OPINII
Ce înv\]\m din lec]ia gazului digitalå avutå în vedere, ci trebuie så permitå în¡elegerea consecin¡elor geostrategice ¿i de mediu ale unui model energetic care necesitå cantitå¡i infinit mai mari din aceste minerale precum litiu, ale cårui nevoi ar fi multiplicate cu 42 în “scenariul de dezvoltare durabilå” (SDS), precum ¿i cobalt (x21), cupru sau aluminiu. În acela¿i timp, reciclarea litiului nu ajunge în prezent la 1%. Europa ¿i-a stabilit anul 2050 ca ¡intå pentru a deveni neutrå din punct dr. Daniel BOT|NOIU de vedere al emisiilor de carbon. pre[edinte Asocia]ia Fermierilor China, cea din 2049, va sårbåtori din România centenarul sfâr¿itului “secolului umilin¡ei” (1839-1949), pe care îl considerå emblematic ¿i de unde a rezultat dorin¡a ermania tocmai ¿i-a “rupt sa de domina¡ie asupra lumii. Pentru a renun¡a la combustibilii fodin¡ii” din cauza parteneriatului cu Rusia ¿i s-a ab¡inut, la în- sili, nu existå alternativå, nevoia de ceputul conflictului, så-¿i umple capac- minerale critice va fi considerabilå, fie itå¡ile de depozitare în Germania ¿i Aus- ¿i numai pentru re¡eaua electricå, ale tria. Aståzi, for¡atå så importe gaze din cårei nevoi se situeazå pe locul 2, dupå Fran¡a, Germania vede pråbu¿irea cele cu vehiculele electrice ¿i bateriile ambi¡iei unui sfert de secol de politicå acestora, care singure reprezintå jumåenergeticå pe care ar trebui så o conducå tate din aceasta. Existå o concentrare a exploatårii så devinå platforma europeanå de gaze pânå în 2035 ¿i chiar se teme pentru pro- acestor minerale necesare într-un numår pria sa aprovizionare din iernile viitoare. mult mai mic de ¡åri decât în cel al gazului, Europa nu ¿i-a luat måsura unei de- ¿i chiar mai restrânså pentru prelucrarea penden¡e ¿i mai periculoase spre care acestora, unde China a devenit esen¡ialå, se îndreaptå cu capul înainte, o ade- închizând ochii la standardele de mediu, våratå capcanå întinså de China: aceea ¿i astfel ob¡inând un monopol cvasi-de a dependen¡ei de mineralele necesare facto al acestor minerale. tranzi¡iei sale energetice. Cererea mondialå în cre¿tere ne deSuntem con¿tien¡i oare de gigan- terminå så fim con¿tien¡i de faptul cå intismul re¡elelor de influen¡å ale Chinei teresul celui care controleazå aceste în lume ¿i de ambi¡iile chineze ? Ce minerale nu va fi doar de a cre¿te pre¡ul, ci de a vinde produse finite mai comface China nu mai este un mister. În mai 2021, Agen¡ia Interna¡ionalå plexe, de la tranzistor la circuitul elecpentru Energie a publicat un raport care tronic sau baterie... pânå la vehiculul cuantificå decalajul iminent dintre am- electric echipat complet, pe care conbi¡iile sporite ale lumii în materie de cli- curen¡a nu l-ar putea fabrica fårå aceste må ¿i disponibilitatea mineralelor esen- minerale. În acela¿i timp, creând atât de ¡iale care sunt necesare pentru realiza- multe locuri de muncå acaså, câte va rea acestor ambi¡ii. elimina de la concuren¡i. A¿a s-a întâmplat ¿i în cazul energiAceasta nu înseamnå cå scoar¡a terestrå nu con¡ine cantitatea de minerale ilor regenerabile, unde China, dupå ce a necesarå pentru tranzi¡ia electricå ¿i monopolizat peste 80% din cota de pro-
G
Profitul Agricol 47/2022
duc¡ie mondialå a panourilor fotovoltaice conform Agen¡iei Interna¡ionale de Energie, acum se a¿azå pe pia¡a energiei eoliene, cu gigantul Goldwind, care este pe cale så devinå numårul 1 înaintea companiei General Electric. Aståzi, 7 companii din 10 sunt cu ac¡ionariat chinez, ceea ce înseamnå un control al cotei de pia¡å, în timp ce pråbu¿irea energiei eoliene onshore continuå în Europa. Grupul Imerys tocmai a anun¡at deschiderea celei mai mari mine de litiu din Europa, în Allier, începând cu anul 2027; acest lucru ar permite Fran¡ei så devinå liderul pie¡ei europene. Paguba negativå este reprezentatå de faptul cå vor fi pagube inevitabile aduse mediului, în acest caz legate de cele 2 zone Natura 2000 din perimetrul de cercetare, destinate så protejeze nu mai pu¡in de 6 specii de interes comunitar. Aproximativ 3 milioane de tone de rocå ar trebui extraså în fiecare an (100 de tone de rocå pentru 1 tonå de litiu), fiind necesari milioanele de litri de apå pentru tratarea lor, la care se adaugå evacuårile toxice ¿i emisiile de CO2. Dar fie cå ne place sau nu, independen¡a energeticå, indispensabilitatea de care tocmai ne-a amintit conflictul ucrainean, depinde de extragerea de pe solul nostru a acestor minerale critice. ªtim cå activitå¡ile extractive se confruntå, în Europa, cu ostilitatea deschiså din partea ecologi¿tilor. În ianuarie 2022, guvernul sârb a anulat proiectul de deschidere a minei de litiu al gigantului australian Rio Tinto, dupå luni de demonstra¡ii conduse de organiza¡ii de mediu. Este evident cå punerea în func¡iune a unei astfel de mine riscå så fie primitå prost de cåtre reziden¡ii såi, iar compensa¡iile acordate nu îi vor consola neapårat. Abandonarea independen¡ei europene, în special fa¡å de China, ar fi sanc¡iunea! 47
