Cum s\ primim pe Facebook informa]ii mai utile

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

Mul¡i fermieri vor så-¿i ajute prietenii de pe Facebook comunicând rezultatele pe care le considerå interesante. Iar ele sunt preluate ca atare ¿i folosite dupå cuviin¡å.

Dar existå ¿i situa¡ii în care autorul postårii nu a fost destul de convingåtor, astfel încât unele recomandåri, în¡elese gre¿it, devin chiar “periculoase” pentru aplicarea de cåtre cei mai pu¡in informa¡i. În aceste condi¡ii poate fi utilizat sfatul lui Liviu Dincå: “nu face¡i ca mine, dacå nu cunoa¿te¡i toate detaliile”.

Vom comenta articole apårute în media, în special pe grupurile de Facebook, care con¡in informa¡ii interesante, dar insuficient (de bine) explicate pentru a putea fi utilizate “în siguran¡å”.

Pentru început am ales un “articol video” al unui important influencer, în care acesta explicå de ce ¿i-a propus ca pe cele 1.000 ha cultivate cu rapi¡å så semene la 70 cm între rânduri.

Aceastå schimbare necesitå modificåri obligatorii, reducerea densitå¡ii de la 45-50 b.g./mp la 30 boabe/mp ¿i folosirea semånåtorilor de precizie.

Anul trecut, folosind aceste elemente tehnologice pe 50 ha, a ob¡inut un spor de produc¡ie de 800 kg/ha, o cre¿tere de la 3.600 kg/ha la 44.00 kg/ha.

Anul acesta a cultivat 400 ha cu aceea¿i tehnologie, iar în toamnå inten¡ioneazå så o aplice pe toatå suprafa¡a de 1.000 ha.

Så fie un pariu cu tehnologia clasicå?

Concluziile noastre

1.Este o tehnologie riscantå, deoarece: l Poate fi aplicatå numai pe solurile foarte bine aprovizionate cu apå ¿i azot. În aceste condi¡ii rapi¡a poate suporta distan¡e între rânduri de pânå la 80 cm. l Dar este interziså utilizarea distan¡elor mari între rânduri pe solurile cu poten¡ial scåzut de produc¡ie sau slab aprovizionate cu apå ¿i azot. l Impune reducerea densitå¡ii la semånat cu 35%-40%, ceea ce måre¿te pericolul de a nu avea suficiente plante în primåvarå. Ploile insuficiente de dupå semånat, gerul din timpul iernii sau alternan¡a temperaturilor din primåvarå pot reduce drastic densitatea ¿i ajungem la “mâna” poten¡ialului de pro- duc¡ie al plantelor, care, din fericire, este unul impresionant. l Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, speciali¿tii francezi recomandå påstrarea culturii începând cu densitå¡i cuprinse între 5 - 10 plante/mp. l Au fost fermieri în Fran¡a care seamånau 15 b.g./mp, folosind semånåtori de precizie la distan¡e de 50 cm între rânduri. l Într-un sondaj în fermele din Fran¡a în care s-au ob¡inut produc¡ii de peste 5.000 kg/ha (Oleoscope nr. 82/2005), cele mai mari produc¡ii au fost realizate cu densitå¡i mai mici de 60 b.g./mp, în 40% din cazuri utilizându-se semånåtori de precizie cu distan¡a între rânduri cuprinså între 40 ¿i 50 cm. l Sfideazå practicile obi¿nuite. În te o rie, distan¡ele echidistante dintre plante favorizeazå ob¡inerea unor produc¡ii mai mari. Unul din recordurile mondiale la porumb a fost ob¡inut cu 38 cm distan¡å între rânduri.

Între anumite limite ale densitå¡ii, produc¡iile de rapi¡å sunt practic egale. Schimbårile tehnologice, cum au fost în acest caz mårirea distan¡ei între rânduri pentru a se efectua pra¿ilele mai u¿or, trebuie fåcute astfel încât så nu se reducå produc¡ia.

De¿i prå¿itul rapi¡ei la 40-50 cm distan¡å între rânduri necesitå mai mult consum nervos pentru mecanizatori decât la 70 cm, trebuie så alegem prima variantå, deoarece suntem pe platoul cu produc¡ie maximå. La 70 cm, produc¡ia scade ¿i nici controlul buruienilor prin pra¿ilå nu este mai grozav.

2.Dar nu este falimentarå l Plantele de rapi¡å au o capacitate extraordinarå de compensare. Dacå la ie¿irea din iarnå densitatea este de 10-15 plante/mp, se poate ob¡ine 70-90% din produc¡ia poten¡ialå. Hans Poulsen (Agro Cocora, jude¡ul Ialomi¡a) a påstrat în 2012 culturi cu densitå¡i cuprinse între 8 ¿i 15 plante/mp, produc¡ia medie fiind de 3.088 kg/ha. Chiar cu 5-10 plante/mp, se poate realiza 60-90% din produc¡ia parcelelor cu densitate normalå. l Fermierii ialomi¡eni care au folosit distan¡e mari între rânduri, de exemplu 70-75 cm la cei care au utilizat strip-till, au ob¡inut produc¡ii mai mici cu 400700 kg/ha fa¡å de distan¡ele clasice, dar semånate tot bob cu bob.