CULTURI VEGETALE
Teodor Aflat nu se opre[te la 10.000 de hectare Robust ¿i sprinten la 69 de ani, cålit de o via¡å plinå, Teodor Aflat îl invocå des pe Dumnezeu când vorbe¿te despre succes. Nu uitå înså nici så aminteascå despre investitorul german Josef Schuder, cu ai cårui bani a construit, de la zero, o afacere în agriculturå, care azi înseamnå 10.000 de ha de culturi vegetale în jude¡ul Sibiu, 300 de vaci de carne, 400 de oi, depozite cerealiere de 40.000 de tone.
O
riginar din ªoimu¿, Hunedoara, Teodor Aflat s-a plimbat, ca elev, prin toatå ¡ara: a urmat cursurile primare ¿i gimnaziale în Pite¿ti, apoi pe ale ¿colii profesionale de electricieni din Bra¿ov, s-a angajat la cåile ferate în Târgu Mure¿, unde a fåcut ¿i liceul, la seral. Dupå armatå a intrat la facultate, fiind repartizat în Media¿. În 1990 s-a apucat de comer¡ în Ungaria. Mergeau bine paharele ¿i cristale la Vitrometan. “Seara bågam ma¿ina în fabricå, umpleam portbagajul cu «cioburi» ¿i a doua zi eram la Szeged sau Budapesta. A¿a am fåcut primele mii de mårci”. Ulterior a ajuns så munceascå în Germania, iar cu banii câ¿tiga¡i s-a apucat så construiascå o halå în care î¿i propusese så amenajeze o brutårie. Fåcea naveta: trei luni în Germania, cu vizå temporarå, douå såptåmâni acaså, pentru continuarea investi¡iei. A mai încercat ¿i comer¡ cu ma¿ini, comer¡ cu “de toate”, în buticuri, transport de animale vii, transport de struguri, intermedieri de angajare în
26
Germania, ce n-a încercat. Înså cea mai bunå afacere a fåcut-o când s-a angajat la Josef Schuder, viitorul såu partener de afaceri. A for¡at nota ¿i a lucrat la negru, iar inspec¡ia muncii din Germania nu l-a iertat: 21 de zile de închisoare ¿i 3.000 de mårci amendå. Pårea cå viitorul såu în Germania e pecetluit, înså având vizå de afaceri luatå la consulatul din Sibiu, pe o firmå fårå activitate, a reu¿it så se reangajeze. În anul 2000, dupå ¿apte ani de muncå în construc¡ii metalice la patro-
“
“Sper så facem o cooperativå a cultivatorilor de sfeclå, iar fabrica så fie a cooperativei. Vom face procesul de produc¡ie transparent, astfel încât orice cultivator så fie convins cå nu va fi påcålit cu impuritå¡i inventate sau cu con¡inutul chipurile redus de zahår al sfeclei, adicå digestia. ªi eu am avut aceastå problemå în rela¡ia cu Tereos”, Teodor Aflat
“
nul Schuder, acesta i-a propus så devinå omul såu de încredere pentru o afacere în agriculturå, în România. “Må apropiam de finalizarea brutåriei. Dar am închiriat spa¡iul ¿i am venit cu Schuder în ¡arå. Am gåsit un inginer agronom. Apoi am luat în arendå 50 de hectare. Pe 13 septembrie aveam actele de la Registrul Comer¡ului. A¿a
s-a nåscut Agroferm Bråteiu, în care Schuder avea 90%, iar eu cu inginerul agronom câte 5%”. Ulterior, inginerul agronom a ie¿it din afacere, Schuder preluând pår¡ile acestuia. Dupå trei ani de pierderi, Aflat ¿i fiul såu, Alex, care la începutul afacerii era în ultimul an de gimnaziu ¿i ulterior a fåcut Agronomia, au reu¿it så producå profit. “Aveam douå tractoare. Pe unul îl conduceam eu, pe celålalt Alex, încå din clasa a VIII-a. Lucra cu mine sâmbåtå ¿i duminicå, când nu avea ¿coalå”. În 2007, afacerea mergând din plin, iar procesul de extindere continuând ¿i în alte localitå¡i de lângå Bråteiu, a apårut necesitatea înfiin¡årii altor firme. În prima dintre acestea, Alex Aflat e ac¡ionar cu 49%, iar fiul lui Schuder cu 51%. În urmåtoarele cinci, Teodor Aflat ¿i Josef Schuder au câte 50% fiecare. To¡i banii aduna¡i au fost reinvesti¡i, partenerul german renun¡ând la dividende. “Avem datorii cåtre firma lui de cel pu¡in opt milioane de euro, reprezentând în principal leasinguri la ma¿ini ¿i utilaje luate din Germania. Care-i beneficiul lui? Påi facturile se plåtesc. Rulaj de marfå are. Cât î¿i pune pe facturå nu må intereseazå”. În paralel, a crescut, chiar mai impetuos, afacerea lui Schuder din Germania. “În 1993, când l-am cunoscut, avea un atelier de produc¡ie confec¡ii metalice de mici dimensiuni. Acum face doar confec¡ii mari. În ultima halå a investit câteva milioane de euro. Exportå în SUA. A construit, integral, în China, o fabricå de nutre¡uri concentrate”. Din cele 10.000 de ha lucrate în prezent (cu tractoare de toate capacitå¡ile, toatå gama de utilaje, 13 combine de cereale, trei combine de sfeclå, douå de Profitul Agricol 47/2022
