it så creåm Observatorul laptelui din România”. Dar legea nu se aplicå producåtorilor agricoli persoane fizice care ob¡in produse agricole în propria fermå/gospodårie, care depå¿esc necesarul de consum propriu ¿i sunt destinate vânzårii pe pia¡å. ªi nici nu pomene¿te nimic despre standardele de produs, a¿a cå vom avea în continuare un kilogram de ca¿caval ob¡inut din 4 litri de lapte. De fapt, laptele a devenit un produs de lux în România.

Pre¡ul s-a triplat de anul trecut pânå acum. În 14 jude¡e din România, elevii nu mai primesc lapte la ¿coalå, a¿a cum era stabilit în programul “Cornul ¿i laptele”, pentru cå autoritå¡ile locale nu mai pot suporta costurile. Mai mult, existå un deficit de 700.000 de tone de lapte la nivel na¡ional. Dacå institu¡iile implicate se vor comporta la fel ca pânå acum, va fi o nouå lege inutilå.

Profitul Agricol 40/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dosar penal pentru focarul de pest\ porcin\ din Timi[ Focarul primar poten¡ial de pestå porcinå africanå care a dus la uciderea celor aproape 40.000 de suine, într-o fermå Smithfield din Par¡a, a fost descoperit - a informat Prefectura Timi¿, miercuri, 19 octombrie. Astfel, un nou focar de pestå porcinå a fost declarat la Par¡a, la o exploata¡ie particularå. Aproximativ 30 de porci au fost îngropa¡i în câmp, la doar 10-20 cm sub påmânt, încå din luna septembrie. Ca urmare a anchetei epidemiologice ¿i din declara¡iile proprietarului, reiese cå boala era prezentå încå din primele zile ale lunii septembrie. Porcii îngropa¡i vor råmâne acolo, dar au fost acoperi¡i cu un strat de påmânt de 3 metri înål¡ime, împrejmuit de gard. “Dacå proprietarul ar fi anun¡at din timp, probabil cå nu ne-am fi aflat azi în aceastå situa¡ie, cu 40.000 de porci sacrifica¡i. Acum s-a deschis un dosar penal. Fac încå un apel proprietarilor de porci så anun¡e imediat orice suspiciune de pestå”, este mesajul prefectului Mihai Ritivoiu.

Gheorghe MIRON

Vaci cu ochelari virtuali pentru cre[terea produc]iei de lapte Izzet Kocak, un fermier din Turcia, le-a pus vacilor lui ochelari pentru realitatea virtualå, relateazå ziarul The

Sun ¿i agen¡ia turcå de ¿tiri Anadolu. Dacå ar fi så credem o asemenea ciudå¡enie, vacile respective din Aksa-

ray, Turcia, au fost botezate “cybercows” ¿i tråiesc în “metavers”. ºinute pe beton în grajd, vacile î¿i imagineazå cå pasc iarbå graså pe på¿une, la soare, chiar dacå afarå este iarnå. “Animalele våd o på¿une verde ¿i le då un impuls emo¡ional”, a explicat fermierul Kocak. “Sunt mai pu¡in stresate”. Proprietarul fermei sus¡ine cå produc¡ia de lapte de vacå a urcat de la 22 de litri la 27 de litri pe zi. Se pare cå rezultatele sunt atât de bune, încât acum are de gând så-¿i extindå experimentul ¿i inten¡ioneazå så cumpere ¿i så instaleze încå 10 dispozitive.

Viorel PATRICHI 42

Profitul Agricol 40/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

EuroTier> medaliile de aur ale lumii zootehnice Marea expozi¡ie EuroTier (Hanovra, Germania) este dedicatå integral tehnologiilor destinate zootehniei. Se va desfå¿ura în perioada 15-18 noiembrie 2022, dar organizatorii au anun¡at deja care sunt câ¿tigåtorii celor trei scheme de premii: premiile pentru inven¡ii ¿i inova¡ii EuroTier; premiile pentru bunåstarea animalelor; premiile pentru inova¡ie Energy Decentral ¿i lista scurtå a noii scheme DLG-Agrifuture Concept Winner award. EuroTier, cel mai important târg mondial pentru tehnologia cre¿terii ¿i managementul animalelor, s-a impus drept cea mai proeminentå platformå pentru introducerea inova¡iilor. Premiul EuroTier pentru inova¡ie este înmânat câ¿tigåtorilor la târgul organizat la fiecare doi ani. Un juriu de exper¡i independen¡i, desemnat de DLG (Societatea Germanå de Agriculturå), care, folosind criterii stricte, i-a selectat pe câ¿tigåtorii premiilor pentru Inova¡ie EuroTier. Astfel, s-au acordat 4 medalii de aur ¿i 14 de argint pentru inova¡ie EuroTier 2022. Au fost premiate în final 18 inova¡ii de produse din 150 de propuneri calificate. Profitul Agricol 40/2022

Compania Boehringer Ingelheim Vetmedica GmbH, pentru inven¡ia SoundTalks: Tehnologia de gestionare ¿i hrånire a porcilor. Tusea, råceala, rågu¿eala - bolile clasice ale cåilor respiratorii - pot apårea ¿i la porci. Rezultatul este o bunåstare reduså ¿i o susceptibilitate crescutå la boli, precum ¿i o conversie mai slabå a hranei ¿i cre¿terea zilnicå reduså în greutate, ceea ce poate duce la porci subponderali. Loturile de porci nu vor mai fi uniforme, ceea ce pune în pericol profitul fermei. SoundTalks este un sistem care analizeazå continuu starea de sånåtate respiratorie a porcilor în timpul cre¿terii ¿i îngrå¿årii. Monitoarele instalate într-un co¿ sunt echipate cu ¿ase microfoane care înregistreazå toate zgomotele din co¿ ¿i sunt capabile så distingå zgomotele de tuse de alte zgomote cu ajutorul unui algoritm. Deoarece sistemul înregistreazå 24 de ore pe zi, el este capabil så înregistreze ¿i intensitatea tusei în timpul fazei de repaus, spre deosebire de fermier, ¿i, prin urmare, poate detecta tusea cu pânå la cinci zile mai devreme. SoundTalks indicå problema propri-

etarului animalelor printr-un sistem de semafor direct în cojbå sau printr-o aplica¡ie de pe smartphone. Acest lucru permite corectarea timpurie a problemelor de ventila¡ie ¿i permite diagnosticarea cauzei primare a unei infec¡ii a tractului respirator prin diagnosticare rapidå. Tratamentul pentru simptomele animalelor (vitamine, agen¡i mucolitici etc.) permite adesea renun¡area la antibiotice sau efectuarea tratamentului din timp ¿i în mod specific, conform unei antibiograme.

GEA Farm Technologies, pentru sistemul digital GEA AutoDry. Cre¿terea vacilor cu produc¡ii mari de lapte prezintå anumite riscuri pentru sånåtatea animalelor. Presiunea internå mare a ugerului în primele zile dupå muls, lipsa efectului de spålare a fluxului de lapte în timpul mulsului ¿i metabolismul stresat al animalelor din cauza unei reduceri dramatice a aportului de energie pot afecta sånåtatea ¿i bunåstarea F

Viorel PATRICHI 43

lor. Antibioticele sunt adesea administrate pentru a preveni infec¡iile ugerului. Sistemul AutoDry este o func¡ie inovatoare în cadrul software-ului de management al efectivelor GEA pentru sistemele conven¡ionale de muls. Func¡ia poate fi activatå pentru vaci ¿i le pregåte¿te u¿or ¿i eficient pentru uscare. AutoDry introduce eliminarea automatå a grupului de muls dupå atingerea unui volum ¡intå de lapte predefinit. AutoDry începe cu aproximativ 10 zile înainte de uscare ¿i reduce treptat produc¡ia de lapte în fiecare zi înainte de uscare, folosind un algoritm patentat.

din exterior så curgå pentru a-l egaliza dacå este necesar. Acest lucru previne un vid excesiv al capului, întârzie urcarea cupei ¿i redu-

Compania Siliconform Vertriebs & Co., pentru tehnologia de muls ¿i råcire Stimulor StressLess. Solu¡iile tehnice din adåpost sunt întotdeauna un compromis care ar trebui så acopere toate caracteristicile individuale ale animalelor ori de câte ori este posibil. Acest lucru este valabil ¿i pentru diferite dimensiuni de tetine. Problema în acest caz este cå tetinele se etan¿eizeazå adesea prea strâns pe tetinele mari ¿i streseazå ¡esutul, în timp ce aerul intrå ¿i grupul de muls coboarå cu tetinele mici. Designul complet diferit, în formå de undå, al instrumentului Stimulor StressLess este ceea ce face ca aceastå cåptu¿ealå pentru cupe pentru tetinå så se deta¿eze clar fa¡å de solu¡iile conven¡ionale. Buza adaptabilå integratå permite mulgerea ¡â¡elor de diferite dimensiuni folosind aceea¿i cåptu¿ealå pentru paharul pentru tetine. Noul design, în formå de undå, al buzei råspunde la diferen¡a de presiune din cåptu¿eala cupei pentru tetinå ¿i permite aerului

ce stresul tisular. În acela¿i mod, structura în formå de undå regleazå sau se închide din nou la momentul potrivit, în timp, ¿i påstreazå vidul de cap stabil la un nivel ideal pentru a ¡ine cupa pe uger. Acest lucru previne påtrunderea nedoritå a aerului sau cåderea cupelor. Datoritå designului în formå de undå al capului såu, Stimulor StressLess se poate adapta bine la diferitele dimensiuni ale ¡â¡elor dintr-o turmå, asigurându-ne astfel cå vacile sunt mulse în mod constant.

Compania WASSERBAUER Fütterungssysteme prezintå Active Cleaner, un robot de curå¡are ce are ca domeniu tehnologia gunoiului de grajd ¿i a nåmolurilor. Reducerea emisiilor în cre¿terea animalelor este una din problemele centrale ale viitorului. Dacå acest lucru este deja realizat prin eliminarea surselor de emisii ¿i, prin urmare, cre¿te ¿i bunåstarea animalelor în acela¿i timp, deoarece mediul animalelor este men¡inut curat, se ob¡in condi¡ii bune pentru animal ¿i pentru mediu. Robotul de curå¡are Active Cleaner de la Wasserbauer este considerat de EuroTier drept un sistem revolu¡ionar, complet automatizat, bazat pe tehnologia AI. Tehnologia de inteligen¡å artificialå (AI), ghidatå de camerå, analizeazå datele colectate în timp real ¿i detecteazå gunoiul de grajd (balegå de cai), care trebuie îndepårtat. Odatå ce dispozitivul a detectat mai multe gråmezi de gunoi de grajd, calculeazå automat traseul optim, colecteazå materialul complet automat, evalueazå dimensiunea ¿i cantitatea ¿i descarcå din nou gunoiul de grajd într-un loc adecvat. Mormanele de gunoi de grajd ¿i deci sursele de emisii sunt îndepårtate complet automat, curå¡ând astfel mediul în care sunt ¡inute animalele. Acest lucru îmbunåtå¡e¿te calitatea aerului din zona animalelor ¿i men¡ine curå¡enia a¿ternutului ¿i, prin urmare, a calului, ceea ce duce la economii semnificative de timp de muncå pentru ceea ce este mai degrabå o sarcinå nepopularå în cre¿terea cailor.

Profitul Agricol 40/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Profitabilitatea se ob]ine prin închiderea cercului Mihai Cani¿ag din Pojorâta, Suceava, este un crescåtor de vaci Charolaise. Dumitru Grigorean m-a ajutat så-l cunosc cu 10 ani în urmå. Atunci, Mihai Cani¿ag î¿i dorea så facå un mic abator de fermå pentru ca profitul så råmânå mai mult la el.

trecut acum din nou pe la el cu Nistor Burduhos, un alt crescåtor de la Moara Vorniceni, ¿i Mihai mi s-a pårut un om împlinit, ståpân pe rezultatele muncii lui: a închis cercul. Un col¡ de rai pe Mågura Pojorâtei, un munte stråjuit de Muncelu ¿i de vârfurile Adam ¿i Eva, ca ni¿te piramide. O cireadå pe munte, deasupra Pojorâtei, ¿i o gospodårie plinå de mu¿cate. A¿a aratå lumea lui Mihai Cani¿ag.

O fermå de familie ca la carte Tot acolo este punctul de sacrificare, cu fåbricu¡a de produse din carne. Ce produce, Mihai vinde bunåtå¡ile ¿i la un magazin din Floreasca, un cartier select al Bucure¿tiului. Omul nu s-a schimbat în zece ani, nu l-a påråsit entuziasmul. “Eu nu am timp så îmbåtrânesc”, îmi spune zâmbind. Are acum 80 de vaci Charolaise. Subven¡ia li se pare acum aberant de micå. “Primim pânå în 200 de euro pe cap. Este aproape inexistentå. De asta s-a redus numårul vacilor. Avem în Pojorâta sub 1.000 de animale, fa¡å de 8.000, câte erau înainte. Omul preferå så plece în stråinåtate, lucreazå douå 46

luni acolo ¿i se întoarce. Nu stå aici så tragå balega de la vacå”, spune Mihai. Mihai Cani¿ag are 80 de hectare de på¿une proprietate, dar mai arendeazå de la båtrâni. Cumpårå furaje, porumb de siloz de lângå Suceava. Vacile stau pe munte pânå toamna târziu. ªi-a cumpårat toate utilajele necesare: cositori, greble, balotiere, o ma¿inå de înfoliat. Iarna, vacile lui primesc fân ¿i porumb de siloz. “Nu le dau concentrate. Cumpår boabe de porumb ¿i facem uruialå. Vreau så evit cu orice pre¡ distociile.” Cumpårå tauri din ¡arå ¿i asocia¡ia îl ajutå så evite consangvinizarea animalelor. Crescåtorii fac testul genomic pentru tauri cu specialistul Dan Iftene.

Lungul drum spre un brand de fermå Nu are un brand pentru produsele lui din carne. Sperå så acceseze un proiect pentru dezvoltarea fermei ¿i atunci va investi inclusiv pentru un brand. Sacrificå animale în micul lor abator ¿i proceseazå integral carnea. “Am cerere a¿a de mare, încât nu am ce

procesa. Facem pastramå, trei feluri de salamuri, cârna¡i, cabanos. Din Charolaise ¿i din carne de porc. Este nevoie de pu¡inå gråsime de porc. Carnea de vitå e prea macrå.” “Noi vrem ca trasabilitatea cårnii så fie clarå, spune Mihai Cani¿ag. Carnea de vitå pentru gråtar trebuie maturatå. Eu m-am specializat pe altceva. Din vråbioarå, din mu¿chiul alb ¿i din antricot fac pastramå. Carnea superioarå din pulpå o folosesc la parizer. Vin din stråinåtate ¿i cumpårå parizer de la mine. Nu pot face fa¡å cererilor. Eu nu mai mâncasem parizer din comer¡ de 20 de ani pentru cå este execrabil. Eu fac parizerul numai din carne bunå, nu din orice carne. Pun 70% pulpå de vitå ¿i 30% slåninå de porc. Am angajat de ¿apte ani un inginer din Bucovina, care a lucrat în Ungaria. El face re¡etele numai în Ungaria. Condimentele sunt concepute de un inginer de la Suceava. Am format o echipå, nu puteam de unul singur. Luåm condimente ¿i de la fabrica Solina din Alba Iulia, care a fost cumpåratå de italieni. Este cea mai mare fabricå de condimente din estul Europei.”

Profitul Agricol 40/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mihai Cani[ag, Pojorâta, Suceava

În perioada 10-15 decembrie, fermierul aduce vi¡eii în grajd. Atunci îi separå pe loturi. Unii merg la reproduc¡ie, al¡ii merg la îngrå¿at. “Noi ne bucuråm cå închidem cercul ¿i cå putem munci. Evaluarea o facem la urmå. Valorificåm totul, inclusiv oasele. Le cumpårå oamenii pentru ciorbe sau pentru câinii ciobåne¿ti. Sacrificåm anual 30-40 de taurine.”

Secretul procesårii: corectitudinea Procesând carnea integral, a ajuns la concluzia cå vaca Charolaise este rentabilå chiar ¿i pe munte. “Este mult de lucru. Lucrez eu cu doamna, copiii ¿i doi angaja¡i. To¡i cei din caså lucråm în ferma noastrå de familie. Båiatul mai mic face tot ce trebuie. Putem asigura un salariu mediu pentru fiecare. Toatå carnea se pune la maturat, cu sare ¿i condimente. Maturarea dureazå maxim 3 zile, în func¡ie de preparat. Numai pentru pastramå trebuie 7 zile. Vinde salamul, cârna¡ii u¿or condimenta¡i, pastrama, parizerul cu 45 de lei kilogramul. Toate cu acela¿i pre¡. Profitul Agricol 40/2022

Chiar dacå salamul de varå depå¿e¿te 45 de lei fiindcå trebuie copt bine. Fermierul a fåcut o medie ¿i a ajuns la pre¡ul unic de 45 de lei. A construit o afumåtoare clasicå. Face foc dedesubt, sub control permanent. “Au venit de la Universitatea din Ia¿i så vadå ce fac. Ei au cumpårat tot felul de utilaje pentru carmangerie ¿i produc de toate. Au ¿i fermå proprie. Au încercat ¿i nu le-a ie¿it nimic. Fostul rector mi-e prieten vechi, din 1988. El i-a trimis la mine ca så înve¡e ce så facå. Laboranta ¿i-a notat pe caiet, iar eu le-am dat murå-n gurå. Acum fac ¿i ei specialitå¡i. Au afumåtoare asistatå de calculator, nu ca mine. Înmagazineazå fumul fåcut cu lemne, îl comprimå, îl îmbuteliazå ¿i apoi îl dau controlat. I-a costat afumåtoarea 150.000 de euro, iar pe mine m-a costat 10 milioane de lei vechi...”

Punctul de sacrificare “L-am construit pe banii mei, nu am primit proiecte europene. A venit aici ¿i Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA. “Noi am închis punctele de sacrificare din 2013, dar îmi pare bine acum

cå a mai råmas câte unul”, mi-a spus. Toate abatoarele de fermå s-au închis. Erau finan¡ate de cei de sus. “Eu am cheltuit milioane de euro pentru abatorul meu ¿i vine unul cu trei lulele, trei surcele ¿i-mi ia mie pâinea”, mi-a zis prietenul Vasile Ple¿ca, proprietarul abatorului Avastar. ªi eu am cheltuit pentru punctul meu de sacrificare, dar la o scarå micå. Cei mari s-au adunat, au pus bani, au fåcut presiuni ¿i s-au închis toate abatoarele de fermå peste noapte. O golånie... Eu am avut noroc de directorul DSV, un fermier de-al nostru, care ¿tie ce înseamnå så cre¿ti vaci ¿i så nu ai unde så duci animalul dacå î¿i rupe un picior pe munte. Totul în limita legii.” ªi sta¡i aici, pe Mågura tot timpul?, l-am întrebat pe Mihai. “Dar unde så stau? Ce så caut eu la Suceava, la Câmpulung? Vine lumea bunå acaså la mine. Dacå ajung la Suceava, nu ¿tiu cum så vin mai repede acaså.” Pune suflet pentru cre¿terea vacilor lui ¿i-l laså pe Dumnezeu “så lucreze”...

Viorel PATRICHI 47

MA{INI & UTILAJE New Hollland, premiat\ la expozi]ia mondial\ din Italia Salonul Interna¡ional pentru Ma¿ini Agricole EIMA va avea loc la Bologna, Italia, în perioada 9-13 noiembrie. Un juriu de exper¡i a acordat deja premii pentru cele mai inovative ma¿ini agricole ¿i echipamente care vor fi expuse. Printre laurea¡ii EIMA Innovation Awards, se numårå New Holland care a primit men¡iunile speciale ale juriului pentru miniexcavatorului electric ¿i pentru sistemul de acces - prin cod QR citit de smartphone - la videoclipuri cu informa¡ii tehnice despre combinele New Holland.

Video cu instruc¡iuni prin coduri QR A doua men¡iune specialå acordatå New Holland a avut în vedere un sistem inovativ pentru combine, care permite afi¿area codurilor QR pe ecranele terminalelor de operare IntelliView ¿i oferå acces imediat cåtre videoclipuri cu instruc¡iuni relevante. Scanarea codului cu un smartphone oferå apoi acces rapid ¿i u¿or la videoclip. De exemplu, atunci când operatorul lucreazå într-un ecran care are legåturå cu configurarea sistemului de automatizare IntelliSense, va fi afi¿at un cod QR cu acces imediat la un link care va deschide videoclipul relevant. Avantajul ob¡inerii de sprijin tehnic prin codurile QR este cå ghideazå imediat operatorul cåtre videoclipul cu inMiniexcavatorul struc¡iunile necesare, economisind E15X Electric Power timp considerabil în compara¡ie cu Alimentat cu baterie electricå, cu un gåsirea de informa¡ii relevante din orice singur motor electric care antreneazå altå surså, cum ar fi un manual tradi¡iopompa hidraulicå ce pune în mi¿care nal al operatorului. atât trenul de rulare, cât ¿i func¡iile hidraulice, are zero emisii ¿i zgomot de func¡ionare foarte scåzut. Are o baterie Li-Ion de 21,5 kWh ¿i un motor cu putere maximå de 16 kW, ce oferå capacitatea de patru ore continue ¿i intensive de lucru cu o singurå încårcare. Bateria poate fi încårcatå în 10 ore cu un sistem integrat de 220V / 1,8kW, sau într-o orå ¿i jumåtate, cu un încårcåtor rapid de 380V / 10kW offboard. Dimensiunile ultracompacte sunt o altå caracteristicå-cheie a acestui echipament, dotat cu un tren de rulare extensibil care reduce lå¡imea totalå la doar 79 cm ¿i o barå de rulare pliabilå care reduce înål¡imea totalå la mai pu¡in de 150 cm.

Fåcând u¿or accesul la informa¡iile potrivite, este mai probabil ca acestea så fie folosite mai des, ceea ce duce la o utilizare mai eficientå a capabilitå¡ilor ma¿inii. Marca New Holland este importatå oficial în România de AgroConcept.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 40/2022

MA{INI & UTILAJE

Corio Stubble Cracker economise[te timp [i motorin\ Claas a prezentat noul Corio Stubble Cracker, un echipament pentru zdrobirea resturilor de tulpini de porumb råmase dupå recoltat ¿i descompunerea lor acceleratå, cu combaterea viermilor-sârmå ¿i a fuzariozei. Datoritå zdrobitorului de tulpini integrat, nu mai e nevoie de încå o trecere cu alt echipament ¿i se reduce consumul de carburant, în compara¡ie cu mulcirea conven¡ionalå.

ombaterea viermilor-sârmå necesitå o serie de måsuri. Dupå recoltarea porumbului, deseori sunt necesare opera¡iuni suplimentare cu un echipament de semånat în mulci, o rolå cu cu¡ite sau alte combina¡ii de cultivare, pentru a zdrobi eficient resturile vegetale ¿i pentru a împiedica iernarea larvelor viermilorsârmå în tulpinile råmase la suprafa¡å.

Cu Corio Stubble Cracker, Claas integreazå pentru prima datå un astfel de echipament într-un heder de porumb.

Stubble Cracker func¡ioneazå cu un disc rotativ pe rând, care este echipat cu douå tije masive, special dezvoltate, pentru a asigura perioade lungi de func¡ionare, cu timpi redu¿i de montare ¿i costuri de între¡inere scåzute. Acestea zdrobesc ¿i împrå¿tie toate resturile vegetale sub primul internod al tulpinii de porumb. Fiecare dintre cele douå rotoare este ata¿at la cadru printr-o conexiune în trei puncte, permi¡ând o adaptare optimå la conturul solului. Discurile asigurå o distan¡å constantå între tijele de zdrobire ¿i sol, fapt ce reduce uzura. Rotoarele func¡ioneazå la 1.200 rpm ¿i sunt ac¡ionate mecanic în perechi, prin intermediul unui arbore cardanic. Un ambreiaj cu clichet protejeazå eficient transmisia împotriva suprasolicitårii ¿i a contactului cu obstacolele. Ca rezultat al monitorizårii tura¡iei rotoarelor, operatorul prime¿te un mesaj de eroare în CEBIS în cazul unor blocaje iminente.

Sistemul CEBIS (Centralized Electronic on-Board Information System) oferå operatorului date centralizate despre func¡ionarea combinei ¿i a echipamentului pentru zdrobirea resturilor de tulpini ¿i include un ecran color de 12 inci (30,5 cm) diametru pe care pot fi monitorizate ¿i accesate toate func¡iile importante ale combinei. Pe de altå parte, construc¡ia Corio permite ca unitå¡ile cu rotoare så fie ridicate automat de doi cilindri hidraulici, în cazul unei suprasarcini iminente sau al contactului cu corpuri stråine mai mari. De asemenea, unitå¡ile de zdrobire sunt ridicate automat la deplasarea în mar¿arier ¿i la ridicarea hederului la capåt de rând.

Speciali¿tii Claas au stabilit printr-o serie de teste cå necesarul de putere suplimentarå pentru zdrobirea tulpinilor este de 3 kW (4 CP) pe rând, adicå aproximativ 25 kW (33,5 CP) la Corio 875 FC Stubble Cracker cu opt rânduri, care va fi disponibil din 2023 într-o serie limitatå. Consumul de carburant cre¿te cu aproximativ 2 l/ha atunci când se utilizeazå Stubble Cracker. Dar, pentru cå atât recoltatul, cât ¿i zdrobirea tulpinilor au loc într-o singurå trecere, Corio Stubble Cracker func¡ioneazå mai eficient decât metoda de semånat cu o trecere ulterioarå cu dispozitivul de semånat cu mulci. Studiile Universitå¡ii de ªtiin¡e Aplicate din Weihenstephan-Triesdorf au demonstrat o economie de carburant de 30% ¿i o reducere a for¡ei de muncå de 50% în compara¡ie cu metodele bazate pe tåiere a resturilor vegetale cu o trecere separatå.

Arpad DOBRE 50

Profitul Agricol 40/2022

MA{INI & UTILAJE

John Deere 410 8XR, un tractor puternic [i performant Cel mai puternic tractor prezentat de IPSO Agriculturå la Sânandrei, în Timi¿, a fost un John Deere 410 8XR, gigantul pe ¿enile.

ractoarele cu ¿enile sunt foarte potrivite pentru fermierii care au probleme cu umiditatea excesivå la sol, îndeosebi primåvara, când, de obicei, påmântul poate fi uscat la suprafa¡å, dar umed dedesubt. Dacå se intrå pe teren cu un tractor cu ro¡i, acesta se poate afunda în påmânt ¿i råmâne blocat. În schimb, cel pe ¿enile nu va patina ¿i nu se va bloca. Pe de altå parte, dacå cineva are nevoie de un tractor polivalent, ca så facå transport ¿i så lucreze în fermå, John Deere 410 8XR e mai limitat, fiind un utilaj strict de câmp, destinat lucrårilor specifice. “Nu îl recomandåm pentru orice situa¡ie. Dacå fermierul nu are probleme de umiditate în câmp ¿i de

tasare, e mai bine så råmânå la tractorul cu ro¡i ¿i anvelope, fiindcå ¿enilele costå mai mult, la fel între¡inerea. Totu¿i, to¡i fermierii unde am fåcut demonstra¡ii ¿i apoi au achizi¡ionat utilajul au fost foarte mul¡umi¡i de tractoarele cu ¿enile, de aceastå tehnologie superioarå ¿i de capacitatea lor”, spune Thom Gady, director comercial IPSO Agriculturå. Un fermier ar trebui så aibå cel pu¡in 700 - 800 de ha pentru a justifica o investi¡ie într-un tractor cu ¿enile. Tractorul are sistem de naviga¡ie automatå prin GPS ¿i sistem automat de întoarcere la capåt de rând. Dacå operatorul îl programeazå corect, poate sta în cabinå fårå så facå nimic. De obicei, la un tractor de 400 CP este ata¿at un utilaj de 6 - 12 metri lå¡ime ¿i e foarte greu pentru operatorul så fie concentrat la lucru toatå ziua. În plus, John Deere 410 8XR are sistem de monitorizare de la distan¡å. Fermierul poate verifica oricând câte ha a arat operatorul, sau dacå se apropie de final, så îi

transmitå care e urmåtoarea solå pe care trebuie så o are, iar dacå va constata cå motorina e pe sfâr¿ite, îi va duce în câmp combustibilul necesar. To¡i parametri de lucru se pot vedea pe aplica¡ie, iar tractorul este permanent în legåturå cu John Deere Operation Center. Dealerul poate monitoriza ¿i el de la distan¡å, poate lansa cereri de diagnozå, iar dacå fermierul îl autorizeazå, când apar alerte, dealerul îl va anun¡a din timp cå pot apårea defec¡iuni sau piese care se vor deteriora. Principalul avantaj, în caz de service, este cå mecanicii vor veni direct cu piesa care trebuie schimbatå. Mai mult, John Deere 410 8XR dispune de un sistem de predic¡ie, care anticipeazå viitoare probleme. Astfel, dacå tractorul monitorizat nu func¡ioneazå în parametri cunoscu¡i în anumite situa¡ii, operatorul va fi în¿tiin¡at, înainte de a apårea defec¡iunea. În România existå 4.000 de ma¿ini ¿i utilaje agricole monitorizate cu aceastå tehnologie.

Gheorghe MIRON

Thom Gady, director comercial IPSO Agricultur\ Profitul Agricol 40/2022

MA{INI & UTILAJE

Poettinger Servo [i Terrasem, un duo dup\ care recoltezi profit NHR Agropartners are în portofoliu o serie de echipamente pentru prelucrarea solului ¿i semånåtori de la Poettinger, cu performan¡e dovedite. Printre clien¡ii companiei care ¿i-au achizi¡ionat astfel de utilaje se numårå ¿i un fermier tulcean, care ¿i-a adåugat în parcul de utilaje agricole o semånåtoare Terrasem V 6000 D ¿i un plug Servo T 6000.

Paul Magazin, Panimag-Prod, Tulcea

spate a tractorului, fapt care permite scåderea patinårii cu pânå la 50% ¿i, implicit, a consumului de carburant, cu pânå la 2 litri/ha. Înål¡imea sub cadru este de 80 cm, iar distan¡a între trupite este de 102 cm. Puterea minimå necesarå de la tractor pentru operarea acestui plug este de aproximativ 250 CP.

În

primåvara acestui an, fermierul Paul Magazin, care administreazå cele 1.200 hectare ale fermei Panimag-Prod din Tulcea, a decis cå e momentul så-¿i înnoiascå ¿i så-¿i completeze necesarul de echipamente de prelucrarea solului ¿i de semånat. “Mai aveam un plug Servo, cumpårat de la NHR Agropartners în urmå cu 14 ani. Vå da¡i seama, era destul de uzat, încå func¡ional, dar aveam nevoie de unul nou, mai performant ¿i cu senzori care permit ridicarea cormanei, dacå solul e prea tare sau dacå intrå în bolovani”. Mai avea o semånåtoare Poettinger Terrasem, luatå în urmå cu ¿ase ani, dar nu mai fåcea fa¡å la semånat, mai ales cå “ferestrele” pentru semånåturi s-au tot îngustat de-a lungul anilor. “Semånam inclusiv noaptea, abia de ne încadram în perioada optimå, aveam nevoie de încå o semånåtoare ¿i am comandat modelul Terrasem V 6000 D de la NHR Agropartners.” Colaborarea cu acest importator se întinde pe 14-15 ani în urmå, iar Paul Magazin vrea så mai achizi¡ioneze ¿i combine. “Am douå-trei combine mai vechi, luate în urmå cu 11-12 ani, ar cam tre52

bui så le schimb. Am ¿i o combinå mai nouå, Deutz-Fahr 7206 TS, cu heder de 7 metri, luatå în leasing în urmå cu trei ani de la NHR Agropartners. Må gândesc så iau ¿i alte combine noi, poate tot Deutz-Fahr, dar încå nu m-am decis.”

Plug Poettinger Servo T 6000 Este un plug semipurtat, robust, are 7 (6+1) trupi¡e, ce oferå performan¡e superioare pe suprafe¡e mari de teren. Reversarea plugului se realizeazå cu ajutorul a doi cilindri hidraulici mari. For¡ele din momentul lucrului se transmit direct în cadrul principal al plugului, care poate fi reglat foarte u¿or. Sistemul Traction Control cu care este echipat acest model de plug asigurå o încårcare permanentå a pun¡ii

Semånåtoarea Terrasem V 6000D Gânditå anume pentru påioase ¿i rapi¡å, are o lå¡ime de lucru 6 metri, un buncår de semin¡e de 4.700 litri, cu distan¡a de 12,5 cm (op¡ional, la 25 cm) între cele 48 de sec¡ii de semånat. Datoritå configura¡iei în X a discurilor, deplasarea în lateral este evitatå, iar în mijloc este montat un rând de discuri ondulate, pentru pregåtirea unui pat germinativ foarte bun. Poate fi monitorizatå prin intermediul terminalului Power Control cu ecran tactil color, compatibil Isobus, pentru managementul datelor ¿i cu aplicabilitate în agricultura de precizie. Se poate selecta tipul de semin¡e, se realizeazå calibrarea semånåtorii, sunt setate cårårile tehnologice ¿i se poate controla cantitatea de semin¡e utilizatå. Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2022

MA{INI & UTILAJE

Ma[ini agricole - Nout\]ile Teoretic, Indagra este locul de întâlnire al principalilor importatori de mårci de renume. Sau ar trebui så fie, deoarece, în ultimii ani, tot mai multe firme s-au retras din acest show de tehnicå agricolå din diferite considerente. Cu toate acestea, încå mai sunt îndeajuns de mul¡i dealeri ¿i-au anun¡at participarea la expozi¡ia de la Bucure¿ti.

Agri-Alian¡a Noile modele de tractoare Kubota, cu puteri între 45 CP ¿i 150 CP, sunt gândite ca så corespundå nevoilor fermierilor: - la câmp - modelul M7-153 (cu transmisie continuu variabilå KVT, motor cu putere sporitå ¿i consum redus); - în fermele mixte - M6-121Utility (manevrabilitate foarte bunå ¿i capacitate mare de ridicare); - în podgorii sau livezi - M5-091 Narrow Power Crawler (cu sistem de ¿enile spate, creat special pentru lucrul în terenuri accidentate, în pante); - în fermå - M4-063 (multifunc¡ional, cu formå compactå ce permite virarea pe raze mici, dotat cu cabina Ultra Grand Cab II, spa¡ioaså ¿i confortabilå); - oriunde este nevoie de un tractor

Dicor Land Dicor Land are în portofoliul såu o serie de echipamente pentru prelucrarea solului, semånat, fertilizare ¿i tratamente fitosanitare: - plug Unico, - sprayere Campo 32 ¿i Tempo Ultra Isotronic + rezervor frontal, - distribuitor de îngrå¿åminte Primo EW + cårucior, - semånåtoare Chrono, - preså de balotat Extreme 266 HTC. 54

compact - modelul L1-452 (robust, durabil, u¿or de între¡inut). Pentru lucrarea primarå a solului, ele se îmbinå cu plugul reversibil Kubota RM 2000 - 4, cu 4 trupi¡e, cu necesar mic de putere de ridicare ¿i tragere ¿i uzurå reduså a pår¡ilor componente. Viticultorii se pot baza ¿i pe combina de recoltat struguri ERO Grapeliner 5150 V ¿i ma¿ina de pretåiat ERO pentru recoltarea delicatå ¿i eficientå a strugurilor ¿i între¡inerea viei. La culturå mare, combina Sampo Rosenlew Comia C8 cu heder de cereale are performan¡e foarte bune. Este echipatå cu sistem de batere în douå trepte, cu tobå de prebatere. Toba de batere mare ¿i latå este eficientå ¿i nu deterioreazå boabele.

De asemenea, Dicor Land oferå o serie de sisteme de iriga¡ii potrivite atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru cele medii sau mari: - tambur Irtec 110/300, - tambur Irtec 110/450, - motopompa 126CP I73C055, - sistem de înfå¿urare furtun, - tambur Irrimec 110/600, - tambur Irrimec 110/550, - motompa Irrimec Iveco 6cl N1221/310. Profitul Agricol 40/2022

MA{INI & UTILAJE

toamnei la Indagra NHR Agropartners

Tehnodiesel

NHR Agropartners vine cu o serie de noutå¡i, printre care tractorul Deutz-Fahr 6125 C, de 123 CP, în edi¡ie de culoare verde specialå. O altå noutate este semånåtoarea pneumaticå Sfoggia RT, pe 8 rânduri, cu sistem Isobus Elektra Drive. Tot la categoria noutå¡i se înscrie ¿i semånåtoarea de legume Sfoggia Calibra EVO Tandem. ªi în standul lor va fi prezentatå publicului o combinå de recoltat struguri Gregoire GL7.4, cu cap de recoltare cu pendul dublu ¿i reglare automatå ¿i continuå a distan¡ei între scuturåtori în func¡ie de grosimea vegeta¡iei. De asemenea, speciali¿tii NHR Agropartners oferå fermierilor prezentåri ale serviciilor de telemetrie disponibile pentru utilajele Same Deutz-Fahr ¿i JCB.

Tehnodiesel are în portofoliul såu numeroase modele de încårcåtoare Weidemann cu bra¡ telescopic, o bunå parte dintre acestea fiind prezentate ¿i la Indagra: - WM 1140 + lamå pentru gunoi 2 m, - WM 1390 + Kroko 1,9 m, - WM T4512 + cle¿te balo¡i B30, - WM 3080LPT + cupå 2,4 m, - WM 6027 + cupå de tåiat balo¡i, - WM 9580 + cupå 2,5 m, - WM 7035 + cupå 2,5 m. Aceste încårcåtoare asigurå vizibilitate perfectå în toate direc¡iile, au cabine confortabile ¿i performan¡e foarte bune de manevrare. Acest lucru este realizat prin a¿a-numita “Best View Cabin”, care are un parbriz mare ¿i curbat, cu o vedere bunå în sus, un geam lateral încålzit ¿i o capotå înclinatå pentru o vedere clarå în lateral ¿i un design al cabinei cu 4 stâlpi ¿i un geam pe spate panoramic pentru o vedere perfectå în spate sau spre roata din dreapta spate. Încårcåtoarele telescopice sunt disponibile în diferite variante de motoare Perkins puternice de 102 CP (numai la modelul T7035), 122 CP ¿i 136 CP. Sunt disponibile viteze de deplasare de 20, 30 ¿i 40 km/h. “ªoferul pe primul loc” a fost principalul obiectiv al proiectan¡ilor acestor încårcåtoare telescopice ¿i s-a ¡inut cont în primul rând de ergonomia de lucru, siguran¡a ¿i confortul ¿oferului. Trebuie eviden¡iatå consola cu suspensie, joystick ¿i tastaturi, un monitor de 18 cm, o dispunere ergonomicå a elementelor, un sistem de operare autoexplicativ orientat pe culori. Utilizarea pentru tractarea remorcilor cu o capacitate de tractare de pânå la 16 t este un alt atu al încårcåtoarelor Weidemann ¿i poate fi implementatå cu diferite cuple de remorcare, precum ¿i în combina¡ie cu un sistem de frânare pneumatic sau hidraulic.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 40/2022

MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

Timac Agro Romania dezvoltå sustenabil culturile horticole din România ¿i î¿i dedicå aten¡ia asupra segmentelor de legumiculturå, pomiculturå ¿i viticulturå, pentru care cautå urmåtoarele staruri, membri ai echipei “For¡a Albastrå” Candida¡ii, pasiona¡i de horticulturå, trebuie så aibå:  Studii universitare agronomice finalizate cu diplomå licen¡å;  Experien¡å;  Bunå cunoa¿tere a sectorului agribusiness din zona alocatå;  Permis de conducere categoria B. ªi så aplice pentru una din pozi¡iile deschise în aproape toatå ¡ara: Oltenia, Muntenia, Bårågan, Dobrogea, Transilvania Nord, Moldova, Timi¿.

A¿teptåm CV-ul la adresa office@ro.timacagro.com

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Pentru detalii,

Director Tehnic Cåtålin Rotar tel.: 0733.679.820

Profitul Agricol 40/2022

PAGINA DE HOBBY La v=n\toare de... crap Iubitor – mai mult decât altå vietate acvaticå – de ape îmbel¿ugate, ståtåtoare sau lin curgåtoare, crapul pare så-i fi consolidat magistrului Brillat-Savarin convingerea cå diluviile nu reprezintå pentru neamul pe¿tilor „decât un råstimp de bucurie, de cuceriri ¿i de petreceri”. Dacå Potopul biblic a fost pentru sålbåticiunile apelor o realå manå cereascå, este evident cå acestea se numårå printre vietå¡ile îndrågite de Creator. Nu întâmplåtor, denumirea greceascå a pe¿telui (ihtis) con¡ine ini¡ialele mårturisirii credin¡ei în Hristos, fiind utilizatå în acela¿i timp ¿i ca parolå de recunoa¿tere a cre¿tinilor prigoni¡i prin catacombele istoriei. Crapul sålbatic înså, din nefericire, nu mai este de multå vreme un råsfå¡at al sor¡ii. Pe meleagurile noastre, ideea heirupismului colhoznic de „redare în circuitul agricol” a bål¡ilor naturale din lunca inundabilå a Dunårii de Jos a preschimbat nåmolul gras, prin care foiau ¿i se împuiau odinioarå arghezienii crapi „cât berbecii”, în praf ¿i pulbere, sub rådåcinile sfrijite ale porumbului crescut, dupå câ¡iva ani, abia pânå la genunchiul broa¿tei. Cât a mai supravie¡uit, devenind adevåratå curiozitate a naturii, crapul cu solzii de aur, mari cât un bumb de caftan domnesc, î¿i måsoarå zilele între douå ipostaze: de ciortånel ¿i de ciortan. Mai departe e chestie de noroc, atât pentru el, cât ¿i pentru pescarul care, aståzi, a descoperit plåcerea întrecerilor în incinte, hår¡uind zi ¿i noapte, contra-cronometru, veteranii obezi ai adâncurilor, såtui de atâta nadå plåcut mirositoare, de pupat få¡arnic, de proba cântarului ¿i de fotografii triumfale. Referitor la longevitate, britanicii sus¡in cå în anul 1873 ar fi fost pescuit venerabilul crap purtåtor al unei verigi cu inscrip¡ia 1674. Dacå admitem cå numårul respectiv se referå la anul capturårii sale anterioare, putem afirma, cu Profitul Agricol 40/2022

invidie chiar, cå truda respectabilului undi¡ar o egaleazå pe aceea a arheologului aducåtor la luminå a unui monument istoric. În prima noastrå carte de ihtiologie aplicatå, „Pe¿tii ¿i pescuitul”, apårutå în anul 1916, F. R. Atila (Frå¡ilå) trece în revistå varietå¡ile de atunci ale acestui

ciprinid, de la clasicul crap de Dunåre pânå la cel ghebos, la ulucar, gola¿, boerina¿, ofi¡ir ¿i box-capete, ultimul - „o pociturå a crapului comun”. Aståzi, lacurile abundå de amur, novac, cteno ¿i alte ipostaze de culturå ale porculuide-baltå a¿a-zis chinezesc ce a¿teaptå, îndopat precum curcanii, por¡ia cotidianå de gozuri ¿i ¿roturi, cu certitudinea popasului ultim din nåvod, asemenea porcului de cote¡, dedat ghiftuirii fårå jenå ¿i presim¡iri sumbre pânå în diminea¡a de Ignat… Cu gândul la un crap românesc, de baltå sålbaticå ¿i dulce ori de gåvan de Prut, så ne întoarcem la acela¿i inventator al savarinei, care era încredin¡at cå „dacå e låsat pe mâinile unui bucåtar priceput, pe¿tele poate deveni un izvor nesecat de bucurii pentru gust”. În zadar încearcå misteriosul Frå¡ilå så må ademeneascå prin re¡etele sale alambicate (plachie, iacnie, fripturå, cu nuci sau cu vin negru): eu råmân tot cu gândul la dupå-amiaza unui noiembrie târziu, când, pe malul Borcei, dupå o

vânåtoare la gârli¡e, am poposit la stâna precarå de la Pietroiu, unde ni s-a pus în fa¡å, la maså, câte o jumåtate de crap sårat ¿i afumat, despicat în douå pe lung, în al cårui cåu¿, ca într-o strachinå, gazda a råsturnat un polonic de smântânå proaspåtå. Asocierea s-a dovedit memorabilå… La cuhnie, sfânta simplitate cunoa¿te înså nenumårate ipostaze. De pildå, în ce ne prive¿te...

Crap la tavå, cu usturoi ¿i bure¡i Se curå¡å cråpceanul de solzi ¿i måruntaie, se spalå în apå rece, înlåturându-i-se capul, branhiile ¿i osul amar. Crestat, sårat, se va da la cuptor într-un vas de fontå sau de lut, nu înainte de a i se fi adåugat douå linguri de unt. Când începe så se rumeneascå, i se administreazå douå pahare de vin alb ¿i se întoarce pe cealaltå parte. Separat, se curå¡å ¿i se zdrobesc douå cåpå¡âni de usturoi, care se bat cu ¿apte linguri de ulei, o jumåtate de pahar de vin alb, sare, piper måcinat, frunze de påtrunjel ¿i mårar mårun¡ite, totul adåugându-i-se pe¿telui. Odatå påtruns, amestecul se scoate pe un platou ¿i se acoperå. În sosul råmas, se înåbu¿å bure¡ii (o jumåtate de kilogram) tåia¡i felii, se batjocoresc cu smântânå ¿i se råstoarnå peste crapul cald. Se consumå cu måmåligu¡å ¿i salatå de hrean, lângå un pocal de Sauvignon Blanc de Cahul, dacå e cu putin¡å.

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 1 noiembrie Caravana conferin¡elor tehnice APPR Solu¡ii ¿i metode privind cre¿terea durabilitå¡ii sistemelor agricole va debuta în Vrancea, la Domeniile Panciu. 6 - 10 noiembrie La complexul expozi¡ional Villepinte, Paris, va avea loc Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole SIMA. ¥n aceastå toamnå se împlinesc 100 de ani de la prima edi¡ie. 9 - 13 noiembrie ¥n Italia, la Bologna va avea loc EIMA - Expozi¡ia Interna¡ionalå de Ma¿ini Agricole, un eveniment la care vor fi prezente companii din 50 de ¡åri ¿i care expun peste 50.000 de modele de ma¿ini ¿i echipamente pentru toate tipurile de lucråri agricole. 10 noiembrie AIPROM sårbåtore¿te 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atråge ¿i mul¡i crescåtori români. Nici anul acesta nu face excep¡ie. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot aici se va ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate Cremona ¿i Licita¡iile de Lactate. 58

Transhuman]\ la Madrid! Ole... Såptåmâna trecutå, duminicå, oile au umplut stråzile Madridului, mânate de ciobani spre på¿unile obi¿nuite de iernare. Din aceastå transhuman¡å ora¿ul a ¿tiut så facå un eveniment pentru localnici ¿i turi¿ti. Mii de gurå-cascå s-au aliniat de-a lungul traseului, bine delimitat pentru a privi oile cum strabåt agale stråzile capitalei Spaniei. Obiceiul ca oile så treacå prin centrul ora¿ului dateazå din 1994, când a demarat proiectul Fiesta de la Trashumancia. Atunci parlamentul spaniol a recunoscut rutele tradi¡ionale de transhu-

man¡å utilizate de påstori pentru turmele lor. ¥ntreprinzåtoare, primåria ora¿ului a våzut în asta un motiv de petrecere. Pentru cå, în Spania, metodele moderne de cre¿tere a animalelor au redus practica transhuman¡ei la un grup redus de fermieri, de doar 52 de familii. Sunt cei care påstreazå în via¡å tradi¡ia ¿i care, printr-o asocia¡ie numitå Concejo de la Mesta, organizeazå ¿i aceste petreceri ale transhuman¡ei la Madrid.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) La mijloc de codru des – Lumânare pe tort; 2) Nu-i duså la bisericå – Motoare pentru bårci; 3) Bra¿ov pe plåcu¡e – 9 10 Face o excludere completå; 4) Un dar mai mare – Bune de cinste; 5) Baftå porceascå – E de bazå în construc¡ii; 6) Vorbe grele – Limite de tronson! 7) Merg så schimbe uleiul – Då sfoarå-n ¡arå; 8) Se ocupå cu gogo¿i; 9) Au o cre¿tere deosebitå; 10) Ac¡iuni de binefacere.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Suportå multe în¡epåturi la locul de muncå – Pentru... pu¡in! 2) Accelera8 tor auto – Curå¡atul viilor; 3) Face cât doi – O 9 brumå de culturå; 4) Marea cu sarea – Intrå 10 la sacrificiu; 5) Promisiunea pårin¡ilor – Lucratå prin turnare; 6) Curat ca lacrima; 7) ReSolu¡ia careului din Nr. 39/2022 u¿ite în alegeri – Manuale de croitorie; ORIZONTAL: ARABIL - DOI; SEPARARE - N; AGA - ONIRIC; NEROD - NUME; ANEX - COTIT; 8) Salcâmul din sat – Pregåtit pentru uns; RE - INECATI; ERODARE - AN; ALATURATI; 9) Agå¡ate cu noroc – Combate poluarea soIRITAT - BOR; DEVALIZARE. norå; 10) Lucru de nimic. Profitul Agricol 40/2022

Profitul Agricol nr. 40, din 2022

Articles inside

Transhuman¡å la Madrid! Ole

Profitabilitatea se ob¡ine prin închiderea cercului

John Deere 410 8XR,un tractor puternic ¿i performant

New Hollland, premiatåla expozi¡ia mondialå din Italia

La vânåtoare de... crap

EuroTier: medaliile de aur ale lumii zootehnice

Produc¡ii de peste 8 tone/ha cu hibrizii de porumb Dekalb

Ionel Stan: pierdere de 200.000 de euro, în 2023

Sincronizarea informa¡iilor, anså de informare corectå

Solu¡iile Sta¡iunii de la Lovrin la criza îngrå¿åmintelor

De ce nu se cer certificate pentru cerealele din Ucraina?

Kwizda Agro: Experien¡atehnologicå î¿i spune cuvântul

A apårut Legea Laptelui

Produc¡ii mari la porumb în Sibiu cu hibrizii Corteva

Iriga¡iile, între banii europenilor ¿i bugetul nostru na¡ional

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Scade pre¡ul îngrå¿åmintelor

“Vom solicita clarificåri MADR fa¡å de rela¡ia cu For¡a Fermierilor”

Mai devreme de cinci ani seceta nu va fi asiguratå

În SUA, produc¡ia de soia scade

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Planul Na¡ional Strategic, între nevoile agriculturii ¿i condi¡ionalitå¡ile UE