Teodor Aflat nu se opre¿te la 10.000 de hectare

CULTURI VEGETALE

Teodor Aflat nu se opre[te la 10.000 de hectare

Robust ¿i sprinten la 69 de ani, cålit de o via¡å plinå, Teodor Aflat îl invocå des pe Dumnezeu când vorbe¿te despre succes. Nu uitå înså nici så aminteascå despre investitorul german Josef Schuder, cu ai cårui bani a construit, de la zero, o afacere în agriculturå, care azi înseamnå 10.000 de ha de culturi vegetale în jude¡ul Sibiu, 300 de vaci de carne, 400 de oi, depozite cerealiere de 40.000 de tone.

Originar din ªoimu¿, Hunedoara, Teodor Aflat s-a plimbat, ca elev, prin toatå ¡ara: a urmat cursurile primare ¿i gimnaziale în Pite¿ti, apoi pe ale ¿colii profesionale de electricieni din Bra¿ov, s-a angajat la cåile ferate în Târgu Mu re¿, unde a fåcut ¿i liceul, la seral. Dupå armatå a intrat la facultate, fiind repartizat în Media¿.

În 1990 s-a apucat de comer¡ în Ungaria. Mergeau bine paharele ¿i cristale la Vi tro metan.

“Seara bå gam ma¿ina în fabricå, umpleam portbagajul cu «cioburi» ¿i a doua zi eram la Szeged sau Budapesta. A¿a am fåcut primele mii de mårci”.

Ulterior a ajuns så munceascå în Ger mania, iar cu banii câ¿tiga¡i s-a apucat så construiascå o halå în care î¿i propusese så amenajeze o brutårie.

Fåcea naveta: trei luni în Germania, cu vizå temporarå, douå såptåmâni acaså, pentru continuarea investi¡iei.

A mai încercat ¿i comer¡ cu ma¿ini, comer¡ cu “de toate”, în buticuri, transport de animale vii, transport de struguri, intermedieri de angajare în Germania, ce n-a încercat.

Înså cea mai bunå afacere a fåcut-o când s-a angajat la Josef Schuder, viitorul såu partener de afaceri. A for¡at nota ¿i a lu crat la negru, iar inspec¡ia muncii din Germania nu l-a iertat: 21 de zile de închisoare ¿i 3.000 de mårci a mendå. Pårea cå viitorul såu în Ger mania e pecetluit, înså având vizå de afaceri luatå la consulatul din Sibiu, pe o firmå fårå activitate, a reu¿it så se reangajeze.

În anul 2000, dupå ¿apte ani de mun cå în construc¡ii metalice la patro -

nul Schuder, acesta i-a propus så de vinå omul såu de încredere pentru o afacere în agriculturå, în România.

“Må apropiam de finalizarea brutå riei. Dar am închiriat spa¡iul ¿i am venit cu Schuder în ¡arå. Am gåsit un inginer agronom. Apoi am luat în arendå 50 de hectare. Pe 13 septembrie aveam actele de la Re gistrul Comer¡ului. A¿a s-a nåscut Agroferm Bråteiu, în care Schuder avea 90%, iar eu cu inginerul agronom câte 5%”.

Ulte rior, inginerul agronom a ie¿it din afa cere, Schuder preluând pår¡ile acestuia.

Dupå trei ani de pierderi, Aflat ¿i fiul såu, Alex, care la începutul afacerii era în ultimul an de gimnaziu ¿i ulterior a fåcut Agronomia, au reu¿it så producå profit. “Aveam douå tractoare. Pe unul îl conduceam eu, pe celålalt Alex, încå din clasa a VIII-a. Lucra cu mine sâmbåtå ¿i duminicå, când nu avea ¿coalå”.

În 2007, afacerea mergând din plin, iar procesul de extindere continuând ¿i în alte localitå¡i de lângå Bråteiu, a apårut necesitatea înfiin¡årii altor firme. În prima dintre acestea, Alex Aflat e ac¡ionar cu 49%, iar fiul lui Schuder cu 51%. În urmåtoarele cinci, Teodor Aflat ¿i Josef Schuder au câte 50% fiecare.

To¡i banii aduna¡i au fost reinvesti¡i, partenerul german renun¡ând la dividende. “Avem datorii cåtre firma lui de cel pu¡in opt milioane de euro, repre zentând în principal leasinguri la ma¿ini ¿i utilaje luate din Ger mania. Care-i beneficiul lui? Påi facturile se plåtesc. Rulaj de marfå are. Cât î¿i pune pe facturå nu må intereseazå”.

În paralel, a crescut, chiar mai im petuos, afacerea lui Schuder din Ger mania. “În 1993, când l-am cunoscut, avea un atelier de produc¡ie confec¡ii metalice de mici dimensiuni. Acum face doar confec¡ii mari. În ultima halå a investit câteva milioane de euro. Expor tå în SUA. A construit, integral, în Chi na, o fabricå de nutre¡uri concentrate”.

Din cele 10.000 de ha lucrate în pre zent (cu tractoare de toate capacitå¡ile, toatå gama de utilaje, 13 combine de cereale, trei combine de sfeclå, douå de

“Sper så facem o cooperativå a cultivatorilor de sfeclå, iar fabrica så fie a cooperativei. Vom face procesul de produc¡ie transparent, astfel încât orice cultivator så fie convins cå nu va fi påcålit cu impuritå¡i inventate sau cu con¡inutul chipurile redus de zahår al sfeclei, adicå digestia. ªi eu am avut aceastå problemå în rela¡ia cu Tereos”, Teodor Aflat “

cartofi, 15 camioane), o bunå parte sunt în proprietatea Agroferm Bråteiu ¿i a celorlalte firme de¡inute de cele douå familii, înså Teodor Aflat refuzå så precizeze cât anume.

“Asta nu spun nici dacå cineva må aga¡å într-un cui, så må tortu reze”. Motivul ar fi invidia celor din jur. “De când fac agriculturå mi sau fåcut cinci dosare la DNA. S-au încheiat cu NUP, altfel nu a¿ mai fi aici. Dar ideea e cå dacå vorbe¿ti despre realizårile tale, dacå ai avut ¿anse în via¡å ¿i ai ¿tiut så beneficiezi de ele, lumea are im presia cå ceva trebuie så fie în neregulå, cå ceva ai delapidat. În ultimii ¿apte ani nu mi s-au mai deschis dosare, dar nici nu am prea dat interviuri”.

Cert e cå expansiunea conti nuå. “Cre¿ tem suprafa¡a, dacå se ive¿te posibilitatea. Dotåri avem, oameni avem. Nu må opresc så analizez cât ¿i ce am fåcut. Fie care zi o iau ca ¿i când ar fi prima în care fac ceva”.

În structura culturilor mari de câmp predominå cele de primåvarå, cu 2.800 de ha de porumb (culturå la care, în anii buni, se ob¡in produc¡ii chiar mai mari de 20 de t/ha la neirigat), 2.800 ha de floarea-soarelui ¿i 750 ha de soia. ¥nså Aflat era ¿i unul dintre cei mai mari cultivatori de sfeclå de zahår din ¡arå, cu aproape 800 ha ¿i produc¡ii uneori de peste 70 t/ha. În prezent, suprafa¡a cultivatå e reduså la 200 de ha, produc¡ia fiind contractatå cu fabrica de zahår Agrana, din Roman.

În ianuarie 2022, Aflat a primit o no tificare de la Tereos Ludu¿, fiind în ¿tiin ¡at despre iminenta închidere a fabricii de zahår ¿i despre refuzul de a mai prelua produc¡ia de sfeclå a acestui an.

Când apropia¡ii i-au vorbit despre varianta preluårii fabricii, prima reac¡ie a fost de refuz categoric. Ulterior înså, ideea nu i s-a mai pårut atât de proastå. Mai ales, atât timp cât Adrian Ches noiu a fost ministru al Agriculturii.

Robert VERESS

Decriptarea unei afaceri: de ce întârzie Petre Daea achizi¡ia fabricii de zahår din Ludu¿

“Într-o zi m-am såturat de tårågånårile ministrului Daea, a¿a cå l-am sunat ¿i i-am comunicat cå nu voi mai insista dacå nu-l intereseazå 25% din necesarul de zahår al ¡årii. Atunci a stabilit o întâlnire. Ne-am întâlnit, am discutat, dar nimic concret”, poveste¿te Teodor Aflat din culisele achizi¡iei fabricii de zahår de la Ludu¿.

“Au urmat alte discu¡ii telefonice încinse cu ministrul. Am ajuns la o concluzie så facem o adreså, to¡i cei råma¿i interesa¡i de achizi¡ie, cåtre grupul francez. 13 firme, dintre care 7 ale mele. În diminea¡a zilei în care trebuia så ne vedem cu francezii m-a sunat un secretar de stat, så ne ureze succes. Francezii ne-au cerut un pre¡, noi am cerut un termen de consultåri. A urmat o altå întâlnire, pe 12 octombrie, când am încheiat Memorandumul”.

Aflat nu spune care ar fi valoarea tran zac ¡iei, dar sursele noastre vehiculeazå cå ar fi 8 milioane de euro ¿i s-ar fi cerut un avans de 800.000 de euro.

Aflat oscileazå înså între o atitudine circumspectå ¿i cea de încre dere totalå. Întrebat dacå s-a realizat un audit al fabricii, spune cå nu e momentul så se discute despre asta, acum: “Cui îi e fricå de apå, nu månâncå pe¿ te! Din punctul meu de vedere, nu e nicio problemå, nu am nicio re¡inere”.

Discu¡ia de mai sus s-a purtat vineri, 21 octombrie. Mar¡i, 25 octombrie, la Ministerul Agriculturii ar fi trebuit så se încheie contractul de vânzare-cumpå rare al fabricii de zahår Ludu¿ între Te reos ¿i 13 firme ale fermierilor producåtori de sfeclå, dintre care ¿apte ale familiilor Schuder ¿i Aflat. Înså contractul nu a mai fost semnat.

Pe de altå parte, nu s-a anun¡at nici suspendarea Memorandumului încheiat anterior între cele douå pår¡i. Ulterior, la mijlocul lunii noiembrie, Guvernul ¿i-a anun¡at, prin tr-un memorandum, inten¡ia de a acorda un ajutor de stat pentru restructura rea fabricii de zahår Ludu¿.

Miercuri, 7 decembrie, Aflat a declarat cå “lucrurile sunt pe un fåga¿ bun”, iar semnarea contractului cu Tereos se va produce “curând”.