OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila
Agricultura, între profesionalizare [i profesiune
Am
scris de multe ori despre agricultura francezå, care, fårå a fi perfectå, este una dintre cele mai performante la nivel european. Acolo ferma de familie are o pre¡uire ¿i o importan¡å incontestabile, indiferent de opinia diver¿ilor guru duminicali care î¿i mai dau cu pårerea. Dar chiar dacå se bucurå de o mare importan¡å, nu înseamnå cå fermierul francez (dar aceastå afirma¡ie se poate aplica la fel de corect ¿i celui belgian, german sau spaniol) då pe dinafarå de bunåstare ¿i î¿i face regulat vacan¡ele în Maldive sau Caraibe. Dar oare totu¿i care sunt resorturile care împing în fa¡å dezvoltarea agriculturii franceze în compara¡ie cu ce este pe la noi? ªi oare ce ar trebui noi så facem astfel încât så ie¿im în fa¡å? În primul rând, la acest moment noi tråim douå realitå¡i, cea a administra¡iei agricole române¿ti ¿i cea a fermelor. Din påcate, politicul a îndepårtat meritocra¡ia de organismele statului. De prea mul¡i ani s-a angajat sau avansat în special pe pile ¿i sinecuri. ¥n oglindå, la nivel administrativ, agricultura francezå a în¡eles cå, pentru a putea face strategii eficiente, are nevoie de speciali¿ti. ªi nu vorbesc aici doar de cei de la vârf. Ci ¿i cei de la bazå trebuie så în¡eleagå, så accepte, så punå umårul la implementarea strategiei. În acest sens am dorit så extrag câteva exemple mai reprezentative despre cum ¿i ce fac francezii ¿i nu numai, adicå ¿i belgienii, germanii, spaniolii Profitul Agricol 47/2022
sau britanicii, de reu¿esc så le meargå a¿a de “råu”, comparativ cu noi care nu mai putem de “bine”. ¥n opinia mea, primul lucru important care a fost realizat la nivel administrativ în agricultura vesticå, ¿i care trebuie luat exemplu ¿i de noi, este pregåtirea profesionalå a fermierilor. Cred cå aceasta ar trebui så fie obligatorie pentru cei care sunt sau vor fi la început de activitate. Studiile de specialitate trebuie så fie cel mai adesea medii, sub formå de liceu sau ¿coli profesionale. Asta nu înseamnå cå trebuie pedepsi¡i cei care activeazå deja în sector. Regulile nu se pot aplica retroactiv. Pentru a se putea face acest lucru la fel ca în Fran¡a, Belgia sau Germania, trebuie organizat învå¡åmântul de acest gen la nivel de studii medii, adicå licee agricole ¿i ¿coli profesionale, unde modulul de învå¡are så fie orientat cât mai mult pe aptitudinile practice, dar ¿i pe baza formårii unui concept logic de lucru. ¥n Fran¡a sunt 806 licee agricole, ¿coli profesionale de profil ¿i 19 ªcoli Superioare de Agriculturå (pentru ingineri), unde activeazå cca 15.000 de profesori, angaja¡i ai Ministerului Agriculturii ¿i Suveranitå¡ii Alimentare (numele deja te pune pe gânduri). A¿adar, toatå aceastå activitate este gestionatå ¿i orientatå de Ministerul Agriculturii, care astfel, pe de-o parte, gânde¿te strategiile de dezvoltare, dar în acela¿i timp are grijå de a-¿i instrui resursa umanå în acea direc¡ie pe care dore¿te så o implementeze. Pentru o activitate cât mai aplecatå
spre practicå, poate ar trebui dezvoltat ¿i la noi, dupå sistemul francez, un parteneriat cu fermierii care så preia elevi sau studen¡i pe perioada unor stagii de varå cu durata de 1-2 luni. Dar practica så aibå o tematicå clar stabilitå cu unitatea de învå¡åmânt ¿i så nu se transforme într-o afacere de eliberåri de documente. Poate nu ar fi o idee chiar rea ca fermierii, asocia¡iile profesionale ale acestora ¿i alte organiza¡ii din sector så fie implicate în gestiunea ¿i conducerea acestor licee sau ¿coli profesionale la nivel de Consiliu de Administra¡ie, tocmai ca adaptabilitatea la realitå¡ile agriculturii så fie cât mai facilå. Pentru demararea acestui proiect poate ar trebui gândit ca MADR så preia singur sau în comun cu Ministerul Educa¡iei, dupå modelul francez, liceele agricole ¿i ¿colile profesionale, astfel încât så poatå orienta programele de învå¡åmânt în direc¡iile care se considerå de viitor, cum ar fi agricultura conservativå sau cea ecologicå, digitalizarea, agricultura pe verticalå, informatizarea, biologia solului ¿i multe alte concepte care sunt la început sau care vor apårea pe parcurs. Dar pentru asta trebuie så ai speciali¿ti, care så aibå ¿i experien¡å, dar ¿i viziune în aceastå direc¡ie ¿i care så se implice la început în formarea viitorilor profesori care så ducå mai departe acest proiect. O surså utilå o pot constitui cadrele din cercetare, ¿i aici institutele de cercetare ¿i coordonate de ASAS ar putea da o mare mânå de ajutor, dar în F condi¡iile în care trebuie så se 45
