Profitul Agricol nr. 47, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 47 din 14 decembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Cine e de fapt vinovat?

anul XXV, nr. 47/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Petre Daea mi-a spus cine e vinovat, în opinia sa, pentru cå nu se vor plåti integral despågubirile de secetå. A fåcut-o în stilul obi¿nuit. “Dintr-un ecou, cad pådurile. Cine face ecoul? Åla care strigå!” Cine este cel care strigå? Cel care este vinovat, a¿ decripta eu. ªi acum, o necesarå punere în context. Miercuri, 7 decembrie, Daea a prezentat presei PNS-ul pentru perioada 2023-2027, proaspåt aprobat de Comisia Europeanå. I-am atras atunci ministrului aten¡ia cå nu poate ocoli o altå problemå: în procesele-verbale, calculul suprafe¡elor afectate s-a fåcut folosindu-se procentul de dåunare. Ca atare, ele con¡in o eroare care va conduce la plå¡i mult mic¿orate cåtre fermieri. A fost momentul în care Petre Daea a råbufnit: “Ooo... Era så zic ceva. Acuma explodam! N-au în¡eles regulile agronomice! Din nefericire, unii au fost pe aici, prin Ministerul Agriculturii, ¿i e påcat cå au trecut!” L-am rugat så låmureascå cine sunt cei care n-au în¡eles regulile agronomice ¿i se fac vinova¡i de erorile din procesele-verbale. “Asta nu vå pot spune, nu vå pot da nume, dar vå da¡i dumneavoastrå seama! Vå spun a¿a: Dintr-un ecou, cad pådurile. Cine face ecoul? Åla care strigå!” Am crezut cå Daea se referå la predecesorul såu, Adrian Chesnoiu. Era într-un fel firesc så-l protejeze. Este totu¿i un soldat disciplinat al partidului ¿i nu se face så “înjuri” un camarad. Dar de fapt modalitatea de calcul a suprafe¡elor calamitate este aceea¿i din 2020, de pe vremea lui Adrian Oros. Atunci au fost gândite, gre¿it, procesele-verbale. Numai cå atunci impactul nu a fost acela¿i. Pentru cå la întocmirea proceselor-verbale din 2020 se ¿tia deja valoare despågubirilor la hectar. ªi procentul de dåunare s-a aplicat o singurå datå la calculul suprafe¡ei calamitate, iar suma de platå a fost stabilitå chiar prin procesul-verbal. Anul acesta, în schimb, cuantumul despågubirii nu a fost cunoscut la întocmirea proceselor-verbale. A¿a s-a ajuns ca procentul de calamitare så fie considerat de douå ori: la întocmirea procesului-verbal ¿i la calcularea despågubirii, în baza OUG 157. Prin urmare, vinova¡i de aceastå situa¡ie, de faptul cå mul¡i vor primi mai pu¡ini bani decât li se cuvin, sunt to¡i cei care s-au succedat la Ministerul Agriculturii din 2020 încoace. Care au sesizat eroarea, dar nu s-au obosit så o corecteze.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia a aprobat PNS-ul României

APIA va gestiona fondul de risc 6

Bugetul Agriculturii, 2% din PIB

Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecatå de DNA

Câte un fermier pe zi

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Va scådea produc¡ia de grâu

Mai pu¡in porumb în 2023

5 întrebåri despre asigurårile de culturi agricole

Olanda cumpårå 3.000 de ferme ca så le închidå

Marocul profitå de criza îngrå¿åmintelor

Belarus se oferå så faciliteze exportul de cereale din Ucraina

Numele cetå¡ilor dacice din portofoliul Timac

Culturi vegetale O provocare de Horia Victor HÅLMÅJAN

Un rebus tehnologic, din când în când

Campionii jude¡ului Mure¿ la floarea-soarelui

Mai avem doar pui de tåiat

Un oligarh rus a pus mâna pe sute de mii de hectare în Ucraina

Anglia ar putea cunoa¿te o crizå?

Ma[ini & utilaje

Cre[terea animalelor

Încå un focar de PPA în Timi¿

Afaceri, bani, credite

O româncå a cântat la Congresul Vacilor Bål¡ate de la Paris

Când va zbura porcul

O fermå industrialå de Angus

40 42

Opinii Agricultura, între profesionalizare ¿i profesiune Ce învå¡åm din lec¡ia gazului

Teodor Aflat nu se opre¿te la 10.000 de hectare 26 Probleme prevåzute de BASF la ie¿irea Încå o cooperativå din iarnå ¿i solu¡iile oferite 28 începe så producå lactate

Claas Jaguar 900 ¿i 880, noutå¡ile anului 2023 Amazone ¿i-a dublat vânzårile în România IPSO Iriga¡ii - un nou partener pentru agricultori Este vremea mentenan¡ei Prå¿it mecanic cu ajutorul inteligen¡ei artificiale

45 47

Hobby

La vânåtoare de... guvizi Echipa Silcomar, în teambuilding la Balcic

EVENIMENTELE Statistica bate realitatea Såptåmâna trecutå, în conferin¡å de preså, ministrul Petre Daea a folosit public câteva cifre cel pu¡in discutabile. “România are 293.000 de tractoare, fa¡å de 118.000 în 1989, iar tractoarele de acum sunt mai performante.” Asta înseamnå o cre¿tere de 175.000 de tractoare în ultimii 30 de ani, ceea ce era realizabil, dar într-un ritm de 5.800 de tractoare pe an. Pe când, în cei mai buni ani, to¡i dealerii din pia¡å abia s-au apropiat de jumåtate din aceastå cifrå. O caravanå de 15,8 miliarde de euro ¥n urmåtoarea perioadå, Ministerul Agriculturii organizeazå o Caravanå a cunoa¿terii care se va deplasa prin ¡arå, pentru a duce o muncå låmuritoare ¿i explicativå, la nivel de om, pentru a-i convinge pe fermieri ce este PNS-ul ¿i la ce este el bun. Prima ¿edin¡å a a avut deja loc, la Bucure¿ti, cu membrii ASAS. 62 milioane de euro autorizate la plata finalå în Campania 2022 Aproape 62 de milioane de euro au fost autorizate la plata finalå în cadrul Campaniei 2022, a anun¡at APIA. Autorizarea plå¡ilor finale, aprobatå de Ministerul Agriculturii, reprezintå diferen¡a între cuantumul calculat ¿i cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022. Pânå la acest moment s-au autorizat la platå 56.643 de fermieri.

S|PT|MÂNII Comisia a aprobat PNS-ul României Miercuri, pe 7 decembrie, Comisia Europeanå a aprobat Planul Na¡ional Strategic al României. ¥n total, este vorba de 15,8 miliarde de euro pentru 5 ani, 2023-2027. Ministrul îl laudå ¿i spune cå PNS-ul românesc este “un plan bun, bine echilibrat ¿i bine construit”, care con¡ine peste 100 de forme de sprijin gândite anume pentru fermierii români. A fost realizat în perioada 7 iulie 2020 - 18 octombrie 2022, când, dupå ce s-a dat curs (mai mult sau mai pu¡in) celor 372 de observa¡ii ale Comisiei, a fost încårcatå în sfâr¿it în sistemul electronic al Bruxelles-ului. La ora 19:30. Avea 1.900 de pagini. Distribu¡ia banilor urmeazå linia trasatå de Politica Agricolå Comunå: structura cu doi piloni, plå¡ile directe ¿i dezvoltarea ruralå. Cei mai mul¡i bani vor fi la plå¡i directe, confirmå ministrul. Petre Daea considerå cå deja au fost fåcute actele normative care asigurå implementarea PNS, iar în prezent se aflå în plin proces de modificare a

softului agen¡iilor de plå¡i. “Trebuie så modificåm ¿i softul, pentru cå este foarte important, e alt concept, sunt alte legåturi, alte conexiuni. Suntem în plin proces de realizare a softului pentru anul viitor, pentru cå trebuie så depunem cererile în primåvarå ¿i dåm drumul cât mai repede cu putin¡å, så putem pune în mi¿care banii europeni”, a subliniat Daea. Conform PNS-ului, se va utiliza 41% din bugetul de dezvoltare ruralå pentru a încuraja practicile prietenoase cu mediul în zone cu o valoare naturalå ridicatå, pentru a proteja biodiversitatea în general. Pentru a men¡ine atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncå în diferite domenii, fiind acordatå finan¡are companiilor ¿i sectorului infrastructurii. La nivel european, întreaga Politicå Agricolå 2023-2027 a primit 270 de miliarde de euro.

Arin DORNEANU

Comisia a aprobat plata despågubirilor pentru secetå Såptåmâna trecutå, Comisia Europeanå a aprobat schema de ajutor de 75 de milioane de euro notificatå de România pentru plata despågubirilor agricultorilor afecta¡i de secetå. Este vorba de ajutorul de 1.500 de lei la hectar. Comisia a conchis cå ajutorul este necesar ¿i adecvat pentru a despågubi fermierii afecta¡i de un eveniment meteo extrem. Pânå la închiderea edi¡iei, pe 12 decembrie, banii de secetå tot nu au fost plåti¡i. 6

Profitul Agricol 47/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bugetul Agriculturii, 2% din PIB Bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul viitor va reprezenta aproximativ 2% din PIB, a declarat Sorin Moise, secretar de stat. “Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii pe anul 2023 este în sumå totalå a creditelor de angajament de 28,49 miliarde lei ¿i a creditelor de bugetare de 25,37 miliarde lei”, a explicat Moise. Conform secretarului de stat, bugetul va înregistra o cre¿tere de 8,24%, respectiv 7,19% fa¡å de prevederea bugetarå a anului 2022 ¿i 15,3% fa¡å de

bugetul anului 2021, reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul estimat al anului 2023. Din totalul banilor pe 2023, aproximativ 70% este destinat gestionårii fondurilor externe nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune ¿i de Pescuit, ¿i pentru începerea demersurilor de implementare a Programului Na¡ional Strategic 2023 - 2027 ¿i a noului Program Opera¡ional de Pescuit ¿i Acvaculturå 2023-2027. Bugetul ministerului este structurat pe trei surse de finan¡are, bugetul de

stat, 28,34 miliarde de lei credite de angajament ¿i 25,23 miliarde lei credite bugetare, fonduri externe nerambursabile, 0,03 miliarde de lei, ¿i venituri proprii, 0,118 miliarde de lei. Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii pentru anul 2023 a primit mar¡i aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate din Parlament, cu 36 de voturi “pentru” ¿i 5 ab¡ineri. Toate cele 19 amendamente depuse au fost aprobate.

Arin DORNEANU

Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecat\ de DNA Fostul ministru al Agriculturii, deputatul Adrian Chesnoiu (PSD), a fost trimis în judecatå de procurorii anticorup¡ie, acuzat de abuz în serviciu în organizarea unor concursuri.

ui Chesnoiu, DNA îi re¡ine patru infrac¡iuni de instigare (sub forma participa¡iei improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informa¡ii ce nu sunt destinate publicitå¡ii, în scopul ob¡inerii de foloase necuvenite pentru altul, ¿i de abuz în serviciu.

Alåturi de fostul ministru au mai fost trimi¿i în judecatå ¿i: Andrei Cristian Råducan, la data faptelor director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii, Aurel Sandu, fost ¿ef serviciu în cadrul Ministerului Agriculturii, Profitul Agricol 47/2022

Mihai Cosmin Corobea, fost consilier clasa I în cadrul Ministerului Agriculturii, Mihai Pârv, fost director executiv adjunct gradul II la Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå Arad, ¿i Cåtålin Ionu¡ Låscaie, la data faptelor ¿i în prezent consilier jude¡ean în cadrul Consiliului Jude¡ean Dâmbovi¡a. ¥n rechizitoriu, procurorii DNA au re¡inut cå, în perioada 9 februarie - 11 aprilie, Adrian Chesnoiu, în calitatea sa de ministru, ar fi determinat o persoanå din subordine, membrå în mai multe comisii de examinare, så-i furnizeze lui Andrei-Cristian Råducan (considerat drept o persoanå de încredere a ministrului) o parte din subiectele probelor scrise ce urmau a fi sus¡inute cu ocazia organizårii a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, ¿ef serviciu, director executiv adjunct ¿i director executiv ai unor direc¡ii jude¡ene.

Subiectele ar fi ajuns la candida¡ii agrea¡i, adicå Aurel Sandu, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv ¿i Cåtålin Ionu¡ Låscaie. La interven¡ia directå a ministrului, în cazul lui Aurel Sandu, membrii comisiei ar fi fost nevoi¡i så-l promoveze în condi¡iile în care acesta nu ob¡inuse un punctaj corespunzåtor. Ca urmare a acestui demers, Aurel Sandu a fost numit în func¡ia de ¿ef serviciu, ob¡inând, în perioada ocupårii func¡iei, venituri salariale de 50.995 lei. Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilå cu suma men¡ionatå, în vederea recuperårii salariilor plåtite lui Sandu Aurel. În cauzå a fost dispuså måsura asiguråtorie a sechestrului asupra sumei de 50.995 lei, puså la dispozi¡ie de cåtre Adrian Ionu¡ Chesnoiu. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Cur¡i de Casa¡ie ¿i Justi¡ie.

Arin DORNEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alice Klein, noul manager de comunicare al IPSO De curând, IPSO Agriculturå are un nou manager de comunicare. Este vorba de Alice Klein, care s-a alåturat de luna trecutå echipei de la Mogo¿oaia. Alice Klein are o experien¡å de peste 10 ani în retail, domeniu în care a performat ca marketing manager. Egiptul cumpårå din nou grâu ucrainean Egiptul a cumpårat 175.000 de tone de grâu ucrainean prin negociere directå cu exportatorii. Este prima achizi¡ie din Ucraina a statului african de la începutul invaziei ruse. Înainte de råzboi, Ucraina asigura aproximativ 20% din cerealele importate de Egipt. Cel mai bun proiect digital a fost fåcut de un grup de români Såptåmâna trecutå, la Bruxelles s-a ¡inut Congresul European al Tinerilor Fermieri. ¥n cadrul lui, 16 echipe din toatå Uniunea au prezentat mai multe proiecte digitale. Premiul pentru cel mai bun proiect digital a mers la echipa trimiså la Bruxelles de Clubul Fermierilor Români. Tema lor a fost impactul digitalizårii asupra predictibilitå¡ii ¿i sustenabilitå¡ii afacerilor agricole, cu studiu de caz concret în ferma Evel-H, a lui Dan Hurduc (Vaslui). Doi noi traderi în pia¡a româneascå Este vorba de The Andersons, unul dintre cei mai mari traderi din SUA, ¿i de Louis Dreyfus, puternicii traderi din Fran¡a. Ace¿tia din urmå vor opera prin societatea LDC Balkans, conduså de un ucrainean, Eugeny Didchenko, sus¡ine Agerpres. Pu¡inå lume mai ¿tie aståzi cå Leopold Louis Dreyfus, fondatorul companiei, a fost decorat, în 1914, cu Ordinul Coroana României, în grad de Mare Ofi¡er. 8

Câte un fermier pe zi De aproximativ douå luni, ministrul Petre Daea a instituit o nouå cutumå la Ministerul Agriculturii. “În fiecare zi, la ora 8, la ¿edin¡ele de lucru cu conducerea ministerului participå câte un fermier, care prezintå greutå¡ile întâmpinate în activitatea sa. Am avut plåcerea så constatåm cå majoritatea acestor fermieri sunt tineri încrezåtori în sprijinul nostru”. Fermierii sunt invita¡i de unul dintre consilierii lui Daea. Dacå ministrul se

va ¡ine cu stricte¡e de acest obicei, ar trebui ca, anual, 250 de fermieri så aibå prilejul de a dialoga, direct cu ministrul ¿i cu secretarii de stat. Firesc ar fi så se realizeze o listå de a¿teptare, publicatå pe site-ul ministerului, iar participarea la aceste discu¡ii “la nivel înalt” så se facå în ordinea înscrierii în listå. Dacå sunte¡i printre cei care au participat la ¿edin¡a matinalå cu ministrul ¿i secretarii de stat, vå rugåm så ne contacta¡i. Chiar vrem så vå aflåm impresiile.

Robert VERESS

APIA va gestiona fondul de risc Ministrul a anun¡at un calendar de lucru pentru opera¡ionalizarea fondului pentru gestionarea riscurilor din agriculturå. Fondul se va constitui din contribu¡iile fermierilor (3% din suma care s-ar fi plåtit ca subven¡ie pe suprafa¡å se va redirec¡iona), care vor totaliza 293 de milioane de euro. Se vor adåuga 64,2 milioane de euro fonduri europene ¿i contribu¡ia statului, 11,5 milioane euro. “Instrumentul trebuie realizat urgent, printr-un calendar strict. Am stabilit colectivul din minister care se va ocupa de realizarea mecanismului. Procesul va fi încheiat în trimestrul al treilea din 2023. Am încercat så facem fond mutual ¿i ne-am împiedicat când a trebuit så stabilim cine îl va conduce. Ca så nu ne împotmolim din nou, vom face instrumentul în cadrul APIA, institu¡ia care are ¿i baza informativå necesarå pentru a plåti ¿i subven¡iile, pentru a comunica ¿i sumele care se introduc în fond. Am stabilit graficul de întâlniri ¿i comunicare cu structurile asociative.

Îmbunåtå¡im conceptul pentru a fi acceptat de toatå lumea. Dar trebuie så fie opera¡ionalizat pânå la sfâr¿itul anului 2023”, a spus Daea. Va råmâne în vigoare ¿i subven¡ia pentru primele de asigurare agricolå (Submåsura 17.1 în prezent), bugetul necesar fiind majorat de la 17 la 24 de milioane de euro.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Morile private din Egipt î¿i suspendå activitatea Majoritatea morilor private din Egipt au fost nevoite så-¿i suspende activitatea, pe fondul crizei valutare din statul african. Guvernul nu mai are rezerve suficiente de dolari pentru a plåti importurile de grâu, iar pânå la 650.000 de tone de cereale sunt blocate în porturile din ¡arå. Cu toate eforturile autoritå¡ilor, doar cantitå¡i mici de grâu au ajuns pe pia¡å, iar morile independente sunt amenin¡ate cu falimentul. Guvernul negociazå acum un împrumut de urgen¡å cu Fondul Monetar Interna¡ional, dar banii vor intra în conturile statului cel mai devreme în luna ianuarie. Fonterra ¿i Nestle construiesc o fermå de lactate cu emisii zero Fonterra ¿i Nestle vor colabora pentru construc¡ia unei ferme de lactate cu emisii zero de carbon, prima de acest tip din Noua Zeelandå. Construc¡ia fermei de 290 de hectare va dura cinci ani, obiectivul ini¡ial fiind reducerea cu 30% a emisiilor pânå în anul 2027. Vor fi testate mai multe tehnologii moderne, iar în zece ani ferma ar putea ajunge la zero emisii de gaze cu efect de serå. To¡i fermierii care fac parte din cooperativa Fonterra vor putea vizita ferma experimentalå pentru a testa inova¡iile utilizate. Fermierii englezi cer guvernului så nu întârzie subven¡iile Fermierii din Marea Britanie au solicitat guvernului de la Londra så clarifice urgent noul sistem de subven¡ii agricole care ar trebui så func¡ioneze dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå. Dupå Brexit, englezii au påstrat temporar sistemul european de subven¡ii, care urma så fie înlocuit de un mecanism de plå¡i pentru respectarea unor obiective de mediu. De atunci au trecut înså ¿ase ani, iar autoritå¡ile nu au reu¿it nici acum så implementeze noul sistem, care a fost modificat de mai multe ori. Guvernul promite acum cå va anun¡a detalii despre subven¡ii la începutul anului viitor. 10

Olanda cump\r\ 3.000 de ferme ca s\ le închid\ Guvernul olandez vrea så cumpere aproape 3.000 de ferme ca så le închidå, pentru a respecta regulile UE privind emisiile de gaze cu efect de serå. Olanda este obligatå så reducå emisiile la jumåtate pânå în anul 2030 ¿i a alocat 22 miliarde de euro pentru cumpårarea fermelor, la o valoare mai mare fa¡å de cea de pia¡å. Christianne van der Wal, care conduce Ministerul Ecologiei ¿i Azotului, i-a avertizat pe fermieri cå nu vor primi o ofertå mai bunå, iar de anul viitor autoritå¡ile vor începe na¡ionalizarea for¡atå a celor care refuzå vânzarea. Anun¡ul a provocat proteste masive ale fermierilor, care oricum manifestau

violent de luni de zile contra politicilor de mediu ale guvernului. Peste 40.000 de oameni au ie¿it în stradå în toatå ¡ara, unele ora¿e au fost complet blocate de baricade, iar traficul pe autostråzi a devenit infernal din cauza coloanelor de tractoare care se deplaseazå lent spre capitala Haga. Principala organiza¡ie agricolå, LTO Nederland, a anun¡at cå protestele vor continua pânå când guvernul abandoneazå complet planul. Organiza¡ia spune cå agricultura este în mod injust singura industrie acuzatå de poluare, în timp ce companiile petroliere, avia¡ia sau industria siderurgicå se bucurå de protec¡ia autoritå¡ilor.

Marocul profit\ de criza îngr\[\mintelor Marocul a profitat din plin de criza provocatå de råzboiul din Ucraina pe pia¡a interna¡ionalå a îngrå¿åmintelor ¿i va ob¡ine venitur-record din exportul de fosfat pentru al doilea an consecutiv. Compania de stat OCP, care de¡ine monopolul exporturilor de fosfat, va avea încasåri de 12,4 miliarde de dolari în acest an, cu 56% mai mult fa¡å de anul 2021. Statul african controleazå aproximativ 70% din rezervele mondiale de fosfat ¿i asigurå acum 31% din exporturile globale, dupå ce China a impus restric¡ii de export pentru a proteja aprovizionarea internå. Produc¡ia OCP a crescut de patru ori din anul 2008 ¿i compania extrage

acum 12 milioane de tone de fosfat anual, iar în 2023 produc¡ia ar putea ajunge la 15 milioane de tone. Una dintre cele patru mine de fosfat se aflå în Sahara Occidentalå, un teritoriu din sud a cårui anexare nu este recunoscutå interna¡ional ¿i unde Marocul duce un lung råzboi de gherilå cu rebelii din Frontul Polisario. În luna septembrie, Marocul a rechemat un transport de 50.000 de tone de fosfat care trebuia så ajungå în Peru, dupå ce guvernul de la Lima a restabilit rela¡iile diplomatice cu Frontul Polisario.

pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU

Profitul Agricol 47/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Mai avem doar pui de t\iat Institutul Na¡ional de Statisticå ne informeazå cå, în ultima vreme, a crescut doar numårul de påsåri sacrificate. Au scåzut tåierile de vite, de oi, capre ¿i porci. Greutatea carcaselor a scåzut la ierbivore ¿i la porci, dar la påsåri a crescut. Singura explica¡ie valabilå este seceta: ierbivorele nu mai au hranå suficientå. Conform INS, în septembrie 2022, numårul bovinelor sacrificate a scåzut cu 4,3%, iar greutatea în carcaså a coborât cu 0,2%, fa¡å de aceea¿i lunå din 2021. Abatoarele ¿i asocia¡iile anun¡å înså cå numårul vacilor sacrificate a crescut

mult în ultima vreme din acela¿i motiv: seceta. În septembrie 2022, s-au sacrificat cu 2,1% mai pu¡ini porci, iar greutatea în carcaså a scåzut cu 5,3%, fa¡å de august 2021. Comparativ cu luna anterioar, sacrificårile au scåzut cu 2,1%, iar greutatea în carcaså a coborât cu 0,6%. Tendin¡a este descendentå din cauza pestei porcine africane. În septembrie 2022, a scåzut ¿i numårul oilor ¿i caprelor sacrificate, cu 12,6%, fa¡å de septembrie 2021, greutatea în carcaså fiind cu 15,5% mai micå. Potrivit datelor INS, sacrificårile la påsåri au crescut în septembrie 2022 cu

4,7%, fa¡å de august 2021, iar greutatea în carcaså a urcat cu 4,4%, în timp ce, raportat la luna precedentå, sacrificårile au scåzut cu 5,9%, iar greutatea în carcaså s-a diminuat cu 2,2%. Greutatea medie în carcaså pe luna august 2022 a fost de 165,5 kilograme la bovine, 84,9 kilograme la porcine, 13,9 kilograme la ovine/caprine ¿i 1,7 kilograme la påsåri. INS precizeazå cå greutatea medie în carcaså reprezintå raportul dintre greutatea în carcaså totalå ¿i numårul de animale sau påsåri sacrificate.

Viorel PATRICHI

Belarus se ofer\ s\ faciliteze exportul de cereale din Ucraina Un reprezentant al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (ONU) a declarat cå Belarusul s-a oferit så permitå exportul

Aleksadr Luka[enko, Pre[edinte Belarus

de cereale din Ucraina spre porturile lituaniene de la Marea Balticå, fårå nici un fel de condi¡ii prealabile. Belarus este un aliat important al pre¿edintelui rus Vladimir Putin ¿i a permis trupelor ruse så lanseze atacuri de pe teritoriul såu la începutul invaziei. În luna iunie, autoritå¡ile de la Minsk au propus înså Ucrainei så autorizeze transportul de cereale spre porturile baltice, cu condi¡ia ca ¿i Belarusul så le poatå folosi pentru exporturile proprii, ofertå care a fost respinså de ucraineni. Stephane Dujarric, purtåtor de cuvânt al ONU, spune cå ministrul adjunct de Externe al Belarusului, Yury Ambrazevich, i-a transmis Secretarului General al ONU Antonio Guterres cå

Minskul a renun¡at la orice condi¡ii ¿i este de acord så faciliteze exporturile pe calea feratå. “Ambrazevich a solicitat înså din nou ca Belarusul så poatå relua cât mai curând exporturile de îngrå¿åminte, care sunt acum supuse sanc¡iunilor interna¡ionale”, explicå Dujarric. Belarusul este un producåtor important de îngrå¿åminte pe bazå de potasiu, care era exportat prin porturile de la Marea Balticå. ONU încearcå în continuare så negocieze ¿i reluarea exporturilor de îngrå¿åminte din Rusia, printr-o conductå care ajunge în portul ucrainean Odessa.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 47/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII India insistå cå are nevoie de organisme modificate genetic Ministerul Mediului din India insistå pentru autorizarea unui tip de mu¿tar modificat genetic, de¿i sondajele de opinie aratå cå majoritatea popula¡iei este împotrivå. Autoritå¡ile spun cå India importå 60% din uleiul alimentar pe care îl consumå, în special din Malaiezia, Indonezia ¿i regiunea Mårii Negre. În ultimul an, India a cheltuit 19 miliarde de dolari doar pentru importurile de ulei. Organiza¡iile de mediu sus¡in înså cå mu¿tarul modificat genetic are nevoie de cantitå¡i mai mari de erbicide ¿i este un pericol pentru albine. JBS Foods se extinde în Iowa Filiala americanå a grupului brazilian JBS va achizi¡iona o parte dintre activele TriOak Foods, un producåtor de carne de porc din statul Iowa. TriOak este o companie de familie fondatå în anul 1951, care de¡ine mai multe ferme de porci ce respectå regulile stricte impuse de statul California. Cele douå companii, brazilianå ¿i americanå, colaboreazå de mul¡i ani, iar din 2017 JBS a devenit clientul exclusiv al produselor TriOak. Compania din Iowa este ¿i un producåtor important de grâu, dar terenurile pe care le exploateazå nu au fost incluse în tranzac¡ie. Areståri în Spania într-un caz de contrabandå cu carne de cal Poli¡ia din Spania a arestat 35 de persoane ¿i a confiscat peste o jumåtate de tonå de carne de cal, într-un dosar de contrabandå cu ramifica¡ii mai multe state europene. Re¡eaua cumpåra ieftin cai din Spania, pe care îi sacrifica, iar carnea era vândutå cu documente falsificate drept carne de vitå în Belgia, Germania sau Italia. Conform Europol, profitul ob¡inut de gruparea criminalå depå¿e¿te 1,5 milioane de euro. Poli¡ia din Belgia a arestat ¿i ea ¿ase persoane în aceastå investiga¡ie, iar mai multe companii sunt vizate de anchetatori. 14

Anglia ar putea cunoa[te o criz\? Uniunea Na¡ionalå a Fermierilor din Marea Britanie (NFU) a avertizat cå ¡ara se îndreaptå spre o crizå alimentarå, dacå guvernul nu adoptå urgent måsuri de sus¡inere a fermierilor. Unele magazine au ra¡ionalizat deja vânzårile de ouå dupå ce produc¡ia localå s-a redus semnificativ, iar fermierii spun cå ro¿iile ¿i alte produse vor dispårea ¿i ele în curând de pe rafturi. Organiza¡ia spune cå pre¡ul laptelui va ajunge în curând sub cel de produc¡ie, iar crescåtorii de vite vor så reducå masiv numårul de animale pe care le de¡in.

Principala cauzå pentru declinul agriculturii britanice este cre¿terea costurilor. Îngrå¿åmintele costå azi de trei ori mai mult fa¡å de pre¡urile din 2019, în timp ce combustibilul ¿i furajele s-au scumpit cu 75%. Al¡i factori importan¡i sunt scumpirea energiei electrice, lipsa de for¡å de muncå ¿i birocra¡ia excesivå provocatå de Brexit. În replicå, guvernul de la Londra sus¡ine cå lan¡ul alimentar din ¡arå este “foarte robust”, dar autoritå¡ile men¡in un contact strâns cu fermierii ¿i se vor întâlni în aceastå såptåmânå cu reprezentan¡ii producåtorilor de ouå.

Un oligarh rus a pus mâna pe sute de mii de hectare în Ucraina În primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, trei dintre cele mai mari companii agricole din ¡arå au pierdut controlul unei suprafe¡e arabile uria¿e. Companiile spun cå terenurile nu sunt ocupate de armata ruså, ci au ajuns în portofoliul oligarhului Alexander Tkachev, fost ministru al agriculturii în guvernul de la Moscova. Compania lui Tkachev, Agrocomplex, exploateazå acum peste 400.000 de pogoane de teren în Ucraina ¿i a devenit unul dintre cei mai mari producåtori de alimente din ¡arå. Rusia face mari eforturi så asimileze regiunile ocupate din estul ¿i sudul Ucrainei, pe care le-a anexat formal, iar una dintre formele de control este implicarea marilor companii ale oligarhilor apropia¡i de pre¿edintele Vladimir Putin.

“Rusia acapareazå economia din teritoriile ocupate ¿i se folose¿te de asta pentru a-¿i consolida influen¡a în zonå”, spune Dmitry Skorniakov, director al companiei agricole ucrainene HarvEast Holding. Terenurile au fost înså preluate într-un mod haotic ¿i a existat chiar un conflict armat în luna mai între douå grupuri paramilitare, care reprezentau interesele administra¡iei locale instalate de ru¿i ¿i ale Agrocomplex. Conform estimårilor NASA bazate pe imagini din satelit, ru¿ii au recoltat în acest an cereale în valoare de peste un miliard de dolari din provinciile ocupate.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 47/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 9 decembrie, a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 5 decembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 375 euro/t (-) 1.837 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5-9.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 5 - 9 dec. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Filipine 110.970 tone, Algeria 37.700 tone, Japonia 35.770 tone, Mexic 31.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Nigeria 27.700 tone

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 367 dolari/tonå (1.798 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 300 euro/tonå (1.470 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 5 decembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul Cota¡ii - Bursa din Chicago 05.12 06.12 07.12 Dec 271 269 267 Ian 279 277 275 Martie 285 283 279

Porumb România FOB Constan¡a 303 euro/t (- 10) 1.485 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 decembrie 2022, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 05.12 Dec 251 Ian 255 Martie 257

06.12 249 253 255

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

07.12 08.12 09.12 247 245 247 251 250 252 253 251 253 $/t

05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 277 273 271 270 263 279 277 275 273 265

Profitul Agricol 47/2022

08.12 265 273 277

$/t 09.12 267 275 279

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 05.12 06.12 07.12 08.12 Dec 321 319 317 315 Ian 317 315 313 311 Martie 317 313 311 309

$/t 09.12 317 312 310

fost de 263 dolari/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pontivy a fost de 303 euro/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 9 decembrie, a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 5 decembrie.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 294 euro/tonå (1.441 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei grâului a fost de 307 euro/t (1.504 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 291 euro/t (1.426 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 283 dolari/t (1.387 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 05.12 06.12 07.12 08.12 Dec 383 379 377 373 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 09.12 367 369 371

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.12 06.12 07.12 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 313 Rouen FOB 343 341 339

euro/t 08.12 313 315 319 309 311 337

09.12 307 307 315 303 300 333

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 263 dolari/tonå (1.298 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 decembrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.12 297 297 299 Bordeaux FOB 301 Pontivy 311 Bordeaux Pallice Rhin FOB

euro/t

06.12 07.12 08.12 09.12 295 293 291 289 295 293 291 291 297 293 292 291 299 297 295 294 309 307 305 303

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 decembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.631 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 05.12 Dec 521 Ian 521 Martie 527

06.12 527 525 529

$/t 07.12 529 527 531

08.12 531 537 539

09.12 541 543 545

Orz

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI 5 - 9.12.2022

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 567 euro/tonå (2.778 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 decembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 571 euro/tonå (2.798 lei).

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (2.171 lei), în cre¿tere cu 4 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 05.12 Dec 1.439 Ian 1.371 Martie 1.357

06.12 1.427 1.369 1.347

05.12 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

FOB Constan¡a 313 euro/t (- 4) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5-9.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 9 dec. 2022, a fost de 585 dolari/tonå (2.886 lei).

07.12 1.417 1.357 1.335

06.12 283 285 279

07.12 279 283 277

$/t

08.12 1.407 1.347 1.333

09.12 1.393 1.345 1.327

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

na 1.669.170 tone, Germania 140.770 tone, Taiwan 97.770 tone, Mexic 78.570 tone, Indonezia 77.770 tone.

08.12 277 279 275

09.12 279 281 277

283 281 279 281 303 301 299 301

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 301 euro/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.426 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 439 441 443 447 443 437 439 441 443 437

Dec Ian

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 609 euro/t (2.984 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 Dieppe 619 617 615 613 609 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 597 595 593 591 589

Dec

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 569 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

06.12 577 575 573

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

09.12 571 569 567

Dec Ian Martie

07.12 08.12 575 573 573 571 571 569

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este 679 dolari/t (3.327 lei).

euro/t

nå (2.788 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

05.12 Rouen 579 Dunquerque 577 Moselle 575

dolari/tonå (2.886 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 619 euro/t (3.033 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 9 dec., a fost de 589

A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Dec Ian

05.12 599 609 609

06.12 597 599 607

07.12 595 597 599

$/t

08.12 09.12 593 591 595 593 597 595

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 Dec 287 285 283 281 271 Ian 297 295 289 287 273

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 decembrie 2022, a fost de 271 dolari/tonå (1.328 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

-8

263 dolari/t

- 20

$/t

05.12 06.12 07.12 08.12 09.12 583 585 593 597 585 591 595 597 599 587

537 dolari/t

+10

271 dolari/t

- 16

Profitul Agricol 47/2022

Pre]uri [i pie]e

Va sc\dea produc]ia de grâu

Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡, cu date noi despre anul de pia¡å 2022/23.

erspectivele privind produc¡ia mondialå de grâu aratå o scådere de 2 milioane de tone pentru 2022/2023 ¿i ajunge la 780 milioane tone. Aceastå scådere se bazeazå pe produc¡iile reduse din Argentina (- 3 milioane tone) ¿i Canada (-1,2 milioane tone), care sunt doar par¡ial compensate de produc¡ia-record din Australia, de 36,6 ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 4 dolari/tonå, atingând 316 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 10 dolari/tonå, la 332 dolari/tonå, deoarece livrårile de grâu din Ucraina sunt tot mai intense pe culoarul special creat la Marea Neagrå.

milioane tone. Prognozele pentru grâul din SUA råmân neschimbate, la 21,5 milioane tone. Stocurile estimate pentru 2022/23 sunt reduse cu 5 milioane busheli, la 571 milioane, cel mai scåzut nivel din 2007/08. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), UE (36 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone), Australia (28,5 milioane tone), Canada (26 milioane tone) ¿i SUA, cu 21,5 milioane tone. În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone).

milion de tone, la 791,2 milioane tone, iar stocurile estimate pentru 2022/23 au crescut cu 0,3 milioane tone, la 267,8 milioane tone. Stocurile pentru 2022/2023 sunt reduse cu 0,5 milioane de tone, la 267,3 milioane tone.

ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23

Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China 144,3 mil. tone

+ 2,3 mil. tone

SUA

15,5 mil. tone

- 2,6 mil. tone

Rusia

14,3 mil. tone

+ 3,3 mil. tone

India

12 mil. tone

- 7 mil. tone

10,4 mil. tone

- 2,9 mil. tone

Consumul mondial a crescut cu 1 Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 13 dolari/tonå, la 397 dolari/tonå, deoarece produc¡ia este la cel mai scåzut nivel din 2015/16. Pre¡urile din SUA au avut cea mai mare scådere, de 48 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 385 dolari/tonå.

¥n Canada pre¡urile au scåzut cu 18 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 371 dolari/tonå. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 29 dolari/tonå ¿i au închis la 367 dolari/tonå, din cauza produc¡iei-record.

Profitul Agricol 47/2022

Pre]uri [i pie]e

Mai pu]in porumb în 2023

La porumb, USDA preconizeazå o produc¡ie mondialå de 1,162 miliarde tone, în scådere cu 55 milioane tone fa¡å de anul trecut. Se anun¡å produc¡ii mai mici în Ucraina, Rusia, Uniunea Europeanå ¿i Vietnam. ¥n Ucraina produc¡ia este estimatå la 27 milioane tone, fa¡å de 31,5 milione tone în prognoza de luna trecutå. Se anun¡å o scådere de 36% fa¡å de anul trecut. Problemele suplimentare impuse de råzboi, precum for¡a de muncå insuficientå, costul ridicat al combustibilului, problemele de transport, accesul la depozitare, au încetinit foarte mult recoltatul. Se a¿teaptå ca o parte din recoltå så fie låsatå pe câmp pe timpul iernii ¿i så fie recoltatå în primåvarå. ¥n SUA, produc¡ia de porumb atinge 13,930 miliarde busheli, în cre¿tere cu 35 milioane fa¡å de luna trecutå. Stocurile finale au crescut la 75 milioane de busheli. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 55 milioane tone de porumb (în scådere cu 3 mil. tone), fiind urmate de: Brazilia (46,5 milioane tone) Argentina (40 milioane tone) Profitul Agricol 47/2022

Ucraina (17,5 milioane tone) Fed. Ruså (3,3 milioane tone) UE (2,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (21,5 milioane tone, mai mult cu 1,5 milioane tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de: China (18 milioane tone) Mexic (17,2 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11 milioane tone) Vietnam (10,2 milioane tone). Marii consumatori de porumb sunt: SUA (305 milioane tone, în scådere cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut) China (295 mil. tone, mai mult cu 4 milioane tone) Pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 53 dolari/tonå, pânå la 304 dolari/tonå. Totu¿i, se prefigureazå o îmbunåtå¡ire a transportului pe râul Mississippi fa¡å de luna trecutå. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a scåzut cu 14 dolari/tonå, pânå la 286 dolari/tonå. ¥n perioada august - noiembrie 2022, Brazilia a exportat un volum lunar-record de porumb.

Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone) UE (76 milioane, mai pu¡in cu 7 milioane tone) Mexic (44 milioane tone). Stocurile mondiale sunt reduse cu 2,4 milioane tone, la 298,4 milioane de tone. ¥n ce prive¿te comer¡ului mondial se anun¡å o scådere în aceastå lunå, din cauza exporturilor scåzute din SUA, Rusia ¿i Uniunea Europeanå. Importurile sunt, de asemenea, prognozate în scådere, cu reduceri în Canada, Iran, Coreea de Sud, Mexic ¿i Vietnam.

pagini structurate de Marilena R|DUCU Pre¡urile din Argentina nu au înregistrat nici o schimbare, råmânând la 307 dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Preurile au scåzut cu 9 dolari/tonå, la 256 dolari/tonå. Ini¡iativa privind Culoarul pentru cereale la Marea Neagrå a fost prelungitå cu încå 4 luni, dar se pare cå fluxul a încetinit.

AFACERI, BANI, CREDITE Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare råspunde

întreb\ri despre asigur\rile de culturi agricole

Caesar HU}ANU director Dezvoltare Parteneriate

Doresc så închei o poli¡å de asigurare? Care este suprafa¡a minimå pe care o pot asigura? Dacå dori¡i så încheia¡i o asigurare pentru culturå mare (grâu, orz, rapi¡å, floarea-soarelui, porumb etc.), suprafa¡a minimå pentru care se încheie poli¡å de asigurare este de 10 ha, fiind încadrate mai multe culturi. Se pot asigura suprafe¡e sub 1 ha pentru: plante medicinale, cartof, sfeclå, arbu¿ti, legume, culturi în sere ¿i solarii, cap¿un, pepeni, vi¡å-de-vie ¿i altele. Sunt hotårât så asigur doar 250 hectare din întreaga suprafa¡å a culturii? Se poate? Se poate asigura doar o parte din suprafa¡a culturii exploatate, dacå vå dori¡i. Important de re¡inut: Dacå cele 250 hectare cuprind toate suprafe¡ele cultivate cu acela¿i tip de culturå (ex: porumb consum, porumb lot semincer), ve¡i putea så depune¡i cererea de finan¡are la AFIR pentru a primi subven¡ia nerambursabilå specificå primelor de asigurare (Submåsura 17.1). Dacå cele 250 hectare NU includ toate suprafe¡ele cultivate cu acela¿i tip de culturå, nu ve¡i putea så recupera¡i 70% din valoarea primei de asigurare eligibile. Fermierii activi î¿i pot asigura culturile, animalele ¿i plantele cu bani europeni, dar cu respectarea condi¡iilor de eligibilitate aferente Submåsurii 17.1 (program de finan¡are nerambursabilå). 20

Existå un produs de asigurare dedicat riscului de secetå? Cât costå? Având în vedere cå în ultimii ani seceta s-a manifestat în multe regiuni ale ¡årii ¿i a provocat adevårate dezastre, asiguråtorii au venit cu mai multe solu¡ii pentru acoperirea acestui risc. La ora actualå, în pia¡å, pentru acoperirea riscului de secetå existå urmåtoarele produse: Secetå ¿i ar¿i¡å: - Culturi: grâu, porumb, floareasoarelui; - Se despågubesc pierderile de produc¡ie înregistrate, iar evaluarea se realizeazå în câmp la momentul recoltårii; - 70% din prima de asigurare este subven¡ionatå de AFIR. Secetå parametricå: Culturi: rapi¡å, orz, grâu, porumb, soia, floarea-soarelui; - Produsul se bazeazå pe umiditatea relativå de la suprafa¡a solului (la nivel de parcelå), måsuråtorile fiind înregistrate de cåtre sateli¡i de tip radar ¿i se acordå despågubire, dacå se înregistreazå deficit fa¡å de perioada de referin¡å. Indice de secetå: - Culturi: grâu, soia, porumb, floarea-soarelui; - Produsul se bazeazå pe umiditatea relativå de la suprafa¡a solului (la nivel de UAT - Unitate Administrativ Teritorialå), måsuråtorile fiind înregistrate de cåtre sateli¡i de tip radar ¿i se acordå despågubire, dacå se înregistreazå deficit fa¡å de perioada de referin¡å.

Referitor la costul asigurårii, acesta depinde de suma asiguratå ¿i varianta de acoperire pentru care opta¡i så vå asigura¡i cultura/ culturile. Indiferent de varianta aleaså, costul este infim, raportat la pierderile care se înregistreazå, dacå se manifestå acest risc. Pentru cultura de porumb, pot så închei o asigurare împotriva furtului? Culturile agricole se asigurå doar pentru riscuri produse ca urmare a manifestårii fenomenelor meteo ¿i pentru riscul de incendiu din orice cauzå. Furtul, atacul animalelor sålbatice, atac boli sunt riscuri care nu pot fi asigurate. Am însåmân¡at o parte din culturile de toamnå. Când pot încheia poli¡a de asigurare? Pute¡i încheia poli¡a de asigurare ACUM, chiar dacå nu a¡i finalizat de însåmân¡at întreaga suprafa¡å ¿i pute¡i cuprinde în contractul de asigurare inclusiv culturile de primåvarå. Asigurarea întregului plan agricol (culturi de toamnå ¿i culturi de primåvarå) aduce beneficii importante: costuri considerabil mai mici, plata în mai multe rate (cuantumul ¿i frecven¡a acestora putând fi negociate mult mai simplu cu asiguråtorii) ¿i cel mai important lucru, beneficia¡i de cea mai bunå variantå de asigurare adaptatå nevoilor ¿i cerin¡elor dvs. Urmåtorii pa¿i: În cazul în care apar diferen¡e de suprafe¡e, se recomandå regularizarea/actualizarea suprafe¡elor însåmân¡ate (blocuri fizice, parcele, hectare). Profitul Agricol 47/2022

CULTURI

VEGETALE Un rebus tehnologic, din când în când o provocare de Horia Victor H|LM|JAN

Colegul nostru, Horia Victor Hålmåjan vå propune, de såptåmâna aceasta, rezolvarea câte unui “rebus” tehnologic. Miza, rezolvarea lui, chiar ¿i par¡ialå, poate aduce un abonament la Profitul Agricol. Doar cå rebusul lui Horia Victor Hålmåjan nu va fi publicat întotdeauna în revistå, dar în mod cert va fi publicat pe pagina noastrå de Facebook. Pe Facebook, Profitul Agricol are 14.000 de urmåritori reali, oameni veni¡i organic. Iar calitatea publicului se vede cel mai bine în calitatea comentariilor. ªi numårul lor cre¿te u¿or. Acolo, în spa¡iul rebusului tehnologic, Horia Hålmåjan va fi jurat ¿i judecåtor. El va premia cele mai bune 10 råspunsuri primite. Pentru cå tema rebusului este una interesantå ¿i provocatoare tehnologic, v-o prezentåm ¿i dvs., cititorii revistei pe hârtie, cu îndemnul så ne urmåri¡i ¿i pe Facebook. De multe ori acolo publicåm lucruri care nu apar ¿i în revistå.

onsideråm sinonimi urmåtorii termeni: culturi de acoperire, capcanå pentru nitra¡i, cover crop, plante verzi, covor vegetal, culturi secundare, interculturå etc. Un fermier vå cere sfatul dacå este profitabil så semene covor vegetal sau nu. În ce condi¡ii îi spune¡i da ¿i când îi spune¡i nu? Dupå rapi¡å, pentru cultura de grâu, fermierul se teme cå: 1. Orice mm de apå consumat de culturile de acoperire este 1 mm pierdut de culturile principale. 2. Culturile de acoperire reduc produc¡ia plantelor principale. El vrea så ¿tie dacå poate folosi samulastra de rapi¡å ca pe o culturå de acoperire. Omul are utilaje moderne pentru minimum tillage. Vrea så foloseascå pu¡in azot. Rezultatele analizelor agrochimice aratå 40-110 mg/kg azot, måsurat dupå o metodologie americanå, neomologatå la noi.

Fermierul are urmåtoarele informa¡ii din literaturå (le consideråm corecte): - la lucrårile solului se evaporå 15 l/mp de apå (estimare) - la pregåtirea patului germinativ: 30-45 l/mp - la semånat: 15-30 l/mp

Transpira¡ia plantelor din covorul vegetal este exprimatå în litri/zi ¿i este de 2 litri. Porumbul, dupå fecundare, consumå 5-6 litri/zi. Produc¡ia de rapi¡å a fost de 4 t/ha. A folosit un hibrid productiv, capacitate mare de absorb¡ie a azotului, folosit anul trecut ca o capcanå pentru nitra¡i, dar folose¿te pu¡in din azotul absorbit pentru produc¡ia de semin¡e. Nu are pachetul de rezisten¡å la scuturare de la Monsanto, dar a depå¿it produc¡ia unor hibrizi care îl aveau. Coeficientul de transpira¡ie este de 550-700 la rapi¡å ¿i de 190-250 la mei. Succes!

Profitul Agricol 47/2022

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui campionii jude]ului Mure[ În centrul ¡årii, cultura de floarea-soarelui a oferit agricultorilor produc¡ii mai bune comparativ cu cele ob¡inute de fermierii din alte zone ale ¡årii, dar chiar ¿i în aceste zone, capriciile vremii ¿i-au spus cuvântul la proba cântarului. Cu toate acestea, hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei Corteva Agriscience au performat ¿i au oferit produc¡ii surprinzåtor de mari. Astfel, în cele ce urmeazå, vå prezintåm o serie de rezultate ale fermierilor campioni la floarea-soarelui din jude¡ul Mure¿ ce meritå felicitate.

Profitul Agricol 47/2022

O produc¡ie de 4.470 kg/ha. Este unul dintre cele mai bune rezultate din centrul ¡årii ob¡inut de Varro Jozsef, cu hibridul P64LE99. Lucreazå 170 ha, iar floarea-soarelui a semånat pe 40 ha, dupå cultura de mazåre. Tehnologia o descrie simplu: în toamnå a arat terenul, apoi în primåvarå a efectuat douå treceri cu combinatorul. “La pregåtirea patului germinativ am aplicat îngrå¿åminte 18.46.0 - 200 kg/ha, iar la semånat am mai administrat nitrocalcar - 180 kg/ha. Am erbicidat preemergent, apoi în vegeta¡ie am intervenit cu Express, am aplicat mai multe insecticide, în trei treceri, la ultima dintre ele am administrat ¿i un fungicid, chiar am avut un atac de afide, dar nu grav. Cultura a mai primit ¿i un îngrå¿åmânt foliar pe bazå de potasiu.

Floarea nu a avut de suferit din punctul nostru de vedere, am intervenit atunci când a fost cazul, iar planta premergåtoare a jucat ¿i ea un rol important în ob¡inerea acestei produc¡ii”, detaliazå Varro Jozsef. A recoltat în jurul datei de 20 septembrie ¿i a fost mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå, implicit ¿i de hibridul P64LE99, pe care îl considerå ca fiind unul stabil, cu o talie nu foarte mare, rezistent la manå ¿i la cådere.

Tot în Mure¿, inginerul Vlad Ster lucreazå 1.600 ha. Floarea-soarelui a semånat pe 145 ha, iar hibridul P64LE99 i-a oferit o produc¡ie de 4.400 kg/ha. Porumbul a fost cultura premergåtoare. “Dupå recoltatul porumbului, am arat terenul la 35 cm ¿i apoi F

CULTURI VEGETALE am intervenit cu un disc greu, atât cât så uniformizåm aråtura. În primåvarå am fertilizat cu îngrå¿åmânt 20.20.0 - 300 kg/ha, am pregåtit terenul impecabil cu combinatorul ¿i am semånat în perioada 3-5 aprilie. Am erbicidat, iar la pra¿ila mecanicå am administrat ¿i uree - 250 kg/ha, apoi în stadiul de 8-10 frunze am avut un atac de afide, de aceea am aplicat un insecticid, dar ¿i un foliar pe bazå de bor. Am mai intervenit o datå în culturå cu autopropulsata ¿i am mai aplicat un insecticid, un fungicid plus, din nou, foliarul pe bazå de bor. Am recoltat destul de târziu, în ultima parte a lunii septembrie, din cauza ploilor, dar am recoltat la o umiditate de 8,5%. Rezultatele au fost foarte bune, chiar am råma¿i surprin¿i de produc¡ia oferitå de acest hibrid. La noi în fermå acest hibrid are deja o tradi¡ie importantå ¿i mereu ne-a oferit produc¡ii bune, de aceea sigur îl vom alege ¿i campania urmåtoare”, a declarat fermierul campion.

Marian Palaghie, care a semånat tot un hibrid Corteva, P64LE137, a ob¡inut o produc¡ie de 4.200 kg/ha. Palaghie lucreazå o suprafa¡å de 230 ha, iar floarea-soarelui a semånat 43 ha. Cultura premergåtoare a fost orzul. “Terenul l-am arat, am îndreptat cu discul, apoi am fertilizat cu DAP 300 kg/ha ¿i am intervenit cu freza. La începutul lunii aprilie am semånat ¿i am mai administrat nitrocalcar - 250 kg/ha. Am erbicidat preemergent ¿i apoi în vegeta¡ie am intervenit cu Express ¿i am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azotat de amoniu. Cultura a mai primit un foliar în stadiul de 10 frunze, precum ¿i un in24

secticid ¿i douå fungicide. Totul a mers bine, nu am întâmpinat probleme în culturå, poate dacå nu erau ploile reci din primåvarå, era ¿i mai bine din punct de vedere productiv, dar a fost bine, a¿a cå am recoltat în jurul datei de 20 septembrie”, a punctat fermierul campion. Marian Palaghie spune cå, în primåvarå, va semåna din nou acest hibrid, fiind mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå.

cu triplu 16 - 350 kg/ha, apoi a mai urmat o fertilizare în vegeta¡ie.

Am erbicidat atât preemergent, cât ¿i postemergent cu Express, am aplicat ¿i un foliar pe bazå de bor, precum ¿i în douå treceri cu insecticid, dar ¿i un fungicid. Am recoltat în cea de-a doua jumåtate a lunii septembrie, din cauza ploilor”, ¿i-a prezentat tehnologia pe scurt. Octavian Lit lucreazå 880 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 60 ha, semånate dupå grâu. A ob¡inut 3.800 kg/ha cu hibridul P64LE99 ¿i s-a declarat mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå. Face de obicei lucråri minime, a dezmiri¿tit ¿i a pregåtit terenul cu combinatorul, iar apoi a semånat direct. “Tot atunci am administrat ¿i triplu 16 - 230 kg/ha. Apoi în vegeta¡ie, în stadiul de 8-10 frunze, la pra¿ilå, am mai fertilizat cu un îngrå¿åmânt pe bazå de sulf ¿i azot - 160 kg/ha. Am aplicat ¿i douå erbicide, dintre care unul Express, precum ¿i un tratament cu fungicid ¿i insecticid ¿i cam atât, am recoltat în septembrie, cred cå în a doua jumåtate a lunii. În primåvara viitoare inten¡ionez så semån între 80-120 ha, în func¡ie ¿i de semånatul sfeclei de zahår, dar sigur voi alege tot hibridul P64LE99”, a specificat Octavian Lit. Claudiu Laslo a ob¡inut 3.500 kg/ha cu hibridul P64LE25. “La acest hibrid cultura premergåtoare a fost porumbul, astfel cå terenul a fost arat în toamnå ¿i apoi am intervenit cu un disc superficial. În primåvarå am pregåtit terenul cu freza ¿i combinatorul, apoi în prima parte a lunii aprilie am semånat. Tot atunci am ¿i fertilizat

Hibrizii P64LE25 ¿i P64LE99 i-au oferit o produc¡ie de 3.400 kg/ha ¿i lui Florin Teodor Moga. Lucreazå 250 ha, din care a avut 40 ha cu floarea-soarelui, semånatå dupå porumb. Ca tehnologie, a efectuat o aråturå de toamnå, iar în primåvarå a intervenit cu combinatorul. A semånat la începutul lunii aprilie. “Atunci am administrat îngrå¿åmânt triplu 16 - 280 kg/ha. Am erbicidat preemergent ¿i apoi în vegeta¡ie am administrat Express, am mai aplicat ¿i un fungicid, precum ¿i un insecticid, iar în stadiul de 8 frunze am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot. Aceasta a fost toatå tehnologia ¿i am recoltat în a doua jumåtate a lunii septembrie. A fost destul de bine ¡inând cont de secetå, în al¡i ani am avut produc¡ii mai mari”. Mul¡umit de produc¡iile ob¡inute, va semåna cca 50 ha cu floarea-soarelui ¿i va alege din nou hibridul P64LE99. Profitul Agricol 47/2022

CULTURI VEGETALE

Teodor Aflat nu se opre[te la 10.000 de hectare Robust ¿i sprinten la 69 de ani, cålit de o via¡å plinå, Teodor Aflat îl invocå des pe Dumnezeu când vorbe¿te despre succes. Nu uitå înså nici så aminteascå despre investitorul german Josef Schuder, cu ai cårui bani a construit, de la zero, o afacere în agriculturå, care azi înseamnå 10.000 de ha de culturi vegetale în jude¡ul Sibiu, 300 de vaci de carne, 400 de oi, depozite cerealiere de 40.000 de tone.

riginar din ªoimu¿, Hunedoara, Teodor Aflat s-a plimbat, ca elev, prin toatå ¡ara: a urmat cursurile primare ¿i gimnaziale în Pite¿ti, apoi pe ale ¿colii profesionale de electricieni din Bra¿ov, s-a angajat la cåile ferate în Târgu Mure¿, unde a fåcut ¿i liceul, la seral. Dupå armatå a intrat la facultate, fiind repartizat în Media¿. În 1990 s-a apucat de comer¡ în Ungaria. Mergeau bine paharele ¿i cristale la Vitrometan. “Seara bågam ma¿ina în fabricå, umpleam portbagajul cu «cioburi» ¿i a doua zi eram la Szeged sau Budapesta. A¿a am fåcut primele mii de mårci”. Ulterior a ajuns så munceascå în Germania, iar cu banii câ¿tiga¡i s-a apucat så construiascå o halå în care î¿i propusese så amenajeze o brutårie. Fåcea naveta: trei luni în Germania, cu vizå temporarå, douå såptåmâni acaså, pentru continuarea investi¡iei. A mai încercat ¿i comer¡ cu ma¿ini, comer¡ cu “de toate”, în buticuri, transport de animale vii, transport de struguri, intermedieri de angajare în

Germania, ce n-a încercat. Înså cea mai bunå afacere a fåcut-o când s-a angajat la Josef Schuder, viitorul såu partener de afaceri. A for¡at nota ¿i a lucrat la negru, iar inspec¡ia muncii din Germania nu l-a iertat: 21 de zile de închisoare ¿i 3.000 de mårci amendå. Pårea cå viitorul såu în Germania e pecetluit, înså având vizå de afaceri luatå la consulatul din Sibiu, pe o firmå fårå activitate, a reu¿it så se reangajeze. În anul 2000, dupå ¿apte ani de muncå în construc¡ii metalice la patro-

“

“Sper så facem o cooperativå a cultivatorilor de sfeclå, iar fabrica så fie a cooperativei. Vom face procesul de produc¡ie transparent, astfel încât orice cultivator så fie convins cå nu va fi påcålit cu impuritå¡i inventate sau cu con¡inutul chipurile redus de zahår al sfeclei, adicå digestia. ªi eu am avut aceastå problemå în rela¡ia cu Tereos”, Teodor Aflat

“

nul Schuder, acesta i-a propus så devinå omul såu de încredere pentru o afacere în agriculturå, în România. “Må apropiam de finalizarea brutåriei. Dar am închiriat spa¡iul ¿i am venit cu Schuder în ¡arå. Am gåsit un inginer agronom. Apoi am luat în arendå 50 de hectare. Pe 13 septembrie aveam actele de la Registrul Comer¡ului. A¿a

s-a nåscut Agroferm Bråteiu, în care Schuder avea 90%, iar eu cu inginerul agronom câte 5%”. Ulterior, inginerul agronom a ie¿it din afacere, Schuder preluând pår¡ile acestuia. Dupå trei ani de pierderi, Aflat ¿i fiul såu, Alex, care la începutul afacerii era în ultimul an de gimnaziu ¿i ulterior a fåcut Agronomia, au reu¿it så producå profit. “Aveam douå tractoare. Pe unul îl conduceam eu, pe celålalt Alex, încå din clasa a VIII-a. Lucra cu mine sâmbåtå ¿i duminicå, când nu avea ¿coalå”. În 2007, afacerea mergând din plin, iar procesul de extindere continuând ¿i în alte localitå¡i de lângå Bråteiu, a apårut necesitatea înfiin¡årii altor firme. În prima dintre acestea, Alex Aflat e ac¡ionar cu 49%, iar fiul lui Schuder cu 51%. În urmåtoarele cinci, Teodor Aflat ¿i Josef Schuder au câte 50% fiecare. To¡i banii aduna¡i au fost reinvesti¡i, partenerul german renun¡ând la dividende. “Avem datorii cåtre firma lui de cel pu¡in opt milioane de euro, reprezentând în principal leasinguri la ma¿ini ¿i utilaje luate din Germania. Care-i beneficiul lui? Påi facturile se plåtesc. Rulaj de marfå are. Cât î¿i pune pe facturå nu må intereseazå”. În paralel, a crescut, chiar mai impetuos, afacerea lui Schuder din Germania. “În 1993, când l-am cunoscut, avea un atelier de produc¡ie confec¡ii metalice de mici dimensiuni. Acum face doar confec¡ii mari. În ultima halå a investit câteva milioane de euro. Exportå în SUA. A construit, integral, în China, o fabricå de nutre¡uri concentrate”. Din cele 10.000 de ha lucrate în prezent (cu tractoare de toate capacitå¡ile, toatå gama de utilaje, 13 combine de cereale, trei combine de sfeclå, douå de Profitul Agricol 47/2022

CULTURI VEGETALE Decriptarea unei afaceri: de ce întârzie Petre Daea achizi¡ia fabricii de zahår din Ludu¿

cartofi, 15 camioane), o bunå parte sunt în proprietatea Agroferm Bråteiu ¿i a celorlalte firme de¡inute de cele douå familii, înså Teodor Aflat refuzå så precizeze cât anume. “Asta nu spun nici dacå cineva må aga¡å într-un cui, så må tortureze”. Motivul ar fi invidia celor din jur. “De când fac agriculturå mi sau fåcut cinci dosare la DNA. S-au încheiat cu NUP, altfel nu a¿ mai fi aici. Dar ideea e cå dacå vorbe¿ti despre realizårile tale, dacå ai avut ¿anse în via¡å ¿i ai ¿tiut så beneficiezi de ele, lumea are impresia cå ceva trebuie så fie în neregulå, cå ceva ai delapidat. În ultimii ¿apte ani nu mi s-au mai deschis dosare, dar nici nu am prea dat interviuri”. Cert e cå expansiunea continuå. “Cre¿tem suprafa¡a, dacå se ive¿te posibilitatea. Dotåri avem, oameni avem. Nu må opresc så analizez cât ¿i ce am fåcut. Fiecare zi o iau ca ¿i când ar fi prima în care fac ceva”. În structura culturilor mari de Profitul Agricol 47/2022

câmp predominå cele de primåvarå, cu 2.800 de ha de porumb (culturå la care, în anii buni, se ob¡in produc¡ii chiar mai mari de 20 de t/ha la neirigat), 2.800 ha de floarea-soarelui ¿i 750 ha de soia. ¥nså Aflat era ¿i unul dintre cei mai mari cultivatori de sfeclå de zahår din ¡arå, cu aproape 800 ha ¿i produc¡ii uneori de peste 70 t/ha. În prezent, suprafa¡a cultivatå e reduså la 200 de ha, produc¡ia fiind contractatå cu fabrica de zahår Agrana, din Roman. În ianuarie 2022, Aflat a primit o notificare de la Tereos Ludu¿, fiind în¿tiin¡at despre iminenta închidere a fabricii de zahår ¿i despre refuzul de a mai prelua produc¡ia de sfeclå a acestui an. Când apropia¡ii i-au vorbit despre varianta preluårii fabricii, prima reac¡ie a fost de refuz categoric. Ulterior înså, ideea nu i s-a mai pårut atât de proastå. Mai ales, atât timp cât Adrian Chesnoiu a fost ministru al Agriculturii.

Robert VERESS

“Într-o zi m-am såturat de tårågånårile ministrului Daea, a¿a cå l-am sunat ¿i i-am comunicat cå nu voi mai insista dacå nu-l intereseazå 25% din necesarul de zahår al ¡årii. Atunci a stabilit o întâlnire. Ne-am întâlnit, am discutat, dar nimic concret”, poveste¿te Teodor Aflat din culisele achizi¡iei fabricii de zahår de la Ludu¿. “Au urmat alte discu¡ii telefonice încinse cu ministrul. Am ajuns la o concluzie så facem o adreså, to¡i cei råma¿i interesa¡i de achizi¡ie, cåtre grupul francez. 13 firme, dintre care 7 ale mele. În diminea¡a zilei în care trebuia så ne vedem cu francezii m-a sunat un secretar de stat, så ne ureze succes. Francezii ne-au cerut un pre¡, noi am cerut un termen de consultåri. A urmat o altå întâlnire, pe 12 octombrie, când am încheiat Memorandumul”. Aflat nu spune care ar fi valoarea tranzac¡iei, dar sursele noastre vehiculeazå cå ar fi 8 milioane de euro ¿i s-ar fi cerut un avans de 800.000 de euro. Aflat oscileazå înså între o atitudine circumspectå ¿i cea de încredere totalå. Întrebat dacå s-a realizat un audit al fabricii, spune cå nu e momentul så se discute despre asta, acum: “Cui îi e fricå de apå, nu månâncå pe¿te! Din punctul meu de vedere, nu e nicio problemå, nu am nicio re¡inere”. Discu¡ia de mai sus s-a purtat vineri, 21 octombrie. Mar¡i, 25 octombrie, la Ministerul Agriculturii ar fi trebuit så se încheie contractul de vânzare-cumpårare al fabricii de zahår Ludu¿ între Tereos ¿i 13 firme ale fermierilor producåtori de sfeclå, dintre care ¿apte ale familiilor Schuder ¿i Aflat. Înså contractul nu a mai fost semnat. Pe de altå parte, nu s-a anun¡at nici suspendarea Memorandumului încheiat anterior între cele douå pår¡i. Ulterior, la mijlocul lunii noiembrie, Guvernul ¿i-a anun¡at, printr-un memorandum, inten¡ia de a acorda un ajutor de stat pentru restructurarea fabricii de zahår Ludu¿. Miercuri, 7 decembrie, Aflat a declarat cå “lucrurile sunt pe un fåga¿ bun”, iar semnarea contractului cu Tereos se va produce “curând”. 27

CULTURI VEGETALE

Probleme prev\zute de BASF la ie[irea din iarn\ [i solu]iile oferite Silviu RO{CA Crop manager cereale, porumb, sfecl\ de zah\r, Agricultural Solutions Romania

Suntem abia la începutul iernii, dar activitatea în câmpuri se va relua în februarie. În fiecare an, ie¿irea din iarnå vine cu alte provocåri, în func¡ie de rezerva de apå acumulatå în sol pe durata iernii, de evolu¡ia temperaturilor, de vigoarea culturilor, de rezerva de buruieni, boli ¿i dåunåtori etc. Aceasta din urmå (rezerva de buruieni, boli ¿i dåunåtori) pare så fie chiar în cre¿tere pe alocuri, pe måsura dispari¡iei produselor eficiente de combatere, urmare a interdic¡iilor impuse pe plan european. Producåtorii de produse de protec¡ie a plantelor mai au înså câ¡iva “a¿i în mânecå”. În continuare, îi devoalåm pe ai BASF.

Culturi cerealiere Problemå la ie¿irea din iarnå (1): Toamna secetoaså, lungå ¿i cålduroaså a adus asupra culturilor de grâu ¿i orz atacuri masive de diver¿i dåunåtori:

Noiembrie 2022. Atac de musca cerealelor

Atac f\inare la gr=u

afide, musca cerealelor etc. Drept urmare, plantele s-au dezvoltat mai încet ¿i au devenit mult mai susceptibile la atacul agen¡ilor patogeni. Aceasta înseamnå cå în primåvarå plantele vor fi mai sensibile la atacul bolilor. Combaterea bolilor la cereale este problematicå primåvara devreme, deoarece temperaturile scåzute afecteazå eficacitatea fungicidelor. În plus, vremea este instabilå, iar de multe ori fermierii sunt surprin¿i în câmp de ploi chiar la momentul aplicårii tratamentelor. Astfel, fungicidele sunt spålate de pe frunze ¿i nu ac¡ioneazå împotriva bolilor. Solu¡ia BASF: Pachetul fungicid Revystar Flex combate numeroase boli la cereale ¿i este adaptat condi¡iilor climatice din România: se poate aplica de la temperaturi începând cu 5°C, iar dacå ploaia survine la o orå de la aplicarea fungicidului, acesta nu este spålat, deoarece este absorbit în plante de 24 de ori mai rapid fa¡å de alte fungicide. Problemå la ie¿irea din iarnå (2): Toamna secetoaså a influen¡at ¿i evolu¡ia buruienilor, care nu au råsårit la fel de mult în toamnå. Aceasta înseamnå cå rezerva de buruieni din sol este foarte mare. Aceste buruieni vor råsåri

cu siguran¡å în primåvarå ¿i vor concura serios culturile de cereale påioase. Solu¡ia BASF: Erbicidul Biathlon 4D combate buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene, chiar ¿i în condi¡iile în care la momentul aplicårii avem temperaturi de 4-5°C sau dacå survin ploi la o orå de la aplicare.

Cultura rapi¡ei Problemå la ie¿irea din iarnå: Rapi¡a a fost atacatå masiv de cåtre dåunåtori în toamnå, iar în primåvarå cu siguran¡å culturile o så prezinte o sensibilitate crescutå la boli. Solu¡ia BASF: Pentru combaterea bolilor care apar la rapi¡å, dupå iernare, recomandm fungicidul Caramba Turbo, în special pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam). Caramba Turbo este singurul fungicid care are ¿i efect regulator de cre¿tere primåvara. Asta înseamnå cå arhitectura plantelor de rapi¡å o så fie una mai bine definitå, cu ramifica¡ii care pleacå de la bazå ¿i cu o înål¡ime a plantei care este mai micå, pentru a evita fenomenul de cådere din perioada lunilor mai-iunie. Profitul Agricol 47/2022

CULTURI VEGETALE

Numele cet\]ilor dacice

din portofoliul Timac Reducerea consumului de fertilizan¡i clasici în Uniunea Europeanå a fost våzutå ca oportunitate de Timac Agro. Tocmai de aceea, investi¡ia de la Bråila a fost gânditå încå de acum ¿ase ani.

“

Ne-am gândit, atunci, cå la Bråila trebuie så realizåm produse complet aparte de tot ceea ce aveam în portofoliu, de tot ceea ce existå în România ¿i pe cât posibil pe plan european ¿i mondial: fertilizan¡i mai eficien¡i decât cei existen¡i, pentru a corespunde exigen¡elor europene”, dezvåluie Marius Marica, director de marketing Timac. Între anii 2017-2019 s-au realizat formulårile îngrå¿åmintelor ce aveau så fie produse la Bråila. În 2018 s-au realizat primele teståri, iar acestea au continuat în anii urmåtori. Iar în 2019 a început omologarea produselor în România. “Am lucrat cu speciali¿ti din cercetare/testare din mai multe zone ale ¡årii, inclusiv USAMV Ia¿i, Eurofins, USAMV Timi¿oara. În toamnå am încheiat parteneriat ¿i cu USAMV Cluj”. A¿a a rezultat noua gamå de produse Synertech, cu nume latine, dupå denumirea unor cetå¡i/a¿ezåri dacice. “Existå o conota¡ie aparte pentru denumirea produselor. Avem un azot cu eliberare lentå, molcomå. Cine e molcom, dacå nu ardeleanul? ªi-atunci produsul respectiv se nume¿te Napoca. Avem ¿i un azot rapid, ¿i atunci produsul a fost numit Pelendava (Dolj), fiindcå oltenii sunt cei mai iu¡i români.

NK-ul se nume¿te Tomis, fiindcå în Dobrogea e seceta mai cruntå, iar azotul trebuie înso¡it de potasiu, pentru ca plantele så facå fa¡å stresului hidric”, explicå Marica. Cele 11 produse Timac au fost testate la trei culturi (grâu, porumb, floareasoarelui) sau måcar douå dintre acestea, în 12 loca¡ii de cercetare, pe parcursul a 5 ani (2018 - 2022 inclusiv). În total au fost efectuate 77 de teståri. Rezultatele sunt sintetizate în tabel. În portofoliul comercial au fost introduse, la început, produsele pentru cultura de grâu - logic, având în vedere momentul. În prezent, sunt disponibile cin-

Denumirile ¿i formulårile celor 11 produse Argedava 1 7-23-3 + 0.2 Zn + 0.2 B

Argedava 2 8-24-0 + 0,2 Zn

Napoca 27-0-0 + 5S)3 + 0,1 Zn + 0,1 B + 0,1 Mn

Pelendava 19-0-0 + 12S)3 + 2MgO + 0,2 Zn + 0,2 B + 0,1 Mn

Folen 190-0 + 10SO3 + 5MgO

Tomis 1 17-0-6 + 0,2 Zn + 0,2 B + 0,1 Mn

Tomis 2 15-0-9 + 0,2 Zn + 0,2 B + 0,1 Mn

Petrodava 1 14-18-0 + 0,2 Zn + 0,1 B Petrodava 2 12-14-0 + 0,2 Zn + 0,1 B

Capidava

ci din cele 11 produse, iar din primåvara anului 2023 vor fi opt din 11. “Ne propunem så cre¿tem la culturile de primåvarå ¿i atunci cele mai multe produse sunt pentru porumb ¿i floarea-soarelui, ca solu¡ii pentru zonele mai aride, unde fermierii sunt altfel constrân¿i så se axeze tot mai mult pe culturile de toamnå”. În completare, Adrian Drågan, CEO Timac zona Mårii Negre, anun¡å cå Timac a lansat ¿i ADN - o nouå gamå de biostimulatori, ce va fi promovatå în perioada urmåtoare. “Ne vom concentra pentru a intra ¿i pe pia¡a produselor dedicate culturilor speciale”. Pia¡a din România are nevoie de minim un milion de tone de îngrå¿åminte pentru campania de primåvarå. În opinia lui Ionel Bursuc, director executiv Timac Agro România, aceastå cerere va fi acoperitå foarte greu. Mai ales aprovizionarea cu azot nitric ¿i amoniacal (eliberare rapidå) va fi o provocare. “Fiindcå fabricile grupului Roullier (din care face parte Timac Agro) nu utilizeazå direct gazul metan ca materie primå, ci uree, diamoniu fosfat, sulfat de amoniu etc., ne-a permis så avem produc¡ie relativ constantå”, conchide Ionel Bursuc. “În 2019, în Timac Agro România ¿i R. Moldova era 149 de angaja¡i, dintre care 100 agen¡i de vânzåri ¿i de teren. În 2020, în pofida dificultå¡ilor, nu am fåcut nicio disponibilizare. Dimpotrivå, am angajat. Azi suntem 167 ¿i încå recrutåm.”

15-6-0 + 0,2 Zn + 0,2 B + 0,1 Mn

Sarmizegetusa 7-20-0 + 2 Zn

a consemnat Robert VERESS Profitul Agricol 47/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR :nc\ un focar de PPA în Timi[ Mar¡i, 6 decembrie, Prefectura Timi¿ a confirmat existen¡a unui nou focar de pestå porcinå africanå. De data aceasta, într-o gospodårie din Lenauheim, la 40 de km de Timi¿oara. Probele au fost prelevate vineri, 2 decembrie, iar dupå patru zile au venit ¿i rezultatele de la IDSA Bucure¿ti. Prefectura Timi¿ a convocat ¿i ¿edin¡a Comitetului Local de Combatere a Bolilor, în urma cåreia s-a adoptat hotårârea care stabile¿te måsurile de protec¡ie, inclusiv zonele de protec¡ie ¿i supraveghere din jurul focarului. Acestea sunt pe o razå de 3, respectiv 10 kilometri în jurul focarului de pestå

porcinå africanå ¿i includ: zona de protec¡ie (0-3 km) - localitatea Lenauhei. Zona de supraveghere (3-10 km) localitå¡ile Iecea Mare, Iecea Micå, Uihei, ªandra, Bulgåru¿, Gottlob ¿i Graba¡. Aici intrå ¿i fermele comerciale Smithfield situate în Biled, Iecea Mare, Bulgåru¿, Jimbolia. “Dezinfecta¡i cu un agent virucid (Virkon S, de exemplu) echipamentele de protec¡ie atunci când intra¡i ¿i ie¿i¡i de la animale. (Plasa¡i dezinfectantul într-o tavå la intrarea în zona cu animale.)”, îndeamnå medicii veterinari.

O românc\ a cântat la Congresul Vacilor B\l]ate de la Paris Artista de muzicå folcloricå Daniela Ploia a fost invitatå så cânte la Congresul Vacilor Bål¡ate, în Paris, Fran¡a. Românca a fost invitatå de un fermier francez de origine românå, dar nu a dorit så dezvåluie mai multe. La Paris a cântat 3 ore, iar de la acolo a plecat la un alt concert zootehnic, la Montpellier. Manifestårile au avut loc în perioada 28 noiembrie - 1 decembrie ¿i la ele au participat zeci de fermieri din România ¿i din alte 40 de ¡åri. “Evenimentul a reprezentat un 32

schimb de experien¡å între fermierii din toatå lumea din domeniul agricol”, a spus artista. “Am våzut foarte multe rase de vaci ¿i, în primul rând, tot felul de aparaturå pentru agriculturå. Am în¡eles cå ei nu mai muncesc decât cu tehnologie ultramodernå, nu manual.” Ploia spune cå a råmas impresionatå de cum aratå o fermå de vaci în Fran¡a, comparativ cu una din România. “¥n primul rând, curå¡enie maximå. Covorul ro¿u pentru vaci mai lipsea. Nu tu miros,

nu murdårie, nimic. Vacile au dispozitiv de îndepårtat dejec¡iile, care ajung într-o sta¡ie de biogaz. Au un flux incredibil de preluare a gunoiului de grajd, apoi mulsul ¿i transportul laptelui în condi¡ii de igienå sanitarå maximå etc. Am råmas mutå de ce tehnologie am våzut în Fran¡a, dar fermierii investesc mult. Acolo se pune pre¡ pe calitate. În România, am våzut maxim douå ferme de a¿a anvergurå”. pagin\ de

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 47/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Când va zbura porcul “Generali¿tii” din presa acualå au început så lanseze informa¡ii care ne asigurå cå pre¡ul cårnii de porc se va tripla. Ba chiar mai råu, carnea de porc va dispårea de pe pia¡å. De fiecare datå, ¿tirea începe invariabil cu “speciali¿tii spun cå...”, fårå så precizeze ¿i cine ar fi acei “speciali¿ti”. Situa¡ia nu este deloc a¿a, explicå Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR.

“

E adevårat, aståzi, cu pesta porcinå africanå ståm la fel de cumplit. Nu s-a avansat absolut deloc”, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Prin ultimul raport de audit, Comisia Europeanå le-a transmis autoritå¡ilor noastre ce så facå, pe puncte. “Ca så vadå ce båie¡i cumin¡i am fi noi, am transmis cå avem o lege a por-

cului, care este în Parlament ¿i stå întrun sertar de un an ¿i jumåtate. ªi va fi votatå când va zbura porcul.” Surse discrete din Parlament mi-au confirmat cå Legea porcului nu va fi votatå niciodatå, cel pu¡in nu în aceastå formå. Mai ales cå vin campaniile electorale multiple. “În lege se precizeazå ni¿te reguli, iar în ¡ara noastrå, ultima dorin¡å este så avem reguli. Må refer la douå minime reguli de bun-sim¡ elementar: to¡i porcii din România trebuie crotalia¡i; controlul circula¡iei porcilor din zone cu pestå în zone fårå pestå”. Avem medici veterinari, care au primit 10.000 de lei la salariu ca så-¿i facå datoria ¿i ei tot nu trec prin ogråzile ¡åranilor. “A¿a este, dar marea problemå a legilor din România råmâne: cine este tras la råspundere? Unde scrie cå medicul veterinar trebuie så råspundå? Dacå pentru crescåtori existå ni¿te reguli foarte clare, inclusiv cu amenzi, nicio lege nu spune cå, dacå medicul veterinar nu-¿i face datoria, prime¿te

Ioan Lado¿i pre¿edinte APCPR: “Nu ¿tim câ¡i porci existå în România. Se ¿tie câ¡i porci pleacå din fiecare fermå, în fiecare zi, cåtre abatoare. Din calculele noastre, pot så vå spun cå peste jumåtate din porcii României se aflå în gospodåriile popula¡iei. Într-un comunicat de preså al PSD Ialomi¡a, se aratå deschis cå minim 4.000 de porci au fost comercializa¡i în jude¡ul Ialomi¡a fårå acte. Dacå înmul¡im cu numårul de jude¡e, ne imaginåm ce iese... Noi facem presiuni ¿i vorbim în pustiu.”

amenda de atâ¡ia lei”, confirmå ¿i Ioan Lado¿i. Asta înseamnå cå efectivele de porci din gospodåriile popula¡iei constituie un fel de tampon social pentru men¡inerea bunåstårii celor care cresc porci în sate ¿i, în acela¿i timp, un tampon politic. Sigur cå bunåstarea ¡åranilor actuali nu cre¿te pânå la cer dacå mai au ¿i ei un porc-doi pe lângå caså. Dar asta nu înseamnå cå nu trebuie respectate ni¿te reguli de biosecuritate, crede Ioan Lado¿i. Acum nu existå niciun control. Pandemia de pestå s-a banalizat ¿i fermierii nu mai dau informa¡ii. De asta asocia¡iile profesionale cred cå anul åsta se vor tåia cu 800.000 de porci mai pu¡in decât în 2021. Diferen¡a va fi aduså din import. Pre¡ul porcului în viu la poarta fermei a crescut din nou în aceastå perioadå: 9 lei pe kilogram. “Pentru cei care nu s-au integrat pe verticalå, chiar ¿i pre¡ul actual este insuficient, iar fermierii lucreazå tot în pierdere. Ca så fie acoperitor ¿i ca så asigure ¿i un profit, pre¡ul ar trebui så fie probabil 11 lei pe kilogram. ºåranii vând cu 15-16 lei kilogramul”, spune Ioan Lado¿i. Fermele comerciale nu-i ajutå pe ¡årani cu pråsilå ca så facå reproduc¡ie. Nu au acest interes. “Vieri ¿i scroafe de reproduc¡ie nu prea existå pentru vânzare. Fermierii castreazå vierii imediat dupå fåtare. Marea majoritate a fermelor produc comercial ¿i pråsila lor este pentru uz intern. Dacå mergem pe ideea cå gospodåriile ¡åråne¿ti pot face reproduc¡ie, nu vom scåpa niciodatå de pestå porcinå africanå. Dacå regulile de biosecuritate existå doar pe hârtie, nu este o solu¡ie så sprijinim ferma ¡åråneascå. Noi ne gândim doar cum så supravie¡uim.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

O ferm\ industrial\ de Angus “Eu sunt industria¿ în agriculturå”, spune din start Nicolae ªerban (foto). Dupå ce a ajuns la performan¡e surprinzåtoare în cultivarea cartofului ¿i a cerealelor, omul a fåcut ¿i o fermå de vaci Angus.

patru luni, Nicolae ªerban, proprietarul Grupului ªerban, a înfiin¡at o fermå cu 350 de vaci Angus. Are 135 de hectare de på¿une pentru ele. A împår¡it tot ima¿ul în parcele de 70 de metri lå¡ime ¿i le pa¿te cu gard electric. Creeazå condi¡iile pentru på¿unea irigatå ¿i supraînsåmân¡atå, iar påmântul råspunde prin produc¡ia de iarbå. Animalele se încadreazå practic în acest model de fermå pentru cå totul este ¿tiin¡å. Nu existå cositoare mai eficientå ca vacile Angus. Activitatea crescåtorului este predictibilå ¿i el nu se teme de surprize în evolu¡ia animalelor ¡inute în condi¡ii naturale drastice. “În iunie-iulie, o parcelå påscutå î¿i revine în 18 zile”, explicå Nicolae ªerban. Deci trebuie så mute cireada principalå o datå la 4 zile. Într-o på¿une supraînsåmân¡atå, fertilizatå ¿i irigatå, po¡i cre¿te 5 vaci cu vi¡eii lor pe un hectar. Într-o på¿une neirigatå, uscatå, påråsitå, a¿a cum aratå izlazurile României în propor¡ie de peste 95%, po¡i så cre¿ti o vacå la douå hectare, adicå så nu le mai dai nimic altceva. “Dacå se poate, nu le bag în stabula¡ie niciodatå. Eu nu le mai dau nimic altceva. Este modelul våzut de mine în Carolina, SUA. Ne aflåm pe aceea¿i paralelå 46, în mijlocul continentului american. Au acelea¿i condi¡ii ca noi. M-am dus acolo så våd cum fac oamenii aceia bani ca så fac ¿i eu. 34

La 8 luni de på¿une, vaca face bani. Dacå irigåm, ideal este så ¡inem 10 luni vaca pe på¿une. Ce face specialistul român? A venit bruma, am arat totul, nu mai avem på¿une, avem pe câmp numai grâu, orz, triticale, rapi¡å. Deci trebuie så strângem cu Jaguarul ¿i cu grebla fânul.” Din vizita în America a råmas cu informa¡ii temeinice. Fermierii la care a fost în vizitå nu mai lucreazå påmântul. Au rota¡ie de 6 ani, din care doi ani pentru culturile de primåvarå (porumb, soia, floarea-soarelui) dupå ce au recoltat grâu, orz. Seamånå pe miri¿te orzoaicå, lupin, ridichi, mu¿tar, rapi¡å, mazåre, måzåriche. Când vine bruma, o asemenea culturå are 50-60 cm ¿i vacile vor pa¿te toate plantele, inclusiv toate resturile vegetale de la porumb. În primåvarå, nu pregåtesc påmântul ¿i refac culturile. “Eu ar påmântul numai acolo unde am pus cartofi ¿i alte legume. Las bacteriile, râmele în via¡a lor. Nu trebuie îngropate resturile vegetale. Fermenta¡ia, procesarea se fac cu microorganismele care tråiesc în påmânt ¿i care sunt anaerobe. Toate organismele anaerobe consumå azot, deci trebuie så le dai azot ca så månânce acele resturi vegetale ¿i emanå metan. Când la¿i resturile vegetale deasupra, microorganismele care intrå în ac¡iune sunt aerobe. Nu månâncå azot, nu emanå metan. Iau azot din atmosferå. Pare incredibil, dar topesc toatå vegeta¡ia de la suprafa¡å. Påioasele le recoltez cu un header rotativ, care ia doar boabele din spic ¿i laså paiele în picioare. Semån rapi¡a printre paie, printre ciocålåi de porumb ¿i råsare rapi¡a frumos. Dacå ¡inem vacile 10 luni pe på¿une, mai råmân douå luni de iarnå, pentru care este obligatoriu porumbul de siloz”. Pe lângå ameliorarea prin alegerea taurilor de pråsilå, Nicolae ªerban vrea så ajungå la 500 de vaci Angus pe på¿une, pentru care va lucra un singur om.

A ridicat un adåpost pentru spa¡iul de furajare pe timp de iarnå. “Vacile vor sta pe câmp, ca bizonii indienilor. Le mai fac o copertinå pentru ploaie sau soare. Nu umblå nimeni dupå ele. Care scapå, scapå, care nu scapå nu scapå. Teoretic, o vacå poate cre¿te pe o på¿une adevåratå un vi¡el de 350 de kilograme, cu laptele ei ¿i cu iarbå. 350 kg x 3 euro = 1.050 de euro numai din på¿une. Mor 20%, deci råmân cu 800 de euro în medie. Se adaugå subven¡ia de 200300 de euro. Ajungem la 1.100 de euro”. De re¡inut cå ¿i-a luat în calcul o mortalitate de 20% la Angus, ceea ce este foarte mult. O junincå Angus gestantå costå 2.500 de euro. Cu tot cu transport, cu servicii veterinare, ajunge la 3.000 de euro. Un taur bun depå¿e¿te 10.000 de euro. Genetica este 90% din Europa. Taurii stau în ciurdå, în func¡ie de lot. Nicolae ªerban livreazå animalele la Karpaten Meat. Nu este o perioadå propice pentru vânzarea lor. Se manifestå maxim un caz de distocii la o sutå de vaci. Fermierul ¿i-a propus så creascå numai raså purå. “Am optat petru Angus din motive economice. Este o raså foarte råspânditå, super-extensivå, super-americanå ¿i se vinde bine. Am fost în Nord Dakota ¿i am våzut cå lucrau 4.000 de hectare de culturå mare ¿i aveau grijå de 500 de vaci Angus numai doi fii, mama, o norå. Mai aduceau în campania de recoltare doi buri din Africa de Sud. O datå pe såptåmânå, nora se ducea så vadå dacå merge pompa de apå, ac¡ionatå de vânt. Nu påzea nimeni animalele. În fiecare såptåmânå, mutau gardul electric pe o på¿une de 400 de ha. Cine mai lucreazå cu un singur om la o fermå de 500 de vaci? Noaptea, nu stå nimeni aici, avem camere de luat vederi. Dacå încep fåtårile, nu intervine nimeni. Plouå, ninge, înghea¡å. Pot muri 20%, este în calcul. Numai în perioada de stabula¡ie cu frig, vom ¡ine vi¡eii cu mamele în adåpost. Montele au loc astfel Profitul Agricol 47/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR încât fåtårile så fie în lunile aprilie-mai. Luåm tauri suficien¡i, avem parcele destule. Nu e mare lucru så cre¿ti 5.000 de vaci. Dacå voi reu¿i så contractez cu 3,5 euro pe kilogramul în viu, iar dacå sporul mediu zilnic de cre¿tere va fi de la 350 de kilograme la 650 de kilograme, pot så cresc 5.000 de vaci Angus.” Dar pentru asta sporul mediu zilnic trebuie så urce la 2 kilograme. Fiecare animal va sta în 4 metri påtra¡i ¿i va mânca granule, paie ¿i apå. Marmora¡ia perfectå se ob¡ine în ultimele 160 de zile. ªi-a fåcut calculul cå cel mai rentabil este så creascå efectivul de mame, iar masculii så-i vândå la 350 kg cåtre Karpaten Meat. O îngrå¿åtorie trebuie så aibå 1.000 de animale pe ciclu ca så fie profitabilå. ¥n perioada urmåtoare ªerban vrea så preia tehnologia transferului de embrioni din America. “O vacå pregåtitå pentru transferul de embrioni costå 20.000 de dolari în SUA. Dacå aduci 10 vaci, po¡i så pierzi una, dar po¡i så faci 150 de vi¡ele pe an. Trebuie så mergem unde sunt cei mai performan¡i fermieri ¿i så vedem ce fac. Cel mai bun specialist în transfer de embrioni este în Australia. Îl sunåm ¿i îl întrebåm cât ne costå så se mute la Sascut un an, doi ani.” Ca så fii eficient dupå normele americane, ferma trebuie så aibå 10.000 de vaci Angus. Ideal este så ob¡ii 5.000 de tauri la 25.000 de mame. “Atât trebuie så generezi. La 5.000, î¡i trebuie 5.000 de hectare de på¿une irigatå. Po¡i så încarci un camion de carne premium pe zi.” Trebuie så spunem cå în compania sa, Grup ªerban, mai are FNC propriu, iar resturile de la silozuri le aduce tot la vaci. Nicolae ªerban s-a nåscut pe 8 decembrie 1973. Este originar din Filipe¿ti, comuna Bogdåne¿ti, de lângå One¿ti. Ambii pårin¡i erau originari din Filipe¿ti. “Tata avea menajerie - vaci de lapte, de carne, avea de toate...” A terminat studii economice în 1997 la Bucure¿ti. Deci nu a fost båiatul de¿tept ¿i de bani gata. Îi place så vorbeascå în axiome economice. “Inteligent sunt... Åsta-i avantajul meu cå nu am primit banii de haram ¿i nu i-am pierdut de haram. Eu nu cred cå atitudinea de antreprenor se înva¡å. Am convingerea cå 90% din cetå¡enii care terminå Harvard, Oxford nu au spirit antreprenorial. Dacå vrei så fii antreprenor, trebuie så ¿tii så pierzi bani. Tu visezi cå vei face doar afaceri care se încheie toate pe plus. Dacå ai cumva prostia asta în cap, laså-te de afaceri!” Aståzi, compania sa are 450 de angaja¡i care acoperå tot, inclusiv zootehnia ¿i panifica¡ia.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

:nc\ o cooperativ\ începe s\ produc\ lactate Cooperativa Agricolå Kézdi Lacto Coop, în colaborare cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), au finalizat lucrårile la fabrica lor de lactate de la Târgu Secuiesc.

ooperativa Agricolå Kézdi Lacto Coop are peste 200 de fermieri, care livreazå zilnic 5.000 de litri de lapte spre procesare la fabrica din Cristuru Secuiesc. Acum, au fabrica lor. ACVBR-Sim ¿i Kézdi Lacto Coop au reu¿it så reconstruiascå unitatea de la Târgu Secuiesc, investi¡ie care s-a ridicat la peste 4 milioane de euro, în mare parte bani europeni. Astfel, laptele vacilor din Covasna va fi vândut la nivel na¡ional. “Am fåcut deja produc¡ia de probå în fabricå, spune Zoltan Haller, unul din fondatorii ACVBR-Sim. Am calibrat echipamentele ¿i, sigur, dupå ce toate utillajele au fost spålate ¿i sterilizate, am ob¡inut primele mostre ca så vedem dacå produsele sunt sterile. Au fost puse la incubator, iar dupå primele teste, au termen de valabilitate de un an, ceea ce înseamnå cå avem produse super-sterile”.

Înghe¡atå veganå ¿i fri¿cå exclusiv din lapte În ¡ara noastrå, înghe¡ata ¿i fri¿ca se produc numai cu înlocuitori, nu au legåturå cu laptele. Fabrica de la Târgu Secuiesc va sparge pia¡a înlocuitorilor ¿i a falsurilor, explicå Zoltan Haller. “Este vorba de produse sterilizate la înaltå temperaturå: unt, lapte, cremå, 36

fri¿cå pentru cofetårie, cremå-fri¿cå pentru gåtit, toate exclusiv din lapte. Producem ¿i “bazå de înghe¡atå”. Vom ie¿i pe pia¡å cu 20 de sortimente de înghe¡atå, inclusiv pentru cei care au interdic¡ii la zahår, pentru bolnavi de diabet. Vor putea mânca ¿i copiii înghe¡ata de la Cooperativa Agricolå Kézdi Lacto Coop, fårå grija surplusului de zahår. Echipamentele ¿tiu så facå numeroase re¡ete, totul e så vrei så produci. Acum este o nouå modå în lume ca înghe¡ata så se påstreze la plus 20 de grade Celsius timp de un an. Greu de imaginat pânå acum. Vom face ¿i noi acela¿i lucru la aceastå unitate de procesare. Este de fapt “baza de înghe¡atå”, care se bagå apoi într-un aparat ¿i se face propriu-zis înghe¡ata. Tehnologia provine din Italia. Au venit la noi la fabricå un ¿ef cofetar, care lucreazå pentru China, pentru ¡årile arabe, ¿i un specialist în procesarea untului ¿i a altor produse compuse. Prin urmare, ne-am asigurat cele mai noi ¿i cele mai bune re¡ete din lume. Am båut

lapte pasteurizat ¿i m-a surprins aroma lui”, încheie Haller. Fabrica are o capacitate de procesare de 45.000 de litri pe zi. Sigur cå va ajunge treptat la aceastå capacitate maximå, iar impunerea pe pia¡å necesitå mai mult timp. Laptele va fi colectat din Covasna ¿i din jude¡ele limitrofe. “Am o satisfac¡ie extraordinarå cå au ie¿it primele produse premium, iar calitatea lor e deosebitå. Dupå câ¡iva ani de muncå, ne vom uita ¿i la profit. Este o ordine logicå: se recupereazå investi¡ia ¿i apoi ne gândim ¿i la profit. Laptele s-a scumpit, hârtia s-a scumpit, ambalajul e foarte scump ¿i vine din import. Avem ¿i varianta ajutåtoare: ambalarea la pungi de 3-5 litri. Nu folosim arome sau coloran¡i, totul este natural. Producem ¿i înghe¡atå veganå, oricât ar pårea de straniu. Avem o re¡etå secretå...” Inaugurarea va avea loc la începutul anului 2023.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2022

MA{INI & UTILAJE Claas Jaguar 900 [i 880, nout\]ile anului 2023 Pentru 2023 Claas va actualiza seria de combine de recoltat furaje verzi Jaguar 900 cu un Pick Up cu ac¡ionare optimizatå, va dezvålui un nou Jaguar 800, a¿a-numitul model 880, iar modelul 840 va primi un motor mai puternic. La acestea se adaugå terminalul CEMIS 1200 cu noul GPS Pilot, care va fi disponibil pentru toatå gama. Le trecem în revistå pe rând.

hidraulice suplimentare pentru tamburul Pick Up-ului. Din 2023, acest sistem de ac¡ionare vine îmbunåtå¡it cu func¡ionalitå¡i suplimentare, care regleazå automat viteza Pick Up-ului la viteze de deplasare de peste 5 km/h. Dacå se modificå viteza de deplasare sau lungimea de tåiere setatå, viteza tamburului Pick Up-ului ¿i a melcului de alimentare este adaptatå automat la condi¡iile din teren. Acest lucru are ca rezultat un flux de material recoltat constant, chiar dacå existå modificåri frecvente ¿i semnificative ale grosimii brazdei.

În

Jaguar 840 mai puternic

2021, Claas a introdus o a treia variantå de ac¡ionare, ce poate fi specificatå de client, pentru hederul modelelor Jaguar 900 ¿i Jaguar 900 Terra Trac, sub forma unei ac¡ionåri

Profitul Agricol 47/2022

Din 2023, modelul Jaguar 840 va fi echipat cu un motor mai mare, Mercedes-Benz, Stage V, cu ¿ase cilindri, de 12,8 litri.

Acesta asigurå un plus de 27 CP fa¡å de motorul anterior. Nu este pu¡in pentru cea mai micå combinå de recoltat furaje din gama actualå. Cu o putere maximå de 435 CP la o tura¡ie de 1.600 rpm, Jaguar 840 are disponibile rezerve de cuplu semnificativ mai mari.

Sistemul perfect de zdrobire Atât Jaguar 880, cât ¿i Jaguar 840 au o unitate de alimentare cu lå¡imea de 730 mm, cu patru role de precomprimare, precum ¿i un cilindru de tocare cu lå¡imea de 750 mm ¿i diametrul de 630 mm. Op¡ional, pot fi echipate cu zdrobitorul de boabe cu role MCC cu profil de din¡i de fieråstråu, MCC Max cu acoperire BusaCLAD deosebit de rezistentå sau cu zdrobitorul MCC Shredlage.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE CEMIS 1200 cu GPS Pilot Modelele Jaguar 900 ¿i 800 pot fi echipate acum cu noul terminal CEMIS 1200, cu sistemul GPS Pilot nou dezvoltat, ce reprezintå o alternativå la senzorul de rând pentru recoltarea porumbului cu ORBIS ¿i CAM Pilot pentru recoltarea ierbii. Sistemul de direc¡ie automatå CEMIS poate fi utilizat ¿i pentru recoltarea de furaje - plante întregi sau a altor tipuri de culturi furajere. Are un ecran generos, de 12 inch, are posibilitatea de ecran divizibil, precum ¿i gestionarea sarcinilor online ¿i documentare cu export de date prin intermediul sistemului Telematics sau al unui stick USB. Auto Pilot / GPS Pilot ¿i CEMOS Auto Performance sau Cruise Pilot pot fi

activate în douå etape. Dupå întoarcere ¿i intrarea pe urmåtoarea cale, operatorul activeazå mai întâi sistemul de direc¡ie prin apåsarea unui buton ¿i accelereazå pânå la viteza la care utilajul poate utiliza în mod optim

puterea disponibilå. Apoi, cu o a doua apåsare a butonului de pe maneta CMotion, controlul automat al vitezei de deplasare este preluat fie de CEMOS Auto Performance, fie de Cruise Pilot, în func¡ie de sistemul montat.

Noutå¡ile, pe scurt - Noul Jaguar 880 de 653 CP, ca model de vârf de gamå Jaguar 800. - Modelul Jaguar 840, echipat acum cu un motor cu ¿ase cilindri Mercedes-Benz OM 471 LA, cu o putere maximå de 435 CP la tura¡ia de 1.600 rpm. - CEMIS 1200 cu noul GPS Pilot. - Activarea în douå etape a Auto Pilot ¿i CEMOS Auto Performance / Cruise Pilot. - Reglarea variabilå a vitezei melcului de alimentare a Pick Upului pentru o vitezå la sol mai mare de 5 km/h, pentru un flux de material recoltat constant, în cazul în care existå modificåri frecvente ale grosimii brazdei. - Lubrifierea automatå a lan¡urilor de antrenare a tamburului Pick Up-ului ¿i melcului de alimentare a Pick Up-ului (op¡ional). - Trusa de scule premium nouå, cu scule de înaltå calitate (op¡ional).

Jaguar 880 - vârf de gamå Noul vârf de gamå, Jaguar 880, are un motor Mercedes-Benz cu ¿ase cilindri, de 653 CP, Stage V, cu o cilindree de 15,6 litri. Func¡ia Dynamic Power ajusteazå automat programarea motorului în intervalul de sarcinå par¡ialå ¿i realizeazå astfel economii de carburant de pânå la 10,6%. Profitul Agricol 47/2022

MA{INI & UTILAJE

Amazone [i-a dublat vânz\rile în România Ne apropiem de finalul acestui an, iar importatorii ¿i distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole “trag linia”, cum se spune. În cazul Amazone România, un lucru este cert: producåtorul german ¿i-a dublat vânzårile în ¡ara noastrå, comparativ cu 2021.

ublarea vânzårilor s-a datorat cererii tot mai mari de ma¿ini de distribuit îngrå¿åminte, echipamente de erbicidat, inclusiv cele autopropulsate. Franz Jakoby (foto), manager general Amazone România, a ¡inut så pre-

Profitul Agricol 47/2022

cizeze cå, pe lângå acest rezultat foarte bun, compania s-a confruntat ¿i cu provocåri. Cele mai mari au fost cele legate de întârzieri la livrarea de ma¿ini ¿i echipamente. Termenele lungi de livrare au fost acceptate, pentru cå to¡i producåtorii au întâmpinat acelea¿i probleme. Franz Jakoby recomandå fermierilor så decidå cât mai rapid ce utilaje vor så comande, pentru ca termenele de a¿teptare så fie cât mai realiste. Dealerii cu care lucreazå Amazone România au fåcut deja comenzi ¿i ¿i-au asigurat stocul de utilaje pentru 2023, pentru a respecta termenele de livrare stabilite.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

IPSO Iriga]ii - un nou partener IPSO Agriculturå, importatorul preferat de mul¡i fermieri din România pentru tractoarele, combinele ¿i utilajele agricole extrem de eficiente ¿i performante, a lansat recent IPSO Iriga¡ii, un departament ce oferå solu¡ii de irigat fermierilor mici, mijlocii ¿i mari.

IPSO Iriga¡ii dispune de tehnologii avansate dezvoltate pentru combaterea efectelor schimbårilor climatice ¿i cre¿terea productivitå¡ii în agriculturå. Eficientizarea muncii ¿i a randamentelor în fermele din ¡ara noastrå se poate realiza inclusiv prin sisteme moderne de iriga¡ii, alese în func¡ie de nevoile fiecårei ferme, cu ajutorul ¿i sfatul speciali¿tilor de la IPSO Iriga¡ii. Nu mai este un secret pentru nimeni cå de trei ani seceta ¿i-a pus amprenta, din ce în ce mai însemnat, pe rezultatele agricultorilor din România. Pentru to¡i cei implica¡i a devenit evident cå este momentul aplicårii de strategii adaptate vremurilor actuale, dar ¿i celor ce vor veni, strategii bazate pe investi¡ii inteligente, sustenabile ¿i regenerabile. Tradi¡ia IPSO Agriculturå, prieteniile ¿i parteneriatele pe care le are cu fermierii i-a determinat pe speciali¿tii companiei så se implice ¿i mai activ în rezolvarea problemelor legate de secetå ¿i combaterea efectelor acesteia.

filiale aflate în toate regiunile agricole ale ¡årii este de multå vreme partenerul preferat al agricultorilor din România. Ace¿tia vor solu¡ii bine gândite ¿i profitabile, capabile så aducå un beneficiu cât mai mare comunitå¡ii, oferind variante sustenabile pentru a eficientiza produc¡ia. În consecin¡å, acum trei ani au fost puse bazele pentru crearea departamentului IPSO Iriga¡ii, dedicat solu¡iilor de irigat, prin care fermierii sunt ajuta¡i så gåseascå ¿i så implementeze solu¡ii menite så combatå sau så amelioreze efectele schimbårilor climatice asupra agriculturii ¿i så men¡inå la un nivel ridicat produc¡ia.

Echipamente pentru ferme mici, medii ¿i mari IPSO Iriga¡ii dispune de tehnologii avansate ¿i solu¡ii complete în materie de iriga¡ii care så creascå randamentul produc¡iei indiferent de nivelul de precipita¡ii consemnat la un moment dat. IPSO Iriga¡ii oferå fermierilor, în func¡ie de cerin¡ele lor ¿i condi¡iile din teren, o gamå largå de echipamente ¿i instala¡ii pentru iriga¡ii recunoscute la nivel mondial:

Bauer - Tamburi ProRain ¿i RainStar - Pivo¡i ¿i liniare Centerliner, Center-

Aproape de fermierii din întreaga ¡arå Compania cu sediul la Mogo¿oaia, cu un centru logistic na¡ional ¿i cu 20 de 40

Profitul Agricol 47/2022

MA{INI & UTILAJE

pentru agricultori star ¿i Linestar - Pompe Famos - Sisteme digitale SmartRain, pentru automatizarea procesului de irigat

Euromacchine - Motopompe LampoGreen ¿i din seriile Rovatti, Caprari ¿i Cornell - Pompe actionate de tractor - Riverscreen - un sistem cu plutitor ¿i filtru de absorb¡ie a apei din canale de irigatii ¿i lacuri

Ferbo - Tamburi mecanici, hidraulici sau încorpora¡i cu motopompå

Cre¿terea productivitå¡ii cu pânå la 100% Investi¡iile în sistemele profesionale de iriga¡ii permit cre¿terea randamentului recoltelor cu pânå la 100%, vor reduce substan¡ial costurile cu for¡a de muncå ¿i vor oferi stabilitate ¿i profitabilitate, fårå a fi influen¡ate de fluctua¡iile climatice. Sistemele de iriga¡ii oferite prin IPSO Iriga¡ii sunt potrivite pentru ferme mici, medii ¿i mari, iar speciali¿tii departamentului sunt pregåti¡i så ofere solu¡ii potrivite ¿i consultan¡å fermierilor. ªi, vorbind de sprijin, este bine de ¿tiut cå, prin bonitatea de care då dovadå IPSO Iriga¡ii în fa¡a båncilor cu care lucreazå, fermierii pot ob¡ine finan¡åri cu costuri mai mici. Mai mult, clien¡ii vechi, cu un istoric financiar bun pot ob¡ine o amânare la platå de pânå la un an dupå montarea sistemului de iriga¡ii ales.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 47/2022

MA{INI & UTILAJE

Este vremea mentenan]ei Dicor Land a anun¡at cå, în aceastå perioadå, oferå pachete de servicii de mentenan¡å pentru o serie de utilaje agricole, printre care se numårå presele de balotat Maschio Gaspardo ¿i echipamentele de irigat Hipodrom.

Pachetul de mentenan¡å pentru presele de balo¡i rotunzi Maschio Gaspardo include verificarea integritå¡ii utilajului ¿i a mecanismului de cuplare, a organelor de asamblare, lan¡ului ¿i reglarea pe pozi¡ie (gresare). De asemenea, tehnicienii Dicor Land verificå instala¡ia electricå ¿i mo-

Pr\[it mecanic cu ajutorul inteligen]ei artificiale Recunoa¿terea imaginii culturilor ¿i diferen¡ierea între plantele de culturå ¿i buruieni devine din ce în ce mai råspânditå în agriculturå. Asta înseamnå cå ne putem a¿tepta la o dezvoltare a ma¿inilor par¡ial autonome.

Lemken a investit in Track32 ¿i se implicå în dezvoltarea tehnologiilor de viitor. Cooperarea s-a concretizat în dezvoltarea utilajelor de prå¿it controlate de camere video.

tora¿ele de la dispozitivul de legare a balo¡ilor. Pe ansamblu, se va regla întregul echipament, se vor face probe de lucru ¿i se va instrui operatorul, acolo unde este cazul. Pentru motogeneratoarele care ac¡ioneazå pompele echipamentelor de irigat Hipodrom, Dicor Land oferå un pachet de mentenan¡å ce include înlocuirea filtrelor de ulei, de combustibil ¿i de aer, precum ¿i înlocuirea uleiului uzat. De asemenea, în pachet este incluså ¿i verificarea lichidului de råcire (concentra¡ie, nivel) ¿i completare dupå caz, a sistemului de alimentare cu combustibil, a integritå¡ii instala¡iei electrice. Clien¡ii trebuie så re¡inå cå, pentru func¡ionarea optimå a echipamentului, conform recomandårilor producåtorului, este necesarå o mentenan¡å proactivå la fiecare 300 de ore de func¡ionare. Costurile pentru deplasarea tehnicienilor Dicor Land se calculeazå de la punctul de lucru cel mai apropiat de ferma clientului. Producåtorul de echipamente agricole este încrezåtor cå ma¿inile echipate cu aceastå tehnologie vor aduce o contribu¡ie majorå la agricultura regenerativå. Expertiza companiei olandeze va permite ca utilajele construite de producåtorul german så fie folosite cu precizie maximå ¿i så fie mai adaptabile la condi¡iile din teren.

Arpad DOBRE

Compania germanå Lemken a lansat deja o ma¿inå de prå¿it care distinge în mod fiabil sfecla de zahår de buruieni, chiar ¿i atunci când culturile sunt nåpådite de buruieni. Software-ul care controleazå eficient monitorizarea culturilor ¿i opera¡iunea de prå¿it a fost dezvoltat de Track32, o companie olandezå specializatå în tehnologii. 42

Profitul Agricol 47/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 47/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Agricultura, între profesionalizare [i profesiune

scris de multe ori despre agricultura francezå, care, fårå a fi perfectå, este una dintre cele mai performante la nivel european. Acolo ferma de familie are o pre¡uire ¿i o importan¡å incontestabile, indiferent de opinia diver¿ilor guru duminicali care î¿i mai dau cu pårerea. Dar chiar dacå se bucurå de o mare importan¡å, nu înseamnå cå fermierul francez (dar aceastå afirma¡ie se poate aplica la fel de corect ¿i celui belgian, german sau spaniol) då pe dinafarå de bunåstare ¿i î¿i face regulat vacan¡ele în Maldive sau Caraibe. Dar oare totu¿i care sunt resorturile care împing în fa¡å dezvoltarea agriculturii franceze în compara¡ie cu ce este pe la noi? ªi oare ce ar trebui noi så facem astfel încât så ie¿im în fa¡å? În primul rând, la acest moment noi tråim douå realitå¡i, cea a administra¡iei agricole române¿ti ¿i cea a fermelor. Din påcate, politicul a îndepårtat meritocra¡ia de organismele statului. De prea mul¡i ani s-a angajat sau avansat în special pe pile ¿i sinecuri. ¥n oglindå, la nivel administrativ, agricultura francezå a în¡eles cå, pentru a putea face strategii eficiente, are nevoie de speciali¿ti. ªi nu vorbesc aici doar de cei de la vârf. Ci ¿i cei de la bazå trebuie så în¡eleagå, så accepte, så punå umårul la implementarea strategiei. În acest sens am dorit så extrag câteva exemple mai reprezentative despre cum ¿i ce fac francezii ¿i nu numai, adicå ¿i belgienii, germanii, spaniolii Profitul Agricol 47/2022

sau britanicii, de reu¿esc så le meargå a¿a de “råu”, comparativ cu noi care nu mai putem de “bine”. ¥n opinia mea, primul lucru important care a fost realizat la nivel administrativ în agricultura vesticå, ¿i care trebuie luat exemplu ¿i de noi, este pregåtirea profesionalå a fermierilor. Cred cå aceasta ar trebui så fie obligatorie pentru cei care sunt sau vor fi la început de activitate. Studiile de specialitate trebuie så fie cel mai adesea medii, sub formå de liceu sau ¿coli profesionale. Asta nu înseamnå cå trebuie pedepsi¡i cei care activeazå deja în sector. Regulile nu se pot aplica retroactiv. Pentru a se putea face acest lucru la fel ca în Fran¡a, Belgia sau Germania, trebuie organizat învå¡åmântul de acest gen la nivel de studii medii, adicå licee agricole ¿i ¿coli profesionale, unde modulul de învå¡are så fie orientat cât mai mult pe aptitudinile practice, dar ¿i pe baza formårii unui concept logic de lucru. ¥n Fran¡a sunt 806 licee agricole, ¿coli profesionale de profil ¿i 19 ªcoli Superioare de Agriculturå (pentru ingineri), unde activeazå cca 15.000 de profesori, angaja¡i ai Ministerului Agriculturii ¿i Suveranitå¡ii Alimentare (numele deja te pune pe gânduri). A¿adar, toatå aceastå activitate este gestionatå ¿i orientatå de Ministerul Agriculturii, care astfel, pe de-o parte, gânde¿te strategiile de dezvoltare, dar în acela¿i timp are grijå de a-¿i instrui resursa umanå în acea direc¡ie pe care dore¿te så o implementeze. Pentru o activitate cât mai aplecatå

spre practicå, poate ar trebui dezvoltat ¿i la noi, dupå sistemul francez, un parteneriat cu fermierii care så preia elevi sau studen¡i pe perioada unor stagii de varå cu durata de 1-2 luni. Dar practica så aibå o tematicå clar stabilitå cu unitatea de învå¡åmânt ¿i så nu se transforme într-o afacere de eliberåri de documente. Poate nu ar fi o idee chiar rea ca fermierii, asocia¡iile profesionale ale acestora ¿i alte organiza¡ii din sector så fie implicate în gestiunea ¿i conducerea acestor licee sau ¿coli profesionale la nivel de Consiliu de Administra¡ie, tocmai ca adaptabilitatea la realitå¡ile agriculturii så fie cât mai facilå. Pentru demararea acestui proiect poate ar trebui gândit ca MADR så preia singur sau în comun cu Ministerul Educa¡iei, dupå modelul francez, liceele agricole ¿i ¿colile profesionale, astfel încât så poatå orienta programele de învå¡åmânt în direc¡iile care se considerå de viitor, cum ar fi agricultura conservativå sau cea ecologicå, digitalizarea, agricultura pe verticalå, informatizarea, biologia solului ¿i multe alte concepte care sunt la început sau care vor apårea pe parcurs. Dar pentru asta trebuie så ai speciali¿ti, care så aibå ¿i experien¡å, dar ¿i viziune în aceastå direc¡ie ¿i care så se implice la început în formarea viitorilor profesori care så ducå mai departe acest proiect. O surså utilå o pot constitui cadrele din cercetare, ¿i aici institutele de cercetare ¿i coordonate de ASAS ar putea da o mare mânå de ajutor, dar în F condi¡iile în care trebuie så se 45

OPINII în¡eleagå cå acest program nu trebuie transformat în asigurarea unei catedre pentru oricine, ci trebuie fåcute structuri inovative ¿i adaptate prezentului. Dar oare cine ar putea la ora actualå în MADR så preia efortul de a gândi ¿i organiza a¿a ceva (ceea ce nu este tocmai simplu)? Trebuie avut în vedere cå astfel de programe nu au în vedere fermierii mici (nu cel pu¡in în prima fazå), ci pe cei care lucreazå suprafe¡e cu adevårat de produc¡ie comercialå. Care ar fi acestea ar trebui stabilit în baza unor studii bazate doar pe principii economice. Nu trebuie så tratåm cu superficialitate acest aspect, fiindcå acest trend se va realiza, fie cå noi dorim sau nu, doar cå se va pune problema cât de pregåti¡i vom fi pentru asta. Aståzi nu gåse¿ti fermier francez, belgian sau german care, chiar dacå are o pregåtire profesionalå, så nu fie abonat la 2-4 reviste de specialitate, så nu cumpere cår¡i de specialitate. În plus, participå la târguri de specialitate, unde nivelul de prezentare este total diferit de cel de la noi, iar în activitatea de fermå are unul sau doi consultan¡i specializa¡i pe nevoile concrete, cum ar fi culturå vegetalå ¿i cre¿terea animalelor, la care apeleazå la nevoie.

Cum este la noi? Uita¡i-vå pe internet. E plin de întrebåri despre cum se poate aplica fosfura de zinc, iar noi, care ne pricepem, speråm så ajungå poli¡ia înaintea punerii în aplicare a sugestiilor primite. Iar aceastå situa¡ie care pare hazlie este larg întâlnitå. O breaslå a fermierilor profesionalizatå ar duce la eliminarea “speculan¡ilor de imagine” care azi sunt demnitari, mâine sunt reprezentan¡i ai fermierilor, în timpul de lucru sunt speciali¿ti de lobby, iar în timpul liber vorbesc pe unde îi invitå presa, fiind pentru sau contra în func¡ie de interesele partidului. Profesionalizarea ar face uitate situa¡ii precum cea de curând întâmplatå la ADS, care a licitat suprafe¡e mai mari, pe care a ob¡inut o arendå de peste 2.400-2,500 kg grâu/ha. Tinerii aceia care au licitat erau tocmai cei care trebuiau så fie ajuta¡i så se dezvolte ca fermieri. Dar, ne place prea tare o vorbå, nu este prost cine cere, ci cel care då. ¥n Vest, de unde tot speråm så se întoarcå copiii no¿tri, a¿a cum ¿i bunicii au a¿teptat degeaba så vinå americanii, arenda este stabilitå în unele cazuri de stat prin intermediul prefecturilor. Se face pe baza mai multor condi¡ii, cum ar fi bonitatea terenurilor,

suprafa¡a ¿i forma acestora ¿i multe alte criterii, ajungând ca arenda så varieze între 50-200 euro ha/an. Acele state nu î¿i permit så accepte specula ¿i ¿antajul într-un domeniu a¿a de sensibil cum este agricultura. Mai mult statului francez, de sorginte socialistå din tatå în fiu, “nu îi paså” prea tare de drepturile proprietarilor ¿i de interpretarea constitu¡ionalå a unora ¿i altora ¿i stabile¿te el ca autoritate arenda cât så fie pe ni¿te principii economice ¿i de tehnologie agrarå. Despre modul de arendare ¿i reglementare a acesteia pe 9 ani, cu trei prelungiri de aceea¿i duratå, sau pe duratå de 27 de ani, ori pe durata profesionalå a arenda¿ului (adicå cât va activa acela profesional) nu mai revin, fiindcå am tot scris. Acum o så må refer la un alt “drept constitu¡ional nerespectat de statul dictatorial francez”, care, la atingerea vârstei de 65 de ani, îi invitå pe fermieri så vândå sau så arendeze ferma, fiindcå în caz contrar poate så mai producå doar pentru el ¿i familie, nu pentru pia¡å. La noi, se laudå ministrul cu câ¡i fermieri de 100 de ani are în platå la APIA. Din påcate, lipsa instruirii profesionale este baza dezvoltårii anarhiei ¿i a dispari¡iei meritocra¡iei, cale sigurå spre implozia societå¡ii.

Profitul Agricol 47/2022

OPINII

Ce înv\]\m din lec]ia gazului digitalå avutå în vedere, ci trebuie så permitå în¡elegerea consecin¡elor geostrategice ¿i de mediu ale unui model energetic care necesitå cantitå¡i infinit mai mari din aceste minerale precum litiu, ale cårui nevoi ar fi multiplicate cu 42 în “scenariul de dezvoltare durabilå” (SDS), precum ¿i cobalt (x21), cupru sau aluminiu. În acela¿i timp, reciclarea litiului nu ajunge în prezent la 1%. Europa ¿i-a stabilit anul 2050 ca ¡intå pentru a deveni neutrå din punct dr. Daniel BOT|NOIU de vedere al emisiilor de carbon. pre[edinte Asocia]ia Fermierilor China, cea din 2049, va sårbåtori din România centenarul sfâr¿itului “secolului umilin¡ei” (1839-1949), pe care îl considerå emblematic ¿i de unde a rezultat dorin¡a ermania tocmai ¿i-a “rupt sa de domina¡ie asupra lumii. Pentru a renun¡a la combustibilii fodin¡ii” din cauza parteneriatului cu Rusia ¿i s-a ab¡inut, la în- sili, nu existå alternativå, nevoia de ceputul conflictului, så-¿i umple capac- minerale critice va fi considerabilå, fie itå¡ile de depozitare în Germania ¿i Aus- ¿i numai pentru re¡eaua electricå, ale tria. Aståzi, for¡atå så importe gaze din cårei nevoi se situeazå pe locul 2, dupå Fran¡a, Germania vede pråbu¿irea cele cu vehiculele electrice ¿i bateriile ambi¡iei unui sfert de secol de politicå acestora, care singure reprezintå jumåenergeticå pe care ar trebui så o conducå tate din aceasta. Existå o concentrare a exploatårii så devinå platforma europeanå de gaze pânå în 2035 ¿i chiar se teme pentru pro- acestor minerale necesare într-un numår pria sa aprovizionare din iernile viitoare. mult mai mic de ¡åri decât în cel al gazului, Europa nu ¿i-a luat måsura unei de- ¿i chiar mai restrânså pentru prelucrarea penden¡e ¿i mai periculoase spre care acestora, unde China a devenit esen¡ialå, se îndreaptå cu capul înainte, o ade- închizând ochii la standardele de mediu, våratå capcanå întinså de China: aceea ¿i astfel ob¡inând un monopol cvasi-de a dependen¡ei de mineralele necesare facto al acestor minerale. tranzi¡iei sale energetice. Cererea mondialå în cre¿tere ne deSuntem con¿tien¡i oare de gigan- terminå så fim con¿tien¡i de faptul cå intismul re¡elelor de influen¡å ale Chinei teresul celui care controleazå aceste în lume ¿i de ambi¡iile chineze ? Ce minerale nu va fi doar de a cre¿te pre¡ul, ci de a vinde produse finite mai comface China nu mai este un mister. În mai 2021, Agen¡ia Interna¡ionalå plexe, de la tranzistor la circuitul elecpentru Energie a publicat un raport care tronic sau baterie... pânå la vehiculul cuantificå decalajul iminent dintre am- electric echipat complet, pe care conbi¡iile sporite ale lumii în materie de cli- curen¡a nu l-ar putea fabrica fårå aceste må ¿i disponibilitatea mineralelor esen- minerale. În acela¿i timp, creând atât de ¡iale care sunt necesare pentru realiza- multe locuri de muncå acaså, câte va rea acestor ambi¡ii. elimina de la concuren¡i. A¿a s-a întâmplat ¿i în cazul energiAceasta nu înseamnå cå scoar¡a terestrå nu con¡ine cantitatea de minerale ilor regenerabile, unde China, dupå ce a necesarå pentru tranzi¡ia electricå ¿i monopolizat peste 80% din cota de pro-

Profitul Agricol 47/2022

duc¡ie mondialå a panourilor fotovoltaice conform Agen¡iei Interna¡ionale de Energie, acum se a¿azå pe pia¡a energiei eoliene, cu gigantul Goldwind, care este pe cale så devinå numårul 1 înaintea companiei General Electric. Aståzi, 7 companii din 10 sunt cu ac¡ionariat chinez, ceea ce înseamnå un control al cotei de pia¡å, în timp ce pråbu¿irea energiei eoliene onshore continuå în Europa. Grupul Imerys tocmai a anun¡at deschiderea celei mai mari mine de litiu din Europa, în Allier, începând cu anul 2027; acest lucru ar permite Fran¡ei så devinå liderul pie¡ei europene. Paguba negativå este reprezentatå de faptul cå vor fi pagube inevitabile aduse mediului, în acest caz legate de cele 2 zone Natura 2000 din perimetrul de cercetare, destinate så protejeze nu mai pu¡in de 6 specii de interes comunitar. Aproximativ 3 milioane de tone de rocå ar trebui extraså în fiecare an (100 de tone de rocå pentru 1 tonå de litiu), fiind necesari milioanele de litri de apå pentru tratarea lor, la care se adaugå evacuårile toxice ¿i emisiile de CO2. Dar fie cå ne place sau nu, independen¡a energeticå, indispensabilitatea de care tocmai ne-a amintit conflictul ucrainean, depinde de extragerea de pe solul nostru a acestor minerale critice. ªtim cå activitå¡ile extractive se confruntå, în Europa, cu ostilitatea deschiså din partea ecologi¿tilor. În ianuarie 2022, guvernul sârb a anulat proiectul de deschidere a minei de litiu al gigantului australian Rio Tinto, dupå luni de demonstra¡ii conduse de organiza¡ii de mediu. Este evident cå punerea în func¡iune a unei astfel de mine riscå så fie primitå prost de cåtre reziden¡ii såi, iar compensa¡iile acordate nu îi vor consola neapårat. Abandonarea independen¡ei europene, în special fa¡å de China, ar fi sanc¡iunea! 47

LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 48

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 47/2022

PAGINA DE HOBBY Guvizi frip¡i pe tablå Înainte de toate, se curå¡å guvizii doar de måruntaie ¿i branhii, se spalå cu apå digurilor, folosind ca momealå râma-de- rece, se ¿terg ¿i se laså vreme de un sfert mare, crevetele, midia, aterina, ¡a¡a de ceas så se îmbibe într-o cremå alcå(¿protul), hamsia sau chiar… alt guvid, tuitå dintr-o cåpå¡ânå de usturoi pisat, dupå posibilitå¡i, observa¡ii personale, sare, o¡et ¿i ulei, toate amestecate pânå tabele solunare, presiune atmosfericå ¿i la omogenizare, dupå care se a¿tern pe alte subtilitå¡i ezoterice, necunoscute un strat de sare grunjoaså, pe tabla deja muritorului de rând. Copil fiind, eram real- încinså. Când carnea a devenit albå, pe¿tii frip¡i pe ambele pår¡i se curå¡å de mente fascinat.

La v=n\toare de... guvizi „Thalassa! Thalassa!” ar fi strigat cei zece mii de mercenari greci ai lui Xenophon când au zårit talazurile Pontului Euxin, în anul 402 (î. Hr.), dupå o istovitoare retragere de ¿aisprezece luni, înfrân¡i fiind în expedi¡ia lui Cirus cel Tânår împotriva fratelui såu, Artaxerxe al II-lea. „Thalassa! Thalassa!” (adicå „Marea! Marea!”) vom exclama ¿i noi, de bunå seamå, privind prin safirul unei dimine¡i de varå la valurile care se sparg de stâncile falezei. Linii fugare, coame de spumå efemerå, adâncimi misterioase – toate nåscându-se din aceea¿i îndepårtatå întâlnire a våzduhului cu aripa de serafim a apei în care s-au topit, odatå cu primåvara, toate potecile risipite ale muntelui. Pentru pescar, imensitatea lichidå, întinså pânå la contopirea cu linia orizontului, echivaleazå cu infinitul nu numai ca spa¡iu, dar ¿i ca prilejuri de întâlnire cu fabulosul faunistic al adâncurilor. Imagina¡ia e înså, cel mai adesea, mai frisonantå decât realitatea. Cunoscåtorii ¿tiu prea bine cå halieutica marinå înflore¿te cåtre limanul ¡årmului ori al digurilor întårite cu stabilopozi împotriva eroziunii talazurilor, unde râvni¡ii guvizi, stavrizi, chefali ¿i mul¡i al¡i pe¿ti pontici cautå în apa scåzutå hranå ¿i cåldurå. Guvidul este, prin excelen¡å, pe¿tele de vacan¡å (la) mare. Nestatornic, tuciuriu ¿i plin de energie, el contribuia, pânå nu demult, la desåvâr¿irea tabloului estival marin sub formå de ghirlande oferite contra cost de cåtre la fel de bronza¡ii pescari bå¿tina¿i. ºin minte cå, acum o jumåtate de veac, la Mangalia, caza¡i anual în casa aceleia¿i familii de localnici, cu acces la bucåtårie, ne ofeream pitore¿ti artificii culinare, dupå o raitå prin pia¡a urbei. Guvidul nu lipsea niciodatå din acest mic ritual gastronomic pe litoral. De nenumårate ori, i-am urmårit cu aten¡ie traseul dinspre mediul natal cåtre farfurie. Ar¿i de soare, undi¡arii trebåluiau cu noaptea în cap îndeosebi pe limbile Profitul Agricol 47/2022

Trebuie spus cå neamul guvizilor este numeros ¿i variat: de la strunghil ¿i guvid negru pânå la guvidul-de-iarbå, de la cel de mare, hanus, tårcat sau cu coada lungå pânå la cel mai mårunt, guvidul-de-nisip (to¡i de apå såratå ori salmastrå), ca så nu-i mai pomenim ¿i pe cei de apå dulce – zimbra¿ul, guvidulde-baltå, cel de Razelm, ciobåna¿ul –, plåcu¡i deopotrivå unditului ¿i gustului. Celor deda¡i acestei îndeletniciri nu le este înså de trebuin¡å nici un determinator ¿tiin¡ific pentru a-i deosebi unul de altul ¿i a-i identifica fårå gre¿. Cert este cå, la sfâr¿itul unei zile de pescuit nestricate de insola¡ie, se poate încropi un simplu ¿i agreabil preparat ce nu reclamå vaste cuno¿tin¡e în ale cuhniei. Farmecul bucåtåriei de vacan¡å la mare rimeazå perfect – în func¡ie de rezultatele partidei de pescuit (a noastrå sau a vreunui binevoitor din partea locului) – cu una ori mai multe serii de...

pielea arså ¿i se cufundå în restul de cremå sau într-un sos preparat între timp din câteva linguri de apå caldå, usturoi råzuit ¿i ardei iute mårun¡it. În ambele cazuri, se laså o vreme så se påtrundå ¿i se consumå fårå fine¡uri, cu mâna, lângå felia aurie ¿i aburindå care a inspirat tradi¡ionala zicere: „Pe¿te, pe¿te/ Måmåliga pråpåde¿te”. De aceea, vå sfåtuiesc så nu vå zgârci¡i la ceaun. ªi nici la vin, care va completa în mod fericit briza mårii ¿i ispita crepusculului pontic: Pinot gris de Murfatlar ori Sauvignon blanc de Sarica Niculi¡el ori de Oltina. Pe bunå dreptate, probabil la o maså cu guvizi frip¡i pe tablå, Ovidiu, ilustrul poet exilat la Tomis, scria cå „vinurile bune gonesc multele necazuri”.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 15 decembrie Sumi Agro, 25 de ani în România. Summit Agro România, reprezentan¡a din ¡ara noastrå a grupului nipon Sumi Agro, marcheazå 25 de ani de existen¡å. Sute de fermieri, clien¡i ¿i parteneri ai companiei sunt invita¡i la un tur ghidat al Palatului Parlamentului, precedat de vernisajul expozi¡iei de artå fotograficå “România Pitoreascå”. 19 ianuarie 2023 La Slobozia se va desfå¿ura conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol. Ideea conferin¡ei (prima organizatå de publica¡ia noastrå) pleacå de la polarizarea fermierilor în jurul subiectului, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. Tema va fi aprofundatå cu ajutorul speciali¿tilor ¿i a unor fermieri cunoscu¡i ¿i respecta¡i, cu multå experien¡å practicå. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR. 25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp. 28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente, axat pe rolul autoritå¡ilor ¿i al oamenilor de afaceri în consolidarea comunitå¡ilor rurale. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 50

Echipa Silcomar în teambuilding la Balcic

Ca în fiecare sfâr¿it de an, fermierul Silviu Mihai, care administreazå 1.500 ha la Iazu, în Ialomi¡a, î¿i råsplåte¿te angaja¡ii din echipa tehnicå (inginer agronom, mecanizatori), cu câteva zile de relaxare într-o zonå turisticå. Anul acesta a fost aleaså sta¡iunea bulgarå Balcic, unde Silviu Mihai a petrecut såptåmâna trecutå, împreunå cu angaja¡ii såi, trei zile (de luni pânå joi), întrun mediu foarte plåcut, la all inclusive. Mihai, care este ¿i pre¿edintele ACCPT

Ialomi¡a, considerå idealå aceastå formå de “sudare” a echipei. “Vremea a fost de partea noastrå, încheiem anul cu optimism. Båie¡ii au trudit din greu ¿i meritå din plin aceastå pauzå, care e preambulul vacan¡ei de iarnå. Pânå în februarie låsåm câmpul în grija lui Dumnezeu. Speråm så-l acopere cu o påturå albå!”.

Robert VERESS

ORIZONTAL: 1) Protec¡ie superioarå pentru plante – A intra la apå; 2) Crescu¡i artificial – Volum de top! 3) Roadele dintâi! – Înål¡imile 9 10 turnåtorilor; 4) Fåcutå praf ¿i pulbere – Pus la curent; 5) Stau ca pe cuie; 6) Un furnizor de blanå – A¿ezat prin apropiere; 7) Luatå cu amånuntul; 8) Provenite de la coborârea din copac – Trecute în cont! 9) Transmite reportaje televizate – Face obiectul impunerii; 10) Bazå de calcul.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 46/2022 ORIZONTAL: OTAVA - FOCI; TACALII - HN; ELEN - RAPIT; TH - IMORALI; IAC - UNANIM; TRASNI - CEI; ILICITA - D; LIOTE - ORGA; O - TALENTAT; CHERESTELE.

VERTICAL: 1) Are o deschidere pentru profilul alimentar – Cântå prin ¿an¡uri; 2) Scoaså din formå – Uscatul care iese din apå; 3) Calfe! – Evolu¡ii la înål¡ime; 4) Legat de nas; 5) Schimbå vorba – Practicat pe spinarea altora; 6) Termen de garan¡ie; 7) Obi¿nuit cu ¿uturile – Înainta¿ britanic; 8) Fåcutå så a¿tepte un pic – Apare uitarea! 9) Centru de bobinaj – Specific pentru odå; 10) Asta ne cheamå la maså. Profitul Agricol 47/2022

Profitul Agricol nr. 47, din 2022

Articles inside

Echipa Silcomar, în teambuilding la Balcic

La vânåtoare de... guvizi

IPSO Iriga¡ii - un nou partener pentru agricultori

Amazone ¿i-a dublat vânzårile în România

O fermå industrialå de Angus

Claas Jaguar 900 ¿i 880, noutå¡ile anului 2023

Agricultura, întreprofesionalizare ¿i profesiune

Ce învå¡åm din lec¡ia gazului

Încå o cooperativå începe så producå lactate

Când va zbura porcul

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Un rebus tehnologic, din când în când

5 întrebåri despre asigurårile de culturi agricole

Comisia a aprobat PNS-ul României

Mai pu¡in porumb în 2023

Numele cetå¡ilor dacice din portofoliul Timac

Teodor Aflat nu se opre¿te la 10.000 de hectare

Va scådea produc¡ia de grâu