Agricultura, întreprofesionalizare ¿i profesiune

fermier, Br\ila

Agricultura, între profesionalizare [i profesiune

Am scris de multe ori despre agricultura francezå, care, fårå a fi perfectå, este una dintre cele mai performante la nivel european.

Acolo ferma de familie are o pre¡uire ¿i o importan¡å incontestabile, indife rent de opinia diver¿ilor guru duminicali care î¿i mai dau cu pårerea.

Dar chiar dacå se bucurå de o mare importan¡å, nu înseamnå cå fermierul francez (dar aceastå afirma¡ie se poate aplica la fel de corect ¿i celui belgian, german sau spaniol) då pe dinafarå de bunåstare ¿i î¿i face regulat vacan¡ele în Maldive sau Caraibe.

Dar oare totu¿i care sunt resorturile care împing în fa¡å dezvoltarea agriculturii franceze în compara¡ie cu ce este pe la noi? ªi oare ce ar trebui noi så facem astfel încât så ie¿im în fa¡å?

În primul rând, la acest moment noi tråim douå realitå¡i, cea a adminis tra¡iei agricole române¿ti ¿i cea a fermelor.

Din påcate, politicul a îndepårtat meritocra¡ia de organismele statului. De prea mul¡i ani s-a angajat sau avansat în special pe pile ¿i sinecuri. ¥n oglindå, la nivel administrativ, agricultura francezå a în¡eles cå, pentru a putea face strategii eficiente, are nevoie de speciali¿ti. ªi nu vorbesc aici doar de cei de la vârf. Ci ¿i cei de la bazå trebuie så în¡eleagå, så accepte, så punå umårul la implementarea strategiei.

În acest sens am dorit så extrag câteva exemple mai reprezentative despre cum ¿i ce fac francezii ¿i nu numai, adicå ¿i belgienii, germanii, spaniolii sau britanicii, de reu¿esc så le meargå a¿a de “råu”, comparativ cu noi care nu mai putem de “bine”. ¥n opinia mea, primul lucru important care a fost realizat la nivel administrativ în agricultura vesticå, ¿i care trebuie luat exemplu ¿i de noi, este pre gåtirea profesionalå a fermierilor. Cred cå aceasta ar trebui så fie obligatorie pentru cei care sunt sau vor fi la început de activitate.

Studiile de specialitate trebuie så fie cel mai adesea medii, sub formå de li ceu sau ¿coli profesionale. Asta nu înseamnå cå trebuie pedepsi¡i cei care activeazå deja în sector. Regulile nu se pot aplica retroactiv.

Pentru a se putea face acest lu cru la fel ca în Fran¡a, Belgia sau Ger mania, trebuie organizat învå¡å mântul de acest gen la nivel de studii medii, adicå licee agricole ¿i ¿coli profesionale, unde modulul de învå¡are så fie orientat cât mai mult pe aptitudinile practice, dar ¿i pe baza formårii unui concept logic de lucru. ¥n Fran¡a sunt 806 licee agricole, ¿coli profesionale de profil ¿i 19 ªcoli Superioare de Agriculturå (pentru ingi neri), unde activeazå cca 15.000 de pro fesori, angaja¡i ai Ministerului Agri culturii ¿i Suveranitå¡ii Alimentare (nu mele deja te pune pe gânduri).

A¿adar, toatå aceastå activitate este gestionatå ¿i orientatå de Ministerul A griculturii, care astfel, pe de-o parte, gân de¿te strategiile de dezvoltare, dar în acela¿i timp are grijå de a-¿i instrui resursa umanå în acea direc¡ie pe care dore¿te så o implementeze.

Pentru o activitate cât mai aplecatå spre practicå, poate ar trebui dezvoltat ¿i la noi, dupå sistemul francez, un par teneriat cu fermierii care så preia elevi sau studen¡i pe perioada unor stagii de varå cu durata de 1-2 luni.

Dar practica så aibå o tematicå clar stabilitå cu unitatea de învå¡åmânt ¿i så nu se transforme într-o afacere de eliberåri de documente.

Poate nu ar fi o idee chiar rea ca fermierii, asocia¡iile profesionale ale acestora ¿i alte organiza¡ii din sector så fie implicate în gestiunea ¿i conducerea acestor licee sau ¿coli profesionale la nivel de Consiliu de Administra¡ie, tocmai ca adaptabilitatea la realitå¡ile agriculturii så fie cât mai facilå.

Pentru demararea acestui proiect poate ar trebui gândit ca MADR så preia singur sau în comun cu Ministerul Educa¡iei, dupå modelul francez, liceele agricole ¿i ¿colile profesionale, astfel încât så poatå orienta programele de învå¡åmânt în direc¡iile care se consi derå de viitor, cum ar fi agricultura conservativå sau cea ecologicå, digita lizarea, agricultura pe verticalå, infor matizarea, biologia solului ¿i multe alte concepte care sunt la început sau care vor apårea pe parcurs.

Dar pentru asta trebuie så ai speciali¿ti, care så aibå ¿i experien¡å, dar ¿i viziune în aceastå direc¡ie ¿i care så se implice la început în formarea viitorilor profesori care så ducå mai departe acest proiect.

O surså utilå o pot constitui cadrele din cercetare, ¿i aici institutele de cercetare ¿i coordonate de ASAS ar putea da o mare mânå de ajutor, dar în con di¡iile în care trebuie så se F

F în¡eleagå cå acest program nu trebuie transformat în asigurarea unei catedre pentru ori cine, ci trebuie fåcute structuri inovative ¿i adaptate prezentului.

Dar oare cine ar putea la ora actualå în MADR så preia efortul de a gândi ¿i organiza a¿a ceva (ceea ce nu este tocmai simplu)?

Trebuie avut în vedere cå astfel de programe nu au în vedere fermierii mici (nu cel pu¡in în prima fazå), ci pe cei care lucreazå suprafe¡e cu adevårat de produc¡ie comercialå. Care ar fi acestea ar trebui stabilit în baza unor studii bazate doar pe principii economice.

Nu trebuie så tratåm cu superficialitate acest aspect, fiindcå acest trend se va realiza, fie cå noi dorim sau nu, doar cå se va pune problema cât de pregåti¡i vom fi pentru asta.

Aståzi nu gåse¿ti fermier francez, belgian sau german care, chiar dacå are o pregåtire profesionalå, så nu fie abonat la 2-4 reviste de specialitate, så nu cumpere cår¡i de specialitate.

În plus, participå la târguri de specialitate, unde nivelul de prezentare es te total diferit de cel de la noi, iar în ac tivitatea de fermå are unul sau doi consultan¡i specializa¡i pe nevoile concrete, cum ar fi culturå vegetalå ¿i cre¿terea animalelor, la care apeleazå la nevoie.

Cum este la noi? Uita¡i-vå pe internet. E plin de întrebåri despre cum se poate aplica fosfura de zinc, iar noi, ca re ne pricepem, speråm så ajungå po li¡ia înaintea punerii în aplicare a su gestiilor primite. Iar aceastå situa¡ie care pare hazlie este larg întâlnitå.

O breaslå a fermierilor profesiona lizatå ar duce la eliminarea “specu lan ¡ilor de imagine” care azi sunt demnitari, mâine sunt reprezentan¡i ai fermie rilor, în timpul de lucru sunt speciali¿ti de lobby, iar în timpul liber vor besc pe unde îi invitå presa, fiind pentru sau contra în func¡ie de interesele partidului.

Profesionalizarea ar face uitate situ a¡ii precum cea de curând întâmplatå la ADS, care a licitat suprafe¡e mai mari, pe care a ob¡inut o arendå de peste 2.400-2,500 kg grâu/ha.

Tinerii aceia care au licitat erau tocmai cei care trebuiau så fie ajuta¡i så se dezvolte ca fermieri. Dar, ne place prea tare o vorbå, nu este prost cine cere, ci cel care då. ¥n Vest, de unde tot speråm så se întoarcå copiii no¿tri, a¿a cum ¿i bunicii au a¿teptat degeaba så vinå americanii, arenda este stabilitå în unele cazuri de stat prin intermediul prefecturilor. Se face pe baza mai multor condi¡ii, cum ar fi bonitatea terenurilor, suprafa¡a ¿i forma acestora ¿i multe alte criterii, ajungând ca arenda så varieze între 50-200 euro ha/an. Acele state nu î¿i permit så accepte specula ¿i ¿antajul într-un domeniu a¿a de sensibil cum este agricultura.

Mai mult statului francez, de sor ginte socialistå din tatå în fiu, “nu îi pa så” prea tare de drepturile proprietarilor ¿i de interpretarea constitu¡ionalå a unora ¿i altora ¿i stabile¿te el ca autoritate arenda cât så fie pe ni¿te principii economice ¿i de tehnologie agrarå.

Despre modul de arendare ¿i reglementare a acesteia pe 9 ani, cu trei prelungiri de aceea¿i duratå, sau pe duratå de 27 de ani, ori pe durata profesionalå a arenda¿ului (adicå cât va activa acela profesional) nu mai revin, fiindcå am tot scris.

Acum o så må refer la un alt “drept constitu¡ional nerespectat de statul dictatorial francez”, care, la atingerea vâr stei de 65 de ani, îi invitå pe fermieri så vândå sau så arendeze ferma, fiindcå în caz contrar poate så mai producå doar pentru el ¿i familie, nu pentru pia¡å. La noi, se laudå ministrul cu câ¡i fermieri de 100 de ani are în platå la APIA.

Din påcate, lipsa instruirii profesio nale este baza dezvoltårii anarhiei ¿i a dispari¡iei meritocra¡iei, cale sigurå spre implozia societå¡ii.