5 minute read

Ce învå¡åm din lec¡ia gazului

Ce înv\]\m din lec]ia gazului

dr. Daniel BOT|NOIU

pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

Germania tocmai ¿i-a “rupt din¡ii” din cauza parteneriatului cu Rusia ¿i s-a ab¡inut, la începutul conflictului, så-¿i umple capacitå¡ile de depozitare în Germania ¿i Austria. Aståzi, for¡atå så importe gaze din Fran¡a, Germania ve de pråbu¿irea ambi¡iei unui sfert de se col de politicå energeticå pe care ar trebui så o conducå så devinå platforma eu ropeanå de gaze pânå în 2035 ¿i chiar se teme pentru propria sa aprovi zionare din iernile viitoare.

Europa nu ¿i-a luat måsura unei de penden¡e ¿i mai periculoase spre care se îndreaptå cu capul înainte, o adevåratå capcanå întinså de China: aceea a dependen¡ei de mineralele necesare tranzi¡iei sale energetice.

Suntem con¿tien¡i oare de gigantismul re¡elelor de influen¡å ale Chinei în lume ¿i de ambi¡iile chineze ? Ce face China nu mai este un mister.

În mai 2021, Agen¡ia Interna¡ionalå pentru Energie a publicat un raport care cuantificå decalajul iminent dintre am bi¡iile sporite ale lumii în materie de cli må ¿i disponibilitatea mineralelor esen ¡iale care sunt necesare pentru realiza rea acestor ambi¡ii.

Aceasta nu înseamnå cå scoar¡a te restrå nu con¡ine cantitatea de minerale necesarå pentru tranzi¡ia electricå ¿i digitalå avutå în vedere, ci trebuie så permitå în¡elegerea consecin¡elor geo stra tegice ¿i de mediu ale unui model energetic care necesitå cantitå¡i infinit mai mari din aceste minerale precum litiu, ale cårui nevoi ar fi multiplicate cu 42 în “scenariul de dezvoltare durabilå” (SDS), precum ¿i cobalt (x21), cupru sau aluminiu. În acela¿i timp, reciclarea litiului nu ajunge în prezent la 1%.

Europa ¿i-a stabilit anul 2050 ca ¡intå pentru a deveni neutrå din punct de vedere al emisiilor de carbon.

China, cea din 2049, va sårbåtori centenarul sfâr¿itului “secolului umilin ¡ei” (1839-1949), pe care îl considerå emblematic ¿i de unde a rezultat dorin¡a sa de domina¡ie asupra lumii.

Pentru a renun¡a la combustibilii fo sili, nu existå alternativå, nevoia de mine rale critice va fi considerabilå, fie ¿i numai pentru re¡eaua electricå, ale cårei nevoi se situeazå pe locul 2, dupå cele cu vehiculele electrice ¿i bateriile acestora, care singure reprezintå jumåtate din aceasta.

Existå o concentrare a exploatårii acestor minerale necesare într-un nu mår mult mai mic de ¡åri decât în cel al gazului, ¿i chiar mai restrânså pentru prelucrarea acestora, unde China a de venit esen¡ialå, închizând ochii la standardele de mediu, ¿i astfel ob¡inând un monopol cvasi-de facto al acestor minerale.

Cererea mondialå în cre¿tere ne determinå så fim con¿tien¡i de faptul cå interesul celui care controleazå aceste minerale nu va fi doar de a cre¿te pre¡ul, ci de a vinde produse finite mai complexe, de la tranzistor la circuitul electronic sau baterie... pânå la vehiculul electric echipat complet, pe care concuren¡a nu l-ar putea fabrica fårå aceste minerale. În acela¿i timp, creând atât de multe locuri de muncå acaså, câte va elimina de la concuren¡i.

A¿a s-a întâmplat ¿i în cazul energiilor regenerabile, unde China, dupå ce a monopolizat peste 80% din cota de produc¡ie mondialå a panourilor fotovolta ice conform Agen¡iei Interna ¡ionale de Energie, acum se a¿azå pe pia¡a ener giei eoliene, cu gigantul Goldwind, care este pe cale så devinå numårul 1 înaintea companiei General Electric.

Aståzi, 7 companii din 10 sunt cu ac¡ionariat chinez, ceea ce înseamnå un control al cotei de pia¡å, în timp ce pråbu¿irea energiei eoliene onshore continuå în Europa.

Grupul Imerys tocmai a anun¡at deschiderea celei mai mari mine de litiu din Europa, în Allier, începând cu anul 2027; acest lucru ar permite Fran¡ei så devinå liderul pie¡ei europene.

Paguba negativå este reprezentatå de faptul cå vor fi pagube inevitabile aduse mediului, în acest caz legate de cele 2 zone Natura 2000 din perimetrul de cercetare, destinate så protejeze nu mai pu¡in de 6 specii de interes comunitar. Aproximativ 3 milioane de tone de rocå ar trebui extraså în fiecare an (100 de tone de rocå pentru 1 tonå de litiu), fiind necesari milioanele de litri de apå pentru tratarea lor, la care se adaugå evacuårile toxice ¿i emisiile de CO2.

Dar fie cå ne place sau nu, independen¡a energeticå, indispensabilitatea de care tocmai ne-a amintit conflictul ucrainean, depinde de extragerea de pe solul nostru a acestor minerale critice. ªtim cå activitå¡ile extractive se confruntå, în Europa, cu ostilitatea des chi så din partea ecologi¿tilor. În ianuarie 2022, guvernul sârb a anulat proiectul de deschidere a minei de litiu al gigantului australian Rio Tinto, dupå luni de de mons tra¡ii conduse de organiza¡ii de mediu.

Este evident cå punerea în func¡iune a unei astfel de mine riscå så fie primitå prost de cåtre reziden¡ii såi, iar compensa¡iile acordate nu îi vor consola neapårat.

Abandonarea independen¡ei euro pene, în special fa¡å de China, ar fi sanc¡iunea!

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V. RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE

Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:

 Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale. Profil:

 Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre: Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.- claudiusoare@uncsv.ro

Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961

This article is from: