O fermå industrialå de Angus

CRE{TEREA ANIMALELOR

O ferm\ industrial\ de Angus

“Eu sunt industria¿ în agriculturå”, spune din start Nicolae ªerban (foto). Dupå ce a ajuns la performan¡e surprinzåtoare în cultivarea cartofului ¿i a cerealelor, omul a fåcut ¿i o fermå de vaci Angus.

De patru luni, Nicolae ªerban, proprietarul Grupului ªerban, a înfiin¡at o fermå cu 350 de vaci Angus. Are 135 de hectare de på¿une pentru ele. A împår¡it tot ima¿ul în parcele de 70 de metri lå¡ime ¿i le pa¿te cu gard electric.

Creeazå condi¡iile pentru på¿unea irigatå ¿i supraînsåmân¡atå, iar påmântul råspunde prin produc¡ia de iarbå. Animalele se încadreazå practic în acest model de fermå pentru cå totul este ¿tiin¡å. Nu existå cositoare mai eficientå ca vacile Angus. Activitatea crescåtorului este predictibilå ¿i el nu se teme de surprize în evolu¡ia animalelor ¡inute în condi¡ii naturale drastice.

“În iunie-iulie, o parcelå påscutå î¿i revine în 18 zile”, explicå Nicolae ªer ban. Deci trebuie så mute cireada principalå o datå la 4 zile.

Într-o på¿une supraînsåmân¡atå, fertilizatå ¿i irigatå, po¡i cre¿te 5 vaci cu vi¡eii lor pe un hectar.

Într-o på¿une neirigatå, uscatå, på rå sitå, a¿a cum aratå izlazurile Româ niei în propor¡ie de peste 95%, po¡i så cre¿ti o vacå la douå hectare, adicå så nu le mai dai nimic altceva.

“Dacå se poate, nu le bag în stabula¡ie niciodatå. Eu nu le mai dau nimic altceva. Este modelul våzut de mine în Carolina, SUA. Ne aflåm pe aceea¿i paralelå 46, în mijlocul continentului american. Au acelea¿i condi¡ii ca noi. M-am dus acolo så våd cum fac oamenii aceia bani ca så fac ¿i eu.

La 8 luni de på¿une, vaca face bani. Dacå irigåm, ideal este så ¡inem 10 luni vaca pe på¿une. Ce face specialistul român? A venit bruma, am arat totul, nu mai avem på¿une, avem pe câmp nu mai grâu, orz, triticale, rapi¡å. Deci trebuie så strângem cu Jaguarul ¿i cu grebla fânul.”

Din vizita în America a råmas cu informa¡ii temeinice. Fermierii la care a fost în vizitå nu mai lucreazå påmântul. Au rota¡ie de 6 ani, din care doi ani pentru culturile de primåvarå (porumb, soia, floarea-soarelui) dupå ce au recoltat grâu, orz.

Seamånå pe miri¿te orzoaicå, lupin, ridichi, mu¿tar, rapi¡å, mazåre, måzå riche. Când vine bruma, o asemenea culturå are 50-60 cm ¿i vacile vor pa¿te toate plantele, inclusiv toate resturile vegetale de la porumb. În primåvarå, nu pregåtesc påmântul ¿i refac culturile.

“Eu ar påmântul numai acolo unde am pus cartofi ¿i alte legume. Las bacteriile, râmele în via¡a lor. Nu trebuie îngropate resturile vegetale.

Fermenta¡ia, procesarea se fac cu microorganismele care tråiesc în på mânt ¿i care sunt anaerobe. Toate orga nismele anaerobe consumå azot, deci trebuie så le dai azot ca så månânce acele resturi vegetale ¿i emanå metan. Când la¿i resturile vegetale deasupra, microorganismele care intrå în ac¡iune sunt aerobe. Nu månâncå azot, nu emanå metan. Iau azot din atmosferå. Pare incredibil, dar topesc toatå vegeta¡ia de la suprafa¡å.

Påioasele le recoltez cu un header rotativ, care ia doar boabele din spic ¿i laså paiele în picioare. Semån rapi¡a printre paie, printre ciocålåi de porumb ¿i råsare rapi¡a frumos. Dacå ¡inem va cile 10 luni pe på¿une, mai råmân douå luni de iarnå, pentru care este obligatoriu porumbul de siloz”.

Pe lângå ameliorarea prin alegerea taurilor de pråsilå, Nicolae ªerban vrea så ajungå la 500 de vaci Angus pe på ¿une, pentru care va lucra un singur om. A ridicat un adåpost pentru spa¡iul de furajare pe timp de iarnå.

“Vacile vor sta pe câmp, ca bizonii indienilor. Le mai fac o copertinå pentru ploaie sau soare. Nu umblå nimeni dupå ele. Care scapå, scapå, care nu scapå nu scapå. Teoretic, o vacå poate cre¿te pe o på¿une adevåratå un vi¡el de 350 de kilograme, cu laptele ei ¿i cu iarbå. 350 kg x 3 euro = 1.050 de euro numai din på ¿u ne. Mor 20%, deci rå mân cu 800 de euro în medie. Se ada ugå subven¡ia de 200300 de euro. Ajungem la 1.100 de euro”.

De re¡inut cå ¿i-a luat în calcul o mortalitate de 20% la Angus, ceea ce este foarte mult. O junincå Angus gestantå costå 2.500 de euro. Cu tot cu transport, cu servicii veterinare, ajunge la 3.000 de euro. Un taur bun depå¿e¿te 10.000 de euro. Genetica este 90% din Europa.

Taurii stau în ciurdå, în func¡ie de lot. Nicolae ªerban livreazå animalele la Karpaten Meat. Nu este o perioadå propice pentru vânzarea lor.

Se manifestå maxim un caz de distocii la o sutå de vaci. Fermierul ¿i-a propus så creascå numai raså purå.

“Am optat petru Angus din motive economice. Este o raså foarte råspânditå, super-extensivå, super-americanå ¿i se vinde bine. Am fost în Nord Dakota ¿i am våzut cå lucrau 4.000 de hectare de culturå mare ¿i aveau grijå de 500 de vaci Angus numai doi fii, mama, o norå. Mai aduceau în campania de recoltare doi buri din Africa de Sud.

O datå pe såptåmânå, nora se ducea så vadå dacå merge pompa de apå, ac¡ionatå de vânt. Nu påzea nimeni animalele. În fiecare såptåmânå, mutau gardul electric pe o på¿une de 400 de ha.

Cine mai lucreazå cu un singur om la o fermå de 500 de vaci? Noaptea, nu stå nimeni aici, avem camere de luat vederi. Dacå încep fåtårile, nu intervine nimeni. Plouå, ninge, înghea¡å. Pot muri 20%, este în calcul. Numai în perioada de stabula¡ie cu frig, vom ¡ine vi¡eii cu mamele în adåpost. Montele au loc astfel

încât fåtårile så fie în lunile aprilie-mai. Luåm tauri suficien¡i, avem parcele destule. Nu e mare lucru så cre¿ti 5.000 de vaci. Dacå voi reu¿i så contractez cu 3,5 euro pe kilogramul în viu, iar dacå sporul mediu zilnic de cre¿tere va fi de la 350 de kilograme la 650 de kilograme, pot så cresc 5.000 de vaci Angus.”

Dar pentru asta sporul mediu zilnic trebuie så urce la 2 kilograme. Fiecare animal va sta în 4 metri påtra¡i ¿i va mân ca granule, paie ¿i apå. Marmora¡ia perfectå se ob¡ine în ultimele 160 de zile. ªi-a fåcut calculul cå cel mai ren tabil este så creascå efectivul de mame, iar masculii så-i vândå la 350 kg cåtre Karpaten Meat. O îngrå¿åtorie trebuie så aibå 1.000 de animale pe ciclu ca så fie profitabilå. ¥n perioada urmåtoare ªerban vrea så preia tehnologia transferului de embrioni din America.

“O vacå pregåtitå pentru transferul de embrioni costå 20.000 de dolari în SUA. Dacå aduci 10 vaci, po¡i så pierzi una, dar po¡i så faci 150 de vi¡ele pe an. Trebuie så mergem unde sunt cei mai performan¡i fermieri ¿i så vedem ce fac. Cel mai bun specialist în transfer de embrioni este în Australia. Îl sunåm ¿i îl întrebåm cât ne costå så se mute la Sascut un an, doi ani.”

Ca så fii eficient dupå normele ame ricane, ferma trebuie så aibå 10.000 de vaci Angus. Ideal este så ob¡ii 5.000 de tauri la 25.000 de mame. “Atât trebuie så generezi. La 5.000, î¡i trebuie 5.000 de hectare de på¿une irigatå. Po¡i så încarci un camion de carne premium pe zi.”

Trebuie så spunem cå în compania sa, Grup ªerban, mai are FNC propriu, iar resturile de la silozuri le aduce tot la vaci.

Nicolae ªerban s-a nåscut pe 8 decembrie 1973. Este originar din Filipe¿ti, comuna Bogdåne¿ti, de lângå One¿ti. Ambii pårin¡i erau originari din Filipe¿ti. “Tata avea menajerie - vaci de lapte, de carne, avea de toate...”

A terminat studii economice în 1997 la Bucure¿ti. Deci nu a fost båiatul de¿tept ¿i de bani gata. Îi place så vorbeascå în axiome economice. “Inteli gent sunt... Åsta-i avantajul meu cå nu am primit banii de haram ¿i nu i-am pierdut de haram. Eu nu cred cå atitudinea de antreprenor se înva¡å. Am convingerea cå 90% din cetå¡enii care terminå Harvard, Oxford nu au spirit antreprenorial. Dacå vrei så fii antreprenor, trebuie så ¿tii så pierzi bani. Tu visezi cå vei face doar afaceri care se încheie toate pe plus. Dacå ai cumva prostia asta în cap, laså-te de afaceri!”

Aståzi, compania sa are 450 de an gaja¡i care acoperå tot, inclusiv zooteh nia ¿i panifica¡ia.

Viorel PATRICHI