5 minute read
Clubul Fermierilor sperå la Concord(i)e cu traderii
CULTURI VEGETALE
Clubul Fermierilor sper\ la
Clubul Fermierilor a prezentat proiectul Concorde, prin care î¿i propune instituirea unui set de bune practici comerciale în rela¡ia dintre fermieri ¿i achizitorii de cereale.
Concorde este un demers început acum aproape doi ani, dupå ce seceta din 2020 a fåcut ca mul¡i fermieri så nu-¿i onoreze contractele de vânzare anti cipatå (forward).
Atunci, unii au fost penaliza¡i drastic, iar cu acea ocazie au ie¿it la ivealå clauze contractuale exagerate, care nu se re gåsesc în contractele de acest tip practicate pe alte pie¡e, mai bine reglementate.
Clubul exclude un demers legislativ, prin care så se impunå anumite practici comerciale ¿i contracte standardizate.
“Demersul nostru este legat de edu ca¡ie ¿i de încredere”, insistå Flo rian Ciolacu, directorul executiv.
Dintre cei 1.078 de fermieri înscri¿i în Clubul Fermierilor, 140 au aderat la Concorde.
Adeziunea se face formal, prin completarea unui formular, ¿i presupune agrearea practicilor comerciale pe care Clubul le propune în rela¡ia cu traderii. În ce-i prive¿te pe ace¿tia din urmå, lucrurile nu sunt încå, nici în prezent, foarte limpezi.
“Discu¡iile cu traderii existå, dar sunt deocamdatå informale”, spune Ciolacu. Acesta ¿i-a exprimat speran¡a cå tra derii vor fi convin¿i så adere la Con corde în cursul anului viitor.
Cezar Gheorghe, consultantul Clu bului pentru pia¡a cerealelor ¿i mana gerul proiectului Concorde, a insistat pe ideea necesitå¡ii de predictibilitate a afacerilor agricole. "Fermierul trebuie så fie con¿tient ce presupune semnåtura sa pe un contract, så ¿i-o asume, iar în schimb så fie lini¿tit cå lucrurile se petrec a¿a cum lea gândit. La rândul såu, achizitorul trebuie så aibå siguran¡a cå lucrurile se întâmplå exact conform contractului. În prezent, contractele con¡in clauze de zechilibrate, pentru cå achizitorii s-au lovit, de-a lungul timpului, de ne-exe cu¡ia contractualå. E logic cå vor så se punå la adåpost. Nerespectarea strictå a terme nelor contractuale costå. O navå care a¿teaptå încårcarea, în Portul Con stan¡a, peste termenul stabilit, gene reazå costuri suplimentare între 30.000 ¿i 50.000 de dolari/zi. Vrem certificarea tranzac¡iilor, cu beneficii mutuale. Spui "deal" ¿i gata, nu te mai råzgânde¿ti. E ¡elul suprem la care vrem så ajungem".
Cezar Gheorghe are planuri måre¡e pentru Con corde, pe care îl vede dezvoltat într-un centru de afaceri al fermierilor. Mai mul¡i fermieri se vor putea angaja la contracte comune, pentru volume mari, pe termen lung.
Un prim pas e promovarea proiectului pe 22 februarie, datå la care, la Bucu re¿ti, este anun¡at primul eveniment de tip Agritrade, din România, organizat tot de Cezar Gheorghe.
Robert VERESS
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor “Sunt clauze care nu au ce så caute în contracte. ªi nu existå clauze de «wash-out» (ie¿ire din contract), pentru situa¡ii în care fermierii nu pot så-¿i onoreze obliga¡iile. Nu ne-am propus så reinventåm roata. Am cåutat un cadru interna ¡ional la care så ne referim. Acest cadru este al GAFTA (The Grain and Feed Trade Association), organiza¡ie reprezentativå pentru mediere ¿i arbitrare în comer¡ul cu cereale pe plan interna¡ional. Clubul a devenit membru GAFTA ¿i astfel am putut analiza modele de contracte”.
CULTURI VEGETALE
Concord(i)e cu traderii
Dan Hurduc, fost pre¿edinte CFRO ¿i reprezentantul celor 140 de fermieri care au aderat la Concorde, a vorbit despre necesitatea ca atât fermierii, cât ¿i achizitorii de cereale så-¿i recu noascå partea de vinå care le revine pentru situa¡ia de neîncredere existentå acum între ei.
“De-a lungul timpului, contractele nu s-au respectat, nici dintr-o parte, nici de cealaltå. Conjuncturile favorabile sunt speculate ¿i de fermieri, ¿i de traderi. Tenta¡ia e cu atât mai mare cu cât marjele de profit au început så scadå”.
Hurduc se teme cå fluxurile de marfå din Ucraina vor genera probleme pe termen lung.
“Pia¡a localå se aprovi zioneazå a cum de acolo. Pe undeva, e firesc, fie care cautå så ob¡inå profit. ªi e problema noastrå, a României, cå n-am ¿tiut så negociem ¿i condi¡iile de proximitate. Înså achizitorii speculeazå mo mentul ¿i nu mai ¡in cont de parametrii inferiori de calitate. Putem face acestei situa¡ii doar prin parteneriate”.
Victor Beznea: “Nu am avut discu¡ii despre Concorde cu Clubul Fermierilor”
Victor Beznea, secretar general ARCPA (Asocia¡ia Românå a Co mercian¡ilor de Produse Agricole), afirmå cå nu au existat discu¡ii, nici formale, nici informale, între traderi ¿i Clubul Fermierilor, referitor la proiectul Concorde.
Beznea spune cå a aflat din preså despre acest demers, cåruia nu-i vede utilitatea:
“Rela¡iile dintre noi ¿i fermieri sunt la fel de bune, dintotdeauna. În opinia mea, bunele practici comerciale deja existå, de¿i e un fapt obi¿nuit ca, în fiecare an secetos, când produc¡iile nu sunt cele a¿teptate, så aparå probleme. Dar asta nu înseamnå cå rela¡iile noastre cu fermierii s-au degradat. Nu s-a stricat ceva, nu existå probleme noi, nu trebuie så intervinå cineva. Nu avem nevoie de intermedierea nimånui. Deci, din punctul meu de vedere, e o falså problemå”.
Reprezentantul ARCPA aratå cå simpla declarare a unor bune inten¡ii nu înseamnå, automat, respectarea angajamentelor, fiind nevoie, în conti nuare, de bilete la ordin ¿i de alte garan¡ii financiare ale executårii contractelor.
Beznea crede cå problemele apar fiindcå riscurile nu sunt asumate, a¿a cum ar trebui så facå orice antreprenor.
“Strict din punctul meu de vedere, nu e normal nici ca fermierii så solicite despågubiri pentru pierderile de produc¡ie provocate de secetå, så suporte contribuabilii aceste despågubiri. Pier derea vrei så o împar¡i cu contribuabilul, dar profitul nu. Suntem oameni de afaceri, ne asumåm riscuri. Am avut ¿i eu destule pierderi, de-a lungul anilor, dar nu mi-a trecut niciodatå prin cap cå altcineva ar trebuie så acopere paguba pentru riscul pe care mi l-am asumat”.
Referitor la standardizarea contractelor, Beznea då de în¡eles cå traderii nu vor accepta propunerile CFRO:
“Noi lucråm cu contracte standardizate. La extern lucråm cu contracte GAFTA ¿i FOSFA. Iar la intern contractele sunt de ani de zile actualizate, ca så reflecte realitå¡ile pie¡ei locale. Nu våd o necesitate de a fi schimbate. Fiecare comerciant lucreazå cu modelul såu de contract. Cei mai mul¡i le ajuståm anual, cu ajutorul firmelor de avocaturå, astfel încât så corespundå mereu realitå¡ilor curente ¿i så reflecte experien¡ele anterioare, mai mult sau mai pu¡in plåcute”.
